Page 87 - Drumul_socialismului_1968_09

PROLETARI D IN TOATE TARILE, U N IJI-V A 1
0
Plecarea tovarăşului
Citiţi în pagina
Reidar Larsen a 4-a

# Pierderile suferite de tru­
& ?« Joi a p3rasit Capitala tova­ C om itetului Central al P arti­ pele am ericone în Vietnam.
răşul Reidar Larson, preşe­ # Lucrările sesiunii O .N .U .
dului Comunist Român si to­ 6 Succese ale patrioţilor din
dintele Partidului Comunist din M oiam bic.
vărăşii Gheorqhe Stoica, mem­
N orvegia care. la Invita ţia C o­ ţ Num irea noului prim-m î-
bru supleant al C om itetului nistru portugher.
m ite tu lu i Central al P artidu­
Executiv, M ihai Dalca, secre­ # Comunicat comun iugosla-
lu i Comunist Român a (3cut o vo-etiopian.
tar al C C . al P C R , şefi de
vizită tn tara noastră. % Dizolvarea guvernului ne­
La plecare. pe aeroportul secţie la C C . al P C R , de p alei.
% O ştire publicata de zia­
| ORGAN AL COMITETULUI: IUNEDOARA AL PCR. Şl Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Bâneosa. oaspetele o fost sa­ activişti de partid. rul L'Unito.
N icolae
lutat
de tovarăşul
Ceausescu, secretar general al (Agerpres)
ANUL X X . NR. 4272 VINERI 27 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI
Seminar pentru cadrele
CALIFICAREA PRIN didactice din învătămîntul

#
superior
ŞCOALA-TRÂSATURA în zilele de 23-26 scplem brie p a rtid u lu i şi statului noslru

a avut loc sem inarul organi­ tovarăşii Paul N ieulcscu-M izil,
zat de M in isterul Invâtăm înU i- Leonte Răulu, Dum itru Popa,
DEFINITORIE A MUN­ In catedrele do m arxism -lcni- exterior, şi alţi a ctivişti cu
Gheorqhe
Manea
Mănescu,
1 iii pentru cadrele didactice de
com erţului
Cioară, m in istrul
Cu patru zile nism din in vă ţă m în lu l supe­ munci de răspundere.
rior.
In cadrul sem inarului au La şedinţa de închidere a
fost organizate dezbateri teo­
CITORULUI MODERN m inate tem aticilc cu rsu rilo r de învă tă m în tu lu i. Ion Teoreanu,
înainte de termen re tico .ştiin ţifico . au fost exa­ sem inarului au participat
acad. Ştefan Bălan,
m in istrul
m arxism -leninism şi au avut şeful secţiei învăţăm înt a C.C.
O cifră : 860. Ea re­
loc schim buri de păreri p ri­ al P C R ., a ctivişti de parlid
prezintă tone do oţel
prezente şi de v iito r ale eco­ vin d perfecţionarea m etodicii şi de stal.
elaborate Ia O .S .M -I de
nomiei predării şl a a c tiv ită ţii cate­ C u vîn tul de închidere a fost
la C.S.H . care marchea­ Ion Lungu Paralel cu disciplinele teo­ rostit de f rof. univ. M iro n
ză Îndeplinirea înainte retice şi de specialitate, un drelor. Constanlinescu. adjunct al m i­
de termen a planului de secretar al Comitetului judeţean Hunedoara al PCR. Au făcut expuneri pe pro ­
rol Însemnat a fost acordat n istru lu i învătăm întului.
producţie pe cele f> lu ni
procesului educativ şi însuşi­ bleme actuale ale p o litic ii (Agerpres) ■
ale anului. In această rii clem entelor dp cultură, pe
perioadă, colectivu l do
In con diţiile a vîn ln lu i im ­ ven ii in anii socialism ului una baza cărora orizontul ric cu­
aici a elaborat peste dintre citadelele in d u stria liză rii noştinţe generale devine mai La „V îscoza“ Lupeni
100 mărci de o ţe lu ri cu petuos al economiei noastre
socialiste, caracterizată prin ţării, şcolile profesionale deţin larg, capacitatea m uncitorului
la rg i u tiliz ă ri în indus­ de a înţelege şi a se integra
trie. Faţă de aceeaşi extinderea şi diversificarea un rol însemnat în osiqurarca
producţiei industriale, in tro ­ cu cadre tem einic pregătite în procesul de învătăm înt
perioadă a anului tre ­ a unor sectoare deosebit de fiind mai cuprinzătoare. Timpul de lucru
cut. producţia de oţel ducerea pe scară larga a me­ Deşi învăţăm întul profesio­
calmat destinat indus­ canizării şi autom atizării, fo r­ im porlantp ca siderurqia, in ­ nal şi tehnic cunoaşte aceas­
dustria
extractiva,
construcţii
trie i constructoare de marea no ilo r cadre de m unci­ tă puternică dezvoltare, el nu
m aşini a crescut cu 29 to ri calificaţi, continua per­ c iv ile şi industriale etc. La reuşeşte să acopere încă în ­
la sută. tar pierd erile fecţionare a p re g ă tirii lo r pro ­ G rupul şcolar siderurgic H u ­ nefolosit cheamă
fesionale constituie o pro ble­ nedoara, g ru pu rile şcolare m i­ tregul necesar de cadre ca li­
de metal au fost micşo­
mă economică şi socială de niere Petroşani. Lupeni şi De­ ficate din u n ităţile econom i­ fn oceste zile m ecanizatorii desfăşoară o activitate febrilă.
rate cu aproxim ativ
1.400 tone. Este demn cea mai mare im ţo rla n ţă O va. Şcoala profesională a u zi­ ce. care evoluează m ult mai Pe fiecare tarla repartizată pentru însomînţările de toam na se
puternică vială economică, nei „V ic to ria " Călan, G rupul fac arături, se discuie, se aplică îngrăşăm inte chimice. De felul
de subliniat fa p tu l că vertiginos. Num ai la Combina*
fa îndeplinirea înainte com parabilă cu n iv e lu rile înre­ şcolar de construcţii Deva cum se pregăteşte terenul depinde şi recolta viitoare. la reflecţii comite­
gistrate în cele mal dezvolta­ şi-au însuşii tainele meseriei In fotografia noastră, m ecanizatorul N icolae Bănuţ şi loan
de termen a sarcinilor
de producţie pe cele te ţări ale lum ii, nu poate fi m uncitori pricepuţi — side- (Continuare /in poy a.' 3*6) Diaconescu de fa I.A.5. Orâştie execută lucrări de bună cali­
tre i trim estre a c o n lri concepută fără con tribu ţia rurg isti, m ineri constructori tate. Foto : V, O N O IU
huit folosirea mai bună înaltei ca lifică ri a m un citorilor, — care au înscris, r rin munca
adecvată cerinţelor impuse de lor. succesele cu care se mîn- tul de direcţie
a capacităţii agregatelor dotarea tehnică modernă. de dresc astăzi u n ităţile indus­
In sensul că in d ic ii de permanenta îm bogăţire a cu­ tria le mari, cum sînt com bi­
u tiliza re a cuptoarelor c e ririlo r ştiin ţe i- şi tehnicii natele siderurgic şi carbonifer ~ - / v - Cînd vorbim despre F abri­ Iată cîteva exemple mal re ­
din Hunedoara şi Valea J iu ­
M a rtin au crescut faţă contemporane. stru cţii sîdcrurqice Hunedoara. INSAMINTARILE ca „V isco za " din Lupeni, ne cente din care se poate tra­
Încă din p rim ii ani al In ­ lui, întreprinderea de con­ gîndim cu satisfacţie la co­ ge uşor concluzia că aba­
de plan cu 11 la cută
dustrializări! socialiste, con­ le c tiv u l ei de muncă, la mă­ te rile sînt generate dc alte
ducerea noastră de partid si T rustul de construcţii Deva iestria oam enilor. In u lti­ cauze. In ziua de 5 septem­
de stat a orqanizat un vast ele. ma perioadă însă se în re ­ brie, unele in sta la ţii din
Utilaje noi sistem, cu caracter de masă, Pe băncile acestor şcoli au Din aceste zile începe e­ rol h o tărîto r în alegerea şl tat. In zonele reci, deci şi în gistrează regretabile caren­ schim bul I. secţia în tîi. nu
pentru îm bogăţirea o rizo n tu ­ învăţat meseria cei care astăzi poca optim ă a însăm înţărilor respectarea epocii optime ju d e ţu l noslru, term inarea ţe care, în ansamblu frî- au fost asigurate cu răcire
lu i de cunoştinţe tehnico-pro- plămădesc oţelul, scot la lu ­ de toamnă. Intr-o perioadă pentru însăm înţări. Din stu­ însă m în ţă rilo r în prim a parte nează desfăşurarea normală suficientă pentru obţinerea
pentru C. A. P. fesionale ale m un citorilor, atît mină cărbunele dătător de o- re la tiv scurtă, urmează să se d iile făcute si experienţa do- a epocii optim e este impusă a procesului de producţie. unui m aterial de calitate.
p rin . şcolarizare, cit .ş i_ prin nergic, înaltă com binate noi însămînteze circa 3 300 000 hîndită, rezultă că în condi­ şi d<.» venirea mai tim purie In artico lu l noslru ne vom Viscoza (m ateria din care se
ucenicie la locul de muncă, sau moderne cartiere de lo ­ hectare cu grîu, secară, orz ţiile acestei toamne semăna­ a iernii, cînd vegetaţia înce­ referi la un singur factor, produce mătasea), a fost
cursuri de calificare şl per­ cuinţe. Ei s-au calificat In pro­ şi alte cu ltu ri. In ju deţul tu l trebuie făcut în prim a tează, iar cu ltu rile sînt su­ care este h o tărîto r în acli- prea caldă si a creat pertur-
In scopul dezvoltări! fesiunea dorită, bucurîndu-se nostru acţiunea respectivă
producţiei agricole, prin fecţionare, lectorate si u n ive r­ de cadre didactice cu pre g ă ti­ urmează să se realizeze pe parte a , epocii opii.p?e; şi în-, puse îngheţului, re z ls tîn d .n u ­ -vitaten Intr-cprinderH şi anur • - baţiL îa . procesul de produc­
v in te rm e d iu l în tre p rin d e rii sităţi tehnice, prin care cele tr-un tim p cît mai scurt. Po­ mai cele bine în fră ţite şi dez­ me Ia folosirea fondului de ţie. Această neregula persis­
mai noi elemente apărute 1n re superioară, atît pentru o­ mai m ult de 35 000 hectare. triv it t la n u rilo r de măsuri voltate. Pentru a evita ase­ timp. tă şi acum. In rapoartele
judeţene de aproviziona- biectele de cultură generală, Socotim că nu este nevoie să
\ re a C.A.P un ită ţile tehnică si tehnologiile de fa­ tehnice si organizatorice sta­ menea neajunsuri trebuie a­ Uin evidentele fa b ricii no­ m aiştrilor de schimb se
bricaţie devin bunuri ale ma­ c il şi pentru cele de teh nolo­ subliniem im portanţa acestei bilite* u n ită ţile agricole din cordată o deosebită a te n tir tăm că fondul de tim p dis­ semnalează deseori fap lul că
cooperatiste din ju de ţu l lu cră ri — care constituie
nostru au p rim it şi con-, se' de m uncitori. gia meseriei, de con diţii bune baza j rod ucliei anului viito r. ju deţul Hunedoara si-au 'pre­ am plasării c u ltu rii g riu lu i şi p o n ib il a fost utilizat In lu ­ răcirea vtscozei este de nu­
linuă să primească un S-a creat un puternic învă- pentru desfăşurarea practicii Sînt însă de m enlîonat anul văzut să încheie însăm înţa- e lib e ră rii terenului de plante­ na august în proporţie de mai 3-9 grade minus ţaţă de
12 grade, norm al, dar nim eni
în producţie, sub supraveghe­
num ăr însemnat de u ti­ tăm lnt profesional şi tehnic, acesta unele p a rticu la rită ţi rca păioaselor de toamnă în le premergătoare. numai 93.4 la sută. In mare nu ia nici o măsură con­
la je moderne, perfecţio adaptat In permanentă exigen­ rea celor mai buni m uncitori ju ru l datei de 10 octom brie In toată perioada toamnei porte londul de tim p a fost
telor econom iei noastre. îm bu­ şi m aiştri din întrep rind eri. agro-m eleoroloqice de care a.c., ceea ce necesită ca a- nu sînt însă excluse perioa­ afectat de concedii de boală cretă să elim ine neajunsu­
nate.
nătăţit continuu cu elemente An de an, reţeaua şcolilor trebuie să se ţină seama a til tuncî cînd tim pul perm ite să de de uscăciune în stratul şi m aternitate. Dar, pe lînqă rile.
Pentru extinderea ir i­ în orqanizarca în tre g ii cam­ Pînă şî m otoarele e le c tri­
fie m obilizate la lucru toate
g a ţiilo r şi legum lcuttu- valoroase din tradiţia şcolii profesionale s-a lă rg it consi­ panii cît mai ales în efectu­ forţele si m ijloacele existen­ superlicial al solului Efecte­ acestea, se semnalează şi un ce constituie o problem ă în
număr marc de absenţe ne-
derabil. cuprinzînd o marc va­
ril. cooperativele a g ri­ rom ânesli. cu cele mai noi cu­ rietate de meserii şi specia­ area lu cră rilo r agricole. După le pot fi însă lesne înlăturate m olivate şi concedii fără secţia preparaţie. Cel puţin
cole din Sînlandrci, $oi- ce riri ale ştiinţei si f.eriago- cum se ştie, vremea a fost te M icşorarea perioadei de prin lu cră ri bune de pregă­ plată. D intr-o discuţie avu­ asa se prezenta situaţia în
rouş, Gurasada, Bretea giei româneşti si universale. lită ţi, la stabilirea cărora s-a însăm înţare este impusă şî tire a solului şi de Insămîn-
M ijlo c u l principal de pre gă ti­ avut în vedere n ive lu l de o r­ foarte capricioasă în acest de folosirea so iu rilo r inten- ţare, acţiuni care se cer im ­ tă cu tovarăşa Erna Farkaş, ziua de 17 septembrie, M o ­
Mureşană şi lila au pri
re a m un citorilor calificaţi îl ganizare a producţiei, p ro gre­ an. După şase luni de pre ci­ pulsionate şi supravegheate m aistru la secţia lin isa j tex­ to ru l electric de îm pingere
m it de curind cîte un sul tehnic, perspectivele de p ita ţii minime, cînd seceta til, am re ţin u i că in ultim a a apei în cămaşa barate- •
aspersor. A lto r coopera constituie şcoala profesională, dezvoltare ale d ife rite lo r ra­ atm osferică a avut inte nsită ţi îndeaproape de specialişti şi perioadă au fost m ulte ca­ lor (aparate în care se pre­
tlve agricole p rin tre ca­ unitate de învăţăm înt adecva­ m uri economice. In acelaşi n c în lîln ite în ultim ele dece­ LA conducerile u n ită ţilo r agrico­ zuri de nem otivale şi aba­ lucrează celuloza cu sulfura
re am intim pe cele ta acestui scop. prin crearea le. de carbon) era ars şi ră ci­
de con diţii optim e pentru in ­ tim r\ s-a acordat o atenţie deo­ nii. a urm at — parcă în com ­ O bţinerea unei recolte teri de la disciplină care pu­
din Sarraizegetusa, To- sebită îm bun ătăţirii co n ţin u tu ­ pensare — o schimare brus­ teau fi evitate dar... tin e rii rea se făcea prin alte pro­
struirea teoretică şi practică,
teştl şl Bretea Slrel, u r­ educarea v iito rilo r m uncitori. lu i procesului de Invătăm lnl, că a fa cto rilo r m eteorologici. ORDINEA m ari de qrîu în anul v iilo r au fost scăpaţi cumva din cedee, m ult mai com plicate.
mează să 11 se livreze pentru a răspunde cerinţelor Au căzut ploi în ca n lită ti depinde în măsură hotărîloa- mină. In această p rivin ţă es­ P ertu rb aţii In desfăşurarea
tractoare pentru trans­ In ju deţul nostru, care a de­ pînă acum neînregistrate re de modul cum se aplică te necesară inte rven ţia or­ procesului de producţie din
p o rtu ri n ilie rc . De ase­ pentru această perioadă în ZILEI cele mai p o triv ite tehnologii ganizaţiei U T.C. si a co ­ lipsa m otoarelor electrice
menea. In cadrul planu­ actualul veac P recipita ţiile de lucrare a solului, dife ren­ m ite tu lu i sindicatului. s-au produs şi în ziua de 7
lu i de aprovizionare abundente au în vio ra t vege­ ţiat, în funcţie de co n d iţiile Din constatările noastre septem brie cînd unele agre­
tehnico-m aterlală sînt taţia, dînd acestui început de sive de qrîu, care au o e­ specifice din fiecare zonă si am re ţin u t că fondul de gate au stat mai m ult de 6
prevăzute a se liv ra şl In pagina a ll-a toamnă un aspect prim ăvara- pocă optim ă de Insăm inţat unitate, ca şi de capacitatea tim p a fost afectat şi de li­ ore. V en tila to are le din sa­
alte u tila je ca m ori cu tic. Atm osfera este boqată mai scurtă decît a vechilor organizatorică necesară efec­ nele defecţiuni tehnice des la dizolvo are lor nu fu n cţio ­
ciocănele, batoze pen­ In vapori de apă. iar solul soiuri Um iditatea din sol a­ tuă rii Insăm întărîlor la tim ­ în tîln ite în cadrul fab ricii. nau de mai m ulte zile tot
pul optim . C o n d iţiile sînl a-
LITERATURĂ— ARTĂ ce creează con diţii excepţio­ la dezvoltarea unui sistem siqurate în toate ju d e ţe le : unii şefi dc secţii şi m aiştri trice. oam enii fiin d n e voiţi
tru porum b etc. are o um iditate mare. ceea Lc vom relata mai jos deşi din lips* de m otoare elec­
jută la o răsărire uniform ă,
m ijloacele tehnice.
nal de bune pentru vegetaţia radîcular profund, care poa­ faţă de anul trecut, sporite au căutot să le acoperef?!) să lucreze în co n d iţii grele.
perm it
ierboasă. te depăşi 50-70 cm adîncime scurtarea perioadei de insă- atunci cînd noi am a m in tii Toate aceste lacune cad
Ultimele aparta­ Drum ul spre abataj (poves­ Efectul cel mai im portant pînă la intrarea în iarnă, m în ţa re ; u n ită ţile dispun de de ele. în seama sectorului meca­
In secţia de
al p lo ilo r îl constituie însă spre a ajunge la 2 m etri în seminţe din soiuri intensive, chim ică sc produc preparaţie nic, sector care este negli­
jat de conducerea în tre p rin ­
uneori
mente din tire) rezervele de apă neobişnuit perioada m ai-iunic. C u ltu ­ de mare producţie, si de can­ devieri de la param etri în derii. N ici pînă în prezent,
rile cresc si fructifică nor­
de ridicate din sol, care au
tită ţi im portante de îngrăşă­
aici, nu s-o angajat un ca­
faza de dezfibrare-div.nlvarc.
Paşii duc oriunde... o mare valoare pentru pro­ mal. aprovm onîndu-se cu m inte ; ţăranii cooperatori, Tovarăşul maistru Tiberiu dru cu studii superioare
apă si substanţe n u tritiv e din
lu cră to rii din I A S si I.M .A.,
trimestrul III ducţia anului v iito r. Pînă la straturile profunde ale solu­ specialiştii şi-au îm bogăţit Farkaş, şeful instalaţiei, pu­ caro să îndrum e si să coo r­
un metru adîncimc, ele osci­
Satul în poezia tinerilor lează între 1 000-1 300 mc la lui. experienţa în acest an maî nea aceste abateri pe scama doneze activitatea m uncito­
hectar, fiin d mai ridicate în d ific il pentru agricultură. u tila ju lu i care are o mare rilo r. Din lipsă de con tro l a­
C olectivul şantierului La reluarea activităţii A baterile de la cţ oca o p ti­ uzură fizică. Se ştie eă o supra acestui im portant sec­
nr 4, de la 1C.S. H u ­ sudul M oldovei şi jum ătatea mă. maî ales în zonele um e­ Toate acestea dau temei parte din agregate sînt de tor al fabricii, lu cră rile de
nedoara execută u ltim e ­ de vest a ţă rii şi mai mici în de si răcoroase, pot provoca con vin gerii că însăm întările o construcţie mai veche. întreţin ere şi in te rve n ţii la
le finisări la cele 60 de cenaclului „Ritm“ estul Bărăganului, Cîmpia pierderi mari de recolle. în din această toamnă vo r con­ Necazul mare este însă că agregate se fac la voia în-
apartamente ce vo r fî J ijie i şi Dobrogea. afară de faptul r,y spre sfîr- stitu i o bază solidă pentru nu din acest m otiv stau a- tîm p lă rii. Este necesar
predate bene ficiarilor la ' * Poezii M ai m ult decît în alţi ani şitul toamnei, lu crările în obţinerea unei recolte boga­ greqatele sau se fac devieri ca m em brii com ite tu lu i de
chele peste cîteva zile um iditatea din sol arc un sol slnt mai d ific il de execu­ te de grîu în anul ce vine. de la param etrii proiectaţi. direcţie să analizeze amă­
cu care de altfel, se va . i-f , ■ nunţit cauzele care in flu e n ­
inchela activitatea tr i­ ţează direct asupra u tiliz ă rii
m estrului III. Cu aces­ fondului de tim p, să analize­
tea, num ărul total a’ ze şi neregulile care duc la
aparlam cntelor construi­ staţionari noplanificate, ca­
te si dale în folosinţă cea din piaţa nouă a oraşului. de calitate corespunzătoare. re măresc procentul deşeu­
aprovizionare a
Conducerea C.L.F. Hunedoara
La slaba
oam enilor m uncii din u n ită ţilo r pe riferice concură nu găseşte explicaţia acestei rilo r şi în final umbresc pe
Hunedoara in cele 9 orice lei de legume atît conducerea centrului de diferenţe de sp irit com ercial ? nedrept reputaţia harnicului
luni ale anului se va PIEJELE legume si fructe Hunedoara, In urm ătoarele zile cetăţenii colectiv dc muncă al Fabri­
ridica la 428. In perioa­ caro nu controlează la fata vo r vizita lot maî des pieţele, cii „V îscoza" din Lupeni.
da am intită constructo­ lo cu lu i cum sînt respectate vor cumpăra cantităţi sporite
rii au predat două blo- com enzile depuse de către res­ de zarzavaturi pentru iarnă. N. PANA1TESCU
ruri-locviinţe pentru ca­ TOAMNEI ponsabili, şeful depozitului şi U n ită ţile pentru desfacerea a-
zarea sid eru rg lştilor qă si M e si ou oricum seruile! chiar unii gestionari m anifes­ ccstora trebuie s5 ţină pasul
lăţeni ce se vor pregăt! ta dezinteres în muncă, aşteap­ cu cum părătorii, să le ofere
în cadrul qru pu lul şco­ tă să li se aducă totul dc-a sortim ente variate, de buna ca­
lar profesional de p r
gata. Un exemplu po zitiv, ca­ litate. Dacă în Deva situaţia se
Ungă C.S.H., o şcoală
re ar trebui urm at de către prezintă m ulţum itor, în această
cu 20 săli de clasă şi In aceste zile prem ergăt oare prim elor nopţi cu brumă, gospodină ne-a spus că i s-a şi în lre u n ită ţile din centru şi ce­ to ii gestionarii şi vîn ză to rii direcţie la Hunedoara mai sînl Noi construcţii
au asfaltat peste 1500C toamna îşi arată toate roade le. o ie ri belşugul ei. oameni- refuzat vinderea cllo rva kilo- le periferice. La unitotea nr. din sectorul legum elor şi fruc­ neajunsuri, începînd cu absen­
mp coi de acces tn ca lor. Gospodinele au început pre gă tirile pentru Iarnă. Pieţele, qiam e de roşii, m otivîndu-se 19. din m icroraionul IV, me­ telor din Hunedoara, de către ta unor legume şi fructe de
d m l planului general de u n ită ţile de legume şi fructe sînt luate cu asalt. Se aleg ca nu sînt, în timp ce o alto rele, roşiile, varza sînt foarte toate unităţile, este ccl al ma­ strictă necesitate şi, contînu- pentru studenţi
sistem atizare a micro- zarzavaturile cele mal îrumoa sc. mai proaspete, persoană... alegea roşii din urîte, iar m orcovii, fasolea gazinului nr. 35, al cărui ges­ înd, aşa cum om arătat, cu
raioanelor 2 şl 4. De a­ O vizită prin pletele şl u n ită ţile de legume şi fruch» lăzi ! verde şi uscată, pă tru njeii, tionar este Ilie Radu Un ade­ V iito ru l an de învăţăm înt
semenea, constructori» din Deva şl Hunedoara, ne-a p rile ju it o serie de constatări In urm ătoarele zile va tre­ conopida, vinetele, lipsesc. vărat model în ceea ce p ri­ proasta calitate a unora. In superior — de a cărui Inau­
muncesc în ritm susţi­ asupra fe lu lu i în care acestea vin în aju to ru l celor care işi bui urgentată ambalarea car­ — Am cerut de nenumărate veşte buna aprovizionare, ca­ zîua raidului, stru g u rii se v in ­ gurare nc despart numai ct-
nui pentru term inarea fac p ro vizii pentru lamă. to filo r şi a cepei în saci, pen­ ori de la depozit dar nu ne-au litatea zarza vaturilor şi fructe­ deau Ia Deva cu 2,50 lei k ilo ­ teva zile — va coincide cu
zidăriei în roşu şi a a l­ tru a fi puse la îndemîna cetă­ adus. ne-a spus vînzotoorea. lor, aranjarea şi prezentarea gram ul şi erou frum oşi, proas­ darea în folosinţă a noii
tor operaţii la maî mut In m ajoritatea u n ită ţilo r din slru g u rii de masă, merele, pe­ ţe n ilo r care doresc să cumpere Aceeaşi situaţie am gcisU-o lor. M arfa este ştearsă de peţi. iar la Hunedoara cu 4.50 construcţii studenţeşti. A -
te blocuri de locuinţe Deva există o abundentă de rele. qutuile. contităţi mai mari. Acelaşi lu ­ şi la unitatea nr. 23. Gestiona­ praf, sortată pe categorii în lei kilo g ra m u l şi erau vechi, codemia de studii econo­
in aşa fel, îneît, în se zarzavaturi si fructe. Ţoale La u n ilă lile num ărul 5 din cru trebuie făcut si la H u­ ra Elena Ionită nu are de mai ra ftu ri şi lăzi. C um părătorii m ucegăiţi, s triv iţi. Sînt nere­ mice din Bucureşti îşi va
zonul rece munca în in frumoase, proaspete, dc ca li­ piaţă, 1 şi 2 de pe bu le var­ nedoara. Doar la clleva u n i­ m ulte zile cartofi, roşii, vin e ­ îşi pot alege ce le place mai guli asupra cărora trebuie să-şi începe cursu rile la 1 oc­
tate. La fiecare unitate cum ­ dul Dr. Petru Groza, ca si la te. m orcovi, conopidă etc. Pro­ îndrepte atenţia conducerea tom brie în noi săli, am fitea­
le rio r să se poală des* tăţi am văzul ceapă ambalată. mult. C.L.F. Hunedoara şi cea a
părătorii găsesc cartofi, roşii, altele, fructele şi zarzavaturi­ dusele expuse sînt murdare, tre şi laboratoare Insumînd
iăşura nestingherit la un ceapă, ardei gras şi iute, go- le sini frum os aranjate şi Jn rest.. O preocupare susţinută pen­ LJ.V.L.F. Belşugul toamnei peste 13.500 mp. La aceeaşi
num ăr de 2G0 aparla- goşari, castraveciori, varza prezentate cum părătorilor. Ce Dacă totuşi am am intit des­ dc slabă calitate, fără aspect tru a pune la dispoziţia cum ­ trebuie să ajungă la populaţie dată, studenţii din Bucu­
comercial. M aşina depozitului
pre Hunedoara, trebuie să Ia tim p şi neolterat. Iară o- •
mente, dintre care 80 albă şi roşie, fasole verde, v i­ ea ce mai trebuie corectat aici, o ocoleşte cînd face ap ro vi­ pă ră to rilo r toate sortim entele reşti, laşi, Tim işoara, Ba­
nete, m orcovi, pătrunjel, do­ este atitudinea vînzătorilor. spunem că există o mare d i­ de legume, zarzavaturi şi fru c­ colişuri şi în tortoch cli p rtv o - cău şi Suceava, vor prim i
vor fi pregătite pentru ferenţă între calitatea zarza­ zionarea u n ită ţilo r, com enzile te, manifestă şi gestionarul Sa­
a fi predate în anul vlecei. Au sosit chiar şi m u­ (Pînă cînd vom mai scrie des­ nu i se respectă şi nu sînt cato de neglijenţă si nepăsare în folosinţă noi cămine
pre acest lu cru ? ) Se vorbeşte v a tu rilo r şi fructelo r puse la bin Popescu, dc la unitatea nr. faţă de cerinţele populaţiei, a­ şi cantine cu o ca­
viito r. raturile. C astraveţii şi varza u rît şi răstit cu cum părătorii, dispoziţia cum părătorilor de onorate la tim p. Asem ănător 1. A ic i s-a pus deja la înde- pacitate de cîteva rail
acră de vară. La capitolul se face o servire preferenţia­ către unîtotile dc legume şî se prezintă situaţia si la u n i­ mina cum părătorilor ceapă am­ cum, în pragul ie rnii. de locuri.
fructe, la Ioc de frunte, stau lă. La unitatea din piaţă, o fructe, fa|â de cele din Deva, ca tă ţile nr. 20, 2, 14, 3. ca şi la balată in saci, produsele slnt G. IG NAT