Page 86 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 86
IU L SUCI/* LI51+1UL U!
A
j w m z r i m n n i M r m H M U
încheierea vizitei delegaţiei Comunicatul Comi V IE T N A M U L D E S U D
de specialişti români în Franţa tetului Executiv al Patru ani de la declanşarea
P.C. din Marea luptei armate a poporului Una din cele mai puternice ciocniri
PARIS 25 Corespondentul mă şi prietenie pentru poporul niei fn dom eniul producţiei înregistrate în ultimul timp
Agerpres, A l. Gheorghiu, român, care promovează o agricole, al îm bun ătăţirilor fu n Britanic mozambican împotriva
transm ite : M ie rcu ri s-a în po litică de prietenie şi coo d a re si al punerii In valoare SAIG O N 25 (Agerpres). în ultim ele 24 de orc In a
cheiat vizita de o săptămtnă perare Intre popoare. In te rlo a te re n u rilo r neproductive şi LO NDRA 25 (Agerpres). M ie rc u ri dimineaţa, în pro propiere de Tam Ky, o loca
făcută de delegaţia de specia cu to rii francezi au manifestat slab productive. D iscuţiile Intr-un com unicat publicat în vincia Quang Tin a avut loc lita te situată în apropierea
liş ti rom âni In Franţa, condu fructuoase purtate cu specia ziarul „M o rn in g Star", Com i dominaţiei coloniale o violentă ciocnire Intre tru şoselei naţionale num ărul 1,
un deosebit Interes pentru ex
să de lo sif Banc, vicepreşe liş tii francezi au p rile ju it un tetul Executiv al P artidului pele americane şi un ităti ale denum ită pe drept cu vin t
dinte al C o nsiliu lui de M i perienţa şi realizările Româ rodnic schimb de experienţă. Com unist din Marea B ritanie fo rţelo r patriotice. Luptele au „strada fără b u cu rii", precum
n iş tri ol R epublicii Socialiste după ce reafirm ă poziţia p a rti ALGER 25. — Corespondentul Agerpres, C. Ben durat peste patru orc. rela şl în provincia Quang Nara.
România, la in vita ţia lu i Phi- du lu i fată de evenim entele ga, tra n sm ite ; I.a 25 septembrie s-au îm p lin it patru ani tează corespondentul agenţiei In acelaşi tim p, în delta
lipe Lamour, preşedintele Co Lucrârilc Adunârii Generale din Cehoslovacia, d e cla ră : de la declanşarea lu p lc i armate a poporului mozam- Reutcr, care transm ite ştirea, flu v iu lu i M ekong, p a trio ţii au
blcan. îm potriva dom inaţiei coloniale portugheze. In
m isiei naţionale de amenajare R eferitor la C onferinţa in istoria luptei de eliberare a poporului din Mozambic. m entionind că aceasta este aruncat în aer un pod, situat
torie i făcute In sudul Franţei, a 0. N. li. ternaţională m uncitoreşti, Co ca şl fn Istoria generală a M ozam blcului, 25 septem una din cele mai puternice la 96 kilo m e tri de Salgon. Es
a te rito riu lu i
In cursul călă
a partide lor co
şi
muniste
m em brii delegaţiei române au m itetul E xecutiv al P artidului brie 1964 constituie un moment de o im portantă deo cio cn iri înregistrate în u lti te cel de-al treilea pod dis
mul tim p.
sebită. La această dată. sub conducerea Frelim o, popo
vizita t mari am enajări agrico NEW YORK 25. — T rim isul celor 17 vicepreşedinţi ai A Comunist din Marea B ritanie ru l din acest „te rito riu de peste m ă ri" al P ortugaliei A lte lupte, de mai mică in trus de pa trio ţi în cursul a
le, cuprinzînd sisteme- de Ir i special Agerpres, N icolac lo- dunării Generale. a hotărît trim itere a unui de s-a rid ica t cu arma în mină îm potriva dom inaţiei colo tensitate, au fost semnalate cestei sâptămîni.
gaţii. Instalaţii de depozitare nescu, tra n sm ite : La Palatul Incepînd de m iercuri la a legat al său Ia reuniunea pre niale portugheze, pentru eliberare naţională
si condiţionare a producţiei N a ţiu n ilo r Unite au continuat, miază, în lata im presionantului gătitoare de ta Budapesta. A A ducind un omagiu acestui fapt Istoric. O rganizaţia
agricole şi sistem atizării h i m iercuri, lu cră rile celei de-a 23-a sediu al N a ţiu n ilo r Unite din cesta, se spune în com unicat, de solidaritate a popoarelor A siei şi A fric ii a procla
drotehnice. Delegaţia română sesiuni a A du nă rii Generale a New Y ork flutu ră drapelele a „va propune să se considere mat 25 septembrie „Z iua m ondială a so lid a rită ţii cu ■
a luat cunoştinţă, p rin tre a l O.N.U. Patru Drim -mlniştni (ai 125 de state. La ceremonia că in lum ina îm p re ju ră rilo r poporul mozam bican". Au trecut palm ani In întrea
tele, de am enajările realizate Indiei, Laosului, N o ii Zeelande în ă lţă rii drapelului statului actuale care decurg din eve ga perioadă lupta armată de eliberare s-a am plificai
de Compania naţională de a- şi PeTului). trei vice prcm icri Swaziland, care a fost prim it nim entele din Cehoslovacia, nu m ult. iar numeroase regiuni ale M ozam bicutui se află
roenajafe a re g iu n ii Bas Rho- si 66 dc m in iştri de exlern c au la 24 septembrie în O rganiza ar fi indicat să se treacă Ia astăzi sub con tro lu l efectiv al p a trio ţilo r. „Putem con
ne-Languedoc şi Societatea ca sosit pînă în prezent la New ţia N a ţiu n ilo r Unile, au p a rti punerea în aplicare a actua ta fn prezent, a spus, între atlele. la A lg e r Eduardo
n a lu lu i De Provence. Y ork pentru a participa la dez cipai secretarul qeneral al le lo r planuri p rivin d tinerea Mondlane. preşedintele Frelim o. pe 15.000 de oameni,
baterile sesiunii
Cu acest p rile j oaspeţii ro O N U ., U Thant. preşedintele unei conferinţe internaţionale dintre care mal m ult de jum ătate sint bine echipaţi
mâni au purtat discuţii fru c Lucrările celei de-a doua zile celei de-a 23-a sesiuni a A d u ta 25 noiem brie şi că aceasta şi an lre na|f". C olonialism ul portughez, în ciuda s p riji
tuoase atît cu o ficia lită ţile din au fost consacrate In special nării Generale, Em ilio Arena- ar trebui să fie amînată. n u lu i sporit acordai de N.A.T.O . şi regim urile rasiste
regiunile şi departam entele problem elor organizatorice — les Catalan, prim ul m inistru Credem cu ferm itate, se de la Pretoria şi Salisbury. va li în frîn t.
vizita te — Gard, H erault, Pro- aleqerea preşedinţilor com ite al Sw azilandului. p rin ţu l M ek- si unc în comunicat, că u n ita Intr-un mesaj adresat Frelim o, mişcarea pan-aincdnă
venee — c it şi cu conduceri tea poale fi clădită num ai pe de tineret — M.P.J. — salută rezo lu ţiile celui dc-al
le com paniilor şi societăţilor telor principale ale O.N.U. şi a hosin.i, numeroşi delegaţi. baza dreptului fiecărui partid II-lea Congres al F rontu lui de Eliberare a M ozam bi-
menţionate, cu specialişti din com unist de a-şi hotărî p ro cului. (Inut recent în (ară în te rito riu l eliberai, şi con
diverse dom enii şi cu num e pria po litică şi p ro p riile foTme damnă energic m anevrele colonialiste şi im perialiste
roşi producători aqricoli din Un alf impas în Piaţa comună de activitate, fără amestec si in Angola, M ozam bic. Guineea-Bissau, fn A frica şi în
aceste . regiuni. Pretutindeni, pe baza răspunderii fiecărui lume.
delegaţia română a fost înttm - BRUXELLES 25 (Agerpres) pecte ale p o litic ii agrare co partid faţă de întărirea re la Dc asemenea, M P.J. a asigurat în mesaj poporul mo
Cinată cu o deosebită atentie, M in iş trii a g ricu ltu rii ai ţă rilo r mune a „celor şase". Ei au ţiilo r sale ru alte partide si zambican de întreaga sa colaborare in lupla care o VIETNAMUL DE SUD, — Potriot sud-vietnamer ocţionind
cu m ultă ospitalitate şi căldu în tărire a unilăti» com uniste duce a tît pentru eliberarea tă rii sale. cit şi a A iric ii.
Pieţei comune s-au în tru n it adoptat citeva ho tărîri cu ca in te rna ţiona le ". in timpul unei lupte împotriva americano-saigonezilor în regiu
ră, gazdele ezprim lndu-şi, to t tim p de două zile la Bruxelles racter lehnie, dar au rămas nea Muu Long.
odată, sentim entele lo r de . sti pentru a dezbate diverse as- In impas asupra prin cip a lu lu i
punct al ordinei dc zi. şi anu
vigoare Wifson a hotărît reluarea
me stabilirea p rin c ip iilo r ge
in tră rii în
nerale ale
Republica Mali se pronunţă a Pieţei comune in dom eniul
produselor lactate. O dispută CURIER • CURIER . CURIER
vie a avut loc în lre reprezen convorbirilor cu ian Smith
împotriva imperialismului ta n ţii Belgiei, Olandei şi R.F.
a Germaniei, lări aflalc în LO ND RA 25 (Agerpres). Press International, tra n s m ite :
B A M A K O 25 (Agerpres). Re lndej endentei tarii. Preşedinte concurentă la produsele lac Referindu-sc la raportul pre „Surse bine inlorm ate au a- ♦ O * tul cu încetul, pinâ ce atinse Bundeswerhrului. Pilotul a reuşit
publica M ali s-a pronunţat le K eila a declarat că (ara tate Se ştie că industria de zentat Jăn subsecretarul de stat nunta! că W ilson a hotărît Lo Varna s-ou deschis lucră seră lungimea de 138 metri. să se salveze, fn cursul aceleiaşi
pentru o p o litică naţională in sa s-a pronunţai şi se pronun prelucrare a laptelui din Bel la M in iste ru l C oloniilor. James deja reluarea co n vo rb irilo r cu rile celei de-a 18-a sesiuni a Lungimea maximă a acestor zile un alt avion „Starfighter
dependentă, şi prin urm are nu ţă îm potriva im perialism ului. gia în tirrg in ă , în ultim a vre Bottom lev, titu la ru lu i acestui (an Smith pe baza mesajelor Comitetului regional pentru antene, care va fi atinsă in F-104" o suferit grove avarii
acceptă să dea curs nici unei S p rijin u l nostru este întotdeau me, serioase d ific u ltă ţi în des m inister. George Thomson, în prelim inare pe care le-a p ri Europa al O.M.S. Participă de sâplâminile următoare, este la aterizarea sa pe aerodro
indicaţi» prim ite din partea na de partea popoarelor care facerea produselor ei din cau legătură cu rezultatele vizite i m it de la BoUomley în tim p ce legaţi din 32 de ţări europene, de 228 metri. mul m ilitar de la Ramstein.
oricărei tari, a declarat preşe luptă îm potriva im perialism u za acţiunii firm elor concuren la Salisbury. agenţia United acesta se afla în Rhodesia" precum şi specialişti din A lge 4 0 4
dintele M odibo Keila, in tr-o lu i, pentru m enţinerea şi con te. Problema produselor lac ria şi Maroc. Din România la 4 0 4
cuvîntarc rostită în fa|a mem solidarea independentei si u n i lucrările sesiunii participă o La 25 septembrie, !o Mosco
b rilo r corpului diplom atic, cu tă ţii lor, a spus preşedintele tate a fost remisa spre exa Sesiunea extraordinară delegaţie condusă de Ion Mo Un puternic incendiu s-a va au avut loc convorbiri între
ocazia aniversării proclam ării M odibo Keila. m inare Com isiei C.E.E. raru, adjunct al ministrului să produs la o rafinărie din dis Leonid Brejnev, Nilrolai Pod-
nătăţii. trictul Jefferson (Texas) ca ur gornii, Alexei Kosîghin şi şahin-
a Parlamentului francez 4 0 4 mare o unei explozii. Patru re şahul Iranului, Mohammod Re-
zervoare de petrol au (os! com
plet distruse, flăcările fiind îm za Pahlbvî, care face o vizită
oficială in Uniunea Sovietică.
PARIS 25. Corespondentul Hotarîrea g u vern ulu i de a La 24 septembrie şi-a înche proşcate la peste 60 de metri
Agerpres. A l. G heorqhiu, convoca o sesiune extraordina- iat lucrările la Istambul cea înălţime. Mai mulţi lucrători
tra n s m ite : M arti după-amiază, lă înaintea celei ordinare a de-a d-â sesiune a Comisiei par au fost spitalizaţi in urmo ar 4 0 4
s-a deschis sesiunea e xtra ■sf luată din dorinţa de a lamentare mixte C.E.E.-Turcia. La surilor provocate de incendiu, Tribunolul m ilitar din Atena *
ordinară a Parlam entului fra n obţine adoptarea rapidă a ce sfirşilu! dezbaterilor, Comisia dintre caro trei aflindu-se in l-a condamnat miercuri, in con*^
cez. A ctuala sesiune, ce va lor două proiecte de lege, parlamentară o aprobat cel stare gravă. tumaeie, pe Christos llîopoulos
dura o săptămlnă. examinează considerate de im portantă de-al treilea raport anual al la doi ani închisoare sub in-
două proiecte de le g e : unul pentru economia franceză. A- Consiliului de asociaţie a Tur vinuirea de o fi făcut o serie de
p rivin d favorizarea in v e s tiţiilo r cesîe proiecte sint viu c ritic a ciei la Piaţa comună. I declaraţii ostile la adresa actua
între p rin d e rilo r, ia r altul des te de partidele de stingă rare lului guvern. Pentru distribui
tinat să uşureze fiscalitatea văd In ele „un dar pentru mo ♦ O * MIŞCARE rea de manifeste ostile proiec
în tre p rin d e rilo r. no po luri". tului de constituţie, acelaşi tri
Potrivit relatărilor presei bel REVENDICATIVA bunal l-a condamnai, în con
p o r t u g a l i a Efervescenta po giene, în luna august 1968 au tumacie, la 3 ani închisoare
(ost
înregistrate in Belgia
î 7.290 de accidente de circu ÎN INDIA pe P. Kopiperis.
litica continua cu intensitate laţie care s au soldat cu moar 4 0 4
tea o 139 de persoane şi răni
rea altor 8 820. Peste 11000 de func
ţion ari indieni au fost La 25 septembrie a sosit la
LISABO N A 25 (Agerpres) — chisă în care cer restabilirea pină in prezent demişi Roma, intr-o scurtă vizită, mi- f
In tim p ce com unicatele me dem ocraţiei in Portugalia. Re- ♦ O * sau suspendaţi din ser nistrul afacerilor externe al ls-
dicale vorbesc despre unele ferindu-se la m anevrele p o liti v ic iile lor pentru că m eiului, Abba Eban. El a avut
îm bunătăţiri in slarea sănătă ce p rile ju ite de succesiunea lui Două m aii clădiri au dispă participă la greva de o serie de întrevederi cu o fi
ţii prem ierului portughez Sa- Salazar, scrisoarea declară : rut sub apele m âiii la Guara- clanşată la 19 septem cialităţile guvernului italian a
lazar, efervescenta politică „Conducerea v ie ţii n a ţiun ii tuba, principala localitate bal brie transm ite corespon supra situaţiei din Orientul A-
provocată dc boala acestuia si altă la bunul plac al unor g ru neară a litoralului din statut dentul aqenlici France propiol. După discuţiile de la
Santa Cotarina, in sudul Bra
de im inenta desemnării unui puri şi al alianţelor de culise. Prcsse. i’iiîn d surse o fi Roma, Abba Eban va pleca la
nou $ef al gu vern ulu i continua C onducălorii întorc spatele ziliei. Potrivit martorilor ocu ciale de la New Delhi. Paris.
cu intensitate. Un grup de poporului, şi aceasta poate pro lari, totul s-a petrecut ca şi Cei mai afectaţi, men
m w m scriito ri, ju riş ti şi a lţi in telec voca o lungă perioadă dc in cum pâmintul s-a deplasat ţionează agenţia citată, 4 0 4
tu a li de seamă a adresai pre stab ilita te ". Sem natarii scriso lent pe o porţiune de 150 de par a (i fu n cţio n a rii Preşedintele Republicii Afri
NIGERIA. — Soldaţi nigerieni In timpul unei ofensive asupra poziţiilor biafreze. şedintelui tă rii, am iralul Ame- rii cer dizolvarea A du nă rii N a metri, înghiţindu-le. De aseme se rviciilo r poştale, a că ca Centrală, generalul Jean-
primăria şi alte clădiri
nea,
rlco Thomaz, o scrisoare des- ţionale, organizarea de urgen* comerciale „se scufundă" pro ror grevă durează de Bedei Bokassa, a făcut la Ban-
ţă a unor alegeri libere, re v i
zuirea constituţiei, elim inarea gresiv, iar pe locurile lor iz şase zile. lipsind capi gui o declaraţie in care a vor
cenzurii, am nistierea d e ţin u ţilo r vorăşte apa, Autorităţile fede tala de corespondente bit despre orientarea politicii
le cotidiene
interne şi externe a guvernu
rale au trimis la faţa locului o
O nouă grefă 6 N O I D E M O N S T R A Ţ II S T U D E N Ţ E Ş T I ţilo r in d ivid u lu i. echipă de geologi pentru a prins şi M in isterul lo lui ţării sale. Relerindu-se la
p o litic i şl restabilirea lib e rlă
V alul de greve a cu
© C IN C I M O R Ţ I Ş I 25 D E R Ă N IŢ I
unele problem e ale situaţiei e
căruia
studio acest fenomen
La Lisabona circulă ş tiri in
P IN
P O L IT E H N IC
© IN S T IT U T U L
N A Ţ IO N A L
• • v Mexic: C IU D A D D E M E X IC O Ş I U N IV E R S IT A T E A D IN legătură cu intenţia m işcării nimeni nu a reuşit pinâ acum cuinţelor. ai cărui func conomice şi politice din ţară,
de inima C H IL P A N C IN G O A U F O S T O C U P A T E D E A R M A T A studenţeşti din opoziţie de a or sâ-i dea o explicaţie ştiinţi ţionari nu s-au prezen preşedintele Bokassa o arătat
că lipsa unei volute naţionale,
fică.
Ş I P O L IT IE ganiza luna viitoare, cu p rile tat m arţi la lucru a unei bănci care să coordo
ju l începerii anului şcolar, m ari neze întreaga activitate finan
C1UDAD DE MEX1CO 25 M arti. In capitala M e xicu dem onstraţii îm potriva regim u 4 0 4
HOUSTON ?.S (Agerpres). La anunţat că în cursul tu lb u ciară a ţării, precum şi a unei
(Agerpres). In s tilu tu l naţional lu i au continuat dem onstra lui salazarist.
spitalul metodist din Houston ră rilo r de luni seara 5 per Pe de altă parte, cotidianul Incepînd cu data de 26 sep 4 0 4 economii înfloritoare face ca
(statul Texas) a fost efeclua- politehnic din Ciudad dc M e ţiile studenţeşti organizate soane au fosI ucise şi alic 25 b rita nic „D a ily M a il" afirm ă tembrie, potrivit noii legi adop independenţa Republicii Afri
tă o nouă grefă de inimă. Pa dico a fost ocupat de unităti în s p rijin u l ce re rilo r de eva au fost rănite. în tr-o corespondenţă din Lisa tate de Parlamentul britanic In apropierea localităţii vest- ca Centrală să fie trunchiată,
cientul este un bărbat in m ilitare, după tu lb u ră rile ca cuare a c lă d irilo r un ive rsita Un purtător de cuvînt al bona că trei generali — Ve- in iulie a.c., cenzura asupra germene Leerhafe din landul Sa- El o subliniat necesitatea de
vîrslă dc 47 de ani, pe nume re s-au produs Intre student» re ocupate dc armată şi po gu vern ulu i a declarat că tu l nancion Deslandes, şeful sta pieselor de teatru in Marea xonia Inferioară s-a prăbuşit a se depune toate eforturile
Verne M artin, care suferea şl politie, fn noaptea dc luni litie . Duj ă cum se Stic de burările au cuprins numai o tu lu i m ajor al armatei, Santos Britanie va lua sfirşit. Această marţi cel de-al 90-lea avion pentru lichidarea aceslei stări
spre m arii De asemenea, m onstraţiile studenţilor din zonă reslrlnsă a capitalei, „Starfighter F-104" aparţinind de lucruri.
de o ecluziune a arterei co Costa, fost m inistru ai apără cenzură a fost instituită in
forţele de p o litie au ocupat M exic au început în urmă cu
ronare. El a p rim ii inim a unui au to rită ţile fiin d holărfte să rii. si Franco Borges, prim arul urmă cu peste 400 de ani şi
tin ă r de 17 ani. decedat Intr-un U niversitatea din C hilpancin- peste 30 de zile. In semn de menţină ordinea şî liniştea. capitalei — ar fi gala să ia întărită printr-o lege o Par
accident de circulaţie. go. capitala stalului Guerre- protest fată de menţinerea El a subliniat că, în ciuda puterea In Portuqalia. P o triv it lamentului englez în 1737. Prin-
P otrivit unui purtător dc ro, în cadrul unor măsuri corpului special al po litie i evenim entelor, Jocurile O lim z.iarului, aceşti m ilita ri s-ar tr-o curioasă coincidenţă, pie
rtiv in t al spitalului, starea să creat pentru reprim area ma pice se vor deschide la dala opune n u m irii probabile a lu i sa „The Beggar's O pera", a lui Bacterii de silicaţi în tratarea
nătăţii noului pacient este sa „p re ve n tive ". n ife sta ţiilo r studenţeşti. S-a prevăzută. M arcelo Caetano ca prim - John Goy, care critica aspru
tisfăcătoare. m inistru în lo cul lu i Salazac. corupţia cercurilor conducătoa
re şi care de lapt a constituit
mobilul adoptării de către par silicozei f1
~rr‘ • .......... .. . lament a cenzurii, a fost re
luată zilele acestea de către
traiectoria m işcării ei a (ost a- un teatru londonez. De la in-
Amănunte şi precizări în legătură proplată de cea calculată. La cepului acestui secol, toate pie la In s titu tu l agricol din Ţelinugrad (U.R.S.S.), coosî-
M e lu se vid , profesor
M O SC O VA 25 (Agerpres). V
sele lui Ibsen, Bernard Show
17 septem brie, a lost conecta
tă instalaţia m otrice de corec sau Pirandello au fost inter deră că esle posibil ca penlru (ratarea silicozei să se
ţie si staţia a trecut pe o no zise sau cenzurate in Anglia recurgă la bacterii de silicaţi
M O SC O VA 25 (Agerpres). zolvat cu succes. Program ul uă traiectorie de zbor pentru in baza legii din 1737. Se şllo că dc silicoză se îmbolnăvesc mal cu scama
Zborul stafie i sovietice „Zond- de cercetdri şliin(H ice In spa efectuarea de cercetări asupra m inerii, deoarece praful din mine conţine bioxid de
5" a demonstrat că înapo cu „Zond- 5 “ ţiu l cosmic $/ de încercare a ca ra cte risticilor lizice ale spa 4 0 4 siliciu . Cu 30 de ani în urmă. oam enii de şliintă so-
ierea aparatelor de zbor din sistem elor ş/ agregatelor de ţiu lu i cosmic fn regiunea Lu- La un semnal transmis de v ie lic l au reuşii să depisteze în straturile superioare
regiunea Lunii pe Pămfnt este bord a lost înd eplinit in tru - nei. In tim p u l acestei core cţii Centrul pentru zboruri spaţiale ale solului bacterii de silicaţi. M atusevici s-6 ocupai
asigurată prin crearea m ijlo a totul. stafia s-a aliat la o distanţă Goddard, din Greenbelt (statul lim p de 20 de ani de obţinerea tulpineî acestor m icro
celor tehnice necesare, aratJ Si au confirm at justeţea solu stabilizare, instalaţie m otrice La 15 septembrie, stafia, îm de aproxim ativ 325.000 km de M aryland), satelitul american organisme capabile să distrugă bio xid u l de siliciu care
a n im e rii în plăm înii om ului. El a reuşit să obţină o
proL A nat o ii D im ilrie v fn- ţiilo r de construcţie alese. de rachete care im prim ă stafiei preună cu ultim a treaptă a Pămint. In conlorm itate cu „Explorer 38" şi-a extins marţi cultură de bacterii care trăiesc pe contul pre lu cră rii
tr-un a rtico l fn care aduce o „Z o n d -5" este alcătuită im pulsuri de corectare, siste rachetei purtătoare, a fost pla program ul de zbor, la 18 sep cele patru antene cu care este b io xid u lu i pe care il descompun.
serie dc amănunte şi preci d in lr-u n aparat dc lansare si m ul de term oreglare si de sată pe o orb ită de satelit a rti tembrie, „Zond-5" a încon prevăzut, pinâ ce ele au atins Ipoteza a losl verificată în experienţe cu şobolani
zări In legătură cu această un com partim ent pentru apa alim entare cu energie. Pe par ficia l a! Păm intutui. La 67 de jurat Luna la o distantă m i o lungime de 182 metri. Ante albi sl cobai — modele clasice penlru reproducerea
nouă perform antă a teh nicii rate. tea exterioară a com partim en minute după start a lost co nimă de 1.050 km. nele descriu in prezent un silicozei.
sovietice. A pa ratul de zbor are un tu lu i au fost instalate aparate In tim p u l zborului spre Pă uriaş „xM şi au scopul de a In traheea anim alelor se introducea praf extrem
A u to ru l aminteşte cu „ Zond- corp acoperit cu un strat de optice ale sistem ului de o - nectată instalaţia m otrice a u l m int a fost efectuată cea de-a copta energia radioelectricâ de (in de bioxid de siliciu şi. concom itent, bacteriile
5", care a fost lansată la m aterial term oizolant. In a rienlare, bateriile şi antenele tim ei trepte a rachetei p u rtă doua corecţie a tra ie cto rie i de din spaţiul cosmic. „Explorer S-a constatai că bacteriile de silica ţi împiedică dez
15 septembrie si a înconjurat cesta se află instrum ente pen solare. toare, ceea ce a perm is ca a y.hor, care a asigurat intrarea 38" a lost lansat la 4 iulie, an voltarea n o d u lilo r s ilic o lic i şi a m od ifică rilo r fibroa
lu n a la o distanţă minimă de tru cercetări ştiin tilice , apara- Program ul ş tiin ţific al statici paratul dc zbor să ajungă a staţiei fn atmosfera terestră. tenele sale extinzindu-se înce se în plăm îniî anim alelor.
supralafa ci, este prim ul aparat taf pentru legături radio, sis a cuprins cercetarea In co n ti pro xim ativ la cea de-a doua Prin zborul staţiei „Z ond-
de cercetare a spaţiului in te r teme de term orcqtare si a li nuare a c o n d iţiilo r fizice in 5", arată au torul fn încheiere,
planetar, a Luncţ şi planetelor, mentare cu energie. spaţiul circum lunar In tim pul viteză cosmică (cca 11 km pe a devenit reală sfud/erea su
care a /ost readus pe Pămint. In com partim entul pentru a zborului s-a efectuat si o sfe secundă), necesară pentru pla prafeţei planetelor, com pozi
fn lo tm a liite telem etrice ob ţin u parate se altă un sistem rto- ră targă de experienţe tehni sarea aparatului pe un traseu ţia elem entelor chim ice sl o
m ineralelor care o formează,
te in tim pu l zborului au de diotelcm etric, aparatajul pen ce. După cum au arătat re de zbor spre Lună. După ce căutarea urm elor de organisme CURIER • CURIER . CURIER
monstrat că toate sistemele de tru d irija re a m ijloacelor de zultatele zborului, fnlrcgut
zbor au funcţionat Ireproşabil bord, un sistem de orientare si com plex de sarcini a lost re stal ia a a/uns pe acest traseu, v ii.
BEDACT1A 91 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI; ttr. Dr. Petro Grote ar. W, telefon 12 74. 16 28, Z3JT. — TIPARUL; întreprindere* poligrafic* Buoedoera—Deva.