Page 81 - Drumul_socialismului_1968_09

Noua organizare administra tiv-teritorială a ţării, constituirea
comitetelor de partid şi a consiliilor populare comunale — potri­
vit principiilor adoptate de Conferinţa Naţională a partidului —
au determinat un suflu nou, au înviorat viaţa economică şi social-
culturală a comunelor şi satelor noastre. Noile organe, preocupate
să-şi perfecţioneze continuu stilul şi metodele de muncă, să întă­
rească legăturile cu masele de oameni ai muncii reuşesc în măsură
tot mai mare să se afirme ca organe competente, capabile să pună
in valoare condiţiile prielnice pe care le oferă noua formă organi­
zatorică.

O confirmă pe deplin şi realizările dobîndite de consiliile popu­
lare îndrumate şi sprijinite de comitetele comunale de partid, în
înfăptuirea sarcinilor sporite ce Ic revin.
In pagina de faţă redăm cîtcva din preocupările majore ale
acestora, munca ce o desfăşoară pentru înflorirea continuă a co­
In nodul aşezărilor bine gospodărite alo judeţului nostru se aliniază |î satul Voidel, din comuna Romos. Fotografia de faţă ne înfăţişează una
munelor şi satelor noastre. din frumoasele străzi ale satului.

Tot mai aproape

de cerinţele cetăţenilor

Noua organizare adm inistra- sint puşi pentru a răspunde ce­ prejmuit. pent/u folosinţa so, o
tiv-teritorială impune ca o cerinţă rinţelor populaţiei0. parte din terenul comunal pri-
şl preocupare principală perfec­ Pornind de fa această Indica­ vîndu-l pe ceilalţi de dreptul de
ţionarea continuă a activităţii co­ ţie, m illtind pentru respectarea folosinţă comună. In aceeaşi zi,
m itetelor executive ale consilii­ ei intru totul, consiliile populare preşedintele consiliului popular,
lor populare, apropierea lor şl din Judeţul nostru, funcţionarii losif Nistorescu, s-a deplasat la
m ai mult de cetăţeni, creşterea acestora, îşi perfecţionează con­ faţa locului şi constatind a d e­
solioltudlnll şl receptivităţii faţă tinuu m etodele de muncă, cău- vărul celor sesizate a luat m ă­
de cererile îndreptăţite ole oces- tînd să satisfacă mal operativ surile de rigoare.
IN C A D R U L N O U DE O R G A N IZ A R E tora. Nicolae Ceauşescu, sesizările şl cererile cetăţenilor. cetăţenii care vin in audienţă.
La fel se procedează şl
cu
Tovarăşul
Pe acest drum se înscrie şi
în expunerea la consfătuirea da
activitatea desfăşurată, încă de
la C.C. al P.C.R. cu conducătorii Io constituire, de către com ite­ Sint primiţi Im ediat, Io orice
oră, de către unul din membrii
organelor de partid şi a i consi­ tul executiv al consiliului popu­ com itetului executiv prezenţi la
liilor populare judeţene subli­ lar comunal Berlu. Locuitorii din sediul consiliului popular. Pen­
A D M IN IS T R A T IV - T E R I T O R I A L A că nu cetăţenii sint la dlspoziţio a ­ satele comunei se adresează cu tru ca oam enii să nu piardă
nia că „Trebuie înţeles odată
tot mai m ultă înoredere consi­
tim pul pe drum — din sate pînâ
paratului de stat şl de partid, a
e vorbo de rezolvarea unor ne­
funcţionarilor, ci Invers. Aparatul liului popular com unal, fie că la sediu — m embrii comitetului e­
xecutiv merg deseori şi discută cu
de partid, de stat, funcţionarii voi de Interes obştesc, fie că ei, interesîndu-se de problem ele
sint la dispoziţia ce tă ţe n ilo r; ei solicită ojutorul In satisfacerea ce-i from întâ. Pentru cei din
unor cerinţe personale, A înce­ satele mai îndepărtate, cum
put să se încetăţenească aicî, e Sîbişelul, este stabilită zi
la Beriu, practica rezolvării Im e­ pe soptâm inâ — m iercurea, de
C ă l ă t o r i n d a z i p r i n s a t e l e t e l e ş l r e s u r s e l e l o c a l e , a c u m ­ C e t ă ţ e n l l s - a u î n t r e c u t p e e l c ă d e v i z u l p r e v e d e p r o c u r ă r i diate — pe măsură ce este soli­ la orele 8 Io 12 — cînd preşe­
J u d e ţ u l u i r ă m î l p l ă c u t I m p r e ­ p ă n i t a s u p r a f i e c ă r e i p r o p u ­ î n ş i ş i . S t a b i l i s e r ă c a p r i n m u n ­ d e m a t e r i a l e ş l n u c o n f e c ţ i o ­ citată — a fiecărei cereri. V e­ dintele consiliului popular «co­
s i o n a t d e p r i v e l i ş t e a c c ţ i s e n e r i , a c e r u t s p r i j i n u l c o m i ­ c ă p a t r i o t i c ă s ă Î n f ă p t u i a s c ă n ă r i . Viaţa spirituală chiul procedeu de a se aştepta m unal primeşte cetăţenii in a u ­
Î n f ă ţ i ş e a z ă . U l i ţ e l e l a r g i , c u t e t u l u i d e p a r t i d , î n t o c m i n d u n î n a c e s l a n l u c r ă r i î n v a l o a r e o şedinţă o comitetului execu­ dienţă, exercită muncă de în­
S - a c e r u t ş l s c h i m b a r e a t e x ­
g a r d u r i a l i n i a t e ; d r u m u r i l e p l a n r e a l i s t a l l u c r ă r i l o r e d i ­ d e 2 9 1 . 5 3 2 I e i ş l n u m a i c e l e tiv pentru discutarea cererilor, drum are şi control. Cît despre
î n g r i j i t e — I n m u l t e l o c u r i l i t a r — g o s p o d ă r e ş t i . U n e l e o - r e c e p ţ i o n a t e ţ i n ă l a 1 2 a u g u s t t u l u i d e v i z u l u i — a d i c ă s ă s e greoi şi care ducea la am ina- cererile pentru eliberarea d ife­
s t r ă j u i t e d e l i n i a d r e a p t ă a b i e c t l v e a m h o t ă r î t s ă l e r e a ­ v a l o r e a z ă p e s t e 3 2 0 . 0 0 0 I c i . p r e v a d ă $1 c o n f e c ţ i o n ă r i n u rea de pe o zl pe olta a cetă­ ritelor acte sau dovezi — deşi
t r o t u a r e l o r d i n b e t o n s a u p i a ­ l i z ă m p r i n m u n c ă p a t r i o t i c ă , L a o b i e c t i v e l e v o t a t e s ă s e n u m a i p r o c u r ă r i d e m a t e r i a l e a satului ţenilor, a fost înlăturat. In pre­ sînt numeroase — acestea nu
t r ă ş l d e m u l ţ i m e a a r b o r i l o r a l t e l e p r i n c o n t r i b u ţ i e b ă n e a s ­ r e a l i z e z e d i n c o n t r i b u ţ i e b ă ­ zent, cînd se primeşte o cerere
— d a r r ă s p u n s u l l a c o n i c d a t sau cind un cetăţean solicită mai constituie o problem ă. Sint
o r n a m e n t a l i ; p ă r c u l e t c l e c o c h e ­ c ă . " n e a s c ă , r o d u l m u n c i i g o s p o d a ­
t e ş i g r ă d i n i l e m u l t l c o l o r a t e P l a n u l i n s ă , o r l c î t d e c h i b ­ r i l o r a f o s t , l a f e l , p e s t e a ş t e p ­ C o m i t e t u l u i d e c u l t u r ă ş l a r t ă La sediul co n siliu lu i popular I a t ă c u m , î n c e t . î n c e t t o v a ­ sprijinul organului local I se dă eliberate pe loc.
Solicitudinea şi receptivitatea
d e p e t a l e l e f l o r i l o r ; c a s e l e n o u z u i t a r f l f o s t , n u Î n s e a m n ă t ă r i . C h i b z u i n ţ ă c u c a r e a u a l J u d e ţ u l u i H u n e d o a r a .........n u al comunei Rapoltu M are p u r­ r ă ş u l F i l t p d e z v ă l u i a o r e a l i ­ răspunsul pe loc, sau in aceeaşi faţă de cererile îndreptăţite ale
zi de către membrii comitetului
c o n s t r u i t e s a u z u g r ă v i t e p r o a s ­ t o t u l . A d e v ă r a t a m u n c ă a b i a f o l o s i t r e s u r s e l e l o c a l e , m a ­ s e p e r m i t d e r o g ă r i d e l a p r o ­ tăm o discuţie cu tovarăşul t a t e e x i s t e n t a a i c i . A b i a d u p ă executiv, competenţi în proble­ cetăţenilor, au făcut să crească
preşedintele
Ioan Filip. Este
Î n c e p e a . Ş l g o s p o d a r i i d i n S a r - t e r i a l e l e , l e - a a d u s — l a l u ­ c e a m p r e s u p u s Î m p r e u n ă c ă
p ă t , t o a t e s i n t m ă r t u r i i a l e b u ­ i e c t e l e . . . " a f r î n a t f r u m o a s a com itetului executiv de m ulţi mele respective. Chior dacă re­ prestigiul m em brilor comitetului
m l z e g e t u s a l - a u f ă c u t f a t ă . c r ă r i l e e x e c u t a t e — o e c o n o ­ v a f i i n s t a l a t ş l u n d i r e c t o r d e
n u l u i g u s t ş l s p i r i t u l u i g o s p o ­ I n i ţ i a t i v ă a l o c a l n i c i l o r d e a - ş l ani. Cunoaşte comuna, satele c ă m i n ş i - a a d u s a m i n t e c ă v a executiv, al lucrătorilor consiliu­
M e m b r i i c o m i t e t u l u i e x e c u t i v m i e d e 7 8 3 3 0 l e i d i n c e l zolvarea necesită deplasarea la
d ă r e s c . L o c a l n i c i i s t n t m t n d r l s - a u î n g r i j i t d e a s i g u r a r e a d o ­ 1 2 5 . 6 0 0 l e i p l a n i f i c a t ! . c o n f e c ţ i o n a s i n g u r i c ă r ă m i d a . din Jur şi oamenii ca pe p ro ­ p u t e a f i î n t o c m i t u n p l a n d e faţa locului, aceasta se face in lui popular comunal în rindul
p riii săi vecini. Discutăm de­ a c t i v i t ă M . I a î n d e p l i n i r e a c ă r u ­
c ă p o t a r ă t a d r u m e ţ i l o r b u ­ c u m e n t a ţ i i l o r , p r o c u r a r e a m a ­ U n s i n g u r o b i e c t i v , d i n t o t I n t î m p l a r e a c u c ă m i n u l d i n ziua cind este solicitată sau cel maselor. Este rezultatul firesc
spre modul în care con siliul
t e r i a l e l o r , î n c a s a r e a f o n d u r i l o r ; c e s - a p l a n i f i c a t , n u s - a p u t u t P ă u c l n e ş t l p u t e a c o n s t i t u i s u ­ i a s ă - ş i a d u c ă c o n t r i b u ţ i a u n
n ă s t a r e a l o r m a t e r i a l ă ş i s p i r i ­ popular întreţine, se ocupă, n u m ă r c i t m a i m a r e d e o a ­ m ai tirzîu a douo zi. ol preocupării pe care a ovut-o
a u f o s t a n t r e n a t e I n a c e a s t ă î n c e p e ş i a c e a s t a n e m u l ţ u ­ b i e c t u l u n u l a r t i c o l m a l p r o ­
t u a l ă . F r u m u s e ţ i l e a c e s t e a , de animarea v ie ţii spirituale a m e n i c o m p e t e n ţ i , c u î n c l i n a ţ i i Bunăoară, cetăţeanul Adfi- consiliul popular de a-şî per­
a c t i v i t a t e c o m i s i i l e p e r m a n e n ­ m e ş t e p e g o s p o d a r i i S a r m i z e - f u n d . C o n s i d e r ă m , î n s ă , c ă satelor comunei. ş l d o r n i c i s ă m u n c e a s c ă . D a r , fecţiona continuu activitatea sa,
c a r e . I n c i n t ă o c h i u l , n u a u o mescu Ion a sesizat faptul că
t e , u n m a r e n u m ă r d e o a m e n i . q e t u s e i ş l . m a l c u s e a m ă , p e s u b l i n i e r e a v a a t r a g e a t e n ţ i a — Cum apreciaţi n ive lu l c h i a r a s a s t t n d l u c r u r i l e n u de a se apropia tot moi mult
v î r s t ă p r e a Î n a i n t a t ă . O a m e n i i a c tiv ită ţii cultural-educalive unul din locuitorii satului a im - de cerinţele cetăţenilor.
S - a u - - c o n s t i t u i t c o m i t e t e d e c e - c e i d i n s a t u l P â u c l n e ş t i . E s t e c e l o r v i z a ţ i ş l s e v o r l u a m ă ­ n i . s e p a r e d e l o c p o t r i v i t ă
l e - a u s t a t o r n i c i t î n a n i i c o n ­ ce se desfăşoară aici ? o p t i c a t o v a r ă ş u l u i F i l i p . D e c e
s u r i l e c u v e n i t e p e n t r u r e z o l ­
s t r u c ţ i e i s o c i a l i s m u l u i . Ş i m e r e u — Slab... c o n s i l i u l p o p u l a r ş i c o m i t e t u l
v a r e a u r g e n t a ş i c u r ă s p u n d e ­ — Cum, adică? De ce?... d e p a r t i d d e a i c i n u s e î n g r i ­
a c e s t o r r e a l i z ă r i 11 s e a l ă t u r ă # P e n t r u a n u l î n c u r s ,
r e a n e a j u n s u l u i . S e I m p u n e — N-avem director de că­ j e s c d e î m b u n ă t ă ţ i r e a a c t i v i t ă ­ c o n t r i b u i t a b ă n e a s c ă v o t a t ă
a l t e l e . min. Am avut unul şl a ple­ ţ i i c u l t u r a l - e d u c a l i v e t o c m a i d e c e t ă ţ e n i i s a t e l o r J u d e ţ u ­ REZULTATE Şl
L e - a m Gospodărirea şi
N o i l e d o v e z i a l e h ă r n i c i e i c u a t l t m a l m u l t c u c t t î n p e ­ cat. N-a lucrat aici declt o a c u m e t n d l i p s e ş t e d i r e c t o r u l l u i n o s t r u I n s c o p u l r i d i c ă r i i
s e l n t l l n e s c p e s t e t o t . r i o a d a a c e a s t a s e d e f i n i t i v e a ­ lună de la constituirea com i­ r ă m i n u l u l ş l t o c m a i d e a c e e a u n o r o b i e c t i v e d e I n t e r e s o b ­
z ă p l a n u r i l e p e n t r u l u c r ă r i l e te tu lu i de partid şl a co n sili­ c ă l i p s e ş t e u n a s t f e l d e o m ? PERSPECTIVE
T n t f l n i t ş l î n s a t e l e S a r m l z e g e - ş t e s c t o t a l i z e a z ă s u m a d e
d i n v i i t o r u l a n . u lu i popular. 3 . 4 3 8 . 0 0 0 I e i . D o r n i c i s ă - ş i
t u s e i — o c o m u n ă c a m u l t e , U n f a p t c a r e n l s e p a r e c î t
— Şi. de atunci ?... s e p o a t e d e c u r i o s e s t e a c e l a v a d ă c i t m a l c u r î n d r e a l i z a ­
înfrumuseţarea - c ă I n s a t e l e I n c a r e î n c ă n u
a l t e l e . U n e l e s t n t l u c r ă r i d e C e t ă ţ e n i i s i n ! î n d r e p t ă ţ i ţ i s ă n u — A m sesizat C om itetul Ju­ t e p r o p r i i l e p r o p u n e r i , c e t ă ­ m a j o r i t a t e a s l u t î n s t a d i u d e
a m p l o a r e — p o d u r i d i n c i m e n t , r e n u n ţ e l a o b i e c t i v u l r e s ­ deţean pentru cultură şi artă e x i s t ă c ă m i n c u l t u r a l a c t i v i t a ­ ţ e n i i a u d e p u s p î n ă l a 1 s e p ­ f i n i s a r e ; s u p r a f a ţ a t r o t u a r e ­
t r o t u a r e , d r u m u r i r e p a r a t e şl p e c t i v . T n t r e s u g e s t i i l e şl despre aceasta, dar problem a t e a e s t e m a l b u n ă . m a i I n t e n ­ t e m b r i e a p r o a p e 3 m i l i o a n e l o r c o n s t r u i t e e s t e d e c i r c a
Î n t r e ţ i n u t e , z o n e v e r z i p e m i i p r o p u n e r i l e p e n t r u a n u l 1 9 6 9 nu s-a rezolvat. Acum am gă­ s ă . L a B o f u ş i B o b î l n a . d e p i l ­ l e i . 5 0 . 0 0 0 m p . T o t î n a c e s t a n .
sit o tovarăşă care credem că d ă , s e l u c r e a z ă m a l b i n e d e - £ V a l o a r e a l u c r ă r i l o r e x e ­ I n o p t s a t e , p r i n t r e c a r e R o s -
d e m e t r i p ă t r a ţ i — p e c a r e . c a r e a u c o n s t i t u i t o b i e c ­ va m unci cu mai m ultă c î t î n c e l e l a l t e s a t e a p a r ţ i n ă ­ c u t a t e p î n ă t n p r e z e n t p r i n c a n l , T o m e ş t l , M l h ă i l e ş t l ,
preocupări cotidiene
c e t ă ţ e n i i ş l l e - a u d o r i t ş l c a r e t u l d e z b a t e r i i I n p l e n u l c o m i ­ strgulntă. t o a r e , m a i b i n e c h i a r d e c î t m u n c a p a t r i o t i c ă a l o c u i t o r i ­ L ă p u g l u d c S u s , a f o s t I n t r o ­
s e p u t e a u î n f ă p t u i n u m a i p r i n t e t u l u i e x e c u t i v a l c o n s i l i u l u i — In clte sate aparţinătoare î n c e n t r u l d e c o m u n ă . A c e a s ­ l o r j u d e ţ u l u i a t i n g e i m p r e s i ­ d u s c u r e n t u l e l e c t r i c , r ă -
m u n c ă o r g a n i z a t ă , ţ r l n t r - o p o p u l a r c o m u n a l Î n t r u n i t l a aveţi cămine culturale şi ce t ă s t a r e d e l u c r u r i v o r b e ş t e o n a n t a s u m ă d e 4 5 m i l i o a n e m f n î n d c a I n u r m ă t o a r e l e
l u c r ă r i l e
s e
l e r m i n e
l u n i
s ă
c h i b z u i t ă g o s p o d ă r i r e a m a t e ­ 1 9 I u l i e a . c . f i g u r e a z ă d i n n o u a ctivită ţi se desfăşoară la ele? d e l a s i n e d e s p r e m o d u l î n I c i . A s l f e l , a u f o s t a m e n a ­
— M ai avem la Rapoltel şi c a r e e s t e c o n d u s ă şl t n d r u m a - j a t e n o i z o n e v e r z i p e o s u ­ d c e l e c t r i f i c a r e î n c ă î n 9
r i a l e l o r ş i f o n d u r i l o r b ă n e ş t i . c o n s t r u i r e a c ă m i n u l u i c u l t u r a l l o c a l i t ă ţ i .
la Foit. Există cîte ceva * la 1 ă a c t i v i t a t e a c u l t n r a l - e d u c a t i - p r a f a ţ ă d e 4 8 h e c t a r e , s - a u
O r g a n i z a r e a a c e a s t a , î n t r e a ­ t ă ţ e n l p e l u c r ă r i d i n r l n d u l v o r b a d e c ă m i n u l c u l t u r a l c e d i n P ă u c i n e ş t l . flecare. Aici. In Rapoltu M a ­ vă. p l a n t a t 1 7 6 . 0 0 0 a r b o r i o r n a ­ A n u l 1 9 6 9 v a a d u c e n o i
g a a c t i v i t a t e e d i l i t a r - g o s p o d â - c e l o r m a l g o s p o d a r i l o c a l n i c i . t r e b u i a s ă s e c o n s t r u i a s c ă a i c i . — L u c r ă r i l e î n f ă p t u i t e , î ş i re, avem o brigadă artistică T o v a r ă ş u l F i l i p n e v o r b e a m e n t a l i . s - a u c o n s t r u i t ş l m o ­ r e a l i z ă r i m e n i t e s ă î n f r u m u ­
r e a s c ă a f o s t c o o r d o n a t ă d e L a c h e m a r e a e f e e s t o r c o m i t e t e , C o m i t e t u l e x e c u t i v , c e t ă ţ e n i i e x p r i m a p ă r e r e a t o v a r ă ş u l de agitaţie, o form aţie restrîn- c a u n b u n c u n o s c ă t o r d e s p r e d e r n i z a t d r u m u r i p e o l u n g i ­ s e ţ e z e ş l m a i m u l t c o m u n e l e
să de căluşari şl c lţlv a solişti. f a p t u l c ă î n a c e s t e s a t e e x i s t ă m e d e 5 5 k m ş l s - a u e f e c t u ­ j u d e ţ u l u i . D e p c a c u m s - a
c o n s i l i u l p o p u l a r c o m u n a l A - a d e p u t a ţ i l o r , c e t ă ţ e n i i a u r ă s ­ a u f ă c u t t o t u l ( a u p r o c u r a t Z g î r c e a , a u t r e z i t d o r i n ţ a o a ­ La Foit, activitatea e m al sla­ o b i c e i u r i ş i t r a d i ţ i i f r u m o a s e , a t l u c r ă r i d e î n d i g u i r i p e s t a b i l i t s ă s e e x t i n d ă n u m ă ­
v l n d s p r i j i n u l o r g a n u l u i J u d e ­ p u n s c u . e n t u z i a s m . E r a d o a r 8 0 0 0 k g v a r , a u t r a n s p o r t a i m e n i l o r p e n t r u r e a l i z a r e a a l t o r bă. Acum. dum neavoastră ştiti, c ă o a m e n i i t i n l a e l e , l e i u ­ 2 2 k m . T o a t e a c e s t e a r e f l e c ­ r u l s ă l i l o r d e c l a s ă c u î n c ă
ţ e a n a l p u t e r i i ş i a d m i n i s t r a ţ i ­ v o r b a d e p r o p r i i l e l o r p r o p u ­ p e n t r u f u n d a ţ i e 1 0 0 m e t r i c u b i Î n n o i r i î n s a t e l e l o r . D e d a t a vara e mal greu... A po i mal b e s c , d a r c ă t i n e r i i n u l e c u ­ t ă p r e o c u p a r e a o a m e n i l o r o p t , s ă s e c o n t i n u e c o n s t r u c ­
e i d e s t a t ş i a l c o m i t e t u l u i d e n e r i ... Ş i I n f i e c a r e z l , d e a ­ d e p i a t r ă , a u a c h i t a t Î n t r e a g a a c e a s t a s u g e s t i i l e ş l p r o p u n e ­ sînt m u lţi tin e ri care lucrează n o s c b i n e M u l ţ i d i n e l n i c i m u n c i i d e a f a c e v i a t a d i n ţ i a c e l o r d o u ă z e c i d e ş c o l i .
în d ife rite în tre p rin d e ri din l o c a l i t ă ţ i l e l o r m a l p l ă c u t ă , A s e m e n e a l u c r ă r i s e v o r d e s ­
j o a c e
p a r t i d c o m u n a l , c o n s i l i u l p o p u ­ t u n c i h ă r n i c i a o a m e n i l o r a d ă ­ s u m ă v o t a t ă d e p e s t e 5 0 .0 0 0 r i l e s i n t m a l n u m e r o a s e , m a l d e alte localită ţi. Aceştia îi adu­ n u m a i c a ş t i u s ă p ă r ţ i l e şl s ă m a l a g r e a b i l ă . f ă ş u r a l a N a l a t i - V a d , R â c h î -
l o c u l u i .
c l n l e
p r i n
l a i a d a t c u r s p r o p u n e r i l o r f ă ­ u g a c e v a n o u l a î n f ă ţ i ş a r e a l c l l a c a r e s e a d a u g ă u n s o l d a m p l o a r e . Ş i , d e ş i n e - a m o ţ r i t năm m al greu, lucrează unii O P e i s a j u l m u l t o r c o m u ­ t o v a . B l ă j e n l - V u l c a n e t c .
L u c r u l n l s e p a r e p u ţ i n e x a ­
a s u p r a m a i m u l t o r o b i e c t i v e şl pe schim buri . n e s - a î m b o g ă ţ i t î n a c e s t a n © T o t t n p e r s p e c t i v ă , t n
c u t e d e l o c u i t o r i . c o m u n e i . d e 8 6 . 0 0 0 l e i ) ş l s î n t g a t a o r i - g e r a t . d a r r e l a t a r e a t r ă d e a z ă
d c c î t i n a c e s t a n , a m c o n v i n ­ — Sînt adevărate toate a­ c i i n o i o b i e c t i v e s o d a l - c u l l u - S ă l a ş u d e J o s . B u c u r e ş d ,
— „ C u n o ş t e a m d o r i n ţ e l e o a ­ A ş a s - a u r e p a r a t ş l Î n t r e ţ i ­ c î n d s ă î n c e a p ă l u c r u l . U n s i n ­ cestea, dar lo c u ito rii comunei u n l u c r u e s e n ţ i a l : c ă o r g a n e ­ r a l e ş i e d l l l l a r - g o s p o d ă r e ş l i . Z a r a , C ă l a n u l M i c , T o t c ş t i
m e n i l o r — n e - a d e c l a r a t p r e ­ n u t d r u m u r i l e p c o l u n g i m e g u r a r t i c o l l i p s e ş t e : c ă r ă m i d a . g e r e a c ă l e v o m p u t e a î n d e ­ l e l o c a l e n u s e Î n g r i j e s c c a
sînt m ulţu m iţi de ceea ce li I n m u l t e s a t e c a U n i r e a , — I n t o t a l f n 2 6 d e s a t e —
p l i n i . C î n d s p u n a c e a s t a m ă t r a d i ţ i i l e , o b i c e i u r i l e s ă f i e v a ­
ş e d i n t e l e c o n s i l i u l u i p o p u l a r d e 1 4 . 8 0 0 m e t r i , a u f o s t p l a n ­ T o a t e i n t e r v e n ţ i i l e c o n s i l i u l u i se oferă ? C i u l a M a r e . S a r m l z e g e l u s a , v o r c o n t i n u a l u c r ă r i l e l a c ă ­
c o m u n a l V a s l l e Z g l r c e a — d i n t a ţ i 3 0 0 d e a r b o r i o r n a m e n t a l i , p o p u l a r c o m u n a l d e a o b ţ i n e b a z e z n u n u m a i p e e x p e r i e n ţ a — Apăl, nu prea. dar ce să l o r i f i c a t e , s ă f i e a d u s e l a c u ­ T o l e ş t l ş l a l t e l e a u f o s t d u ­ m i n e l e c u l t u r a l e a f l a t e t n
d i s c u ţ i i l e a v u t e c u e i , d i n s - a u a ş t e r n u t t r o t u a r e p e m a i r e p a r t i ţ i a n e c e s a r ă a u f o s t z a ­ a c u m u l a t ă c i ş l p e f a p t u l c ă facem ? N-avem director de n o ş t i n ţ a u n u l p u b l i c c i l m a i r a t e n o i ş c o l i s a u s ă t l d e c o n s t r u c ţ i e . D e a s e m e n e a , f n
cămin cu ltu ra l . c l a s ă , c ă m i n e c u l t u r a l e , s a u 3 2 d e l o c a l i t ă ţ i , p r i n t r e c a r e
n o u a o r g a n i z a r e t e r i t o r i a l — l a r g . O r , f o r m a ţ i i l e a r t i s t i c e
p r o p u n e r i l e f ă c u t e I a î n t î l a l - b i n e d e 3 0 0 m p , a u f o s t d u ­ d a r n i c e , d e ş i o b i e c t i v u l e s t e — Nu v l se pare că e o a m e n a j a t t r o t u a r e , a u f o s t T o m e ş t l , V ă l i ş o a r a . S ă l a ş u
r i l e c u d e p u t a ţ i i s a u a d r e s a t e r a t e 4 p o d u r i d e c i m e n t şl a l ­ p r i n s I n p l a n . S - a î n c e r c a t a - a d m i n i s t r a t i v ă a s i g u r ă o e f i c i ­ optică prea îngustă încercarea a u î n t r e a l t e l e c a u n a d i n c e ­ c o n s t r u i t e d r u m u r i e l e . I n d e S u s ş l S u b c e t a t e , s e v a
d i r e c t c o n s i l i u l u i p o p u l a r . C o ­ t e o b i e c t i v e c a r c î n v i o r e a z ă l u n c i c o n f e c ţ i o n a r e a c u f o r t e e n t a s p o r i t ă a c t i v i t ă ţ i i n o a s t r e de a pune to tu l pe seama u ­ l e m a i I m p o r t a n t e m i s i u n i t o t a l s - a l u c r a t l a 3 1 s ă l i d e p u n e t e m e l i a a l t o r c ă m i n e
ş i c o n d i ţ i i m a i b u n e p e n t r u nui singur om ? Adică, lipseş­ t o c m a i a c e a s t a . c l a s ă n o i , d i n c a r e m a j o r i t a ­ c u l t u r a l e , I a r I n C e r t e j u d e
m i t e t u l n o s t r u e x e c u t i v , { i n î n d c u p r o s p e ţ i m e a l o r p e i s a j u l p r o p r i i B a n c a I n s ă s - a o p u s
te d ire cto ru l căm inului c u ltu ­ t e a s t n t d a t e i n f o l o s i n ţ ă . s u s , L ă p u g l u d e J o s ş l B u ­
s e a m a I n ţ r i m u l r l n d d e t o r ­ c o m u n e i . s ă e l i b e r e z e b a n i p e m o t i v a n t r e n a r e a l a r g ă a m a s e l o r I a ral şi cu asta am pus punct L a R a p o l t u M a r e t r e b u i e s ă D i n c e l e 2 2 c ă m i n e c u l t u r a l e , n d a s e v o r c o n s t r u i d i s p e n ­
r e z o l v a r e a t u t u r o r p r o b l e m e l o r s e m u n c e a s c ă m a i m u l t g t n -
În tre g ii v ie ţi cultural-educati- p a t r u a u f o s t i n a u g u r a t e , i a r s a r e m e d i c a l e .
d e i n t e r e s o b ş t e s c . ve cu to t ce Înseamnă ea ? d i n d .
*=•- ~ ------------------------------------------------- r r - I
Deputatul — om de acţiune cutat şl problema reparării şl îngri­
s-au
jirii căminului cultural. Toţi
olerlt să înceapă treaba. A sta era
duminica. Lunea care a urmat a în­
semnat deschiderea lucrărilor. In cu-
rlnd căminul va etala o îafâ nouă
Gospodari buni sint marea majo­ Ioan Damlan este deputat şl învă­ tul şl zgomotul copiilor, de ferici­ şi va li gata să găzduiască primele
ritate a sătenilor noştri. Aşa se ştiu ţător şi poate de aceea simte mal rea cadrelor didactice. In edificiul maniiestărt cultural-arltstlce.
de cînd lumea. Le place st3 /n /ll- mult decit a lfii ce înseamnă şcoala. acesta esle munca lor, a tuturor oa­ In satul Ciula Mare se lucrează
neased la flecare pas ordinea, rin- A început sâ-l convingă şi pe ve­ menilor. cu intermitenţă de mal m ulţi ani
duiala. De aceea, toată ziua h-au cini, şi în prim ul rlnd pe cei care au La Tuştea s-a pus problema cons­ Ia construirea unei şcoli şl ptnă !n
odihnă, trec mereu de la o treabă copii. Fireşte, Damian n-a lost sin­ tru irii unui pod. Printre prim ii care această toamnă ea tot nu ar II lost
la alta. Cu munca aşteaptă răsăritul gur. In toată comuna sînt 27 dc au acţionai au fost deputaţii l.ăscuţ terminată dacă, Intr-o zl, deputatul
soarelui, cu munca II petrec pe ţoa­ deputatI. Tot! au pus umărul. Au Dăncescu şi Petru Florincaş. Ca să Bă iul M Indronl nu s-ar II sfătuit cu
lă bolta pînă la aslinllt. început să se siringă banii şl s-a nu aibă vorbă prea multă au pus ei oamenii.
In mulţimea locuitorilor satelor făcut proiectul. Şcoala prindea con­ mina chiar de la început. Exemplul — Cît o să mal tărăgănăm lucrul ?
Insă deputatul II distingi prin lelul tur mal în tîi pe hîrtie, apoi aievea. a fost molipsitor. Toţi cetăţenii sa­ l-a întrebat el, la care a prim ii un
său de-a li. Urmărindu-I mai atent Şcoala devenise dorinţa întregii co­ tului au tăcut cile ceva. U nii au
observi In el ceva deosebit. II slm ll mune. procurat materiale, a ltll a u trans­ răspuns prom pt:
în toi ce lace că este un bun gospodar Pilon Plrvu este un nume ce tră­ portat lemn, apoi a lţii au lucrat la — Păi, s-o terminăm In toamna
ce se alege dintre ceilalţi. Se alege dează o lire In care hărnicia, devo­ ridicarea podului. asta /
mai ales prin interesul ce-l poartă tamentul, chibzuinţă, dăruirea sint Intrăm In toamnă. Oamenii se pre­ Vorbeau vreo 6 0 de oameni. Cînd
pentru to ii cellalt) ai comunei sau filoane fundamentale. II ascullă oa­ gătesc încă de pe acum pentru iar­
satului. Poate că tocmai acest fapt II a u menii c u drag. De aceea, cind a nă. Aceasta înseamnă o m ultitudine a lost Insă la treabă numărul s-a
in vedere cetăţenii cind Işl aleg depu­ lost vorba, toii locuitorii circum­ de preocupări de ordin gospodăresc. dublat, ba chiar s-a triplat. In scur­
taţii. Au acesll oameni o anumită scripţiei al cărei deputat este au A lături de cele care vizează strtn- tă vreme şcoala a lost tencuilâ şl
putere — puterea dc a se dedica venit să pună umărul la construirea gerea recoltei sl pregătirea celet pardosită. Acum I se pun uşile şl
Intereselor mul(imii. De aceea ii sti­ şcolii. S-a strIns şi transportat pia­ viitoare, oamenii s-au glndit şi la
măm şi le acordăm încredere. tră. balast şi nisip, s-a adus lemnul, viata lor spirituală. Aici, la Tuştea geamurile.
Prin contribuţie bănească şi muncă patriotică locuitorii satelor au realizat asem enea A ici, la Unirea, şl ceilalţi deputat!,
Am vă2Ul tn comuna Unirea clfi-
lucrări care îm bogăţesc peisajul rural, contribuie la ridicarea nivelului lor de viaţă social v a astlel de depatafl la lucru Tre­ s-a pus lundatla, s-a ridicat zidul există un cămin cultural care insă
şi cultural. ' buia copstruitd o şcoală Cind se roşu. nu arată prea bine. Intr-o zl s-a de­ printre care Aron Pâran. Anton
Nu este sat in Judeţul nostru în care să nu se fi construit o şcoală nouă sau un cămin ta 16 septembrie, şcoala a primit plasat la faţa locului preşedintele Berea a u aceeaşi fizionomie. Pe to ii
pune necesitatea unii se antrenează in primele 4 săli de clasă, prim ii
cultural, un m agazin universal sau dispensar m edical. In multe aşezări aslfel de obiective s-au com itetului executiv al consiliului II caracterizează aceeaşi hărnicie,
dat în folosinţă sau sînt în construcţie. Şi cu fiecare an alte şi alte edificii social-culturale de obicei mai greu, poate ia glndul *levi ai săi. A lost o mare bucurie popular comunal şl, împreună cu aceeaşi dăruire, aceeaşi pasiune. Ei
se adaugă la zestrea satelor. că asta e o treabă care cere multe. pentru toii. In această zi au venit deputatul Avram Dumbravă, au stat
Frumosul dispensar' m edical — prezentat în fotografia de faţă — este unul din obiecti­ In ostiei de situalii deputatul se Iq- mulţi locuitori aici să vadă cum a­ dc vorbă cu un mare număr dc sint oameni de nădclde al şalelor,
vele nu dem ult construite cu care se mindresc cetăţenii din Sintâm âria-O rlea. ce mai bine cunoscut. rată şcoala vie, animată de zimhe- cetăţeni. Cum era şi firesc s-a dis­ oameni Inimoşi.