Page 80 - Drumul_socialismului_1968_09

PROLETARI D IN TOATE TARILE, UNIŢ1.9A i
Biblioteci Municipiului V '.rt
§ / K ^ ^ L f c C T U r u * Sosirea unei delegaţii

a Partidului Comunist din Norvegia

La Invitaţia Comitetului mitetului Central al P.C. din qhe Stoica, membru supleant
Central al Partidului Comu­ Norvegia. al Comitetului Executiv al C C.
nist Român, marţi a sosit In La sosire, pe aeroportul Bă­ al P.C.R, M iliai Dalea. secre­
Capitală o delegaţie a Parti­ noasa, oaspeţii au fost salu­ tar al CC, al P.C.R., şeii de
dului Comunist din Norvegia, taţi de tovarăşul NIcolae
formată din tovarăşii Reidar Ceauşescu, secretar general al secţie la Comitetul Central
Larsen. preşedintele partidului, Comitetului Central al Parti­ al P.C.R., d« activişti * de
şi Just Lippe, secretar al Co­ dului Comunist Român, Gheor- partid.

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.FL Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
Prezentarea scrisorilor de acreditare
ANUL XX. NR. 4270 MIERCURI 25 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI
preşedintelui Consiliului de Stat

m . ' s*' m t —
flCIBOLITDIEfl de către ambasadorul

ECONOMICII Republicii Austria

La 24 sfylem brle 1968, preşe­ Cu acest prilej, preşedintele loc apoi o convorbire cor­
dintele Consiliului de Stat al Consiliului de Stat şi ambasa­ dială
Asimilarea de noi Republicii Socialiste România, dorul Austriei au rostit cu- La ceremonia prezentării
Nieolac Ceauşescu, a primit vfntari. scrisorilor de acreditare şl la
maşini şi utilaje pe ambasadorul extraordinar Inlre prcşediulcle Consiliu­ convorbiri au partîcipat Con­
şi plenipotenţiar al Austriei la
lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, stantin Stălescu, secretarul
Bucureşti, Eduard T sch o ţ, ca­ Consiliului de Stal, şi Oeorqe
re şi-a prezentat scrisorile de şi ambasadorul Republicii
De la începutul anu­ Macovescu, prim -adjunri al
acreditare.
lui şi pînă acum, In în­ Austria, Eduard Tschop, a avut ministrului afacerilor externe.
treprinderile construc­
toare de maşini au lost
asimilate in producţia
de scrie 280 tipuri noi
de maşini şi uliţaje.
Pe prim plan In lista Balastiera Şâuleşti are
noilor produse se află
în dotare o moderna in­
autoturismul „Dacia* stalaţie outomatiiato de
1100” , tractorul de 40 scoatere a balastului. In Răspunsul omului
CP cu largă aplicabili­ fotografie graiferele plu­
tate in agricultură, 8 ti­ titoare extrag pietriş şî
puri de vagoane, loco­ nisip din albia rîului Mu­
motiva Diesel hidraulică reş. Capacitatea lor este
de 250 CP, puternice de peste 320000 mc de de nădejde
cargouri şl alic con­ balast anual.
strucţii navale, o nouă
centrală telefonică auto­ Foto : V. ONOIU
mată, o gamă variată de
motoare electrice şl te r­ D in subteran s-a cerut a ju ­ altele le-a dem ontat şl montat
mice de diferite puteri, to ru l m u n c ito rilo r a te lie ru lu i ples* cu pleşă.
m ecanic. T rebu ia u schim bate
not maşlnt-unelte auto­ unele piese la m a şin ile ,,A - ...Acesta e şeful echipei ca­
mate şl cu comandă pro­ tlascopo". Ioan Cordoş, m a is tru l re tre b u ia sâ ris p u n d A la a­
Juto ru l s o lic ita t de m in e rii d in
gram sch im b u lu i de se rviciu , x flln d subteran. M a is tru l l-a spus ce
despre ce era vorba, a stat o
In m ln a t
are de fAcut şl l-a
ÎMPRUMUTURILE In pagina a ll-a c lip ii sâ cltlbzulasca. Nu pen­ schiţele. Cum face totdeauna
tru c i a r fi pus la îndoia!/»
in asemenea s itu a ţii.
A urel
priceperea vre unei cchlpc. Işl
0 lună şi juma* cunoştea bine oam enii din Gros a stu d ia t atent piesele
m a teriale le
schiţate .stabilind
schim b ; m u n c ito ri cu e x p e ri­ de care avea nevoie pentru
enţA In astfel de lu crA ri. ca­ executarea lo r. In acelaşi tim p
tate avans faţă c nevoie dc a ju to ru l lo r. N u ­ s-a g ln d it şi cum să organize­
pa b ili şl h o tA riii atu nci cînd
ze lu c ru l, cine ce tre b u ie sâ
m ai
cA toţI erau ocu paţi cu
de grafic RESTANTE „PENALIZEAZĂ" alte lu crA ri, la fel de Im p o r­ facA. A slAt apoi de vorbA cu
oameDfl.
tante. Pe care sâ Ic Intreru pA ?
Echipa Iul N icolae G rc ru în ­ — Avem sâ executăm două
p lin ii şl 44 de bandaje pen­
cepuse, m im a i de cîteva zile, tru m a şin ile „A tla ic o p o “ —
Constructorii de la în cadrul nou de organizare dem ontarea pe ntru În lo cu ire a le-a spus el. Aceasla n u -l cine
pieselor uzate tot la o m aşină
I. C. ■ S. Hunedoara au RENTABILITATEA de încărcat. N u-t bine sA In- $tle ce. nu m a i c i tre b u ie «A
le d im gata pln ă -n tre i zile.
Intensificat ritm ul lu ­ tre ru p i aşa, In plInA organiza­ Ce să-l spun m a is tru lu i : le.
re. munca. In schim b. A u re l
crărilor pe şantierele administrativ—teritorială C ros ru echipa sh m al avea putem face la tim p sau no ?
noilor obiective de in­ p u ţin şi punea 1n probA m a­ Eu aş zice cA da.
— Care d in tre stru n g a ri ne
vestiţii. La extinderea şina L.Z .K . dc care sc ocupa. aJutA ?
halelor de ajustare de Acestei echipe a lio tâ rit m a i­ — tto rla M ltu le scu:
s tru ! sil-l Încredinţeze noua lu ­
la lam inorul de C50 mm, UNITĂŢILOR ECONOMICE crare... — A tu n c i Io facem — a ve­
lin iile de profite mici şl Colocviul In ternation al C om u nistul A ure l Gros, un n it rAspunsut o rta c ilo r săi. O
dată lu c ru l h n t ir lt . . A u re l C ro*
30 de an i, a
tin.Ar de vreo
benzi, m uncitorii au crescut — cum sc spune — a re p a rtiza t oam enii.
montat pînă acum 2 217 Pentru desfăşurarea proce­ produse prin imobilizarea mai astfel se explică de ce în ate lie r. In l.ojţ, clnd abia — B u rc lu şl Bodea fac p il -
tone de construcţie me­ sului de producţie în bune fondurilor. după 8 luni de activitate din de m atem atică începuse sâ desluşească ta in e ­ n llle , A llh uţ îm p reu nă cu tblne
talică. In momentul de conditiuni şi cu maximum de Din calcule făcute de spe­ le m eseriei alese — lA citu şe - şl eu sud orul fon G ros facem
faţă montorli şantieru­ eficacitate întreprinderilor in ­ cialişti cu ocazia unor studii acest ajr, îm prum uturile res­ ria — n ici nu îm p lin ise K bandajele.
lu cra t fArâ
ne atu nci a
ani
se
tante
v a ­
ridică
Ia
. . A u tre cu t două zile
de
lui nr. 2 execută acope­ dustriale li se pun la dispo­ a reieşit că sumele încasate loroasa sumă de aproximativ M a rti dimineaţă a avut catie, Ştîintă şi Cultură. în tre ru p e re In a fc lîe ru l meca­ muncA IncordaiA . In a tre ia zi.
rirea cu tablă a noii ziţie, încă de la înfiinţare în bugetul statului ca do­ : 100.000.000 Iei. Este parado­ loc în aula Academiei des­ La lucrările colocviului nic al F .xploatâril m in ie re De­ cu 4 ore în a in te de te rm in a ­
va. Ea 20 dc ani a fosl n u m it
porţiuni de hale a ajus- fondurile materiale şi bă­ bînzi sînt minime în raport chiderea Colocviului Inter­ organizat de Societatea de şef de cchipA. Au tre ru t zece rea ş u tu lu i, cele 2 p lin ii şl
tajulut aferent lam inoru­ neşti. De felul cum sînt qos- cu veniturile ce ar li obţi­ xal faptul că tocmai În­ national UNESCO, consacrat Ştiinţe Matematice şi Comi­ ani de a tu n ci. T im p In care ba ndajele erau gata. Le con­
lui de 650 mm. pentru podărite aceste fonduri depin­ nute printr-un număr mai treprinderile cu pondere mare problemelor actuale ale pre­ sia naţională română pen­ tin â ru l şef de cchipA a pătruns trolase şl m a istru l. C a lific a ti­
a crea cadrul optim des­ de în mare măsură realizarea mare de circuite ale acestor în economia judeţului — dării matematicii In Inva- tru UNESCO, participă spe­ tot raa| adine In la b irin tc le v u l pe ntru ca lita te a fost :
făşurării nestingherite a celor mai importanţi indica­ fonduri în procesul de pro­ Combinatul sîderurqic Hune­ tămîntul mediu şi superior cialişti din 23 de ţări euro­ ta in ice ale m eseriei, a InvA- ..excelent". Cel din subteran au
doara,
Combinatul carboni­
operaţiilor interioare de tori ce caracterizează activi­ ducţie. fer Valea Jiului, întreprinde­ din ţările europene. Rezultat pene, , precum şi numeroşi ţat cum sfl muncească cu oa­ ap reciat de asemenea c a lita ­
fixare a şinelor, balus- tatea unei întreprinderi. rea minieră Hunedoara. între­ al unei propuneri a Româ­ matematicieni români — m e nii. Nu este maşinA sau in ­ tea pieselor şl au m u lţu m it
trăzllor, de vopsire a Pe lingă utilaje le ce le In acest spirit ar trebui să prinderile forestiere din Orăş­ niei, adoptată In unanim i­ academicieni, profesori un i­ stala ţie In m lnA — stm plA sau pe ntru p ro m p titu d in e a cu care
codstiucllei metalice şl primesc prin dotare întrep rin­ judece toate conducerile în? tie şi Petroşani — ou fost tate la cea de a X lV -a se­ versitari si profesori de l i ­ com pIleatA — pe care sA n-o au fost a ju ta ţi.
de montare a utilajelor derile, In angrenajul lor pro­ trcprinderilor din judeţul nevoite să apeleze la un v o ­ siune o Conferinţei generale ceu, reprezentanţi ai filia ­ cunoascA cit de cît. La unele R. B.
nostru crearea îm prum uturi­
tehnologice. ductiv, din fondurile reparti­ lor restante, ele fiind un a­ lum ridicat de îm prum uturi i|NESCO, acest colocviu se lelor Societăţii de Ştiinţe a pus o şaibA nouA, ttn şurub
După cum se şlie, prin zate îşi procură materialele din partea statului, îm prum u­ încadrează In programul eu­ Matematice si ai inspectora­
intrarea in luncţîune a necesare, piesele de schimb, devărat semnal de alarmă al turi care au angajat aceste ropean al Organizaţiei Na­ telor şcolare din toate ju ­
înregistrate In
defecţiunilor
halelor la termenele sta obiecte de inventar, forţă de activitatea ce o desfăşoară şi unităţi la plata unor dobînzi ţiunilor Unite pentru Edu- deţele tării.
blllte, capacitatea de a­ muncă şi altele, care pînă la să intervină operativ pentru penalizatoare ridicate si, în
justare va spori anual urmă se regăsesc în pro­ eliminarea cauzelor ce le-au final, la reducerea rentabili­
cu circa 200 000 tone dusul finit. general. tăţii lor. Dintr-o analiză mal
produse laminate. Toc­ A vîn d în vedere importan­ nmănuntită a cauzelor care
mai de aceea, echipele ta deosebită care o prezintă M erită să lie scoasă în e­ generează o asemenea situa­ Autotren cu contai­ „Micile44 neglijenţe frînează
de montori conduse de pentru economia naţională videntă preocuparea pentru ţie financiară, s-au desprins
Vaslle MIhalcea, lu llu accelerarea circu itulu i fondu­ folosirea cît mai raţională a o serie de aspecte. Astfel, la
fondurilor materiale şi
bă­
Clep. Ioan Roşea şi loan rilor, statul nostru a stabilit neşti la Uzina „V ic to ria " Că- Combinatul siderurgic H une­
Renţ se tnlrec la înălţi­ lim itele maxime în care tre ­ lan, Fabrica chimică Orăştie, doara, care înregistrează cel nere pentru
me, în executarea înain­ buie să se încadreze stocu­ Fabrica „V id ra " Orăştie, mai mare volum de Îm pru­
te de vreme a operaţiu­ rile de orice natură create „Viscoza" Lupeni, 1. M. C. muturi restante, se fac apro­ transportul lemnului desfăşurarea optimă
nilor de montare a u r i­ In întreprinderi. Depăşirea Bîrcea unde, prin îm ­
natelor. nejustificată a acestor stocuri vizionări de minereuri, despicat
bunătăţirea sistemului in­
aduce mari prejudicii gestiu­ formaţional, prin aplica- materiale refractare • si ta-
nii întreprinderilor şi chiar Tea unui riguros control de gle peste necesităţile pro­
economiei naţionale. Neavînd ducţiei din perioada res­ a insa nunta rilor
Un colectiv de specialişti
Peste 5 milioane bani în cont pentru aprovi­ prevenire s-a reuşit să se în ­ condus de ing. Ion Stanbirt,
lăture
în mare măsură in­
zionări peste necesar, între­ vestiri de bani pentru crea­ pectivă. Se pune întrebarea : de la întreprinderea pentru
de iei bonificaţii prinderile sînt nevoite să a­ rea unor stocuri nejustificate pentru care m otiv cei che­ mecanizarea transporturilor
peleze la îm prum uturi din şi fără eficientă economică. maţi să dea avizul pentru a­ forestiere, a realizat un in ­ Orice lucrător din agricul­
la calitate partea statului care sînt acor­ Putinele exemple pozitive nu ceste aprovizionări nu opresc teresant autotren cu contai­ tură cunoaşte rolul deosebit pînă Ia această dată. Contrar consideră probabil ca asigura­
date în schimbul unei dobînzi salvează însă situaţia îm pru­ nere pentru transportul lem­ aşteptărilor însă, se constată rea seminţelor este o proble­
penalizatoare ridicate. A c e ­ m uturilor restante pe ansam­ încă din faza incipientă ase­ nului despicat. de însemnat pe care îl pre­ ci) se neglijează o serie de mă măruntă, căci numai asa se
Perfecţiontnd continuu eaşi soartă o au şi stocurile blul judeţului nostru. Nu menea anomalii ? Noi pre­ încărcarea materialului zintă factorul sămînţă pentru cerinţe elementare pentru bu­ poate explica lipsa de interes
tehnologia de labrlcaţie. mari de produse finite şi măr­ toate unităţile economice au supunem următoarele alter­ lemnos se face fără in te r­ soarta recoltei de cereale pă- na desfăşurare a însămlntări- pentru ridicarea din depozite a
ioasc. In aceasta situaţie apar
colectivul Uzinei de pre­ furi greu vandabile. Sini unii înţeles că obţinerea unei e- native : ori sistemul in fo r­ venţia omului, cu ajutorul de-a dreptul surprinzătoare de­ lor. Dar, să concretizăm cîteva cantităţilor repartizate.
aspecte. In prim ul rînd este
Cu totul de neînţeles este si a­
parare de la Tellnc a care „apreciază" că existenţa ficienle economice ridicate maţional nu este în măsură unor containere tractate de ficienţele ce se întîlnesc în nu­ de neînţeles tărăgănarea de
reuşit să producă şl să îm prum uturilor restante nu se poate realiza numai prin un troliu mecanic. Troliul meroase cooperative agricole care dau dovadă conducerile titudinea unor specialişti si
livreze în acest an fu r­ ar constitui o pe rde re urmărirea sistematică a mo­ să oglindească real volumul electropneumatic se dirije a­ în legătură cu procurarea semin­ neglijenţa conducerilor coope­
nalelor de la Hunedoa­ pentru economie deoa­ dului de realizare a fiecărui stocurilor în momentul lan- ză de la distantă pentru e­ ţelor, verificarea calităţii şi unor cooperative agricole în rativelor agricole din Livadia,
Nucşoara, Ohaba, Hăjdat. Ră-
ra mai mult de 14 100 rece penalizările plătite în indicator din plan, că numai vitarea accidentelor. pregătirea acestora în vederea pn'vinla ridicării seminţelor re­ căştîe ş.a., care nici pînă în
sau
partizate prin Aqrosem
tone fler peste plan în acest sens de Întreprindere prin păstrarea unor corelaţii CONSTANTIN MARACU In atelierele 1MTF — încorporării lor în sol — pro­ bazele de recepţie. Pînă ieri, ziua de 24 septembrie a.c. nu
minereul concentrat. Pen­ intră tot In bugetul statului. corespunzătoare Intre toate activist al Comitetului judeţean Braşov a şi început con­ blemă aflata la ordinea zilei de la Agrosem s-au preluat s-au „ob osit" să trimită p ro­
tru conţinutul de metal Da, aceste dobînzi intră în secţiunile planului se poate de partid strucţia primelor 20 de au­ pe agenda lucrărilor agricole. mai puţin de 50 tone seminţe bele necesare pentru analiză
livra t peste prevederile totrenuri cu containere. Deoarece ne aflam în plină de griu din cele 258 reparti­ la laborator. Ce garanţie oferă
contractuale, colectivul bugetul statului, dar nici pe obţine o activitate economi­ (Agerpres) campanie de însăinîntări se im ­ zate. Există, de asemenea, în­ unităţile respective că vor fo­
uzinei a prim it din par­ departe aceste compensaţii că bună, în consecinţă, o si­ Continuare in pog. o 3-a) punea ca asemenea probleme semnate cantităţi de orz şl se­ losi seminţe de calitate cores­
tea combinatului hune- nu pot aooperi pierderile tuaţie financiară ca atare. N u ­ să fie rezolvate In totalitate cară neprelualc. In bazele de punzătoare? Întrebarea se pu­
dorcan bonilîcaţil a căror recepţie alte sute de tone de ne şi pentru o altă serie de
valoare depăşeşte suma seminţe aşteaptă In depozite, cooperative agricole cărora li
de 5 milioane lei. cînd de fapt ar trebui să fie s-au respins probele pentru ger­
îmbunătăţirea calităţii încorporate în sol. minaţie slabă sau puritate ne­
Nu ne mai desparte multă vre­ vor fi livraţi tot de O A.D,
concentratului se dato- Cine sini cei caro nesocotesc corespunzătoare. Intr-o astfel
me de zilele în care se va CĂMINELE CULTURALE doar in trimestrul IV,
reşte înfăptuirii unor indicaţiile date privind asigu­ de sîtuatic se află C A P . Ră-
redeschide „stagiunea" de iar­
importante măsuri. Po­ - Alunei rum o să faceţi rarea seminţelor, po trivit că­ duleştî, Roşcani, Rîu Alb, Că-
nă a căminelor culturale, de
trivit unul studiu care nou! cămin ? rora schimbul trebuia efectuat răstău, Nandru, Mînerău, Bă-
prevede creşterea capa­ serile lungi petrecute in sala — E mai mic, mai uşor de plnă la 15 septembrie ac.? răşti, Boş etc. de unde s-au
de lectură sau de repetiţii, pc
cităţii de filtrare, s-a construit, o să încercăm să Spaţiul nu ne permite să în­ prim it unele probe cu ger­
scenă snu în fata ecranului, în ÎN PRAO DE IARNĂ
montai unul din cele ne descurcăm cumva. şirăm toate unităţile ale căror minaţie de 40—78 la sută, iau
spectacolele numeroase pre­
două filtre care reduce ...Şi toiul este foarte sim­ consilii de conducere şi spe­ puritate sub 95 la sută. In ca­
zentate la sediu sau în satele
umiditatea concentratu­ plu. O mînă spală pc alta — cialişti manifestă multă indo­ zul unităţilor amintite se im­
învecinate. Fără îndoială, ac­
lui cu 0.5 la sută Tot­ O.A.D. întîrzie cu anii liv ra ­ lentă fată de crearea con diţii­ pune ca de urgenţă să fie lua­
tivitatea intensă din perioa­ ale judeţului se menţin Insă moment ce nu există nici uşi,
odată, uzina a fost dota­ cutiv al consiliului popular, rea materialelor, iar consiliul lor necesare bunei desfăşu­ te măsuri pentru schimbarea
da de iarnă impune crearea o scamă de 'anomalii în pregă­ nici ferestre, iar pe tavan s-a
tă cu un ventilator nou ne mărturisea : popular al comunei vede, tot rări a însămînlărilor. Am intim seminţelor cu germinaţie sub
unor condiţii bune de desfă­ tirea pcnlru perioada de iarnă bătut doar jumătate din tres­
avind un debit de —■ Căminul cel vechi (încă după doi ani, că acoperişul totuşi cîteva din cooperativele normele admise, orice neso­
şurare sub . aspectul bazei ma­ a unităţilor culturale. tie ?
120 000 mc pe oră, care nu s-a terminal, dar a şi de­ nu corespunde. Cum s-or spu­ agricole caro au repartizate cotire a acţiunii respective
teriale, care să facă din că­ Trist, dar adevărat — de doi
permite mărirea tira ju ­ venit vechi ! — n.n ) ne-a dat ne. ziua trece, indiferenta cantităţi mai Însemnate de qrîu putînd avea Influentă negativă
m inul cultural un loc plăcut, PUPA DOI... IEPURI ani nu s-a mai lucrat nimic
lui cuptoarelor şl înlă tu­ căutat de cetăţeni. mult de furcă. E un local ma­ creşte... sau orz si nu s-au Învrednicit asupra producţiei.
rarea pierderilor pe tu ­ Un proverb spune că cel şi, culmea, in aceeaşi comu­ re, pentru caro de doi ani aş­ să organizeze ridicarea lor. Ftă în posibilitatea fiecărei
bulatură De asemenea, Consiliile populare au înce­ care aleargă după doi iepuri nă, la cel rruilt 2.000 dc metr; teptăm ca O.A.D. Deva să ne ETC., ETC., ETC. Printre acestea se numără cooperative aqricole ca pro­
put încă din vară să zugră­ de acest edificiu, a fost înce­
a fost îmbunătăţită In­ nu prinde nici unul. Acesta a dea repartiţie de uşi şi gea­ C.A.P. Mărtinesti. Bobîlna, Că- blema schimbului de seminţe
vească şi să repare unităţile put... un alt cămin cultural,
stalaţia de desprăfuire de lost primul nostru glnd, cînd pentru Lunca Cernii de Jos muri. După multe insistente, Dor neglijente în construc­ răstău, Boşorod, Livadia. Rîu şi utilizarea soiurilor cu însu­
la răcirea minereutul culturale, să le asigure apro­ am observa! la Lunca (pernii De ce acest lucru, cînd cele ni s-a dat totuşi, acum, o re­ ţia, întreţinerea şi gospodări­ Alb, Burjuc, Silvaş şi altele, şiri biologice ridicate să fie
rellnîndu-se şi preluerîn- vizionarea cu lemne, comple­ două cămine culturale... iieter- două localităţi sînt, practic, partiţie, Şi, pe urmă, chiar rea usitâTilnr culturalo nu se fiecare avînd de preluat dc la rezolvată Intr-o perioadă cit
du-se anual o cantitate tarea m obilierului etc, In lo­ minate ! Primul este cel de contopite? Sau, nu trebuia mai daca ne va sosi lemnăria, tot manifestă doar la Lunca Cernii. Aqrosem cile 6— 20 tone s5- mai scurtă, fără nici o tără­
de 18 000 tone praf ca­ calităţi îndepărtate ca Valea la Lunca Cernii de Sus, un întîi să se termine căminul se mai ridică o problemă. A Exemplele continuă, Intr-un minlă. Cunoscînd că în pla­ gănare. Direcţia agricolă ju ­
re pînă nu de mult se Poienii — Vorta, s-au inaugu­ local mare. aproape fastuos coperişul este necorespunză­ nurile de măsuri tehnico-orga- deţeană şi Uniunea judeţeană
culturale
cămine
rat
noi,
răspindea In atmosferă spre marea bucurie a săteni­ prin dimensiunile sale S-ou exe­ mare, început cu 2— 3 ani în tor, nu rezistă, şi dacă vine n T. (STRATL nizatorice pentru campania de a C.A.P. au datoria să in te rvi­
şî dăuna sănătăţii oame­ lor/ care au de acum posibi­ cutat zidăria, acoperişul şi, de urmă. şi apoi să se treacă la zăpadă mare... Aşteptăm sâ toamnă s-a stabilit ca toate uni­ nă cu măsuri eficiente In ve­
nilor, creşterii plantelor, vreo doi ani, tot în roşu a ridicarea celui de-al doilea ? sosească un tehnician, să ve­ tăţile să-şi asigure seminţele derea înlăturării deficientelor
litatea să organizeze şi să dem cc se poate face. Ca să
găzduiască spectacole artisti­ rămas. In interior s-a mai len- Tovarăşul M iron Neidon, nu mai zic de cherestea. A- Continuare m pag. a 3o) pînă Ia 15 septembrie, se pune semnalate.
ce. In multe comune şi sale cuil ceva, dar la ce bun, din preşedintele comitetului exe­ fireşte întrebarea : cum se ma­
vcm nevoie dc 15 mc, care ne
terializează aceste plan uri? Se N. TIRCOB
I