Page 83 - Drumul_socialismului_1968_09

întâlnirea tovarăşului

Nicolae Ceauşescu

eu delegaţia P.C, din Norvegia

Tovarăşul N icolae Ceauşescu, al CC. al P.C, din N o rve­ probleme de interes reciproc.
secrelar general al C om itetu­ gia. Cu acest p rile j, s-a subliniat
lui C entral al P artidului Co­ A participat tovarăşa G lii- necesitatea do a se acţiona în
munist Român, îm preună eu zela Vass, şef de secţie la CC. continuare pentru afirm area
tovarăşii Gheorghe Stoica, al P.C.R. deplină Tn rap orturile dintre
membru supleant al C om itetu­ In tim pul con vorb irilor, des­ partide a p rin c ip iilo r eq alitătii
lu i E xecutiv şi M ih a i Dalea, făşurate In tr-o atmosferă ca l­ în drepturi, independentei si
secretar al C C . al P C .R , s-au dă. tovărăşească, au fost abor­ neamestecului în trebu rile in ­
în tîln it m iercuri cu delegaţia date problem e p rivin d dez­ terne, de a se m ilita peniru
P artidului Com unist din N o r­ voltarea în continuare a rela­ unitatea m işcării com uniste si
vegia, form ală din tovarăşii m uncitoreşti internaţionale, a
ţiilo r de prietenie si colabora­
ORGAN AL dOMlTETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RCR. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Reidar Larsen, preşedinte al re statorn icile in tre Partidul tutu ro r forţelor progresiste, an-
P artidului. Just Lip pe, secre­ Comunist Român şi P.C. din tiim pcrialisto, în lupta pentru
tar al C om itetului Central si Norvegia, precum si unele cauza păcii, dem ocratici şi
K u rt M ortcnsen, membru socialism ului.
A N U L XX. N R . 4271 J O I 26 S E P T E M B R I E 1968 4 P A G I N I 30 D E B A N I

A nu l acesta, sărbătorirea Z i­ — In ce constă pregătirea
lei recoltei are loc la 6 octom ­ sărbătorit dc la 6 octombrie?
Se aşteaptă un răspuns de la ing. Corneliu brie. Încă de pc acum. sub con­ — P icg ătirile se desfăşoară
ducerea şi in d ru m a re j C om ite­ pe două planuri. In prim ul rînd<
tu lu i judeţean de partid, se lac
Roban, şeful şantierului T.C.M.M. Bîrcea: Cu planul pe 9 luni j intense pregătiri menite să avem în vedere problem ele cu­
rente ale campaniei agricole —
transform e această săr!)âloare efectuarea lu c ră rilo r pentru în-
într-o frumoasă manifestare a som întărilc de toamnă precum
şi a oqoarelor pentru prim ăva­
bogăţiei şi belşugului, a hărni­
Prelungirea terme­ îndeplinit | ciei şi priceperii lu cra to rilo r a- ră Din acestea, volum ul o l
g ric u llu rii noastre socialiste.
mai mare de lucrări se execută
Pentru a inform a c itito rii zia ­ în cooperativele agricole, era.
De la Uzina de preparare a m in ereu rilor Teliuc tovară* ! rului nostru asupra m odului în 26300 dc hectare. Pentru aceas­
şui ing. loan Pozinărea ne aduce la cunoştinţă o serie de i care se pregăteşte şi se va des­ ta însă este necesară concentra­
succese înregistrate dc ha rnicul ro le c liv de muocă de ! făşura Ziua recoltei în acest rea tu tu ro r e fo rtu rilo r la strîn-
nelor de execuţie aici. Planul producţiei dc metal pe cele trei trim estre a j an. nc-am adresat tovarăşului qerca recoltei şi eliberarea te.
fost realizat încă în ziua de 24 septembrie in schim bul I. ;
preşedinte
A lexandru ŞuUiţiu,
renurilor, astfel îneît pînă la 10
Angajam entele faţă de bene ficiarii uzinei au fost îndeplinite j
Integral In perioada scursă din acest an, uzina a liv ra t j al U niun ii judeţene a coopera­ octom brie să fie încheiată cam­
tive lo r aqricole dc productiv, pania însăm înlărilor dc loamnă.
C om binatului siderurgic Hunedoara peste prevederile peri- ! cu rugăm intea dc a răspunde Trebuie să spun că In cea
oadei 6.462 tone fie r în concentrate. o ! j la cîleva întrebări. mai mare parte a u n ită ţilo r
Dc m enţionat că întreaga producţie s-a realizat cu
ar putea să nu se reducere a preţului de cost pe tona prelucrata cu 1,58 feî j (ărăniraii cooperatiste din ju de­ noastre, sub conducerea orga­
apreciaţi e fo rtu rile
— Cum
n iz a ţiilo r de partid, se lucrează
faţă dc plan şi 3,48 lei faţă de prevederile proiectului
de ?
intens la strîngerea recoltei si
ţul nostru pentru sporirea p ro ­
ansamblu pentru etapa finală — 1970. De la C.SH. — bene- i ducţiei vegetale şi animale ? pregătirea co n d iţiilo r prielnice
ficia ru l principal — uzina a p rim it aproxim ativ 5.100.000 j — Şi în acest an, ca şi în unei recolte bune în anul v i­
Ici bonificaţii pentru îm bunătăţirea ca lită ţii concentratului i ceilalţi, m em brii cooperativelor itor.
feros, urm are a creşterii v a lo rii m etalurgice. ! agricole dc producţie, cadrele In al doilea rind, pre gă tirile
mai... lungească? tehnice din aceste un ităţi s-au vizează direct sărbătorirea Z i­
un
lei recoltei. A ic i se ridică
încadrat bine în e fo rtu rile tu tu ­
ro r colectivelor din ju de lui mare număr de probleme. D o­
— ~ , ■ ■ ■ — ■ - scopurile sale se pot enumera: nostru pentru înfăptuirea cu rin ţa noastră, a tuturo r celor
In p r a g n o u organizarea unor ciclu ri de succes a sarcinilor ce ne revin Z ile i recoltei este nu num ai asi­
care ne ocupăm de pregătirea
conferinţe care vor dezbate as­
SJSSS -A ■ JTUIM *ifcT. din program ul elaborat de Con­
----­ pecte la ordinea zilei, ale p o li­ ferinţa Naţională a pa rtidu lui. gurarea unei desfăşurări festi­
tic ii interne şi externe a p a rti­ Aş puica spune chiar că anul ve. sărbăloreşti a evenim entu­
G rupul social-adminlstFa- E M . Deva, se părea că n i­ dului şi stalu lu i nostru, nou­ 1968, prin specificul său clim a­ lui. ci mai ales aceea de a p ri­
1 îv şi am plificarea ate lie ru ­ mic pe lum e nu poate îm ­ a n u n i v e r s i t a r tăţi in ştiinţa şi tehnica m on­ teric. a cerut o şi mai p u te rn i­ le ju i oam enilor m uncii o apro­
lu i mecanic de la Exploata­ piedica respectarea noului dială, problem e dc cultură şi că concentrare a e fo rtu rilo r vizionare corespunzătoare, în ­
rea m inieră Deva — obiec­ termen. A inte rven it însă artă ele., solicitarea pa rticipă: destulătoare în vederea iernii.
tive pe care şantierul Si de această dată dezin­ rii unor personalităţi de sea­ m ateriale şi umane peniru în ­ In zilele care au mai rămas pî-
T.C.M.M. Bîrcea şi-a asu­ teresul şi neglijenta — a­ In Ir arca în noul an u n ive r­ m ite cazuri, a senatelor — care mă din alte centre u n ive rsita­ deplinirea ob ie ctivelo r stabilite. nă la C octombrie, ca şi după
mat răspunderea să le exe­ ceste racile care s-au înslă- sitar are loc într-o etapă de ac­ Conf. ing. JLIE CONSTANTINESCU, vo r conduce in s titu ţiile de în- re, care să împărtăşească stu­ P a rticu la rităţile sale, în special, aceea, u n ităţile agricole, u n ită­
cute — au constituit m ultă pîn it parcă în activitatea celerare a ritm u lu i constructiv, prorectorul Institutului de mine vălăm înt superior. Prin compo­ denţilor noştri din experienţa caracterul pronunţat al secetei ţile de desfacere a m ă rfu rilo r
..vreme şi mai constituie în ­ şantierului. M o tiv ă rile pre­ la care parlicipă cu entuziasm Petroşani, secretarul comitetului nenta şi a trib u ţiile lor, aceste şi preocupările lor din prim ăvară si prim a parte a industriale şi agroalim entare
. că p rile j de discuţii între zentate de constructoiî nu toţi cetăţenii României socia­ de partid al institutului organisme se vor bucura de un Pentru o cit mai bună core­ verii, au ve rifica t şi confirm ai vor pune în vînzare un volum
beneficiar, care solicită u r­ mai aveau nici un rost liste, avind drept tel în fă p tu i­ spor de prestigiu şi eficacitate. lare a in s tru irii teoretice cu e­ nu numai superioritatea a g ri­ m ult sporit de produse căutate
gentarea term in ării lu c ră ri­ Beneficiarul, oam enii din rea istoriculu i program, lu m i­ D intre obiectivele proiectate se fectuarea lu c ră rilo r practice, c u ltu rii socialiste, ci si capa< i- în sezonul de toamnă. Vom
lor. şi constructor, care tă ­ atelierul mecanic care sînt nos şi amplu, elaborai de Con- în n o iri de structură cu care ne pot menţiona: îm bunătăţirea s-a dispus — la so licită rile cate­ tatea dc m obilizare a u n ită ţilo r face tot ce ne sin în putintă
răgănează, am înind mereu obligaţi să suporte conse­ qresul a) IX-lea şi de Confe­ putem m îndri. M enirea învătă­ plan urilor şi program elor de drelor in s titu tu lu i — am enaja­ noastre, puterea de a lupta îm ­ peniru ca ceea ce va apare In
respectarea term enelor. Spu­ cinţele lipsei de răspundere rinţa Naţională a pa rtidu lui. A- m întulu i superior de subingi- învătăm înt, a p la n u rilo r de cer­ rea unor noi spaţii de labora­ p o triva unor con diţii naturale expoziţii, standuri, tonele şl
nem respectarea term enelor si ale ne glije ntei altora, ea ccst avinl constituie, în acelaşi ncri este aceea de a acoperi cetare ştiin ţifică, perfecţiona­ toare. Astfel, laboratoarele de vitrege, priceperea şi dăruirea alte forme de expunere să se
în tru cît rin ă în prezent la şi m inerii ce aşteaptă da­ timp, m ărturia aderării unani­ necesarul de cadre, în vederea rea stru ctu rii catedrelor, a con­ e le ctrifică ri şi electronică in­ ţărănim ii cooperatiste pentru o- qăsească din abundentă pe pia­
cele două obiective a m inti­ rea In folosinţă a grupului me la politica m arxist-leninis- organizării, coordonării proce­ cu rsu rilo r pentru ocuparea pos­ dustrială posedă actualmente sigurarea unor can tităţi sporite ţă. Consider că pentru aceasta
de produse agroalim entare. Ca­
te data in tră rii în fu n cţiu ­ social (de subliniat că si lă a pa rtidu lui şi statului nos­ selor de producţie din diverse tu rilo r universitare ele. încăperi separate, fapt prin ca­ racteristice sînt în această p ri­ există co n d iţii prielnice. Produ­
ne a fost de mai m ulte ori acest obiectiv trebuia să fie tru, pentru care interesele p ri­ sectoare industriale şi efectu­ Dc curind, la In stitu tu l de re se elim ină aglomerarea, se sele deficitare în ju deţul nostru
m odificată tn sensul te rg i­ gata la 31 iunie 1968) şi-au m ordiale ale naţiunii, cauza so­ ă rii unor lu cră ri de proiectare mine, a avut loc şedinţa de creează co n d iţii mai bune pen­ vinţă rezultatele dobîndite în vor fi procurate din judeţele
prim ul rind în un ită ţile aqrico­
versării. pierdui încrederea în cu- cialism ului şi com unism ului şi de amploare mai redusă, care constituire a co n siliu lu i profe­ tru desfăşurarea lu cră rilo r. le de stal Dar nu numai atri în care există Vrem ca Ziua
Am plificarea atelierului v în tu l constructorului. Era securitatea lum ii constituie co­ nu revendică im perios aportul soral pc in stitu t şi de în to cm i­ S-au Inz.estrat cu cele necesare recoltei să se justifice p rln lr-o
ordonatele esenţiale. două am fiteatre. în vederea s-au obtinuf realizări bune. Un
mecanic, de exemplu, a în ­ şi liresc Pentru că la 31 iu ­ in g in e rilo r (neeconomic în a­ re a program ului de acţiune mare num ăr de cooperative a- abundentă de produse de ca li­
ceput în ianuarie 1966. In nie 1968 starea lu c ră rilo r e­ Una dintre co n d iţiile „sinequa cest caz), dar depăşesc, in conform cu sarcinile care-i re­ susţinerii în bune con ditiuni a nricole. p rintre care cele din tate bună şi în sortim ente bo­
decembrie 1967. conform în ­ ra ram aceeaşi ca şi cu un non" ale dezvoltării m ateriale schimb, resursele eşaloanelor vin. prelegerilor care folosesc me­ Simerîa. Sîntandrei. A ure l V lai- gate.
ţelegerii dintre beneficiar si an în urmă. M ai m ult, pen- şi spirituale a societăţii noas­ tehnice medii. Dezbaterile din sinul consili­ toda cu p ro ie cţii de film e şi cu, Deva, Orăştie, Dobra. Lă- — Cura se va desfăşura Ziua
tre este perpetua perfecţionare Incepînd cu acest an u n ive r­ ului profesoral au în perm anen­ d io film r. |*e linia dotării labo­ recoltei la Deva şl în celelalte
ElEHfr-- a în vă tă m in lu lu i do toate gra­ sitar, in cadrul In s titu tu lu i de . tă, ca participanţi, ,pe delegaţii ratoarelor. s-a obţinut, prin puşnie. Bretea Strei, Vai dai si lo ca lită ţi din judeţ ?
dele, armonizarea lui cu e xi­ mine vor funcţiona, la zi, sec­ U.T.C. şi ai Asociaţiei stud enţi­ transfer de Io diverse în tre p rin ­ m ulte altele au obtinuf produc­ — In toate oraşele, în m ari­
INVESTIŢIILE A N U LU I 1968 gentele perioadei actuale de ţiile de subingineri de exploa­ lor, cu drept de vot, luînd naş­ deri, u tila j şi aparataj care să ţii la g riu cuprinse tntre 1700­ le centre industriale ca H une­
desăvîrşire o e d ificiu lu i socia­ tări miniere, topografie m in ie­ tere în acest mod un clim at completeze pe cel existent 2300 kg la heclar. doara, Petroşani. Brad. Călnn
list. Garanţia acpslui im perativ ră si electrom ecanică m inieră deosebit de prieln ic dialogului (beneficiarii: laboratoarele de S-au o b ţinu i realizări însem­ ele. vor fi organizate expoziţii
de
preparare,
chim ie-fizică
în
constructor, lucrarea trebu­ Iru m un citorii ate lie rulu i o dau prevederile incluse Cen­ (cu durata de 2 ani si jum ăta­ fe rtil, reciproc revelator între si maşini m iniere). P osibilită­ nate şi în p rivin ţa creşterii pro­ agricole cu vînzare, pieţe bine
ducţiei anim aliere, în sporirea
aprovizionate,
cu
un bogat
C om itetului
D irectivele
ia să fie recepţionată. Tim p mecanic situaţia chiar s-a tral al pa rtidu lui şi In Legea te) si, la seral, secţiile de ex­ cadre didactice şi studenţi. ţile actuale de dotare a labo- producţiei de legume şi fructe, fond de m ărfuri, bufete si lone-
mai m ult decît suficient da­ înrăutăţit. C onstructorul a învătăm întului înfăptuirea lor ploatări m iniere şi electrom e­ La in stitu tu l nostru, a ctivita ­ ceea ce a creat co n d iţii favo­
scos din funcţie si instala­ canică m inieră feu durata de
că avem fn vedere faptul va conferi o perspectivă ne­ tea educativă în rîn d u rile stu­ rabile unei aprovizionări din C. ARM EANU
ţiile sanitare cu intenţia 3 ani şi jum ătate). Frecventa­
că obiectivul nu era de bănuită dezvoltării şcolii ro­ denţilor va căpăta o dim ensiu­ CtntJnuoi în pog. o 3-o) ce In ce mai bune a p ie tii şi a-
de a le moderniza, dar a lă­ rea acestor cursuri este va la ­
amploare prea m are: tre ­ mâneşti. un sens de m oderni­ bilă numai pentru acei care. ne inedită prin înfiinţarea „ A ­ siq ură rii o b lig a ţiilo r contrac­ iContinuorc in pag. a 3-a)
buia doar prelungit atelierul sat totul baltă. zare care să poată răspunde avînd la bază diplom a de baca­ teneului studenţesc". D intre tuale. .
cu două tronsoane. Cu toate Insistentele permanente ale viu si prom pt ascensiunii so­ laureat sau o diplom ă echiva­
acestea, constructorul nu beneficiarului au fost de cietăţii noastre spre culm ile c i­ lentă. au reuşit la concursul
si-a respectat obligaţia asu­ prisos. C onstructorul a con­ viliza ţie i. recent susţinui.
mată La sîîrşilu l celor doi tinuat să se bălăcească în F irul roşu al recentelor do- In raport direct cu soecificul
an», tn loc să se prezinte cu neglijentă si dezinteres fiind rjlm onlc-program îl constituie mineresc, regulam entul secţi­
lucrarea gata de predare, nevoie de o nouă prelungire aspiraţia dc realizări' superioa­ ilo r de subingineri prevede a-
conducerea şantierului a term enului de execuţie cu ră a procesului de instru ire si coperlrea. într-una din zilele
T.C.M.M. Bîrcea s-a pre­ încă 6 luni — adică pînă la
31 decembrie 1968 Aşadar, educare a qeneratiei tinere prin săptăm înii, n opt ore de prac­
zentat cu... m otive pentru
şantierul T C M .M . Bîrcea a­ considerarea — la n ive lu l me­ tică în nvinelo V ăii Jiu lui, pen­
nerralizare, plus argumente
re nevoie dc trei ani pentru ritat — atît a va lo rilo r aparii- tru pălrundprea mai reală şi
în vederea p re lu n g irii te r­ o simplă prelungire a unui nînd trecutu lui învătăm întului mai eficace în tainele meseriei
m enului de execuţie Rene- atelier cu două tronsoane. nostru, cît şi a fascinantelor Personalul d id a rlic a fost com­
lic ia rtil n-a avut Încotro. cuce riri ale ştiin ţe i si tehnicii pletat corespunzător cu cadre­
Nu pentru că m otivă rile si E de necrezut. tnsă aceasla contemporane.
e situaţia. le de specialitate — cei ce se
argum entările ar fi avut Şcolarizarea de la vîrsta de ocupă cu instruirea in g in e rilo r
vreo putere dc convingere. Practica dăunătoare de 6 ani. obligativitatea învălăm în- vo r pregăti, la un înalt nivel,
Dar faptul era fapt : lu cra ­ prelungire a term enelor de
execuţie care e folosită, am tului genera] de 10 clase, cre­ si prelegerile pe care le vor
rea nu putea răm îne tn ha­ putea spune, frecvent de a- area şcolilor de specializare audia v iito rii subingineri ce­
lu l în care era. Pereţii erau rn ii de m in eritul românesc In
cesl şantier a creat în g rijo ­ post-liceală si de subingineri,
sparţi, insta la ţiile la pă- organizarea co n siliilo r profeso­ plină evoluţie.
m înl. C olectivul nu putea rare în rîndu l tovarăşilor rale si a senatelor, continua Cunoaştem noutatea cu totul
conducerea
din
T.CM .M ,
lucra cu întreaga capacita­ Bucureşti care au fost ne­
te. M ai mult, oam enii erau vo iţi să Intervină, trim itîn d I îm bogăţire de substanţă im pu­ rem arcabilă adusă de Legea 1n-
ne voiţi să suporte curentul aici — pentru im pulsiona- . să m anualelor şi program elor vătăm întului: înfiinţarea consi­
de aer rece provocat de rea lu c ră rilo r — pe unul din V de învălăm înl — sînt citeva liilo r profesorale — In anu­
spărturile zid u rilo r. Aşadar, in g in e rii trustului. J
beneficiarul nu pulea face
Am solicitat si noi pă- '!
altceva decît să ceară con­
rerea in gin eru lui H alpcrn jj. se dezvolta reţeaua
structoru lui ca term enul de
execuţie să nu tie prelunoit Sandu, delegatul trustului, •!
mqîndu-1 să ne explice rou- j
p re a mult Şi s-a stabilit zrle acestor prelungiri. N-a j cooperaţiei de consum
n nonă dală fie dare în fo­
spus decît un singur cu-
losinţă : 31 iunie 1968.
După angajam entele so­ vînt Pinâ la sfirşitul anului este te pe principalele trasee tu­
N eglijentă prevăzut să se construiască in ristice. Numeroase alte uni­
lemne pe care si le-a luat
constructorul si asigurările total în reţeaua cooperaţiei tăţi se află in curs de con­
R. BUDIN de consum 255 obiective m o­ strucţie pe Iroseele ce duc
date de conducerea şantie­ derne, care vor cuprinde mai in nordul Moldovei, spre li­
ru lu i cum că ţoale forţele mult de 500 de unităţi de des­ toral, in Banat sau Transil­
vor fi orientate spre te rm i­ (Continuo* în pog. o UEJ facere şi alim entaţie publică. vania. Suprafa|a com ercială
narea obiectivelor de la Aproape 100 din acestea sînt totală a noilor construcţii se
am plasote in localităţi situa­
___________ -..... ...-------------------- : . c -ia u ii , w a a t ridică la aproape 85.000 mp. Peisaj autum nal. La Staţiunea experim entală G eoagiu se culeg merele. Foto : V, O N O IU
= S » -I
făcut figura. A lăsat vorbă grafiat şi expus la intrarea l i minte că azi e zi de audien­
că se întoarce la ora 14, dar
IC O . din O răştie arată c<i
L lor care-1 aşteptau le spunea audientele au Inc între orele tă- Dar mai aştcplati. apoi
nici la 15 n-a mai venit. Ce­
S-a făcut ora 14.80,
14-16 si mai citim că cei s<>-
15,00, iar cînd acele ceasor­
din cind în cînd cile un alt siţi cu dife rite probleme sinl niculu i arătau 15,30, tn sediu,
H U N ED O AR A (transm ite N. funcţionar că „să aibă răb­ p rim iţi de conducere. „C e no­ in afara salariatului de ser­
Tîreob). Să m erqi să-ti arăţi dare-, că sc lerm ină botezul roc au cei din Orăstie. mi-am viciu, n-o moi rămas nimeni.
păsurile la com itetul sin­ si vn veni. In cele din urmă zis, deoarece solicitan tul este Mai (ac o încercare.
dica tu lu i de la C.S. Hunedoa­ n-au mai rămas să aştepta ascultat nu de un tovarăş sau — Se lin astăzi audientele?
Ce este audien|a ? Ştim cu toţii — un mijloc prin care ra nu este deloc greu. Dacă decit pensionarii. deoarece altul, ci de întreaga conduce­ — Nu se tine nici o audi­
ce ila lţi trebuiau să intre In
cetăţenii se adresează forurilor competente pentru rezolva­ D Audiente la... botez nu eşti tn regulă cu form ele schimb. re : in g in e ru l şef ia în consi­ entă — veni răspunsul răs­
rea celor mai diverse probleme. Dar, in drumul de la se­ de trecere pe la poarta com ­ derare partea tehnică a sesi­ picat. Tovarăşul director şi
sizarea unei situaţii pînă fa rezolvarea ei, ce loc ocupă El La pomul lăudat bina tu lui, poţi in tra lin iş tit Poate a fost un incident. Re­ zării sau a reelam atiei, con­ in ginerul şef sînt plecaţi. Da­
audienţa, ce reprezintă de fapt ? Un simplu act de luare p rin curtea p o lic lin ic ii dc gretabil, în orice caz. Ni s-a tab ilu l sef — in timp ce-1 as­ ră aveţi treburi de rezolvat,
la cunoştinţa, sau calea sigură de rezolvare a ei ? întreprindere, orin gard, pe spus însă că necazurile sînt şi cultă pe solicitant — (ace fn ve n iţi mîine la oro 7.
Pentru a răspunde acestor intrebârî, reporterii noştri unde -am văzut că este un mai mari cînd ai de lucru cu m inte calculele financiare ne­ Ciudată optica La blocuri
s-au transpus in iposlozo cetăţenilor care trebuie să-şi B21 Cum poate bietul orar să greveze... continuu du-te-vino. tovarăşul loan M oldovan. Ca cesare, iar, la urmă, direc­ oam enii duc lipsă de apă cal­
rezolve diferite situaţii şi s-au prezentat la orele de a u ­ U şurinţa la Intrare este să o b lii o viză, trebuie să te torul dispune pe loc cum su dă, unele sesiz.ări se rezolvă
(ic rezolvată cererea în cau­
dienţă în calitate de... simplii solicitanţi. Pe scurt, au fost .com pensată- însă de neca­ înfăţişezi cel puţin de 2 sau 3 abia după 2-3 ani. p re g ă tiri­
urmărite urm ătoarele probleme : preful de cost al unui frust! zurile pe care le întîm p in i ori la dînsul. Ba mai m ult, nu ză* * 1'. Cu aceste idei, sugerate le de iarnă se desfăşoară a­
In uşile b iro u rilo r sin d ica lu ­ o dată s-a întîm plat ca m un­ de afişul de la intrare om u r­ nevoios, iar audientele, cu de
® Sc cunosc si se respectă programarea şi ora­ lui. Pe lingă faptul că nu c ito rii să aştepte ore in şir cat. in lr-u n suflet, scările eta­ Io sine putere, nu se tiu. Deci
rul audienţelor ? H Totul e să fii... perseverent. Mai vii există un program afişat pentru a fi p rim iţi în audien­ ju lu i. îm i si părea rău că sintem în foto unui form olism
care să precizeze cine si cînd tă, în vreme ce tovarăşii de sosisem cu o în tlrzicre de 15
$ Cit sc aşteaptă în anticameră ? te prim eşte în audienţă, eşti la sindical discută in şedinţe m inute. O asemenea audien­ cras. Acest lucru rezultă şi
$ Cine primeşte cetăţenii în audienţă, ce so­ o dată, şi încă o dată efc. pus totdeauna în faţa alterna­ chiar problema... audientelor. tă mai rar. din nvodul în care s-au stabi­
lit orele pentru audiente. Ser­
luţii se dau şi eîiul ? tiv e i să nim ereşti bine sau să — Vă rog să-nii spuneţi un­ v ic iu l se term ină In în tre p rin ­
In ce atmosferă sini primiţi oamenii ? EH Amabili, amabili, dar să şi rezol­ ai ghinion. In ziua raidu lui, de se tine, astăzi, audienta ? derile oraşului la 15,30, iar
dc pildă, to ii cei ce solicitau
® Cu ce sc alege cetăţeanul de pe urma au­ bilete pentru odihnă sau tra ­ 2. — am întrebat-o pe o tovarăşii audientele sînt planificate In ­
dienţei ? tam ent au fost puşi în fata funcţionară, tre orele 14-16. Deci pentru
văm ! celei de a doua variante. Cu — A ud ie nta? ridică dinsa în tîln irile organizate tntre
la tă cu m s-au d e s fă ş u ra t a u d ie n ţe le şi c u m au alte cuvinte, i-a păscut ghi­ din sprlnccne a m iraje.
lo s t rc /o lv a ic p ro b le m e le rid ic a te dc s o lic ita n ţii- nionul. De ce? OR.ĂŞT1E (transm ite A. — Dar o afişat... (Cantinuo* în pag, o ţ >
rep'> ‘ “i i d in b rig a d a fu lg e r. Si E mai „sănătos" fără evidenfă ? Tovarăşul M arcu le-a cam N agvl- A fiş u l elegant, sapiro- — A, da, acu m i-aduc a­