Page 82 - Drumul_socialismului_1968_09

D RUM U L S ltC IA #_ #S MIL1LUI ___________________________________________________________________________ c *

— ■— — — — — D— — i — — \ — — — ■
’jm O M H M LE£ i m m / m a N ă u ,

Scrisoarea secretariatului P.C.F. Şedinţa Comite­ Conferinfa
Deschiderea celei de a 23-a adresată secretariatului P. M. S. U.

tului Executiv ţărilor neposesoare
PARIS 24. Corespondentul acelaşi lim p — se spune în
sesiuni a Adunării Generale te ' publică scrisoarea adresată că trebuie să fie în tru n ite ce­ de arme nucleare
Agerpres,
considerăm
scrisoare — noî
A l.
G heorghiu,
pentru al C.A.E.R.
„L ’Humanl-
tra n s m ite : Ziarul
te mai bune con diţii
de secretariatul CC. al P.C. a asigura succesul conferinţei,
Francez, către secretariatul în această p riv in ţă apreciem
C C al P.M.S.U. In care se că actualele co n d iţii nu sînt
a 0. N. U. reafirm ă poziţia P C Francez pa rtidu l nostru a hotărîl s l La 24 septembrie, la M oscova Intervenţia delegatului ronân
M O S C O V A
24 (Agerpres)
cele mai favorabile. De aceea,
,,în
unei conferinţe
favoarea
internaţionale a partidelor co­ ceară amînarea temporară a s-a deschis a 36-a şedinţă a G ENEVA 24 (Agerpres) — trice produse în România va
m uniste si m uncitoreşti care conferinţei Internationale a C om itetului Executiv al Con­ In Comisia a ll-a a C onferin­ fi de origină nucleară. Un aşt-
NEW YORK 24 — Corespon- siuni se desprind cîteva cate­ După numirea comisiei de să aibă dreM scop si rezultate partidelor com uniste şl m un­ s iliu lu i de A ju to r Economic ţei la rilo r neposesoare de ar­ lei dc proqram solicită pentru
dcntul Agerpres, Nieolae lo- go rii de problem e a căror în ­ verificare a deplinelor puteri, întărire a u n ită ţii de acţiune a citoreşti. Reciproc. La şedinţă participă me nucleare — care discută oricare Iară. pe lingă efo rtu ­
nescu, transm ite r In prezenta semnătate scoate im p licit In p a rticip anţii la lu cră rile sesiu­ m işcării com uniste in te rn a ţio ­ Reprezentanţii noştri în co­ vicepreşedinţi ai guvernelor problem a fo lo s irii energiei nu­ rile m ateriale ce lo absoarbe, o
reprezentanţilor celor 124 de evidenta sarcinile m ujore pe nii au ales prin vot secret pe nale pe baza p rin c ip iilo r noas­ misia pregătitoare vor avea ţă rilo r participante la C A E.R.: cleare In scopuri paşnice — justă îm binare a p a rticip ă rii in ­
state membre, m arţi după-a- care statele le încredinţează preşedintele celei de-a 23-a tre com une" P C Francez Bulgaria — T. Ţolov, Ceho­ a luat c u v în lu l delegatul ro­ dustriei p ro p rii cu colaborare
miază a avut lo r la Palatul spre soluţionare acestei orga­ sesiuni a A dunării Generale a consideră „ca o experienţă u ti­ mandat dîn partea B iro ulu i Po­ slovacia — F Hamouz, R.DG. mân, M ircea Rebreanu. internaţională, o dezvoltare co­
N a ţiu n ilo r U nite din New nizaţii ' prom ovarea de relaţii O .N U . A fost ales în a­ lă munca pregătitoare deja litic al p a rtid u lu i să prezinte — G. W ciss, M ongolia — D. „T ra ta tu l de neproliferare a respunzătoare a cercetării pen­
Y o rk, deschiderea oficială a prieteneşti şi de cooperare în ­ ceastă înaltă funcţie m in istru l realizată în acest sens". „In şl să susţină această cerere” Gombojav, Polonia — P. Ja- arm elor nucleare — a spus tru a-1 susţine, tinînd scama
celei de-a 23-a sesiuni a A d u ­ tre state prin respectarea p rin ­ de externe al Guatemalei, E­ roszewic2, România — E Drâ- v o rb ito ru l — stabileşte pen­ de proqrcscle co se întrevăd in
n ă rii Generale a O rganizaţiei c ip iilo r înscrise în Carta O N U.; m ilio Arenales Catalan. Nou! qănescu, Ungaria — A Apro, tru statele participante un an­ acest domeniu.
N a ţiu n ilo r Unite. Şedinţa in au­ problem ele dezarm ării ; pro ble­ preşedinte al A du nă rii Gene­ Comunicat pubicat de ziarul „Voikstimme" U.R.5S. — M Leseciko. I.a samblu de o b lig a ţii de foarte
gurală a fost deschisă de pre ­ mele lich id ă rii colonialism ului rale a ro stit o cuvîntare. şedinţa C om itetului Executiv mare însemnătate în vederea D reptul fiecărui stat dc a fo­
şedintele sesiunii precedente, Si ale luptei îm potriva rasis­ In încheierea şedinţei inau­ VJENA 24 fAgerpres). — In ­ con sfătuîrii m ondiale a p a rti­ participă, do asemenea, A. fo lo sirii de către toate na ţiu­ losi energia nucleară în sco­
m in istru l afacerilor externe al m ului şi apartheidului ; pro ble­ gurale, m em brii O rganizaţiei tr-un com unicat publicat de delor com uniste să nu fie opor­ G rlie ikov, membru al Vecei nile a energiei nucleare în pu ri paşnice este de nedespărţit
României, C orneliu Mănescu. mele lich id ă rii decalajului dez­ ziarul , Voikstim m e*' se spune tună în m om entul de faţă". B i­ Executive Federale a R S.F, de dreptul său suveran la dez­
N a ţiu n ilo r U nite au hotărîl, scopuri paşnice. Transpunerea voltarea economică indepen­
El a rostit In Adunarea Gene­ v o ltă rii economice şi ale pro­ că „B iro u l P o litic al P artidu­ rou l p o litic a adoptat, de ase­ Iugoslavia. In viaţă a acestor o b lig a ţii
rală o cuvîntare care a fost m ovării colaborării economice p rin aclam aţii, admiterea în lu i Com unist din A ustria este menea. „pu nctul de vedere po­ Şedinţa C o m itetului Executiv con stituie o cerinţă de cea dentă şi face parte in te g ra lă
urm ărită cu viu interes de de­ Internationale ; problema rea­ această organizaţie a Swazi- de părere că, în urma eveni­ triv it căruia continuarea lu ­ se desfăşoară sub preşedinţia mai mare im portantă si ac­ din atributele suveranităţii şi
legaţi. liz ă rii u n ive rsa lită ţii O .N .U , landuhii, care devine astfel cel m entelor din Cehoslovacia. în cră rilo r pregătitoare pentru tualitate. Cea mai mare parte indepcndenlei suverane.
D in cele aproape 100 de precum şi numeroase alte pro­ consfătuirea partidelor com u­ reprezentantului R P. Ungare, a popoarelor lum ii este anga­ N ive lu l atins de ştiinln teh­
puncte propuse să fie înscrise bleme apărute In evoluţia v ie ­ de al 125-lea stat membru al sinul m işcării com uniste in te r­ niste prevăzută să aibă loc în A Apro. vicepreşedinte al jată într-un proces continuu nico şi tehnologia nuclearii
pe oTdînea de zi a n o ii se­ ţii internaţionale. O.N.U. naţionale s-a creat o nouă si- noiem brie la Moscova, n-ar fi G uvernului R evoluţionar M u n ­ şi susţinut de dezvoltare, în- pe plan m ondial, stadiile deo­
tuaţie care face ca organizarea nici utilă, nici oportună" citoresc Ţărănesc Ungar. chinîndu-şi eforturile* satisfa­ sebite de dezvoltare atinse de
d ife rite le tari, necesităţile olrin-
D IS C U R S U L T O V A R Ă Ş U L U I şi progres economic şi social. gente în abordarea u tiliză rilo r
cerii asp ira ţiilo r de bunăstare
paşnice ale enerqiei nucleare,
M ai m ult ca oricînd stiinta joa­
im p lica ţiile si com plexitatea
C O R N E LIU M Ă N E S C U V izita d e le g a ţie i că un rol din Ce în ce mai de­ cestor a ctivită ţi, impun cu ne­
term inant In dezvoltarea eco­
cesitate o susţinută cooperare
nomică. pe plan internaţional.
Realizările ştiin ţe i şi teh ni­
Sesiunea a X X lI a. ale cărei direcţia s p rijin irii e fo rtu rilo r ta internaţională să domnească de sp e c ia lişti ro m â n i în F ran ţa cii nucleare îşi aduc o c o n tri­ Această colaborare trebuie
lu cră ri s-au încheiat ie ri — p ro p rii ale statelor în curs legea si încrederea între na­ buţie im portantă în această pusă pe baze tem einice de na­
tura să creeze o certitudine
a s^us vo rb ito ru l — a hotă- de dezvoltare pc plan econo­ ţiun i, constituind arm ătura pe p rivin ţă , ponderea lor neputţnd pentru fiecare stat şi pentru
r lt — pentru prim a dată — să mic si social se im pune ca un care se pot construi în epoca PARIS 24. Corespondentul că modernă în curs de con­ Camarque), precum si lu c ră ri­ fi supraevaluată. De aci şi preo­ com unitatea internaţională. c>
acorde preşedinţia acestui obiectiv deosebit de actual al noastră re la lii trainice, ba­ Agerpres, Al Gheorghiu, strucţie de la Grande M otle. le de construcţie ale auto­ cuparea tu tu ro r statelor de a
Înalt forum unei ţări aparţi- O rqanizaţici N a ţiu n ilo r Unite. zate pe stima reciprocă, în ­ transm ite : Delegaţia de spe­ M em brii delegaţiei au fost îu- străzii internaţional® din Pro- beneficia de roadele acestor poate dezvolta a ctivită ţile n u ­
nind com unităţii socialiste. Soluţionarea acestei problem e tre toate statele cia lişti rom âni, condusă de Um plnati de senatorul Jean vence. ştiinţe, prezente şi esenţiale a- cleare paşnice nefrînat, nestin-
România. D elegaţiile statelor cardinale, legate de însăşi e­ Este o datorie a fiecărui stat lo sif Bane, vicepreşedinte al Bene. ţ reşedinţele C onsiliu lui Călătoria In sudul Franţei a proapc în toate dom eniile de qherit şi In con diţii de egali­
tate deplină.
membre au fost de acord în xistenta m aterială a popoare­ membru, indiferent de mărimea C o nsiliu lui de M in iş tri al Re­ general al departam entului H e­ delegaţiei române s a încheiat activitate.
aprecierea că această alegere lor şi de aspiraţiile lor fun­ sa, de a conlucra pentru a p u b licii Socialiste România. rault. preşedinte al Societă­ Perm iteti-m i ca In încheie­
Consum ul crescînd de ener­
este o expresie a necesităţii damentale de a se bucura de conferi vigoarea O rganizaţiei $i-a continuat vizita în sudul ţii de amenajare departam en­ ru vizitarea lu c ră rilo r efectua­ gie cerut de ritm u l economic re — a spus M ircea Rebrea­
te de Societatea C analului p ro ­
ca toate statele, indiferent de con diţii demne de viată. a N a ţiu n ilo r Unite, pentru ca Franţei. tală. — Sadh. vensal — şl cu pxam inarca general în România face nece­ nu ■— şă subliniez im portanta
regiunea geografică din care spus vo rb ito ru l, ar fi m ult în ­ ea să-si îndeplinească în mod în regiunea industrială Yau- C ontinuîndu-şi călătoria, oas­ unor maşini agricole experi­ colaborării între toate statele
fac parte sau de sistem ul so- lesnită de elim inarea surselor elicace ro lu l ce îi revine în vert (departam entul Gard), au peţii rom âni au vi-zitat, de ase­ mentale realizate dc in stitu te ­ sară atragerea resurselor nu­ şi. îndeosebi, răspunderea par­
cîal-politic, să participe cu de încordare care persistă în înfăptuirea destinderii, în dez­ fost vizita te Uzinele de con­ menea. barajul pentru irig a ţii le de cercetări agricole re- cleare în balanţa energetică. ticulară ce incumbă ţă rilo r nu­
con­
S tudiile efectuate prevăd
drepturi egale la funcţionarea dife rite regiuni ale globului voltarea cooperării între na­ serve Libaron si U zinele de de la Salaqou. precum şi noua qlonalc. specializate în lu crări struirea în v iito ru l apropiat a cleare în reuşita transpunerii
şi îndrum area a c tiv ită ţii N a­ Pacea este in d iv iz ib ilă : da­ ţiuni. ţevi şi conducte din mase farulta te de stiin te şl lite re de terenuri irigate. unei prim e centrale nuclearo- In viată, în litera şi sp iritu l
ţiu n ilo r Unite, adueind con­ toria de a o apăra şi întări O rganizaţia noastră trebuie plastice W avin, după care de­ de la M ontpellier. - M a rii dim ineaţa delegaţia electrice care să perm ită pre­ lor, a pre ved erilor tra ta tu lu i
trib u ţia specifică a personalită­ este universală să ofere un cadru tn care toa­ legaţia a luat cunoştinţă de Sîmbdtă seara, Bernard Vau- de specialişti români, condusă gătirea in du striei şi cadrelor în de neproliferare a arm elor nu­
ţii lor.şi reprezintă, totodată, Existenta unor conflicte ca te statele lum ii, fără deosebire modul dc funcţionare a siste­ qon. prefectul reg iu nii Lan- vederea realizării unui program cleare şi, prin aceasta, în crea­
o recunoaştere a ro lu lu i ţă ri­ cel din Vietnam şi O rien tu l drt sistem ul lor social sau de m ului de desecări de la Sou- nuedor-Russillon. a ofe rit un de tov. lo sif Banc, s-a întors de dezvoltare a enerqeticîi nu- rea c o n d iţiilo r necesare pen­
lo r socialiste pe arena m on­ M ijlo c iu a arătat ce pericol concepţiile lor filozofice, să-şi tcyranno In departam entul dineu în cinstea oaspeţilor ro ­ cu avionul în capitala Franţei ciearc. E valuările actuale arată tru folosirea energiei nucleare
dială şi în activitatea O rgan i­ reprezintă m enţinerea îndelun­ aducă în mod ne m ijlocit con­ Herault, oaspeţii roman» s-au mâni. urm înd să-şi continue p ro g ra ­ că spre anul 1980 peste 10 la numai pentru scopuri paşnic?
zaţiei. gată a unor focare de tensiu­ trib u ţia la însănătoşirea v ie ţii interesai de amenajarea lito ­ Au mai fost vizitate, de ase­ m ul In regiunea pariziană. sută din totalul energiei elcc- spre satisfacerea năzuinţelor de
Statele socialiste au prom o­ ne, la rîndul lor generatoare internaţionale. Faptul că pînă ra lu lu i Languedoc (Russillon), menea, staţiuni turistice şi progres şi pace ale o m e n irii” .
vat la O.N.U. numeroase Idei de noi pericole pentru om e­ în prezent nu au fost resta­ Ei au vizita i staţiunea tu ris ti­ cu ltu ri din Delta Rhonului (La
şi in iţia tive , dintre care unele nire b ilite drepturile legitim e la
O.N.U ale R epublicii Populare
se numără astăzi p rin tre re a li­ Pentru statornicirea unul
zările de seamă ale N a ţiu n i­ clim at de încredere şi coope­ Chineze, al cărui loc şi rol în
via ta internaţională
sînt
in ­
lo r Unite. A p o rtu l ta rilo r so­ rare. care să elibereze om eni­ contestabile, şi că o seric de Comentariils presei CURIER CURIER . CURIER
cialiste la acţiunile p rivin d rea de p rim e jd iile şi conse­ alte state sînt m enţinute în a­
abolirea sistem ului colonial, cinţele dezastruoase ale răz­ fara sa .afectează opera în tre ­
negocierile de dezarmare sau boaielor. este astăzi mai ne­ prinsă dc O rganizaţia noastră, vest-germane cu privire la
prom ovarea p rin c ip iilo r" coo­ cesară ca oricînd m obilizarea lipsind-o de aportul a ctiv al
perării economice in te rn a ţio ­ a cţiu n ilo r tu tu ro r statelor, ale 0 0 0 nord ol capitalei, in apropierea • 0 #
nale, ca şi în alte domenii, tu tu ro r guvernelor. popoarelor din aceste tari. apropiata vizită a generalului lo invitaţia Prezidiului So­ Institutului politehnic naţional,
După ce a m u lţu m ii gru pu lui
a lă rg it şl în tă rit substanţial Destinderea internaţională. vietului Suprem şi o guver­ s-a făcut uz de arme de foc. După cum s-a anunţat la
de state din Europa răsăritea­
activitatea O rganizaţiei, m u lti- Indispensabilă pentru o rg an i­ nă care au desemnat candida­ nului sovietic, la 24 septem ­ In timpul ciocnirilor două per­ Santo Domingo, autorităţile do­
soane şi-ou pierdut viaţa şi
plicîn d u -l legă tu rile cu pro­ zarea unei păci durabile în tura României la preşedinţia de Gaulie la Bonn brie la Moscova a sosit în- s-ou înregistrat numeroşi ră­ m inicane întreprind in prezent
cesele lu m ii contemporane lume, constituie un procce celei de-a X X Il-a sesiuni a A- tr-o vizită oficială şahinşahul Ira ­ niţi. o vastă operaţie represivă in
Indisolubil ataşată Ideii con­ neîntrerupt de id entificare a dunărîi generale, statelor apar- nului, M ohom m od R eia Poh- scopul descoperirii haitîenilor
s tru irii unei societăţi capabile dom eniilor de interes general ţinînd celorlalte qrupuri geo­ BONN 24 (Agerpres). Co- mai strînse cu A nglia în do­ lovi. La aeroport, înaltul oas­ refugiaţi în această ţară şi pre­
să asigure valorifica rea plena­ şi a căilor de dezvoltare a grafice pentru s p iritu l de coo­ m enlînd apropiata vizită la menii neprevăzute de Tratatul pete a fost întim pinot de N i- • 0 * dării lor dictatorului haitian
ră a înţelepciun ii si energiei cooperării paşnice între na­ perare de care au dat dovada, Bonn a preşedintelui Franţei, de la Roma. kolai Podgom îi, preşedintele Froncois Duvalier. Autorităţile
poporului şi în flo rire a m u lti­ ţiun i, prin concertarea acţiu­ înlesnind astfel exercitarea generalul de Gaulie, presa Lipsa din suita preşedintelui Prezidiului Sovietului Suprem La Hanovra a avut loc o pu­ de frontieră dom inicane au fă ­
laterală a personalităţii um a­ n ilo r tu tu ro r statelor — mari m andatului încredinţat si a ex­ vest-germană se arată, în ge ­ de G aulie a m in istru lu i său al 01 U.R.S.S., şi de Alexei Ko- ternică demonstraţie de protest cut cunoscut că in cursul urm ă­
ne. în care crede în mod ne­ si m ici — în condiţii de ega­ prim at sentimente de în a lt* neral. sceptică in legătură cu arm atelor sugerează zia ru lu i sighin, preşedintele Consiliului îm potriva prezenţei in oraş a toarelor zile, aproximativ 1.500
străm utat şi pentru realizarea litate, pe baza respectării per­ consideraţie fată de secretarul posibilitatea soluţio nării unor „D ie W c ll", ideea că tratativele de Miniştri. lui Adolf von Thadden, preşedin­ exilaţi haitieni vor fi expulzaţi
căreia Îşi consacră neabătut sonalităţii si dem nităţii fiecă­ general, U Thant. C orneliu problem e pc care şctul statu­ franco-vesl-germ ane nu vor te Partidului naţional-dem ocrot. în Haiti.
forţele sale. România acţionea­ rei naţiuni, prin luarea în con­ Mănescu a spus în încheiere : lu i francez le va discuta cu p rile ju i noi deliberări în do­ de nuanţă neonazistă. Thadden O serie de organizaţii «le
ză tn acelaşi spirit la N a ţiu ­ siderare a intereselor fiecărui România, care participă cu în ­ cancelarul Kiesinger. După m eniul m ilita r In sffrşiC un O 0 O a încercat să ţină o cuvîntore exilaţilor haitieni au denunţat
nile Unite. popor. credere si interes la N o ţiu n ile cum se exprim ă ziarul ,,Mandel- alt ziar vest-german — „G e­ Regele Hussein ol Iordani­ la o adunare electorală a existenţa unui acord secret to-
Fundamental pentru căutarea Cu tăria unei necesităţi o­ Unite, va continua să sprijin e sblatt", poziţia negativă a neral A nzeiger" — se referă partidului său, dar a fost ne­ cheiot intre preşedintele dom i­
în comun de so lu ţii proble­ biective se impune în rela­ O rganizaţia N a ţiu n ilo r Unite Franţei fată de aderarea M a rii la o declaraţie făcută săptă- ei, sosit intr-o vizită oficială voit să renunţe. Ca urmare a nican Joaquîn Bolaguer şi pre­
Ia Cairo, a avut luni seara în­
m elor care ne preocupă este ţiile dintre state ‘ espectarea pe măsura p o s ib ilită ţilo r ei şi B ritan ii la Piaţa comună nu mîna trecută de cancelarul trevederi cu preşedintele acţiunii opiniei publice, auto­ şedintele Republicii H aiti, D u ­
respectul reciproc, cîntărirea p rin c ip iilo r consacrate în Car­ pornind de la p rin c ip iile pe \ oate fi schimbată Dacă ba­ Kiesinger cu p rile ju l vizite i R.A.U., G am al Abdel Nosser, rităţile oraşului Honovra cu re­ valier, în baza căruio cetăţenii
obiectivă şi cu bună credinţă tă — independenta şi suvera­ care şi le-a pus la baza p o li­ riera pusă de Franto în calea la Bonn a p rim u lu i m inistru Un purtător de cuvint egip­ tras aprobarea pe care o d ă­ haitieni refugiaţi in Republica
a argum entelor, urm ărirea p e r­ nitatea naţională, egalitatea în tic ii sale externe — fiind con­ in te g ră rii vest-europene nu olandez, declaraţie din care tean o declarot că in timpul duseră m ai înainte pentru or­ Dom inicană nu se vor bucura
severentă a rezultatelor drepturi, neamestecul In tre­ vinsă că acesteia îi revine un poate fi ridicată, scrie ,,Man- reiese că guvernul vest-ger- convorbirilor, care au avut ganizarea adunării. de nici un fel de drepturi $i
Cred că tocm ai datorită stră­ burile interne. Aceste p rin c i­ rol sporit în nobila operă de dclsblatt", este necesar cel pu­ man este conştient şi, în ace­ loc cu acest prilej, şefii celor vor fi suprovegheati de poliţie.
duinţelor conjugate ale sta­ p ii reprezintă cerinţe funda­ dezvoltare a cooperării între ţin ca partenerii Franţei în laşi timp, în g rijo ra t de im ­ două state au proeedat la un
telor şi a lu ă rii în considerare mentale care întruchipează naţiuni, de făurire a unei lum i C.E.E. să se pună de acord pasul în care se află Integra­ schimb de păreri privitoare la • O #
a unor propuneri de îm bună­ năzuinţa popoarelor ca în v ia ­ a păcii si Încrederii între state. pentru stabilirea unor re la ţii rea vesl-europeană. O pinia a­ ultimele evenimente din O ri­ • 00
tăţire a pre ved erilor sale a cestui ziar este că o eventua­ entul Apropiat, au exam inat re­ Felix Barra, secretarul gene­
putut fi elaborat T ratatul de lă încercare a cancelarului laţiile dintre R.A.U. şi Iordania, ral ol sindicatului profesorilor Primul ministru al M alaye-
neprofilare m enit să con stitu­ K iesinger de a readuce aceas­ precum şi unele probleme ale universitari din Mexic, o cerut zîei, Tunku Abdul Rohman, o
ie un prim pas pe calea de­ tanice In anul 1903. Ca tn tă problem ă în dezbaterile ţ e situaţiei internoţionole octuo- guvernului mexicon să nu dea declarat morţi că problem a
zarm ării si să reprezinte un m ajoritatea ţă rilo r coloniale. care le va avea cu de Gaulie. le. La convorbiri au partici­ curs hotârîrii rectorului Univer­ revendicării teritoriului Sabah
punct de plecare în direcţia economia acestui arhipelaq va eşua. pat şefii de state m ajore ale sităţii autonome din C iudad de din partea Filjpinelor nu va
e lim in ă rii p e rico lu lu i de răz­ n lormeazd ag ricu ltu ra , ra­ arm atelor celor două ţâri şi Mexico, Javer Barros Sierra, de face in nici un caz obiectul
boi sl. în prim ul rind, a p ri­ Insulele Seychelles mură In care este ocupată 50 alte persoane oficiale. a demisiona şi să ordone a r­ discuţiilor pe core este posibil
m ejdiei nucleare. Devenind o la sută din populaţie. C u ltu ­ matei să părăsească clădirile să le aibă cu preşedintele
condiţie a su p ra vie ţu irii om e­ ra principală este copra, ca­ Universităţii ocupate in pre­ Ferdinnnd Marcos. După cum
n irii. dezarmarea se tra n sfo r­ re lormeazd de lapt 70 /a su­ O O O zent. El a arătat că, in coz s-a anunţat, cei doi şefi de
mă într-un obiectiv a cărui S itua! în partea vesfied a c u ito ri. N a ţio n a lită ţile care lă din exp ortul colon iei •, Noua Constituţie C ea de-a 8-o conferinţă a contrar, profesorii universitari state şi-au exprimat luni do­
înfăp tu ire m erită consacrarea O ceanului Indian, grupul de populează aceste Insule sînt; scorţişoara (24 la sută), v a n i­ reprezentanţilor forţelor arm a­ din Mexic vor demisiona. rinţa de o oven întrevederi.
energ iilor tu turo r statelor Insule ce formează arhipela­ IrnncO’Crcoli, negri şi indieni. lia (5 ta sulă) etc. te din emisfera occidentală şi-a Primul ministru malayezion a
V o rb ito ru l a făcut în con­ gul Seychelles arc o supta• Lim bile uzuale sini franco- Acest grup de insule, de o provizorie început luni lucrările la Rio de adăugat că vor li discutate
tinuare o trecere în revistă a tată de circa 400 km.p. P rin­ creola, hanceza, iar lim ba o- deosebită Irum usele, cu co- Janeiro. Pe ordinea de zi se • O © numoi chestiuni privind posi­
transform ărilor survenite în cipala insula a arhipelagului liciaia este engleza. co tie ri şi plaje scăldate de a Irakului află problem e privind wcoor- Poliţia din oraşul Syrocuse bilitatea restabilirii bunelor re­
lum e după cel de al doilea este Ma/te, unde se alia şl Acest grup de Insule co- apele înspumate ale oceanu­ donarea acţiunilor împotriva (statul New York) o folosit din laţii dintre cele două ţări.
război m ondial şi a sem nifica­ capitala coloniei, oraşul Port raiiere, care lormeazd a rh i­ lui, oierâ am atorilor de exo­ mişcărilor de eliberare din A ­ nou luni seara grenade cu gaze
ţie i acestora, subliniind că in ­ V icto ria . pelagul Seychelles, este sub tic lo curi de răgaz şi destin­ BAG DAD 24 (Agerpres). La m erica Latină*. lacrimogene pentru a îm prăş­ • 0 ©
tensificarea preocupărilor în M ahc, Am irante. Aldabra, dom inaţie engleză încă din dere. Bagdad a fost dală p u b lic ită ţii D elegaţia S U .A . este con­ tia grupuri de negri care d e ­
anul 1794. După o dispută noua constituţie provizorie a
Cosmoledo şl Faiquinar — In lo to qra lie : Vedere din dusă de generalul W illiam monstrau împotriva segregaţiei
Primul ministru francez, Cou-
Ira ku lu i, care a Intrat în v i­
sînt nişte oaze dc verdeaţă cu Franţa, arhipelagul ră- capitala coloniei, oraşul Port goare începlnd de la 21 sep- W estm oreland, fost com andant rasiale. Trei persoane au fost ve de Murville, a vorbit luni
deda*
mlne colonie enqlezâ,
Atacuri In m ijlo cu l oceanului, care rată colonie a C oroanei B ri­ V ictoria. iem brie a.c. Actuala constitu­ suprem al forţelor am ericane arestate. Duminică seara, inci­ seara lo televiziuneo france­
adăpos/esc aproape 50.000 lo ­
dente grave s-au petrecut in
ţie înlocuieşte pe cea p ro v i­ din Vietnam , in prezent şeful cartierul populaţiei de culoare ză, obordind diferite proble­
ale forţelor patriotice zorie elaborată în 1954. In statului m ajor al forţelor a r­ din Syrocuse, in cursul cărora me de politică internă şi ex­
mate terestre am ericane. Cos­
fata R epublicii Irak, se spune ta Rica, Hoiti, Borbados şi 6 persoane au fost rănite. ternă.
sud— vietnameze tn constituţie, stă sarcina ed i­ Ţrinidad-Tobago nu participă El a arătat că guvernul fran­
fică rii unui sistem economic la această reuniune, care va cez nu intenţionează să schim­
care va fi orientat spre co­ • 0 * be actuala sa linie politică în
SAIGO N 24 (Agerpres) A- dura cinci zile. Mexicul şi C a ­ domeniul internaţional. Refe-
laborarea Intre sectorul sonal
qenlia France Presse anunţă Sl cel pa rticular P o trivit noii nada au trimis numai obser­ Preşedintele Nigerului, Ho- rindu-se lo problem ele volu-
că lu n i noaptea un ltăti ale con stituţii statul qaranlează vatori. mani Diori, care efectuează un tare, Couve de Murville şi-o
fo rţe lo r pa triotice din V ie tn a ­ proprietatea personală. care M ai multe personalităţi m i­ turneu prîntr-o serie de ţâri eu­ exprimat convingerea că fran­
mul de sud au atacat cu rachp- poate fi expropriată numai în litare participante la confe­ ropene membre ale Pieţei co­ cul nu va fi devalorizat.
1 e in sta la ţiile petro liere de la cazul clnd acest lucru este rinţă au afirm ot că ideea cre­ mune, a ovut luni întrevederi Apoi, el s-a ocupat de as­
Nha Be, situate la 10 km de ării aşa-num itei «forţe intera- cu membrii guvernului luxem ­ pectele principale ale actua­
reclam at de Interesele statu­
Saigon. Asupra In sta la ţiilo r au mericane pentru pace", spri­ burghez, cu oficialităţi ale Băn­ lităţii interne franceze, şi anume
căzut 6 rachete de 122 mm lui. jinită de 5.U.A., nu va li exa­ cii Europene de investiţii. Po­ situaţia financiară, mişcarea
a căror explozie a incendiat C onstituţia recunoaşte drep­ m inată. trivit agenţiei UPI, in convor­ sindicală şi problem ele invâ-
peste 600.000 kg de carburanţi tu rile naţionale ale arabilor şl birile cu membrii guvernului ţămintului. Primul ministru o
S au semnalat m orţi şi răniţi, k u rz ilo r în cadrul unui slat © o o Luxemburgului ou fost exam i­ apreciat că cele două mari
Forţele pa triotice din V ie tn a­ irakian unit. libertatea cuvin- nate problem ele privitoare la probleme care se pun guver­
tulu l şi a presei în lim itele
m ul de sud au lansat lu ni sea­ le g ilo r în viqoare A uto ritatea Luni, la Ciudod de Mexico reînnoirea Acordului de asocie­ nului şâu in prezent sînt creş­
ra în tr-o altă regiune un atar supremă în ţara aparţine C on­ au avut loc noi incidente in ­ re a celor 16 ţâri africane la terea preţurilor şi şomajul. El
cu m ortiere asupra oraşului s iliu lu i Com andam entului Re­ tre studenţii Universităţii n a­ Piaţa Comună a cărei valabi­ nu a ascuns faptul că sacrificii
Phonq Phu Localitatea este ţionale autonome aflaţi in gre­ litate expira la 1 iunie anul inevitabile vor fi impuse con­
vo lu ţie i care alege pe preşe­
situată la 10 km est de Can vă şi poliţie. In cartierul de viitor. tribuabililor.
Tho oraşul ccl mai im portant dintele tării, numeşte şi de­
din Delta flu v iu lu i M ekonq semnează pe prim ul m inistru
şi pe m em brii quv^rnului.
Numeroase obuze dc m ortierr
coordonează activitatea fo rţe ­
au căzut asupra oraşului lo r armale. PInă la constituirea
In tim pul atacului asupra A du nă rii N aţionale întreaqa
lo ca lită ţii Phong Phu s-au sem­ CURIER CURIER • CURIER
nalat răn iţi si m orţi în rîn- putere legislativă In Irak apar­
d u rile trupelor sud-vielnam e- ţine C o nsiliu lui Comandamen­
tulu i Revoluţiei.
zc.
BEDACT1A 91 ADMINISTRAŢIA ZIABULU1 i «ir. Or. Patra Grota or. ÎS, telefon IMS, IMS, 13,1T. CIPABUli • lorreprloderea poligrafiei Bunedoara-Deva.