Page 84 - Drumul_socialismului_1968_09

L DRUM UL S///7/41 / V*#/// UI

Material cera­
Nicolae Petrul, şeful unei roul organizaţiei de bază al — M al sln t şl alţii care plex pe carc-I constituie p ro ­
echipe dc descărcare In de­ cărui secretar e tovarăşul pleacă să bea In tim pul pro­ cesul dc producţie. Faptele mic de calitate
pozitul do m aterial lemnos al Constantin Talpă, n-au căutat gram ului de lu cru. E un fel sint o m ărturie că acei ca
m inei V ulcan, c considerat un să vadă cum îşi face acest de obicei. Ceea ce a făcut re manifestă in disciplină în superioară
m uncitor bun. Dar cu o pre­ om datoria, care este răs­ Petrut e vin lucru lleqaL D i- muncă se abat frecvent şi du
cizare : cînd nu bea. Pentru punderea Iu l fată de muncă. sl a lucrai dum inică, slmba- la răspunderile care le re­
a boa, îşi ia libertatea de a A$a se face că el, fără ca c i­ lâ răm tne absent nem otivol. vin In societate, în fam ilie. In atelierele didactice ale
încălca grosolan disciplina neva să se sesizeze măcar, a — Dar pînă acum de ce ou Petrut are solie şi două fe­ In stitu tu lu i de arte plastice
m uncii si norm ele de convie­ plecat să bea In tim pul p ro ­ fost înqăduite asemenea aba­ tite : Iuliana de 4 ani. di:» „Io n Andreescu" din C luj
ţuire în fam ilie, în societate. gram ului de lucru. Lanţul slă­ teri ? propria-1 căsnicie, şi Lucia- a fost elaborată tehnologia
V in e ri 13 septembrie, bună­ b iciu n ilo r continuă : nici a — Vedeţi, eu slnt încă nou Carmen, a soliei sale din p ri­ dc preparare a unei noi pas­
oară, era la lucru In schim ­ ma căsătorie. Cvi capul tu lb u ­ te ceramice, degresate, de
bul II. Cum luase salariul o calitate superioară. Aceas­
n-a mai avut nici cel puţin re de băutură, supărat că so­ ta perm ite realizarea unor
răbdare să aştepte plnă l a ţia nu l-a dat bani să bea. pro flle complicate, nu dă
sflrşitu l şutului şi la ora 18, La periferia le-a alungat pe toate trei de deform ări la uscare şl a r­
adică cu 4 ore înainte de te r­ acasă. Din această cauză, fe­ dere. are o bună adeziuno
minarea program ului de lu ­ la glazuri şi suportă şocuri
tita cea mai mare Lucia-Car-
cru, a părăsit locul de m un­ term ice mari
men, nu a putut merge la Produsele confecţionate
enţii ne lipsiţi l-au pus num e­ unor preocupări şcoală, deşi noul an de în- pă ardere o rezistenţă me­
că, plecind la bu le lul de Un­
•
v
dtn această pastă capătă du­
gă bariera CF.R. căruia c li­
vătăm lnt a început. A îm pie­
dica un copil s3 meargă la canică deosebită N oul mate­
le „Pierde tre n u l1'. Dar n-a rial ceramic, obţinut prin
şcoală, a nu-l da posibilitatea
fosl decît Începutul. Un dia­ să se pregătească pentru tratarea specială a a rg ile ­
log cu cel In cauză pe a- cotidiene muncă, pentru viată, constitu­ lo r locale, este foarte ie f­
tin şl se recomandă ca ma­
ceaslă temă este sem nificativ: ie o gravă Infracţiune, o sfi­ terie prim ă la confecţiona­
— Unde ai lost după ple­ rea obiectelor u lillla re si
dare a le gilor sociale. Pen­
carea din şut ? vaselor decorative, ca si
tru toate acestea Nicolae în tre p rin d e rilo r de construc­
— Dracii mai ştie? Am
Petrul trebviie tras la răspun­ ţii pentru clemente arhitec­
um blat pc la m ulte bufete. doua -zi, stmbătă 14 septem­ la mina Vulcan. îndeplinesc turale.
Om ul beat pe unde nu se brie nu s-a dus la lucru. A oceastă funcţie num ai de trei dere de co le ctivu l fn m ijlo ­
um blat tot prin cîrcium ! luni. cul căruia lucrează, de opinia
duce ? (Agerpres) Unul din noile cămine pentru viitorii siderurgişti. Peste 300 de elevi, ce se pregătesc
— A l făcut, deci, o absen­ Se vede Insă treaba că slnt publică.
— Se poate Insă ca un in diferite ramuri ale siderurgiei, sint locatarii acestui cămin, recent dat in folosinţă la Hu­
tă nem olivatâ. necesare cam prea m ulte lu n i D epozitul de m aterial lem ­ nedoara. Foto : V, ONOIU
m uncitor conştient să pără­
— Nu am lipsit nem otivat, pentru luarea unei p o z iţii fe r­ nos nu poate fi considerat un
sească locul său de muncă căci m-am prezentat la lu ­ me fată de abaterile de la loc de muncă periferic, în a­
Sl să săvîrşească asemenea cru dum inică, ziua urm ătoa­ disciplină, o ric lt de grosola­ fara pre ocupărilor fa cto rilo r Prelungirea
fapte ? re. Au fosl şl atunci vagoa­ ne ar fi ele. Şi, se caută ar­
ne de descărcat — a replicat gumente pentru m otivarea ră- de răspundere de la mina
— Cine nu munceşte, nu
Petrul, m in e rii sub plan, mai ales pe V ulcan. Şi aici lucrează oa­ termenelor vom găsi \n schimb must din bine de două săptăm ini fn
greşeşte... seama lipsei de efeclive. Din
— Dar cum, dv. lu aţi zile meni, care trebviie educaţi, a- abundentă. Vorbe... d u lci in urmă s-a început repararea
— Dar asemenea „greşeli* libere în avans şl după aceea c!nd fn cînd se Invocă şl in ­ Ion cu m ustul. Am „son­
se întlm plă de9 la pre sta ll? disciplina, daî, m ăsurile pe ju ta ti să se com porte demn de execuţie d a t" terenul in trei zile d i- şi vopsirea care. Iară să Iii
In muncă, In fam ilie, In socie­ specialist In materie dc con­
— Nu prea des. La avans — Plnă acum n-a zis n i­ cînd ? tate, să-şt ducă In mod con­ ferite, la trei m ustării din
şi la lichidare. meni nim ic. Este evident că acest caz ştiincios la îndeplinire sarci­ Deva. V in e ri după masă la strucţii, 1[i dai scama că sc
verde" :
„Broasca
„A v e fi
N icolae P etrul e încă tlnăr, S-a cerut tovarăşului Tu- reflectă slaba muncă politico- 1,2,X. Şi l-am m ust" ? „N -a vcm ". Dum inică puteau term ina în cet mult
dor A vram , şeful b iro u lu i ad­ nile care stau fn fata în tre ­ (Urmare din pag 1) două — trei zile.
are 27 de ani. 1 s-a acordat educallvă In rln d u l m uncito­ dim ineaţa la mustăria din
m in istra tiv de la m ina V u l­ gu lu i colectiv. Cazul m unci­ Dar apreciind după stadiul
încredere, a fost pus şef de can, In a cărui subordine se rilo r de la depozitul de ma­ nimerit la fix p ia ţă ........Vd rog o cană de
to ru lu i Petrut subliniază a i must". Şi vin ză to ru l (sc vede fn care se alia lu crările res­
echipă l a descărcarea mate­ aOă depozitul de m aterial teria l lemnos, deşi este ştiut Dar pe un asemenea ton
tărie această cerinţă. care nu mal lasă loc la că-i sint sim patic): „E acru, pective, lipsa de interes pen­
ria lu lu i lemnos din vagoane. lemnos, să explice această că şl el reprezintă un ele­ HU NEDO ARA (de la Ion dom -le". Dum inică seara la
nici o scuză. Inginerul Ro- tru executarea tor in tr-u n tim n
Dar conducerea sectorului, b i­ eltuafle. ment al an grenajului com ­ I. BARBU C io cle i) Aveam ceva trebu ri „Cram a da cilo r". „A v e ţi
ban C ornellu a mai Încer­
pe la căm inul nr. 2 al Com ­ must V „ N -avem , tovarăşe". cit mai scurt este evidentă.
cat să arunce vina asvipra
şefului de lot de la Tcliuc, b in a tu lu i siderurgic din H u ­ I.a M ureşul era dar... nu mai In vreme ce „co n stru ctorul"
Gheorghe N ichita, căruia nedoara. La poarta căm inu­ era nici un loc in dugheană. se face cd lucrează, difuzarea
Păi cum răm inc cu prom i­
lu i — lume m ultă ca-n zilele
deşi conducerea şantieru­ dc dum inică la c o ifu rile „m /- siunile tăcute fn urmă cu o presei, In localul im provizat,
2S0 dc ani fle la punerea m lu i l-a cerut să se ocupe cro b işti/n r". Se completa bu­ săptămtnă, tovarăşi de la arc dc sulcrit. Si toate astea
mai
lu cră­
m ult
şi
de
se petrec, probabil, cu bună-
acrit ?
T.A.P.L. Deva ? S-au
o
le tin u l pronosport. Trec
rile din Deva, n-a
trim is
dată. portarul nu mă vede.
oameni şi n-a vru t să a ju ­ şliin ta se rviciu lu i dc difuza­
Inntllunc a primului lurnal te sub nici un m otiv. Este Ies şi mai trec o dată, poale re a nrcsel din cadru
mă bană in seamă.
N-are
drept că N ichita n-a mişcat
vin deget — rum spune şi treabă cir mine. Md duc prin „Ploaia şi noi" P.T T R. Deva. Se pune însă în'
delegatul — dar oare el căm in, im i rezolv trebu rile şi trc lm re a : pînă cînd se mar
la plecare zic. ca .sd mă lac
este conducătorul şantieru­ văzul : „VQ salul. tovarăşe ISCRONI (de la F. Lucaci) tărăgănează darea în folosin­
File din istoria lui? Şi dacă de el „d e p in ­ portar I". „V d salul, vă salul" M arc adevăr a zis com pozi­ ţă a chioşcului ?
deau toate", conducerea şan­
to ru l cinci a scris „Ploaia şi
şi ocini nu sc ridică de pc
tov.
tie ru lu i,
Ro-
personal
ban Corneliu, ce măsuri a h lrtia cu in lin ilu l calcul al noi". N ici că s-ar p o triv i
luat pentru a-1 determ ina p o sib ilită ţilo r. 1-2-x ? II mal cln tccu l acesta mat hlne ca Ziare la...
siderurgiei să-şî schimbe poziţia? salut o dată. A sim lil nota şi fredonat toată vara. Ploa­ bagaje de mm
aici. la tscroni. De aceea l-am
Cum au putut fi schim ­
ironică şi... nu mi-a mai răs­
baţi, de la începutul lu cră­
rilo r pînă acum. cîncl m aiş­ puns U lte rio r nm aliat că bo­ ia cădea de sus, iar noi stă­
tri care s-au ocupat succe­ li no torii. îşi aveau la un team sub ea fn „ stafia" dc HUNEDOARA (de la Ct.
româneşti siv de obiectivele de la moment dat ,,c u ib u l" In că­ la intersecţia şoselei, aşfep- Iqnat). Ca fn orice gară.
E.M Deva. nu se putea oa­
autobuzele dc Vulcan.
tind
un
m irare,
min. N ic i nu-l dc
şi la Hunedoara există
re găsi şi o măsură care
să înlăture adevărata frînă r-am relatat intim plarea şe­ Lupeni. U ricai\i. Pentru cd, chioşc pentru ziare şi revis­
in desfăşurarea norm ală a fu lu i s c r\ic iu lu i social. „A m deşi această static deserveş­ te Bine aprovizionat cu Io!
co n stru cţiilor ? Iată doar cî- te to(i că lă to rii din tscroni Ic lttl dc pu blicaţii. ziare
Cronica m etalvirgiei feroase alt succes La G ovăjdia se u­ teva întrebări care cer »in să-l sancţionez. Am să-l dau proaspete, in 'n q ra fii de-ale
române este bogată în lap- tilizează pentrvi prima oaTă răsouns competent. o mustrare scrisă de n-n să şi Aninnasa care au trebu ri a rtiş tilo r etc. A rc si ‘ ritUK'
Ic interesante şi soluţii in e­ acrul cald insuflat. Consecin­ Acum, de aceste obiective sC vadă". Aşa d a i C lnd am la Vulcan sau Lupeni (u n ii Z iln ic dc la B la 20.30.
dite. Să răsfoim citeva Iile ţa? Consumul de mangal se ocupă un alt m aistru, trecut a treia onrrt pc Ifrigă sini chiar navetişti), deşi s-a excepţia du m in icilo r si a o-
din această cronică p rile ju ita scade cu 10 la sută, iar p ro ­ Sorin M ihalcea — al şaselea rclor cînd ...vinzătoarci i
de Îm plinirea unui sfert de ducţia creşte cvi 650 kg'zî. Es­ la rine! — împreună cu de­ portar trem ura varqă. O li propus mereu amena/nrea vine chel de vorbă A fin i
m ileniu de la punerea in te locul să am intim că folosi­ legatul trustului. Dar. o ricî- aliat intre tim p de „ te rib ila " unui adăpost nim eni n-a închide chioşcul si pleacă I
lunctiune a prim u lu i lurnal rea acestui procedeu are loc tă bunăvoinţă ar avea mais­ sancţiune ce i sc prcriătca ? luat nici o măsuţă. A ­ magazia pentru baga ie de
pc te rito riu l patriei noastre. )o scurt tim p după prim ele tru l (aşa ceva nu le-a lipsit Era In memorabila zi dc W cum sc anunţd toamna. Iar mină. O dală partenera gă ­
V estigiile c u ltu rii m ateriale încercări efectuate In Uzina n in predecesorilor) dacă va sită, începe bir la. iar călăto­
incâ de pe vremea dacilor Ciyde din A ng lia (1820). U ti­ dispune doar de 3-4 oameni septembrie pe la ora 13. ploi... far noi. , am vrea, In rii şi a l(i itc c ă lo ri prin noră,
itavi m ărturie pricep erii şi lizarea unor procedee noi de ca înainte, nu va putea face sltrşil. să ailăm un răspuns aşteaptă la gem uleţul chioş­
îndem inării înaintaşilor noş­ lucru avi loc şi la alte fu r­ mai m ult. E drept că acum practic din partea C o nsiliu­ cului. Işi priveşc ceasul, apoi
tri în obţinerea fie ru lu i, meş­ nale. La Reşiţa, în 1880, p ri­ se ocupă de aceste o b ie cti­ Cu promisiunile lui popular m unicipal sau al orarul. Văd bine. Ar trebui
teşug ce cunoaşte apoi o la r­ mul fvirnal lunclionează ex­ ve si ingin eru l delegat al să lic deschis, dar nu-l.
gă dezvoltare in perioada o- IC O .
clusiv pe bază de cocs, cel trustulu i din Bucureşti, care Am îndrăznit s-o întrebăm
cupatiei romane. Bine o r­ nc-a asigurat că va face to­ cum rămîne ? pe vinzălnarca din ziua de
ganizată. producţia de fier dc la Călan cu o producţie tul pentru ca noul termen 2-1 septembrie a.c., de ce în ­
avea un «conductor le rra ri- de 120-140 tone lontă pc zi
de execuţie să fie respec­ 0 zi lucrează, chide chioşcul Nc-a „zis"
nm " — d irig u ito r al m ine­ devine cel mai mare furnal tat Tovarăşilor din condu­ DEVA (dc la T/i. Mărcuş). două de nc-a p ie rii glasul.
lor — iar m eşterii făurari e­ dc pe te rito riu ) tă rii noastre. cerea şantierului. însă, le In tr-o discuţie „de sezon" cu Aşa că, lăsăm s-o întreite
rau organizaţi în asociaţia revine sarcina să asigure la cto ri de răspundere din a- zece stă a lfii. Poate conducerea o fic iu ­
„collegium labronun". Expe­ O istorie interesantă are m u n cito rii necesari — d u l­ lu i poştal Hunedoara.
rienţa acumulată in decursvil şi producţia de cocs. A m in ­ gheri. zidari, instalatori etc. lim entatia puhlică ni s-a pro­
tim doar faptul că in iţia l s-a mis că, dacă dc prea multă tU A (de la T Dnbriccanu).
secolelor se exteriorizează în Este im perios necesar să
care le
Braţele m acaralelor executa docile comenzile
pe
veacul al IX-lea Sn apariţia prevăzut ridicarea unei coc* primesc. Cu ajutorul lor, constructorii de pe şantierul Energo- nu sc prccunetenscă nim ic fantezie n-o să nvrm parte Aşa se procedează la repara­
pentru ra la 31 decembrie
cuptoarelor verticale la V a ­ serii la Călan, idee Ia care m ontaj M intia ridică spre înălţim i mecanismele şi agregatele a.c. .şantierul să nu se mai fn m ustării fn actualul se­ rea chioşcului pentru d ifu ­ R E D n C T in
apoi s-a renunţat, instalaţia zon al m ustului şi paşi romei, zarea presei din llia . Cu mal
lea Caselov-Ghelar, conside­ viitoarei termocentrale. prezinte cu m otivări, ci cu
respectivă fiind amplasată In
rată ca fiin d predecesoare lucrările gata de recepţie
1900 la Lupeni. In al patrulea
furnalelor. Trec secole după
an dc funcţionare, cocseria
secole pentru ca In numai *i*vyniui jii£ ji.lr,t^vain*ipişş
respectivă producea 16.636
doi ani (1718-1720) să apară
tone cocs m etalurgic din ca­ Să baţi la uşa asta sau la cea­
trei siluete zvelte care pro ­ sindicatelor din Petroşani -0
re mai bine de o pătrim e era laltă ? Noroc însă. că mai iese consultăm reg istrul de audien­
duc fontă în accepţiunea mo­
u tiliza t la fu rn a lu l nr. 1 din rîte cineva si-li arată unde so te. Spre regretul nostru nu
dernă a c u v in tu lu l : O raviţa,
tine. s-a mai operat tn el din 9
Călan.
Bocşa şt Luncanl au in tra t Intram şi noi incognito fn septembrie a.c Oare să nu (i
Cele mai profunde prefa­
în Istoria m etalurgiei rom â­ biroul tovarăşului Sever Ga- venit nim eni în audientă tn
ceri în activitatea Jurnalisti­ perioada aceasta ?! Secretara
neşti ca primele lo ca lită ţi un­ ba. Sinlem p rim iţi cu am abi­
de sc produce fontă după o ca au loc însă în anii socia­ litate şi sc vede din partea tehnică ne spune că vin zil­
tehnologie nouă. Cantitatea lism ului. In p rim ii 15 ani de n ilo r program ul audientelor înscrise în registru cu men­ zentase la post, din sim plul om ului la care ne destăinuim nic 3-4 cetăţeni cu cîtc o pro­
după eliberare, activitatea de calm, răbdare şi înţelegere. blemă. Neexistînd o evidentă
zilnică de metal obţinută era pe zile şi oro? Sau şi-o fi zi- ţionarea num elui celui ce răs­ m otiv că... nu i se putea com­
sub o tonă, dar însemnătatea modernizare a producţiei, de M aacfflgK 13 cind că e mai bine aşa, să nu punde de rezolvare. Cum răs­ pleta catedra. Dar om ul nu Ieşim m ulţum iţi. Treaba pen­ la zi, poale garanta cineva
construcţie a no ilo r capaci­ ştie nim eni clnd se tin audi­ punde? Tocmai intrase un voia să fie director. Că abia tru care am venit s-a rezol­ că toate cazurile au lost solu­
lor constă în aceea că ele ente. Dacă sc tin bine, dacă cetăţean să se plîngă că „a
tăţi se desfăşoară in ritm in ­ tovarăşii din conduccie şi ce­ terminase facultatea. Am cu­ vat pe loc. ţionate şi nu a scăpat nici li­
apar nu mult după intrarea nu, nu. Si nu poale spune n i­ pentru a patra oară cînd chem noscut o tovarăşă profesoară
Jn producţie a prim ului fu r­ tens. tăţenii oraşului sint afectate meni că poartă oam enii pe con tra ctanţii de animale la care avea chiar aprobarea m i­ Trecem din nou a doua zl nul „din m em oria" celor care
numai 30 de m inute. Comen­
In anul 1952 se pune în drum uri. consiliul popular ca să li se pe la C onsiliul m unicipal al primesc în audientă oamenii?
nal din Rusia (1640) şi a ce­ ta riile sint dc prisos. nisterului pentru schimbarea
funcţiune la Călan un furnal Parcă aud o voce: .C e? încheie contractele, dar to­ lo culu i de muncă, dar aştepta
hii dc pe continentul ame­ Scrie undeva că azi sînt au­ varăşa respectivă îi tot am i­
cu un volum u til dc 250 mc, numirea de ta inspectorul ge­
rican In 1644. diente ? V czi-lî de treabă, to­ na*. O m ul a plecat. Va mai neral, tovarăşul 11 ie A vram Cum se desfăşoară audientele ? Constatările „pe
proiectat în România şi con­
Stimulentele pentru dezvol­ varăşe !“ veni o dată „şi atunci precis care., trebuia să mai consul­ viu " ale re p o rte rilo r noştri slnt edificatoare. Ne perm i­
struit de noua noastră gene­ se vor încheia şi contractele",
tarea producţiei de fontă le-au 3. te pe cineva pentru a elibera tem doar să le rezumăm, pentru memorarea mai uşoară
raţie de constructori. Încă In după cum l-a asigurat tova­ numirea. Am plecat noi de la
constituit zăcămintele de m i­ răşul Lupu. încă o dată omul audientă la ora 11.00. Profe­ de către cei vizaţi.
nereuri corespunzătoare, a acelaşi an îl urmează furna­ 4. va mai trebui să adune oame­ soara In cauză fusese chema­
londantitor (calcar şi dolorm- lu l dc 450 mc de la H une­ n ii de prin sale ca să vină tă pentru ora fi, dar cansulta- O Poate oare cu vîn tu l „In d ife re n ţă " să definească tn
doara Capacitatea şi înzestra­ TRUSTUL DE CONSTRUC­ cu ei la con siliul popular, Şi Jia nu se maî terminase. E totalitate atitudinea tova ră şilor de la C.S. Hunedoara şl
lo), pădurile dc unde se asi­ Ţ II DEVA (tronsm îte Gti. 1
gura mangalul necesar, apele rea tehnică a noilor agrega­ Negrea). Două zile am c o lin ­ BRAD (transm ite N Stan- e vorba de Interesul statului drept că inspectorul general I.G.O. O râşlle, care pur şi sim plu NU SE PREZINTĂ la
In contractarea anim alelor, nu
nu avea audientă In acea zi,
curgătoare ce dădeau viată te sporeşte continuu. Se în a l­ dat pe la uşile conducerii ciu). Cînd l-am văzut pe A ­ al cetăţeanului ! Dc interesul dar preluase o problemă la orele program ate pentru audienţă ?
tă furnalele de 700 mc, 1000 T rustulu i dc con stru cţii Deva. vram Vîrdca, din Ţârălcl, ie­
roţilor hidraulice şî loalelor lui... ce să mai vorb im ? care un om aştepta o rezol­
dar n-am dat cu ochii de nici şind optim ist de la audientă, Q Neanuntarea program ului de audienţe, com pleta­
precum şi con ju ncturii p o liti­ mc, iar în acest an — la un vare.
un progrom al audientelor Si credeam că aici totul se re­ rea fugară sau neconsemnarea In reg istrul dc eviden­
ce favorabile pe arena inter­ sfert dc m ileniu după prim ul n-am cutezat să intru. Am tot zolvă prompt. Am cunoscut oameni care ţă a problem elor ridicate, nu slnt oare m ăsuri de „ A ­
furnal din tara noastră — a Intrau în audientă ca .a i ca­
naţională : in urma păcii de amînat, gîndindu-m ă că, pna Dar, In biroul tovarăşului sei". fn tim p ce a lţii trebuiau COPERIRE" a m odulul de rezolvare a problem elor ce­
vicepreşedinte
V io ie l Lupu,
la Pasarowitz în Oltenia şi intrat în funcţiune In cadrul te, peste noapte, pe uşa se­ al C o nsiliu lui popular al ora­ 5. să învingă rezistenta secreta­ tăţen ilo r ?
noului com binat siderurgic de cretariatului, a b iro u lu i tova­
llanat sc pune capăt domina­ răşului director Slelian Po- şului Brad. au intrat, fn ziua rei.
la G alaţi, giganticul de 1700 • De ce sin i PURTAŢI O A M E N II PE DRUMURI, prin
ţiei otomane. Concluzionînd pescu, al in g in e ru lu i şef sau raidului, în tim pul program u­ Nu ş tili tovarăşe inspector
mc. Acest furnal are o capa­ dire cto ru lu i adjunct vor apă­ DEVA (transm ite Ton C io­ general de ce to ii oam enii pe amînarea repetată a rezo lvă rii ? S int necesare ş iru ri
această idee este dc arătat lui de audiente (in tre o re i-
citate de 3000 de ori moi ma­ rea aceste programe şi in tra ­ 3 -ti), 13 cetăţeni, plus sub clei). Nu ne aşteptam ca la care i-am găsit la audientă de audienţe, în lr-o anum ită Ierarhie, pentru lu c ru ri d a ­
că pe teritoriul patriei noas­ Inspectoratul şcolar judeţean şi a căror experienţă ..în ma-
re deeft cea a străm oşului rea mea va fi leqală. Aveam semnatul. re. ca cele de la Brad ?
tre lonta se obţinea în 03 sec­ o serie de necazuri de po­ Num ai doi. Insă. au părăsit Deva cei ce vin în audientă terie '1 am cunoscut-o perso­
său de acum 250 de ani. să fie p riv iţi de sus. Şi nici nal, au refuzat să ne deslăi-
ui de furnale dintre care 10 vestit, pe care le-am mai birou l d e fin itiv, fără posibi­ 6 Cetăţenii nu vin la audienţe doar pentru obţine­
O m agiului pe carc-l aducem spus dar, spuse au rămas nu s-a înlîm plat a$a. Inspec­ nuie identitatea ?
in arealul m unţilor Poiana litatea unei reveniri, cel pu­ to rii sefi care au oudiat în
Îna intaşilor ce au pus piatra A treia zi, am îndrăznit. Se­ ţin pentru o oerioadă de rea unor SERVICII DE......A M A B IL IT A T E "! Flreşle, ama­
RllSCă. ziua raidu lui au fost am abili bilitatea se impune, dar are valoare doar atunci etnd
de tem elie la Industria fie ­ cretara m-a p rim it foarte b i­ timp, pînă cînd alte pro ble­
In alara acestor probleme nevoitoare şi nu-a spus că d i­ me Ii vor face ne voiţi să a- cu oam enii, cum li cunoaştem este însoţită de rezo lvă ri eficiente.
ru lu i In România, li asociem ho- de obicei.
exhaustive cronica vrem ii a rectorul a lin u l audientă... a- pcleze din nou la autoritatea 6.
tărîrea noastră de a acţiona Cu rezolvările, cum se stă? încheiem cu o observaţie care nl se pare deosebit de
păstrat unele aspecte care laltăicr). Despre program ul locală a statului. sem nificativă. In toate lo cu rile vizita te de re p o rte rii
cu ferm itate, de a ridica audientelor era do părere Restul vor mai veni ! In clu ­ Ei bine, cu asta e altceva Am
stau m ărturie căutărilor, a cunoscut în anticameră tine ri noştri, audienţele s-au desfăşurat cu defecţiuni, mal
pre stigiul siderurgiei rom â­ că... nu mai trebuie încărcat siv optim istul Avram Vtrdea,
s p iritu lu i de investigaţie, de care ne-a spus că i s-a rezol­ absolvenţi de facultăţi sau in ­ PETROŞANI (transm ite N. m ult sau mal puţ(n grave, dar care aruncă o lum ină ne­
neşti pe coordonatele indica­ preţul de cost al trustulu i cu Pnnaitescu) La C onsiliul mu­
rm ulatic Furnalul de la To- scrierea si afişarea lui. Dîn- vat plîngerea. Tovarăşul Lu­ stitute pedagogice care ve ­ favorabilă asupra m odulul In care sfnt p riv ite proble­
te de Congresul al IX -lca şi pii, însă, ne-a lăm urit că „în neau pentru a doua oară să nicipal al sindicatelor din Pe­
plila, de pildă, înregistrează sa răspunde cu bunăvoinţă troşani, dacă eşti stiăin te mele diverse ale cetăţenilor. De aceea ream intim con­
de Conferinţa Naţională a tu tu ro r celor care sc intere­ cazul Vlrdea, în urma unei li se rezolve problem e le g i
in anul 1790 cel mai rid icat cereri scrise, se va proceda te de încadrarea lor la cate­ descurci greu. Iii arunci p ri­ ducerilor u n ită ţilo r şl în tre p rin d e rilo r vizate un lucru
pa rtidu lui. sează cînd au loc audientele. virea pe uşi cu operanta că
Indice de utilizare cunoscut la cercetări şi apoi..." dre. Era ora II si ei aştep­ pe care îl ştim cu to ţii — audienta este o cale DE RE­
O nedum erire mai am. Cum tau la uşă de la ora ? Unul u să dai cu ochii do un pro­
pe acea vreme : 0,747 tone NICOLAE PILLY Şi apoi Ne-am convins din ZOLVARE. Şl fiindcă acest lucru este ştiut, devine de
a înţeles conducerea trustului registru si „pa v iu “ . Proble­ dintre ei fusese num it d ire c­ gram afişat cu audientele
pe n>c şi zi. Ziua de 25 au­ şeful secţiei furnale. Uzina mele ridicate de cetăţeni sînt tor pe cînd nici nu sc pre­ dar., lipseşti' Stai in dilemă. neînţeles DE CE NU SE APLIC A ?
„Victoria" Călan să aducă la cunoştinţa oame­
gust al anului 1840 aduce un