Page 86 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 86

IU L  SUCI/* LI51+1UL U!
                 A









            j w                    m                           z           r                                           i m               n        n         i M              r  m                 H             M                 U




                 încheierea  vizitei  delegaţiei                                                  Comunicatul Comi­                                                                         V IE T N A M U L   D E   S U D


         de  specialişti  români  în  Franţa                                                      tetului Executiv al  Patru  ani  de  la  declanşarea

                                                                                                  P.C.  din  Marea                   luptei  armate  a  poporului                           Una din  cele  mai  puternice  ciocniri

          PARIS   25   Corespondentul   mă  şi  prietenie  pentru  poporul   niei   fn   dom eniul   producţiei                                                                             înregistrate  în  ultimul  timp
        Agerpres,   A l.   Gheorghiu,   român,  care  promovează   o   agricole,  al  îm bun ătăţirilor fu n ­ Britanic                mozambican  împotriva
        transm ite :  M ie rcu ri  s-a   în ­  po litică  de  prietenie  şi  coo­  d a re   si  al  punerii  In  valoare                                                                     SAIG O N    25   (Agerpres).   în  ultim ele  24  de  orc  In  a­
        cheiat  vizita  de  o  săptămtnă   perare  Intre  popoare.  In te rlo ­  a  te re n u rilo r  neproductive  şi   LO NDRA   25   (Agerpres).                                         M ie rc u ri   dimineaţa,   în   pro­  propiere  de  Tam  Ky,  o  loca­
        făcută  de  delegaţia  de  specia­  cu to rii  francezi  au  manifestat   slab   productive.   D iscuţiile   Intr-un  com unicat  publicat  în                                      vincia  Quang  Tin  a  avut  loc   lita te   situată   în  apropierea
        liş ti  rom âni  In  Franţa,  condu­                        fructuoase  purtate  cu  specia­  ziarul  „M o rn in g   Star",  Com i­  dominaţiei  coloniale                          o  violentă  ciocnire  Intre  tru ­  şoselei  naţionale  num ărul   1,
                                      un  deosebit  Interes  pentru  ex­
        să  de  lo sif  Banc,  vicepreşe­                           liş tii  francezi  au  p rile ju it   un   tetul   Executiv   al   P artidului                                          pele  americane  şi  un ităti  ale   denum ită   pe  drept   cu vin t
        dinte  al  C o nsiliu lui  de   M i­  perienţa  şi  realizările  Româ­  rodnic  schimb  de  experienţă.  Com unist  din  Marea  B ritanie                                           fo rţelo r  patriotice.  Luptele  au   „strada  fără  b u cu rii",  precum
        n iş tri  ol  R epublicii  Socialiste                                                     după  ce  reafirm ă  poziţia  p a rti­  ALGER  25.  —   Corespondentul  Agerpres,  C.  Ben­  durat   peste  patru  orc.  rela­  şl  în  provincia  Quang   Nara.
        România,  la  in vita ţia   lu i  Phi-                                                    du lu i   fată  de  evenim entele   ga,  tra n sm ite ;  I.a  25  septembrie  s-au  îm p lin it  patru  ani   tează  corespondentul   agenţiei   In  acelaşi  tim p,  în   delta
        lipe  Lamour,  preşedintele  Co­  Lucrârilc Adunârii  Generale                            din  Cehoslovacia,  d e cla ră :   de  la  declanşarea  lu p lc i  armate  a  poporului  mozam-   Reutcr,  care  transm ite  ştirea,   flu v iu lu i  M ekong,  p a trio ţii   au
                                                                                                                                     blcan.  îm potriva  dom inaţiei  coloniale  portugheze.  In
        m isiei  naţionale  de  amenajare                                                          R eferitor  la  C onferinţa  in ­  istoria  luptei  de  eliberare  a  poporului  din  Mozambic.   m entionind  că  aceasta   este   aruncat  în  aer  un  pod,  situat
        torie i  făcute  In  sudul  Franţei,  a  0.  N. li.                                       ternaţională   m uncitoreşti,   Co­  ca  şl  fn  Istoria  generală  a  M ozam blcului,  25  septem­  una  din   cele  mai  puternice   la  96  kilo m e tri  de  Salgon.  Es­
        a  te rito riu lu i
                     In  cursul  călă­
                                                                                                             a  partide lor  co­
                                                                                                          şi
                                                                                                  muniste
        m em brii  delegaţiei  române  au                                                         m itetul  E xecutiv  al  P artidului   brie  1964  constituie  un  moment  de  o  im portantă  deo­  cio cn iri   înregistrate   în   u lti­  te  cel  de-al  treilea  pod   dis­
                                                                                                                                                                                            mul  tim p.
                                                                                                                                     sebită.  La  această  dată.  sub  conducerea  Frelim o,  popo­
        vizita t  mari  am enajări  agrico­  NEW   YORK  25.  —   T rim isul   celor  17  vicepreşedinţi  ai  A ­  Comunist  din  Marea  B ritanie   ru l  din  acest  „te rito riu    de  peste  m ă ri"  al  P ortugaliei   A lte   lupte,  de  mai  mică  in ­  trus  de  pa trio ţi  în  cursul  a­
        le,  cuprinzînd  sisteme-  de  Ir i­  special  Agerpres,  N icolac   lo-   dunării  Generale.  a  hotărît  trim itere a  unui   de­  s-a  rid ica t  cu  arma  în  mină  îm potriva  dom inaţiei  colo­  tensitate,  au   fost  semnalate  cestei  sâptămîni.
        gaţii.   Instalaţii  de  depozitare   nescu,   tra n sm ite :  La  Palatul   Incepînd  de  m iercuri  la  a­  legat  al  său  Ia  reuniunea  pre­  niale  portugheze,  pentru  eliberare  naţională
        si   condiţionare   a   producţiei   N a ţiu n ilo r  Unite  au  continuat,   miază,  în  lata  im presionantului   gătitoare  de  ta  Budapesta.  A ­  A ducind  un  omagiu  acestui  fapt  Istoric.  O rganizaţia
        agricole   şi   sistem atizării   h i­  m iercuri, lu cră rile  celei de-a 23-a   sediu  al  N a ţiu n ilo r  Unite   din   cesta,  se  spune  în  com unicat,   de  solidaritate  a  popoarelor  A siei  şi  A fric ii  a  procla­
        drotehnice.  Delegaţia   română   sesiuni  a  A du nă rii  Generale  a   New  Y ork  flutu ră  drapelele  a   „va   propune  să  se   considere   mat  25  septembrie  „Z iua  m ondială  a  so lid a rită ţii   cu  ■
        a  luat  cunoştinţă,  p rin tre   a l­  O.N.U.  Patru  Drim -mlniştni  (ai   125  de  state.   La  ceremonia   că  in  lum ina   îm p re ju ră rilo r   poporul  mozam bican".  Au  trecut  palm   ani  In  întrea­
        tele,  de  am enajările  realizate   Indiei,  Laosului,  N o ii  Zeelande   în ă lţă rii   drapelului   statului   actuale  care  decurg  din  eve­  ga  perioadă  lupta  armată  de  eliberare  s-a  am plificai
        de  Compania  naţională  de   a-   şi  PeTului).  trei  vice prcm icri   Swaziland,  care  a  fost  prim it   nim entele  din  Cehoslovacia,  nu   m ult.  iar  numeroase  regiuni  ale  M ozam bicutui  se  află
        roenajafe  a  re g iu n ii  Bas  Rho-   si  66  dc  m in iştri  de  exlern c  au   la  24  septembrie  în  O rganiza­  ar  fi  indicat  să  se  treacă   Ia   astăzi  sub  con tro lu l  efectiv  al  p a trio ţilo r.  „Putem  con­
        ne-Languedoc  şi  Societatea  ca­  sosit  pînă  în  prezent  la  New   ţia  N a ţiu n ilo r  Unile,  au  p a rti­  punerea  în  aplicare  a  actua­  ta  fn  prezent,  a  spus,  între  atlele.  la  A lg e r  Eduardo
        n a lu lu i  De  Provence.    Y ork  pentru  a  participa  la  dez­  cipai   secretarul  qeneral   al   le lo r  planuri  p rivin d    tinerea   Mondlane.  preşedintele  Frelim o.  pe  15.000  de  oameni,
                                      baterile  sesiunii
          Cu  acest  p rile j  oaspeţii  ro ­                      O N U .,  U  Thant.  preşedintele   unei  conferinţe  internaţionale   dintre  care  mal  m ult  de  jum ătate  sint  bine  echipaţi
        mâni  au  purtat  discuţii  fru c­  Lucrările  celei  de-a  doua  zile   celei  de-a  23-a  sesiuni  a  A d u ­  ta  25  noiem brie  şi  că  aceasta   şi  an lre na|f".  C olonialism ul  portughez,  în  ciuda  s p riji­
        tuoase  atît  cu  o ficia lită ţile   din   au  fost  consacrate  In  special   nării  Generale,  Em ilio  Arena-   ar  trebui  să  fie  amînată.  n u lu i  sporit  acordai  de  N.A.T.O .  şi  regim urile  rasiste
        regiunile   şi   departam entele   problem elor  organizatorice  —   les  Catalan,   prim ul   m inistru   Credem   cu  ferm itate,   se   de  la  Pretoria  şi  Salisbury.  va  li  în frîn t.
        vizita te   —  Gard,  H erault,  Pro-   aleqerea  preşedinţilor  com ite­  al  Sw azilandului.  p rin ţu l  M ek-   si unc  în  comunicat,  că  u n ita­  Intr-un  mesaj  adresat  Frelim o,  mişcarea  pan-aincdnă
        venee  —   c it  şi  cu  conduceri­                                                      tea  poale  fi  clădită  num ai  pe   de  tineret  —  M.P.J.  —  salută  rezo lu ţiile  celui  dc-al
        le  com paniilor  şi  societăţilor   telor  principale  ale  O.N.U.  şi  a  hosin.i,  numeroşi  delegaţi.  baza  dreptului  fiecărui  partid   II-lea  Congres  al  F rontu lui  de  Eliberare  a  M ozam bi-
        menţionate,   cu  specialişti  din                                                       com unist  de  a-şi  hotărî  p ro ­  cului.  (Inut  recent  în  (ară  în  te rito riu l  eliberai,  şi  con­
        diverse  dom enii  şi  cu  num e­                                                        pria  po litică  şi  p ro p riile   foTme   damnă  energic  m anevrele  colonialiste  şi  im perialiste
        roşi  producători  aqricoli   din   Un  alf  impas  în  Piaţa  comună                    de  activitate,  fără  amestec  si   in  Angola,  M ozam bic.  Guineea-Bissau,  fn  A frica  şi  în
        aceste   .  regiuni.   Pretutindeni,                                                     pe  baza  răspunderii   fiecărui   lume.
        delegaţia  română  a  fost  înttm -   BRUXELLES   25  (Agerpres)   pecte   ale  p o litic ii agrare  co­  partid  faţă  de  întărirea  re la ­  Dc  asemenea,  M  P.J.  a  asigurat  în  mesaj  poporul  mo­
        Cinată  cu  o  deosebită  atentie,   M in iş trii  a g ricu ltu rii  ai  ţă rilo r   mune  a  „celor  şase".  Ei   au   ţiilo r  sale  ru  alte  partide   si   zambican  de  întreaga  sa  colaborare  in  lupla  care  o   VIETNAMUL  DE  SUD,  —   Potriot  sud-vietnamer   ocţionind
        cu  m ultă  ospitalitate  şi  căldu­                                                     în tărire a   unilăti»   com uniste   duce  a tît  pentru  eliberarea  tă rii  sale.  cit  şi  a  A iric ii.
                                     Pieţei  comune  s-au   în tru n it   adoptat  citeva  ho tărîri  cu  ca­  in te rna ţiona le ".                                                         in  timpul  unei  lupte  împotriva  americano-saigonezilor  în  regiu­
        ră,  gazdele  ezprim lndu-şi,  to t­  tim p  de  două  zile  la  Bruxelles   racter  lehnie,  dar  au   rămas                                                                        nea  Muu  Long.
        odată,  sentim entele  lo r  de .  sti­  pentru  a  dezbate  diverse  as-  In  impas  asupra  prin cip a lu lu i
                                                                   punct  al  ordinei  dc  zi.  şi  anu­
                                                                                       vigoare Wifson  a  hotărît  reluarea
                                                                   me  stabilirea  p rin c ip iilo r  ge­
                                                                              in tră rii în
                                                                   nerale  ale
        Republica  Mali  se  pronunţă                              a  Pieţei  comune  in  dom eniul
                                                                   produselor   lactate. O   dispută                                                           CURIER  •  CURIER  .   CURIER
                                                                   vie  a  avut  loc  în lre   reprezen­ convorbirilor  cu  ian  Smith
        împotriva  imperialismului                                 ta n ţii  Belgiei,  Olandei  şi  R.F.
                                                                   a  Germaniei,  lări  aflalc   în   LO ND RA   25   (Agerpres).   Press  International,  tra n s m ite :
         B A M A K O   25  (Agerpres).  Re­  lndej endentei  tarii.  Preşedinte­  concurentă   la  produsele  lac­  Referindu-sc  la  raportul  pre­  „Surse  bine  inlorm ate  au  a-   ♦  O *  tul  cu  încetul,  pinâ  ce  atinse­  Bundeswerhrului. Pilotul a reuşit
       publica   M ali   s-a  pronunţat   le  K eila  a  declarat  că   (ara   tate   Se  ştie  că  industria  de   zentat Jăn  subsecretarul  de  stat   nunta!  că  W ilson  a   hotărît   Lo  Varna  s-ou  deschis  lucră­  seră  lungimea  de  138  metri.   să se salveze, fn  cursul  aceleiaşi
       pentru  o  p o litică  naţională  in ­  sa  s-a  pronunţai  şi  se  pronun­  prelucrare  a  laptelui  din  Bel­  la  M in iste ru l  C oloniilor.  James   deja  reluarea  co n vo rb irilo r  cu   rile  celei  de-a  18-a  sesiuni  a   Lungimea  maximă  a  acestor   zile  un  alt  avion  „Starfighter
       dependentă,  şi  prin  urm are  nu   ţă  îm potriva   im perialism ului.   gia  în tirrg in ă ,  în  ultim a  vre ­  Bottom lev,   titu la ru lu i  acestui   (an  Smith  pe  baza  mesajelor   Comitetului   regional   pentru   antene,  care  va  fi  atinsă   in   F-104"  o  suferit  grove  avarii
       acceptă  să  dea  curs  nici  unei   S p rijin u l  nostru  este  întotdeau­  me,  serioase  d ific u ltă ţi  în  des­  m inister.  George  Thomson,  în   prelim inare  pe  care  le-a  p ri­  Europa  al  O.M.S.  Participă  de­  sâplâminile  următoare,   este   la  aterizarea  sa  pe  aerodro­
       indicaţi»  prim ite  din   partea   na  de  partea  popoarelor  care   facerea  produselor  ei  din  cau­  legătură  cu  rezultatele  vizite i   m it  de  la  BoUomley  în  tim p  ce   legaţi  din  32  de  ţări  europene,   de  228  metri.  mul  m ilitar  de  la  Ramstein.
       oricărei  tari,  a  declarat  preşe­  luptă  îm potriva  im perialism u­  za  acţiunii  firm elor  concuren­  la  Salisbury.  agenţia   United  acesta  se  afla  în  Rhodesia"  precum  şi  specialişti  din  A lge­  4 0 4
       dintele  M odibo  Keila,   in tr-o    lu i,  pentru  m enţinerea  şi  con­  te.   Problema   produselor   lac­                                          ria  şi  Maroc.  Din  România  la   4 0 4
       cuvîntarc  rostită  în  fa|a  mem­  solidarea  independentei  si  u n i­                                                                                lucrările   sesiunii  participă  o                          La  25  septembrie,  !o  Mosco­
       b rilo r  corpului  diplom atic,  cu   tă ţii  lor,  a  spus  preşedintele   tate  a  fost  remisa  spre  exa­  Sesiunea  extraordinară                 delegaţie  condusă  de  Ion  Mo   Un  puternic  incendiu   s-a   va  au  avut  loc  convorbiri  între
       ocazia  aniversării   proclam ării  M odibo  Keila.         m inare  Com isiei  C.E.E.                                                                  raru,  adjunct  al  ministrului  să­  produs  la  o  rafinărie  din  dis­  Leonid  Brejnev,  Nilrolai  Pod-
                                                                                                                                                               nătăţii.                     trictul  Jefferson  (Texas)  ca  ur­  gornii,  Alexei  Kosîghin  şi  şahin-
                                                                                                 a  Parlamentului  francez                                     4 0 4                        mare  o  unei  explozii.  Patru  re­  şahul  Iranului,  Mohammod  Re-
                                                                                                                                                                                            zervoare  de  petrol  au  (os!  com­
                                                                                                                                                                                            plet  distruse,  flăcările  fiind  îm­  za  Pahlbvî,  care  face  o  vizită
                                                                                                                                                                                                                         oficială  in  Uniunea  Sovietică.
                                                                                                   PARIS   25.  Corespondentul   Hotarîrea  g u vern ulu i  de   a   La  24  septembrie  şi-a  înche­  proşcate  la  peste  60  de  metri
                                                                                                 Agerpres.   A l.   G heorqhiu,   convoca  o  sesiune  extraordina-   iat  lucrările  la  Istambul  cea   înălţime.   Mai  mulţi  lucrători
                                                                                                 tra n s m ite :  M arti  după-amiază,   lă  înaintea  celei  ordinare   a   de-a d-â sesiune a Comisiei  par­  au  fost  spitalizaţi  in  urmo  ar­  4 0 4
                                                                                                 s-a   deschis   sesiunea  e xtra ­  ■sf  luată  din  dorinţa  de   a   lamentare mixte C.E.E.-Turcia. La   surilor  provocate  de  incendiu,   Tribunolul  m ilitar  din  Atena  *
                                                                                                 ordinară  a  Parlam entului  fra n ­  obţine  adoptarea  rapidă  a  ce­  sfirşilu!  dezbaterilor,  Comisia   dintre  caro  trei  aflindu-se   in   l-a  condamnat  miercuri,  in  con*^
                                                                                                 cez.  A ctuala  sesiune,  ce   va   lor  două  proiecte  de   lege,   parlamentară  o  aprobat  cel   stare  gravă.     tumaeie,  pe  Christos  llîopoulos
                                                                                                 dura  o  săptămlnă.  examinează   considerate   de   im portantă   de-al  treilea  raport  anual  al                    la  doi  ani  închisoare  sub   in-
                                                                                                 două  proiecte  de  le g e :  unul   pentru  economia  franceză.  A-   Consiliului  de  asociaţie  a  Tur­              vinuirea de o fi făcut o  serie  de
                                                                                                 p rivin d   favorizarea  in v e s tiţiilo r   cesîe  proiecte  sint  viu  c ritic a ­  ciei  la  Piaţa  comună.  I      declaraţii ostile la adresa actua­
                                                                                                 între p rin d e rilo r,  ia r  altul  des­  te  de  partidele  de  stingă  rare                                         lului  guvern.  Pentru  distribui­
                                                                                                 tinat  să  uşureze   fiscalitatea   văd  In  ele  „un  dar  pentru  mo­  ♦  O *             MIŞCARE                     rea  de  manifeste  ostile  proiec­
                                                                                                 în tre p rin d e rilo r.      no po luri".                                                                              tului  de  constituţie,  acelaşi  tri­
                                                                                                                                                                Potrivit  relatărilor  presei  bel­  REVENDICATIVA       bunal  l-a  condamnai,  în  con­
                                                                                                 p o r t u g a l i a   Efervescenta  po­                      giene,  în  luna  august  1968  au                         tumacie,  la  3  ani  închisoare
                                                                                                                                                               (ost
                                                                                                                                                                     înregistrate  in  Belgia
                                                                                                                                                               î 7.290  de  accidente  de  circu­  ÎN  INDIA             pe  P.  Kopiperis.
                                                                                                 litica  continua cu intensitate                              laţie  care  s  au  soldat  cu  moar­                      4 0 4
                                                                                                                                                              tea  o  139  de  persoane  şi  răni­
                                                                                                                                                              rea  altor  8 820.               Peste  11000  de  func­
                                                                                                                                                                                             ţion ari   indieni   au   fost   La  25  septembrie  a  sosit  la
                                                                                                  LISABO N A  25  (Agerpres)  —   chisă  în  care  cer  restabilirea                         pină  in  prezent  demişi   Roma,  intr-o  scurtă  vizită,  mi-  f
                                                                                                  In  tim p  ce  com unicatele  me­  dem ocraţiei  in  Portugalia.  Re-   ♦  O *             sau  suspendaţi  din  ser­  nistrul  afacerilor  externe  al  ls-
                                                                                                 dicale  vorbesc   despre  unele   ferindu-se  la  m anevrele  p o liti­                     v ic iile   lor  pentru   că   m eiului,  Abba  Eban.  El  a  avut
                                                                                                 îm bunătăţiri  in  slarea  sănătă­  ce  p rile ju ite   de  succesiunea  lui   Două  m aii  clădiri  au  dispă­  participă   la   greva   de­  o  serie  de  întrevederi  cu  o fi­
                                                                                                 ţii  prem ierului  portughez  Sa-   Salazar,   scrisoarea   declară  :   rut  sub  apele  m âiii  la  Guara-   clanşată  la  19   septem­  cialităţile  guvernului  italian  a ­
                                                                                                 lazar,   efervescenta   politică   „Conducerea  v ie ţii  n a ţiun ii   tuba,  principala  localitate  bal­  brie  transm ite  corespon­  supra  situaţiei  din  Orientul  A-
                                                                                                 provocată  dc  boala  acestuia  si   altă  la  bunul  plac  al  unor  g ru ­  neară  a  litoralului  din  statut   dentul  aqenlici   France   propiol.  După  discuţiile   de  la
                                                                                                                                                              Santa  Cotarina,  in  sudul  Bra­
                                                                                                 de  im inenta  desemnării   unui   puri  şi  al  alianţelor  de  culise.                    Prcsse.  i’iiîn d   surse  o fi­  Roma,  Abba  Eban  va  pleca  la
                                                                                                 nou  $ef  al  gu vern ulu i  continua   C onducălorii   întorc   spatele   ziliei.  Potrivit  martorilor  ocu­  ciale  de  la  New  Delhi.   Paris.
                                                                                                 cu   intensitate.   Un  grup  de   poporului,  şi  aceasta  poate  pro­  lari,  totul  s-a  petrecut  ca   şi   Cei   mai   afectaţi,   men­
                                                                              m    w   m         scriito ri,  ju riş ti  şi  a lţi  in telec­  voca  o  lungă  perioadă  dc  in ­  cum  pâmintul   s-a   deplasat   ţionează  agenţia   citată,   4 0 4
                                                                                                tu a li  de  seamă  a  adresai  pre­  stab ilita te ".  Sem natarii  scriso­  lent  pe  o  porţiune  de  150  de   par   a  (i   fu n cţio n a rii   Preşedintele  Republicii  Afri­
             NIGERIA.  —   Soldaţi  nigerieni  In  timpul  unei  ofensive  asupra  poziţiilor  biafreze.  şedintelui  tă rii,  am iralul  Ame-   rii  cer  dizolvarea  A du nă rii  N a­  metri,  înghiţindu-le.  De  aseme­  se rviciilo r  poştale,  a  că­  ca  Centrală,  generalul   Jean-
                                                                                                                                                                    primăria  şi  alte  clădiri
                                                                                                                                                              nea,
                                                                                                rlco  Thomaz,  o  scrisoare  des-  ţionale,  organizarea  de  urgen*   comerciale  „se  scufundă"  pro­  ror  grevă  durează   de   Bedei  Bokassa,  a  făcut  la  Ban-
                                                                                                                              ţă  a  unor  alegeri  libere,  re v i­
                                                                                                                              zuirea   constituţiei,  elim inarea   gresiv,  iar  pe  locurile  lor  iz­  şase  zile.   lipsind  capi­  gui  o  declaraţie  in  care  a  vor­
                                                                                                                              cenzurii,  am nistierea  d e ţin u ţilo r   vorăşte  apa,  Autorităţile  fede­  tala   de  corespondente­  bit  despre  orientarea  politicii
                                                                                                                                                                                             le  cotidiene
                                                                                                                                                                                                                        interne  şi  externe  a  guvernu­
                                                                                                                                                              rale  au  trimis  la  faţa  locului  o
       O   nouă  grefă                                               6   N O I  D E M O N S T R A Ţ II  S T U D E N Ţ E Ş T I   ţilo r  in d ivid u lu i.     echipă  de  geologi   pentru  a   prins  şi   M in isterul   lo­  lui  ţării  sale.  Relerindu-se  la
                                                                                                                              p o litic i  şl  restabilirea  lib e rlă
                                                                                                                                                                                               V alul  de  greve  a  cu­
                                                                     ©   C IN C I  M O R Ţ I  Ş I  25  D E   R Ă N IŢ I
                                                                                                                                                                                                                        unele  problem e  ale  situaţiei  e ­
                                                                                                                                                                                  căruia
                                                                                                                                                              studio  acest  fenomen
                                                                                                                                La  Lisabona  circulă  ş tiri  in
                                                                                                                    P IN
                                                                                                    P O L IT E H N IC
                                                                     ©   IN S T IT U T U L
                                                                                       N A Ţ IO N A L
             •   •   v                  Mexic:                     C IU D A D   D E   M E X IC O   Ş I   U N IV E R S IT A T E A    D IN    legătură  cu  intenţia   m işcării   nimeni  nu  a  reuşit  pinâ  acum   cuinţelor.  ai  cărui  func­  conomice  şi  politice  din  ţară,
       de  inima                                                   C H IL P A N C IN G O   A U    F O S T   O C U P A T E   D E   A R M A T A    studenţeşti  din  opoziţie  de  a  or­  sâ-i  dea  o  explicaţie  ştiinţi­  ţionari  nu  s-au  prezen­  preşedintele  Bokassa  o  arătat
                                                                                                                                                                                                                        că  lipsa  unei  volute  naţionale,
                                                                                                                                                              fică.
                                                                  Ş I  P O L IT IE                                            ganiza  luna  viitoare,  cu  p rile ­                          tat  m arţi  la  lucru     a  unei  bănci  care  să  coordo­
                                                                                                                              ju l  începerii  anului  şcolar,  m ari                                                   neze  întreaga  activitate  finan­
                                        C1UDAD  DE  MEX1CO    25    M arti.  In  capitala  M e xicu ­                         dem onstraţii  îm potriva  regim u­  4 0 4
         HOUSTON  ?.S  (Agerpres).  La                                                         anunţat  că  în  cursul  tu lb u ­                                                                                       ciară  a  ţării,  precum  şi  a  unei
                                       (Agerpres).  In s tilu tu l  naţional   lu i  au  continuat  dem onstra­               lui  salazarist.
       spitalul  metodist  din  Houston                                                        ră rilo r  de  luni  seara  5  per­  Pe  de  altă  parte,  cotidianul   Incepînd  cu  data  de  26  sep­  4 0 4          economii  înfloritoare  face   ca
       (statul  Texas)  a  fost  efeclua-   politehnic  din  Ciudad  dc  M e­  ţiile   studenţeşti   organizate   soane  au  fosI  ucise  şi  alic  25   b rita nic  „D a ily   M a il"  afirm ă   tembrie,  potrivit  noii  legi  adop­  independenţa  Republicii  Afri­
       tă  o  nouă  grefă  de  inimă.  Pa­  dico  a  fost  ocupat  de  unităti   în  s p rijin u l  ce re rilo r  de  eva­  au  fost  rănite.  în tr-o   corespondenţă  din  Lisa­  tate  de  Parlamentul  britanic   In  apropierea  localităţii  vest-   ca  Centrală  să  fie  trunchiată,
       cientul   este  un  bărbat   in   m ilitare,  după  tu lb u ră rile   ca­  cuare  a  c lă d irilo r  un ive rsita­  Un  purtător  de  cuvînt   al   bona  că  trei  generali  —  Ve-   in  iulie  a.c.,  cenzura  asupra   germene Leerhafe din landul Sa-   El  o  subliniat  necesitatea   de
       vîrslă  dc  47  de  ani,  pe  nume   re  s-au  produs  Intre  student»   re  ocupate  dc  armată  şi  po­  gu vern ulu i  a  declarat  că  tu l­  nancion  Deslandes,   şeful  sta­  pieselor  de  teatru  in   Marea   xonia  Inferioară  s-a  prăbuşit   a  se  depune  toate  eforturile
       Verne  M artin,  care   suferea   şl  politie,  fn  noaptea  dc  luni   litie .  Duj ă  cum  se  Stic  de­  burările  au  cuprins  numai  o   tu lu i  m ajor  al  armatei,  Santos   Britanie  va  lua  sfirşit.  Această   marţi  cel  de-al  90-lea  avion   pentru  lichidarea  aceslei  stări
                                       spre  m arii   De   asemenea,   m onstraţiile  studenţilor   din   zonă  reslrlnsă  a   capitalei,                                                  „Starfighter  F-104"  aparţinind  de  lucruri.
       de  o  ecluziune  a  arterei   co­                                                                                     Costa,  fost  m inistru  ai  apără­  cenzură  a  fost  instituită   in
                                       forţele  de  p o litie   au  ocupat   M exic  au  început  în  urmă  cu
       ronare.  El  a  p rim ii  inim a  unui                                                  au to rită ţile   fiin d   holărfte   să   rii.  si  Franco  Borges,  prim arul   urmă  cu  peste  400  de  ani  şi
       tin ă r  de  17  ani.  decedat  Intr-un   U niversitatea  din  C hilpancin-   peste  30  de  zile.  In  semn  de   menţină  ordinea  şî  liniştea.   capitalei  —  ar  fi  gala  să  ia   întărită  printr-o  lege  o  Par­
       accident  de  circulaţie.       go.  capitala  stalului  Guerre-   protest   fată  de  menţinerea   El  a  subliniat  că,  în   ciuda   puterea  In  Portuqalia.  P o triv it   lamentului  englez  în  1737.  Prin-
         P otrivit  unui  purtător   dc   ro,  în  cadrul   unor   măsuri   corpului  special  al   po litie i   evenim entelor,  Jocurile  O lim ­  z.iarului,   aceşti   m ilita ri  s-ar   tr-o  curioasă  coincidenţă,  pie­
       rtiv in t  al  spitalului,  starea  să­                    creat  pentru  reprim area  ma­  pice  se  vor  deschide  la  dala   opune  n u m irii  probabile  a  lu i   sa  „The  Beggar's  O pera",  a  lui   Bacterii  de  silicaţi  în  tratarea
       nătăţii  noului  pacient  este  sa­  „p re ve n tive ".    n ife sta ţiilo r  studenţeşti.   S-a  prevăzută.           M arcelo   Caetano   ca   prim -   John  Goy,  care  critica  aspru
       tisfăcătoare.                                                                                                          m inistru  în  lo cul  lu i  Salazac.  corupţia  cercurilor  conducătoa­
                                                                                                                                                              re  şi  care  de  lapt  a  constituit
                                                                                                                                                              mobilul  adoptării  de  către  par­  silicozei f1
                                                                                                                                       ~rr‘  •  .......... ..   .  lament  a  cenzurii,  a  fost  re­
                                                                                                                                                              luată  zilele  acestea  de  către
                                                                                                                              traiectoria  m işcării  ei  a  (ost  a-   un  teatru  londonez.  De  la  in-
              Amănunte  şi  precizări  în  legătură                                                                           proplată  de  cea  calculată.   La   cepului  acestui  secol,  toate  pie­  la  In s titu tu l  agricol  din  Ţelinugrad   (U.R.S.S.),  coosî-
                                                                                                                                                                                                                               M e lu se vid ,  profesor
                                                                                                                                                                                                   M O SC O VA  25  (Agerpres).  V
                                                                                                                                                              sele  lui  Ibsen,  Bernard  Show
                                                                                                                              17  septem brie,  a  lost  conecta­
                                                                                                                              tă  instalaţia  m otrice  de  corec­  sau  Pirandello  au  fost  inter­  deră  că  esle  posibil  ca  penlru  (ratarea  silicozei  să  se
                                                                                                                              ţie  si  staţia  a  trecut  pe  o  no­  zise  sau  cenzurate  in  Anglia   recurgă  la  bacterii  de  silicaţi
         M O SC O VA   25  (Agerpres).                                                          zolvat  cu  succes.   Program ul   uă  traiectorie  de  zbor  pentru   in  baza  legii  din  1737.  Se  şllo  că  dc  silicoză  se  îmbolnăvesc  mal  cu  scama
       Zborul  stafie i  sovietice  „Zond-                                                      de  cercetdri  şliin(H ice  In  spa­  efectuarea  de  cercetări  asupra                           m inerii,  deoarece  praful  din  mine  conţine  bioxid  de
       5"  a  demonstrat  că   înapo­       cu  „Zond- 5 “                                      ţiu l  cosmic  $/  de  încercare  a   ca ra cte risticilor  lizice  ale  spa­  4 0 4             siliciu .  Cu  30  de  ani  în  urmă.  oam enii  de  şliintă  so-
       ierea  aparatelor  de  zbor   din                                                        sistem elor  ş/  agregatelor   de   ţiu lu i  cosmic  fn  regiunea  Lu-   La  un  semnal  transmis   de   v ie lic l  au  reuşii  să  depisteze  în  straturile  superioare
       regiunea  Lunii  pe  Pămfnt  este                                                        bord  a  lost  înd eplinit  in tru -   nei.  In  tim p u l  acestei  core cţii   Centrul  pentru  zboruri  spaţiale   ale  solului  bacterii  de  silicaţi.  M atusevici  s-6   ocupai
       asigurată  prin  crearea  m ijlo a ­                                                     totul.                        stafia  s-a  aliat  la  o  distanţă   Goddard,  din  Greenbelt  (statul   lim p  de  20  de  ani  de  obţinerea  tulpineî  acestor  m icro­
       celor  tehnice  necesare,  aratJ   Si  au  confirm at  justeţea  solu­  stabilizare,  instalaţie   m otrice   La  15  septembrie,  stafia,  îm ­  de  aproxim ativ  325.000  km    de   M aryland),   satelitul  american   organisme  capabile  să  distrugă  bio xid u l  de  siliciu  care
                                                                                                                                                                                                 a  n im e rii  în  plăm înii  om ului.  El  a  reuşit  să  obţină  o
       proL   A nat o ii  D im ilrie v   fn-   ţiilo r  de  construcţie  alese.  de  rachete  care  im prim ă  stafiei   preună  cu  ultim a  treaptă   a   Pămint.   In  conlorm itate   cu   „Explorer  38"  şi-a  extins  marţi   cultură  de  bacterii  care  trăiesc  pe  contul  pre lu cră rii
       tr-un  a rtico l  fn  care  aduce   o   „Z o n d -5"   este   alcătuită   im pulsuri  de  corectare,  siste­  rachetei  purtătoare,  a  fost  pla­  program ul  de  zbor,  la  18  sep­  cele  patru  antene  cu  care  este   b io xid u lu i  pe  care  il  descompun.
       serie  dc  amănunte  şi  preci­  d in lr-u n   aparat  dc  lansare  si   m ul  de  term oreglare  si   de   sată  pe  o  orb ită  de  satelit  a rti­  tembrie,  „Zond-5"  a   încon­  prevăzut,  pinâ  ce  ele  au  atins   Ipoteza  a  losl  verificată  în  experienţe  cu  şobolani
       zări  In  legătură  cu   această   un  com partim ent  pentru  apa­  alim entare  cu  energie.  Pe  par­  ficia l  a!  Păm intutui.  La  67  de   jurat  Luna  la  o  distantă  m i­  o  lungime  de  182  metri.  Ante­  albi  sl  cobai  —  modele  clasice  penlru  reproducerea
       nouă   perform antă   a   teh nicii   rate.                tea  exterioară  a  com partim en­  minute  după  start  a  lost  co­  nimă  de  1.050  km.  nele   descriu  in  prezent  un   silicozei.
       sovietice.                      A pa ratul  de  zbor  are   un   tu lu i  au  fost  instalate  aparate                   In  tim p u l  zborului  spre  Pă­  uriaş   „xM  şi  au  scopul  de  a   In   traheea   anim alelor  se  introducea   praf  extrem
         A u to ru l  aminteşte  cu  „ Zond-   corp  acoperit  cu  un  strat  de   optice  ale  sistem ului  de   o -   nectată  instalaţia  m otrice  a  u l­  m int  a  fost  efectuată  cea  de-a   copta   energia  radioelectricâ   de  (in  de  bioxid  de  siliciu  şi.  concom itent,  bacteriile
       5",   care  a  fost  lansată   la   m aterial  term oizolant.  In   a­  rienlare,   bateriile  şi  antenele   tim ei  trepte  a  rachetei  p u rtă ­  doua  corecţie  a  tra ie cto rie i  de   din  spaţiul   cosmic.  „Explorer  S-a  constatai  că  bacteriile  de  silica ţi  împiedică  dez­
       15  septembrie  si  a  înconjurat   cesta  se  află  instrum ente  pen­  solare.         toare,  ceea  ce  a  perm is  ca  a­  y.hor,  care  a  asigurat  intrarea   38"  a  lost  lansat  la  4  iulie,  an­  voltarea  n o d u lilo r  s ilic o lic i  şi  a  m od ifică rilo r  fibroa
       lu n a   la  o  distanţă  minimă   de   tru  cercetări  ştiin tilice ,  apara-   Program ul  ş tiin ţific   al  statici   paratul  dc  zbor  să  ajungă  a­  staţiei   fn  atmosfera  terestră.  tenele  sale  extinzindu-se  înce­  se   în  plăm îniî  anim alelor.
       supralafa  ci,  este  prim ul  aparat   taf  pentru  legături  radio,  sis­  a  cuprins  cercetarea  In  co n ti­  pro xim ativ  la  cea  de-a  doua   Prin  zborul  staţiei   „Z ond-
       de  cercetare  a  spaţiului  in te r­  teme  de  term orcqtare  si  a li­  nuare  a  c o n d iţiilo r  fizice   in     5",  arată  au torul  fn  încheiere,
       planetar,  a  Luncţ  şi  planetelor,   mentare  cu  energie.  spaţiul  circum lunar   In  tim pul   viteză  cosmică  (cca  11  km  pe   a  devenit  reală  sfud/erea  su­
       care  a  /ost  readus  pe  Pămint.   In  com partim entul  pentru  a­  zborului  s-a  efectuat  si  o  sfe­  secundă),  necesară  pentru  pla­  prafeţei  planetelor,   com pozi­
       fn lo tm a liite   telem etrice  ob ţin u ­  parate  se  altă  un  sistem  rto-   ră  targă  de  experienţe  tehni­  sarea  aparatului  pe  un  traseu   ţia  elem entelor  chim ice  sl   o
                                                                                                                              m ineralelor  care  o  formează,
       te  in  tim pu l  zborului  au  de­  diotelcm etric,  aparatajul   pen­  ce.  După  cum  au  arătat  re­  de  zbor  spre  Lună.  După   ce   căutarea  urm elor  de  organisme  CURIER  •  CURIER  .   CURIER
        monstrat  că  toate  sistemele  de   tru  d irija re a    m ijloacelor   de   zultatele   zborului,   fnlrcgut
       zbor  au  funcţionat  Ireproşabil  bord,  un  sistem  de  orientare  si  com plex  de  sarcini  a  lost  re­  stal ia  a  a/uns  pe  acest  traseu,  v ii.
                                                          BEDACT1A  91  ADMINISTRAŢIA  ZIARULUI;  ttr.  Dr.  Petro  Grote  ar.  W,  telefon  12 74.  16 28,  Z3JT.  —  TIPARUL;  întreprindere*  poligrafic*  Buoedoera—Deva.
   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90   91