Page 88 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 88

s
                                                                                                                                                                                                                                Poşta
               Povestire

                                                                                                                                                                                                                                literară

                —  Num ai  urcuş ?
                —  Nu.  Va  fl  şi  coborlş.
                —   C lnd ?
                —   A t  răbdare  Să  străpungem   mal  în tll  m untele  Sfre­                                                                                                                                                   T ltln a   Voroceo  —  Bă­
              deleşte.  Nu-I  vrem e  de  pierdut.                                                                                                                                                                              nită   Nu  obişnuim   să
                —   M arine,  cînd  aud  ultim a  oară  „Răsună  Valea"  am                                                                                                                                                     facem   apreaierl   de
              Intins-o  .                                                                                                                                                                                                       complezenţă.   Am    găsit
                —  Unde  dracu  Itl  zboară  gln d u l ?                                                                                                                                                                        versu ri  ţntersante  p rin ­
                —  In  adine.  Nu  ştiu  de  ce  mă  trage  a|a  acolo,                                                                                                                                                         tre  poeziile  d v „  dar  şf
                ...O  colonie  de  m ineri  cu  case   m ici.   Pe   m alul                                                                                                                                                     m ultă,  toarte  m ultă  zgu­
              sting  al  J iu lu i,  ctleva  barăci.  Dar  ce  im portantă  are                                                                                       Paşii  duc                                                ră.  V I  se  Impune   pe
              prim a  vedere?   Doar  din  barăcile  şantierului   au                                                                                                                                                           v iito r  o  mal  migăloasă
              plecat I                                                                                                                                                                                                          muncă   de  concentrare
                                                                                                                                                                                   9
                Seara  l-a  găsit  cu  dialogul  pe  buze.  Uitaseră  de  foa­                                                                                                                                                  şt  finisare  a   versului.
              me,  de  sete,  de  satele  şi  oraşele  natale.  T oţi  aveau  un                                                                                                                                                N -ar  strica,  pe  alocuri,
              ţel  precis  :  m ineri  la  cărbune.  C inci  zile  au  făcut   un                                                                                                                                               mal  puţin  retorism   (deci
              in structaj  de  specialitate,  după  ce  m edicul  a  scris  pe                                                                                                                                                  mal  m ultă  disc relief.
              fişa  lor  :  ,,apt  pentru  subteran".  S-au  culcat  cu  to ţii  a­                                                                                  o    r   h    m      d     (  £    .  .  .                   A jo n   I.  Pădureanu  —
              proape  îm brăcaţi  Clipa  cea  mare  era  aproape.                                                                                                                                                               Ohaba.  De  data  aceasta
                Dim ineaţa  veni  repede  Băieţii  au  lăsat  pa turile  calde                                                                                                                                                  găsim  ctleva  Im agini  izo­
              şl  acum  alergau  pe  m alul  Jiu lu i,  spre  mină.  A ju n şi                                                                                                                   reau   şl   începea   v ln tu l.   late.  Irumoase.  care  de­
              aici.  s-au  aşezat  !n  fata  ghişeului  lăm păriei  C lnd  le-a                                                                                     Floarea  din  glaslrâ  se  o-   Smulqeo  ultim ele  Irun/.e  In-   notă  un  oarecare  pro­
              venit  rfndul,  au  întins  marca  şi  fn  schim bul  ei  li  s-a                                                                                    lilise .  Petalele-şl  strluseseră   llrzlate,   trem urătoare   şl   gres.   Ansam blul   fnsd
              dat  c ile   o  lampă.  Tot  control!ndu-le.  nici  nu  şi-au  dat                                                                                   nervurile,  bobocul   întreg   nepregălite  să   primească   mat  e  confuz  şl   greoi.
              seama  cln d  au  ajuns  pe  rampa  puţulu i  Nu  se  mai  deo­                                                                                      se  ponosise,  ca  după  o  bru-                             Cum  tradu ceţi  dv.,   de
              sebeau  de  ce ila lţi  m ineri  Razele  soarelui  încă  nu  co-                                                                                     md  de   noiem brie.   Afară,   tăişul  ge rului             pildă,  ve rsu rile :   „ P ri­
              borîseră  deasupra  m inei.  Şi  asla-i  bucura  m ult  do  lot.                                                                                     ploaia  nervoasă  fover  saca­  A drian  se  ridică  să  plece.   veam  attrnote  pe  zidul
              Doreau  ca,  în  prim a  zi,  să  se  asemene  ctt  mai  m ult  cu                                                                                   dat  sticla  ferestrei,  slăbită   Işl  slrtnseră  m tinile.   Maf   tim pu lu i,   f  Veşm intele
              lin  stol  de  lic u ric i  neastim părali,  strălucind  în  noap­                                                                                   fn  rama  lem nului  v tc b l  sl   ceru  băutură.  Abia  după  at   spălate,   pe   vatra   cu
              te.  aşa  cum  văzuseră  in  fiecare  dim ineaţă  pe  defileu.                                                                                       uscat   Toată  casa  e a   nu­  doilea   pahar   a n ii   treceau   foc   Aceeaşi   răm lne
               —   Hal,  in tra (i I  Nu  vă  teme(i  !  N-avem  geam uri  jos.                                                                                    mai  o  pustietate,  caie   te   arin  el.  m ln qtin du-l  dureros   sltuallo  şl  fn  cazul  poe­
              da-l  fain,  strigă  la  el  cuplătorul.  fn  tim p  cc  ridică  uşa                                                                                 îngrozea  st  te  fugdrcc  afară,   Si  crud.  Făcu  s lo rfâ ri  să  se   ziilo r  din  u ltim u l   dv.
              de  proiecţie  a  co livie i.  Unul  c ile   unul  luară  loc  in  co­                                                                               acolo  unde  oam enii  ii'tă   ne­  gfndeascd  la  altceva,   dar   plic   Deocamdată   altă
              liv ia   pu ţulu i,  llpin du -şl  um erii  de  pereţii  reci  de  tablă.                                                                            cazurile  si  rid,  Ist  to t  foc   cumpăna  v ie ţii  se   clătina   J n c u ra la re ".  dcctt  sta­
                                                                                                                                                                   de  viata  asta  plină  1e  ne-   1n  mintea  sa.  II   sfredelea   tu l  de  a  c iti  mereu  st
                                                                                                                                                                                                 In  suflet,  se  oprea...
                                                                                                                                                                   prevdzut.
                 DRUMUL                                                                                                                                            po stiiI  sub  ram urile  salcl-   fl  aştepta  seară  de   seară.   cit  mal  m ult.  nu  vă  pu­
                                                                                                                                                                                                  O  vedea  pe  Ileana  cum
                                                                                                                                                                     Dupd  colţ,  doi  tine ri,  adă­
                                                                                                                                                                                                                                tem  da.
                                                                                                                                                                                                                                  C.  G.  —   Deva.  S tilu l
                                                                                                                                                                   m ulut  ciunt It,  se
                                                                                                                                                                                    în jrn p a u
                                                                                                                                                                                                     Adine.  In  noaptea  clnd
                                                                                                                                                                                                 au
                                                                                                                                                                   un ul  în  altul.  Se  îndepărta­  Sc  iubiseră  de  clnd  se  ş ti­  din  „ Scrisoarea"   dv.  es­
                                                                                                                                                                                                                                                  prea
                                                                                                                                                                                                                                te  prea  cum inle,
                                                                                                                                                                                                 li  m ărturisise  că  vor  aveo
                 S P R                                                                                                                                             vorba  despre  ceva   foarte   co p ilu l  lor,  la crim ile  neves­  edulcorai,  cu  prea  m ulte
                                                                                                                                                                   ră  g ră b iţi  sl  băiatul  aduse
                                                                                                                                                                                                                                 lo curi  comune.  De  a lt-
                                                                                                                                                                                                 tei  erau  lie rb ln ft  ca  focul.
                                                                                                                                                                   serios  Cunoştea  proi edeele
                                                                                                                                                                   astea  sl  le  aproba.  T ine re­  Se  sfâtuiseră.  Va  II  băiat   lei.  lu cru rile   pe  care  le
                                                                                                                                                                                                                                spuneli.  s-au  mal  spus.
                                                                                                                                                                                                 s l-l  vor  Iubi  am lndof.
                                                                                                                                                                                                                       Va
                                                                                                                                                                   ţea  are  fe lu l  el  de-a  nu  tua
                 ABATAJ (i)                                                                                                                                        viafa  1n  seamă.  A ltfe l...  B i­  li  co p ilu l  lor...  In  asemenea  cazurt  tre ­
                                                                                                                                                                                                                                buie  să  încercatI  s-o  1a-
                                                                                                                                                                                                   Războiul  îşi  luase  zălogul
                                                                                                                                                                   ne  că  există  prelata  asta  a
                                                                                                                                                                                                                                ce ţl  altfe l,  fn  orice  caz
                                                                                                                                                                   v le fii,  care  se  cheam I  ffne-
                                                                                                                                                                                                 re  Avea  ch ip u l  mamei,  dar
                                                                                                                                                                   rete.                         său  Pc  V io re l  II  găsise  ma­  mal  bine  decfl  cel   re
                                                                                                                                                                                                                                 le-au  spus  înaintea  dv.
             Lămpile,  pe  care  le  ţineau  atlrnate  Ia  brîu,  se  loveau                                                                                        Ce  melodie  searbădă  t  Ist   um bletul  semăna  cu  al  Iul.  N-are  rost  să  repetăm,
             unele  de  altele,  răspîndind  în  ju ru l  lor  melodia  unui                                                                                       pipăi  buzunarul  de  h   pan­  Iarna  aceea  cum plită   II   cu  mal  pufină  stră lu ci­
             concert  fără  seamăn.  U ltim u l  Îşi  făcu  loc  prin tre    el                                                                                    ta lo n i   Panii  erau   acolo.   smulsese  nevasta  sl  copilul.   re,  lu cru ri   binecunoscu­
             m aistrul  Cenaru.                                                                                                                                    Deschise  uşa  restaurantului   U n ul  după  a ltu l.  Rdmdse.se-   te  de  ţoală  lumea.
               —  Aşa  fecio ri  I  De  aici  porneşte  drum ul  spre  aba­                                                                                        Sl  din  prag  Ist  căută  :u  p ri­  ră  acolo  In  pum fnl.  sub  les­  V llcea  foslf  —   H une­
             taj,  Ie  spuse  el  M îin ile   lo r  ţineau  cu  stlngăcle  bara                                                                                                                  pedea  de  nebiruit.  Sl  to tu l   doara.   Fără   îndoială,
                                                                                                                                                                   virea  un  prieten,  o   masă
             de  s p rijin   fixată  de  pe reţii  co livie i.  Cînd  ochiul  „m a­                                                                                                                                             „c a lită llte    dum neavoas­
             g ic "  de  sub  Inscripţia  „P ersonal"  se  aprinse,  inim a  „ v i­                                                                                liberă   In tr-u n   co li  V  vdzu   se  sflrşise.
             te jilo r"  II  se  lăcu  c it  un  purice.  C o livia  a  p o rnit  în­                                                                              pe  Adrian.  Se  Indrep  ă  spre   A uzi  Iar  melo'dla   aceea   tră  de  s c riito r",  cum  sin ­
             cet.  A poi  mal  repede,  tot  mai  repede,  şl  In  căderea  el                                                                                     el.  Luase  cfteva  rfn ilu rt  sl   tristă  st  nefiresc  de   du re­  gu r  v l  le  denum iţi,  me­
             vijelioasă  spre  adîneuri,  parcă-1  îndemna  :                                                                                                      se  pregătea  să  plece.  Abia   roasă.   Un   ţigan   schilod   rită  o  discuţie.  Ir   mă­
               —  N u  vă  ten ieli I  Nu  vă  tem eti  !...  Cobora  13  m etri                                                                                                                                                 sura  In  care   este  dis­
             pe  secundă.  Şi  totuşi  s-a  oprit  neînchipuit  de  lin.                                                                                           p rim i  să  mal  bea  un  rom  chinuia  în  braţe  o  ardfarc   cu ta b il  orice  lucru.   A -
                                                                                                                                                                     Făcu  semn   chelnerului,   dc   acordeon,   fntref/nfnd
               —  El,  feciori,  am  a ju n s!  C îtva  tim p,  ăsta  va  fl  locul                                                                                                                                             preciem   —  cu   totală
             vostru  de  muncă.  S-au  Întors  tn  dreapta  şi  In  stingă,                                                                                        un  bă trtn el  slăbănog   dar   melodia  din  gură.  fără  pic
             dar  n-au  văzut  dectl  lemne  Înfip te  in  piatra  neagră  ce-l                                                                                    foarte  vio l.  să  aduce  două   de  vlagă.  II  p riv i  îndelung,   adm iraţie  —   sentim entul
             înconjura.  U itindu-se  cu  mare  luare  aminte,  A nd rei  des­                                                                                     rom uri  mari.                căulînd  să-î  citească  zodia,   p a triotic  care  se  degajă
             luşi  în  bezna  păm fntulul  forfo tin d   citeva  lu m in iţe   plă-                                                                                                                                             din  strolele  tic lu ite    de
             pînde   A colo  era  încrucişarea  de  g a le rii  care  făceau                                                                                         —  Singurătatea  te  p ilu le .   ti  făcu  semn  să  tacă.  A poi   dv.  N u  subscriem  Insă
             ocolul  p u ţu lu i  auxiliar,  aşa-zisa  gospodină  a   minei.                                                                                       Cum  se  scurg  a n ii I   C lnd   fi  păru  rău.
             Pe  gura  Iul  nu  coborau  In  tim pul  „ş u tu lu i"  oameni  şi                                                                                    eram  ffn ăr  o  atungarr,  acum   ...Ploaia   contenise.  UUlo   e xp rim ă rii  greoaie,  slîn-
             nici  nu  erau  scoşi  cărbuni  la  suprafaţă.  „G ospodina"                                                                                                                                                       gace,  de  felu l  celela  prin
                                                                                                                                                                   mă  biruie  ea.               era   pustie   sl   singura! ică
             aducea  neîncetat  fn  subteran  lemn,  fier,  maşini  pentru                                                                                                                                                      care  ne  anunţaţi  că  pe
             abataje.                                                                                                                                               îşi  aprinseseră cîte o ţigară   C rengile  dezgolite  fl  fugă­  pămtnt  „ trăiesc   alttea
               Âsta-i  orizon tu l  zece.  A ici,  de  citeva  zile,   m inerii                                                                                    $1  sorbiră  din  pahar*'.  A lo -   reau.  Paşii  II  puteau   duce
             au  deschis  abataje  noi.  N oi  o  să  aducem  de  la  „a u ­                                                                                       tă  ploaia  curgea   Irlr-u n a    oriunde...                m ulte  s o rtu ri".
             x ilia r"  cărucioare  cu  lemn.  Sub  fiecare  abataj  o   să                                                                                        In  răstim puri  stro p ii  se  ră­     G H .  I.  NEGREA         RAD U   SPATARU
             facem  cile   un  mic  depozit.  S-au  adus  cratere,  pe rfo ra ­
             toare  electrice,   şl  p ik u rl  straşnice.  Cu  tehnica  asta
             nu-i  de  joacă  Şi  acum,  la  treabă  Avem   douăsprezece
             abataje  de  aprovizionat  Tim pul  nu  stă  locului  —  fl  în ­  LA  RELUAREA
             deamnă  m aistrul.   *
               După  cfteva  zile.  de  la  un  capăt  la  celălalt,  pe  noul                                                                                                                   undeva  intr-un  colţ,
             orizont,  tin e rii  noştri  au  auzit  pentru  fn tîia  oară   un                                                          PA     TRIEI                                            voi  desena
             strigăt  strident  şl  repetat  :                                                                                                                                                   ţipătul  meu  de  dragoste.
               —  Ardeec !  Ardee !                                  ACTIVITĂŢII  CENA­
               Ştiau   de  la  Instructaj  înţelesul  Iul.  Se  puşca  undeva.                                                           Frunte  de  piatră  ridicată-n  slavă,                                        STAN  M A R IN
             Retraşi  Ia  lo cu rile   pentru  refugiu,  aşteptau  cu  în frig u ­                                                       Primind  lumina  lumii  viitoare,
             rare  să  audă  cum  se  va  dezlăntul  dinam ita  în  pieptul                                                              Tărim  unduitor  de  aur  —  soare,
             stratulu i  de  cărbune.  G aleria  fu  învă luită  de  o  linişte   CLULUI  „RITMURI"                                      Miraj  de  ape  cu  privire  gravă ;
             pe  cît  de  adîncă,  pe  a tîl  de  neagră  Doar  citeva  clipe.                                                           Vatră  de  neam  păstrată-n  cumpcni  grele             P U N T E
             Căci  pe  noul  orizont  răsună   o  bubuitură  năpraznlcâ,                                                                 Semeni  cu  chipul  fericiri!  mele.
             care  spintecă  tăcerea  Apoi,  totul  se  puse  din  nou   în
             mişcare.
                                                                      Dup A  o  *Acan|t  destul  de  lun­  Aflat  Ia  începutul  unei  noi  pe­  Pădure  veşnic  tînără,  străbună               Septembrie,
              Andrei.  îm preună  cu  a1|1  doi  foşti  briga die ri  de  la   ea.  cenaclul  judeţean  de  litera­  rioade  dc  activitate,  cenaclul  tre­                                     noapte  ciudată,
                                                                     tura  el  ArtA  „Ritmuri**,  de  pe  Mn-                            Cu  rădăcini  în  vremile  de  zbucium ;
             Bumbeşli,  aveau  de  aprovizionat  abatajele  opt  şl  nouă   fcA  redac|la  ziarului  „Drum ul  so­  buie  sA-şl  orienteze  activitatea  In                                      caldă,  dc  cuptor.
                                                                                                    primul  rlnâ  spre  analiza  temel-
             Clnd  ajunseră  cu  lem nul  pînă  la  suito rul  abatajului   cialismului**  Deva,  Işl  reia  duminl-   nleA  n  operelor  citite,  avind  la   Un  dor  străvechi  de  linişte,  un  buciut
             nonă,  A ndrei  se  uită  în  sus  tntr-un  hău  întunecos,   pe   rA  activitatea.  El  so  va  desfAşura   bazA  intenţia  generoasa  de  a  veni   In  fiecare  trunchi  al  tău  răsună.  Răbul'nel  dc  valuri
             care  i  se  părea  că  nu  avea  sâ-1  pătrundă  niciodată.  De   conform  tradiţiei  deja  existente.   in  sprijinul  autorului,  prinlr-o  cri-   Ca  o  imensă  oaste  sub  drapele   răzbatc-nvăluit.
                                                                     In  şcdin|e  lunare,  In  cadrul  cA-
             sus,  sc  auzea  ecou!  unui  răpăit  sacadat  ca  de  m itra ­  rora  sini  programaţi  la  IccturA au­  tlcA  scrioasA.  rczultatA  din  pătrun­  Cînţi  însuşi  imnul  năzuinţei  mele.
                                                                                                   derea  sensurilor  şl  Intenţiilor  aa-
             lieră.  A ndrei  II  asculta  cu  nespusă  plăcere.  Fiecare  tac,   tori  din  întregul  judeţ,  dornici   lc,  operaţie  ones'tA,  realizalA  cu                                  Privesc  un  capiteliu
             tac  al  „m itra lie re i"  subterane  îi  dădea  fio ri  Simţea  cum   kA-$I  cxpunA  lucrările   discuţiei   multâ   exlgcnţâ,  dar  şl  cu  un   Văzduh  boltit  peste  minuni  şi  spice
             acest  zgomot  ritm ic  îi  Încordează  muşchii,  fi  trezeşte   publice,  aprecierii  creatorilor  din   tact  deosebit,  tn  virtutea  unei   Din  tată-n  fiu  visîndu-ţi  viitorul;  frînt,
                                                                     ccrcurllo  literare  ale  Judeţului.
             senzaţii  neobişnuite,  care-1  supun  şi-l  cheamă  spre  ele.   N'oua  „stagiune"  —  dacA  sc  poa­  binecunoscute  etici  a  criticii.                                          de  albă  coloană
                                                                                                     Nu  trebuie  sA  ultAm  cA  fiecare
             Era  o  chemare  Irezistibilă                           te  numi  aşa  —  a  cenaclului  „R it­  nutor  este  animat  de  cele  mnl   Măiastră  de  argint  rotindu-fi  zborul      dîn  dusa  Calatis..-
              Se  schimbase  com plet   Devenise  tăcut.  După   şut.   m uri"  va  trebui  sA  însemne  un   bune  Intenţii,  pe  care  trebuie  sA   Spre  cea  mai-na!tă  stea  să  se  ridice ;
                                                                                            spre
                                                                     pas  important  In  evoluţia
             clnd  ce ila lţi  se  duceau  Ia  club  sau  Ia  plim bare,  el  se   maturitate,  spre  adinclrca  dezba­  te  privim  eu  seriozitate,  sA  le   Tu  ai  în  lume,  rotunjit  sub  stele,   $î-s  undeva  departe
                                                                                                   analizAm  profund  şi  cu  mult  simţ
             trln te a   pe  pat  şl  se  înfunda  în  cărţi  Dar  nu  citea  dcctt   terilor.  !n  favoarea   unei   ann-   de  rAspundere.  Unii  ccnacllştt  con-   Conturul  inimii  şi-ai  vieţii  mele.  şi  demult,
             una  tehnică,  pe  care  o  prim ise  de  la  m aistrul  llic    în   lizc  mal  profunde  a  creaţiilor  ci­  slderA  eA  ştacheta  exigenţei  nu                                  nc-un  ţărm  din  miazăzi,
                                                                     tite.  pentru  a  sprijini  In  mal  ma­                                                      TRAIAN  F IIIM O N
            zilele  de  in stru cta j.  Se  numea  „M in e ru l  în   abataj".  re  mAsurA  tinerii  autori.  poate  fl  ridicata  dedt  prin...  folo­                                          la  umbra  unui  templu
              Intr-o  dim ineaţă,  o rtacii  l-au  lăsat  pe  A ndrei   sub   FArA  tndnlall.  In  activitatea  des-   sirea  unul  limbaj  deseori  Jigni­
                                                                                                   tor,  Introducerea  In  circuitul  dis­
             abataj  să  slivulască  buştenii  şi  ei  au  plecat  Ia  „go spo­  fAşuratA  plnA  acum,  cenaclul  a   cuţiilor  a  unor  Invective  perso-                                       cc-nmircsmează  marea.
            dină",  după  un  nou  transport  de  cărucioare  cu  lemn   obţinut  succese  însemnate.  Auto­  ale.  dc  rea  Intenţie.  De  fapt.  In   D ESEN
             Cînd  s-au  întors,  ia-I  pe  A nd rei  de  unde  nu-l  rii  au  fost  sprijiniţi  prin  analize   asemenea  condiţii,  tocmai  exigen­
                                                                     deseori  temeinice,  la  obiect,  a-
              M aistrul,  care  veni  ca  de  obicei  să  vadă  cum  m er­                                                                                                                                    D A N   CONSTANTINESCU
                                                                     preclcrile  critice  constituind  nde-   ţa  este  cea  care  suferA*  Iar  rezul­
            ge  aprovizionarea  abatajelor  cu  lemn,  fn  loc  de   trei,   vArnte  stimulente  pentru  adlneirea   tatul  este  vizibil  prin  reducerea   Cu  fiecare  vis,
            găsi  numai  doi  brigadieri.                            tematicii  nbordate.  perfecţionarea   participArll  la  şedln(e(c  cenaclu­  mai  trag  o  linie  de  frumuseţe
              —  Unde-l  A nd rei  ?                                 stilului,  dobtndlrca   unei  „voci"   lui                          chipului  tău                                           ORE        E N IG M A T IC E
              __  Nu  l-am  găsit  nici  noi,  auzi  m aistrul  Cenaru.  ca­  personale,  reprezentative  pentru   Sintem   convinşi  cA   prlntr-o
             re  nu  clipeşte  măcar,  chiar  dacă  aude  şl  o  sută  de  ex­  flecare  In  parte.  Nu  o  datA  InsA,   activitate  laborloasA,  plînA  dc  se­  Te  desenez  cu  ochii  închişi
            plozii  de  dinam ită,  după  cum  i-a  mers  vestea  De  dala   in  şedinţele  cenaclului  critica  o-   riozitate  şl  competenta,  cenaclul   pe  un  fond  roz,                  Sc  zbat  zilnic  în  noi
            asta  sim ţi  cum  îl  cuprinde  năduşeala,  lip in d u -i  cămaşa   blectlvA  a   pArAsit  exigenţele  şl   „Ritmuri**  va  reuşi  sA-şl  îndepli­  adăugind  în  tonuri  diferite,   enigmatice  ore  —
             de  trup  Fără  să  sc  dea  în  vileag  fată  de  cei  doi  tineri,   limbajul  de  specialitate.  In  favoa­  nească  principala  sa  menire,  n-   mirosul  primăverii,
            scoase  tacticos  din  buzunarul  vestei  ceasul  lui  bătrfn,   rea  unor  Intervenţii  spectaculoa­  ceea  de  a  deveni  o  şcoalA  a  ti­  cerul  de  vară                       cu  foşnet  de  aripi                               <
             pe  care  şi  tatăl  său  II  purtase  o  viată  de  miner  II  dez­  se,  „de  efect",  In  care  accentul   nerilor  creatori,  un  factor  stimu­  şi  căldura  de  iulie,       Irecînd  peste  noapte.
            veli  din  batistă.  Trecuseră  cinci  minute.  II  cuprinse  o   era  deplasat  de  pc  conţinutul  ope­  lator  al  vieţii  literare  şl  artistice   bogăţia  toamnei             Lc  simţim  prezenţa
             nelinişte  sfîşleloare.  In  ritm u l  orn icu lui,  inim a  începu   rei  pe  aspecte  secundare,  Izolate   a  Judeţului.  şi  răcoarea  izvoarelor,                              numai  atunci,
            să  i  bată  mai  puternic   Cu  fiecare  m inut  cc  trecea,   dc  contextul  general  şl  Inlcrpre-   Şedinţa  de  dumlnleA  20  septem­  şoaptele  de  vînt,                      cînd  trupurile  arse
             neliniştea-1  sporea  tot  mai  m ult  A ndrei  nu  apărea  CV   taie  forţat  In  virtutea  unor  vagi   brie  va  avea  loc  la  sediul  redac­                                   dc  căldura  imaginaţiei
            era  de  făcut ?  H otărî  Adună  In  grabă  pe  toti  tin e rii                                                             parfumul  nopţilor  cosite
                                                                     şl  triste  Intenţii  de  teribilism  sau   ţiei  ziarului  „Drum ul  socialismu­                                           caută  apropierea.
            de  sub  abataje  Intr-un  colt.                         a  unor  mftrunte  Interese  perso­  lui'*,  la  orele  10.  Va  citi  poezie   şi  argintul  stelelor,
              O  lum iniţă  se  apropie  de  el.                     nale.                         Marla  lYfarcş.                       iar  la  sfîrşit,                                                        LETIJIA  VLADISLAV
              —  Ce  faci  Ilie   cu  atîtia  le cio ri ?  Dă-1  la  noi,  la  aba­
            taje,  auzi  m aistrul.  In  loc  de  răspuns,  porunci  :
              —  Pfnă  mă  întorc  al  g rijă   de  pru ncii  ăştia  ca   de
            ochii  tăi  I  Priceput-ai  ?
              Şi  m aislrul  Începu  goana.  D ispariţia  lut  A ndrei  tl                                                                                                                   a  lui  Gheorghe  Pîtut.  amîndol   ză,  Iţi  păstrează  am intirea,  dă
            da  dc  gtndit  Dacă   I  se  întlm plă  ceva?  In  mină   se   SATUL                                                                                                            ardeleni,  poartă  amprenta  tra ­  viată,  linişte  şl  pace  om ului
            pot  petrece  multe.  Faci  un  pas  greşit  şi  te  trezeşti  zbu-                   IN  P O E Z IA   TINERILOR                                                                 diţionalistă,   însem nul   unui   călător.  E  de  ajuna  să   stal
            rlnd  prin  cine  ştie  ce  rostogol,  de  unde  nici  dracu  nu                                                                                                                 puternic  sentim ent  al  v ie ţii  re ­  „în tin s   pe  spate  l  sus  pe  m a­
             te  mai  scapă  teafăr.  Nu  In  zadar  înainte  de  coborîre  se                                                                                                               generatoare.  De  ce  acest  sen­  lu l  apel  /'*  să  priveşti  în  go­
            face  atîta  pregătire  celor  nou  ven iţi.  „A s ta -i  mina  cu                                                                                                               tim ent  ?  „E  ca  şl  cum  trăirea   lu ri  ca  Intr-o  lin işte   eternă  şl
             bucuriile  şi  neplăcerile  ci".  îşi  spuse  pentru  sine  mais­                                                                                                               în  tradiţie,  cum  spune   N ico-   regenerezi,   prim eşti   pute­
             lru l.  coborfnd  cu  pas  grăbit  fiece  colţişor  de  pe  noul   Satul,  păstrătorul  o b ice iu ri­  opri  numai  la  doi  din  cel  mai   d in ii  de  înţelegere   filozollcă   iepelor  sînt  pline  de  praf   şl   lar-  Manolescu.  ar  destupa  Iz­  rile    seculare  ale  păm ln tu lul
            orizont.  Pc  unde  trecea.  întreba :                   lor  străvechi,  al  d a tin ilo r   şi   tin e ri  poeţi  care   au  descris,   tn  fa|a  lum ii.  In  acelaşi  u n i­  sudoare"  („D e a lu ri")  voarele  cele  mai  profunde  ale   („B ucu ria").  Satul  în  poezia  Iul
              —  N -ati  văzul  un  fee io r  lung,  cu  salopetă   nouă  ?  legendelor, al  unei  v ie li  sp iritu a ­  In  versurile  lor.  satul  ardelean   vers  al  satului,  alături  de  ideea   fiin ţe i,  redind  om ului  com uni­  P ituţ  este  şl  lo cul  unde   se
              —  N-am  văzut I                                       le bogate, cu  un  univers  specific   cu  un  re lie f  aspru  şl  solemn,   trecerii  e  şi  cea  a  co n tin u ită ţii   Poetul  se  simte  organic  le­  carea  cu  absolutul,  cu  veşni­  fac  „schim b  de  taine  cu  stră­
              O am enii  îşi  vedeau  mal  departe  de  munca  lor  Dar   Sl  relief  ondulat,  satul  genetic   frăm fntat  de  mişcări  geologice   generaţiilor,  ilustrată  a tll   de   gal  de  lumea  s/ilului,  de  lo­  cia".  Şi  unde  există  o  mal  pu­  m oşii",  cum  spune  Blaga,  este
             fiecare  „n-am   văzut”  sporea  tulburarea  m aistrului.  T e r­  cu  prim ele  începuturi  de  exis­  si  istorice  frumos   în   „C o b o rîn d ":  „In    cu rile   natale  :  „A re sta   e  ţin u ­  ternică  tradiţie,  dacă  nu  la  sat  ?   investit  cu  pulerea  dc  a  preves­
            minase  de  scotocit  toate  ga le riile  orizon tu lui.  N ici  un   tentă,  a  influenta!  în  toole  tim ­  fon  Alexandru.  în  cele  trei   groapa  aceea  de  nord  /  (răreş­  tul  meu,  viaţa  mea  >  pulerea,   Gheorghe  P ilut  vede  în  sat  un   ti  „ve n ire a   cuiva  însem nat"  şi,
            rezultat  începu  să  urce  prin  abataje.  Unul.  al  doilea.  p u rile  pe  crea to rii  lim bii.   pe   volum e  („C um   să  vă   spun".   te  casa  noastră  /îm prejm uită   singele,  oasele,  flăcă rile  ce  mă   loc  regenerator,  în vio ră to r,  care   ca  şl  străbunii,  el  ştie  „că  va
                                                                                                                                                               m istuie"  („A ic i"),  de  acei  oa­
            La  al  şaptelea,  m aistrul  era  frîn t  de  oboseală  şi  ud  din   poeţii  dintotdeauna  şi  de  pre­  „V ia ta   deocamdată".  „In fe rn u l   ru  sînge  /  în  cumpăna  (in lîn il.   meni  solitari  şi  m îndri.  care  eu   îi  dă  noi  puteri  :  „N u m ai  vara   veni  un  cintec  /  aproape  m ort
            creştet  ptnă-n  tălpi.  A ndrei  nicăieri   Pe  fată  i  se  nă-   tutindeni.  Fiecare  a  luai  ceea   discutab il’)  „F iin d   un  poet   al   /  tatăl  meu  răstignii,  /  pîrghia   ne  mal  adunăm  /  puterile  /   dc  d o ru l  lu m ii"  —  („C întecul
            clăise  sudoarea  cu  praf  de  cărbune.  Dar  m aistrul  nu   ce  corespundea   tră irilo r   lui   satului  —  cum  afirm ă  I.  D   subţire  e  mama  tînără  /  înşu­  în frun ta t  de  veacuri  fu rtu n ile    sub  acoperişul  casei  din  sat  I   poetului").
                                                                                                                                                               şi  care  şi-au  dus  existenta,  aşa
             se  opri  o  clipă.  Era  poate  in  prim ejdie  viaţa  om ului  ce-î   interioare.   filoanele  de   nur   Bălan  —  ridică.  în  sp iritu l  lu i   rubată  in  braţele  Iul  noduroa­  cum  spune  Rlaga,  „sub  zodii   („Fără   m otiv").  Totodată,  cu   Din  ce  In  ce  mal  m ult.  se
             fusese  dat  In  g rijă   cu  atfla  încredere  N ici  o  speranţă.   ale  sufle tulu i  popular,  rezonan­  Blaga.   sem nificaţia   la ple lo r   se  dc  lemn.  I  Şi  izvorăsc  din   dulci-am arc”   lată  o  im aqine   ochii  om ului  care  a  plecat  din   observă  fn  poezia   tin e rilo r,
            Sufletul  Însă-I  îndemna  să  nu  stea  locului  A runcă  de   tele  adinei  ale  cfntecelor,  im a­  particulare  la  generalizări  cu   pieptul  străm oşilor  /  izvoarele   m aqislrală   a  acelor  păstrători   universul  natal,  vede  undeva   im aginea  satului  pierdut  un­
             pe  el  haina,  ce-l  devenise  nespus  de  grea,  şi  porni  mal   ginea  unui  tărtm   de  vis  sau   tenlă  de  u n ive rsa lita te "   U n i­  eterne"  de  datini  :  „P ăstorii  uzi  tn  ju ­  departe  „satele  pâ m în tiilu i  de   deva,  la  începuturile  existen­
             departe  După  cltîva  paşi.  un  curent  de  aer  fi  stinse   de  pierdute   reaşezări  sufle­  versul  montan,  cu  asprimea  Şi   Un  tablou  viu,  plin  de  m iş­  rul  focului  cu  glugi  dc  cau­  lu n i"  („L u m in ă rile ").  te!  prim are,  transcedent,  pro­
             lampa  O  aruncă  cit  colo  tn  abataj  $i  apucă  grăbit  una   teşti.  Salul  a  fost  întotdeauna   măreţia  lui.  cu  elemente  spe­  care.  se  creionează  fn  „Fem ei­  ciuc  /  trase  pcsic  cămăşi  im -   A m in tirile   ro p ilă rie i  sînt  le ­  babil  o  Influenţă  bloqlană  Sa­
             aprinsă  ce  sta  agăţată  într-un  steamp.  Fiecare  secundă   izvor  şi  taină,  m it  şi  datină   cifice  are  adinei  rezonanţe  In   le "  care.  „pleacă  la  cim p   in   bîcsile  de  pinză  /  şi  bite  cio-   gate  de  sat,  nu  se  pot  pierde :   tu l  m itic,  de  legendă  şl  dati­
             avea  preţul  v ie ţii.  Ea  putea  aduce  la  urechile  sale   T ransform ările   survenite   cu   sullelu)  poetului  care,   urm ă­  zori  /  Cu  năfrăm i  mari  slrinse   luroase  cu  măciucă  de  sp in i"   „Spaima  că  vine  cineva  /  în   nă,  care  face  legătura  cu  stră­
             o  veste  cum plită,  ce  l-ar  li  chinu it  totdeauna.  Un  licăr   tim pu l  nu  l-au  ştirb it   nim ic   reşte  bărbaţii  plecaţi  fn   pă­  pe  cap” .  /  („U m ezeală” ).  Pînă  şi  ziua   copilării*   şi-o  să  mă  fure  din   bu nii  din  adîneuri,  se  p re lu n ­
             de  nădejde  Ii  înzeci  puterile,  qrăbindu-l          din  aceste  com ori  specifire  lui.   duri  în  căutarea  „tru n c h iu lu i   O b ice iu rile    satului,  nunţile   vine  în  sat  altfel,  neobişnuit  :   somn  I  Irebule  să  stea  lîngă   geşte  ca  o  im agine  vie.  veş­
              Urcă  scările  su ito ru lu i  abatajului  nouă,  ra  $1  în  u r­  N iciunde  trecerea  tim pului  nu   cu  barcă".  Ideea  trecerii  gene­  au  un  specific  rleo-ebit.  sobru   „Ca  o  bombă  cad  zo rii  In  sal"   m ine"  şi  îşi  cheamă  mama  să  i   nică,  în  sufletul  celor  năsouti
             mă  cu  douăzeci  de  ani.  cînd  era  lînăr  şi  sprinten.  A ju n ­  lasă  mai  puţine  urm e  ca  la  sat.   ra ţiilo r  parcă  niciunde   nu   c   („In   m unţi"),  lără  a  li  însă,   şi  o  dată   cu  zorii   „Păsările   însufleţească  am intirea  „p e ntru   în  el  şi-l  urm ăreşte  p re tu tin ­
             se  la  c itiv a   paşi  de  ort  şi  se  opri  buim ăcit.  Cît  adevăr  exprim a  Lurian  Bla-   mai  adm irabil  prinsă  ca  fn  poe­  lipsite  de  co lo rit  :  „D ar  nun­  rod  aerul  tare  /  şi  din  frecuşul   drum ul  de  acum "  pc  care,  tot   deni.  De  aceea,  m ulţi  dintre
              —  Am   vedenii  ?  —  se  întrebă  m aistrul  Nn  !  Cel  cc   ga  cînd  spunea  :  „Eu  cred  câ   zia  „Ca  în  paradis".  în   car/*   tite  la  noi  pline  de  coamele   acesta  sc  aprinde  un  cin tcc  /   ce-t  al  lui  „tre b u ie   să  vină  la
             tăia  cărbune  în  fata  lui  era  Andrei,  lunganul  cu  pâr                                                                                                                                                 poelii  tine ri  se  întorc  sure  sat
                                                                     veşnicia  s-a  născut   la   sal” .   imaginea  unui  c im itir  de  tară   cailor  /  şi  clopote  roşcate   ia   ce  ridică  salul  la  rang  de  pla-
             auriu,  harnic  şl  tăcut  la  treabă                                                                                                                                           m aică"  fiindcă,  e  o  eroare  „să   ca  spre  o  sursă  de  apă  vie  oen-
                                                                     Permanenţă  a  veacurilor   de   nu  înspăi mintă,   nu   înclina   ham uri  cu  panglici  tricolore.  *   nelă"  /  („Z o rii').
                                           VICTOR  DELEANU                                                                                                                                   le  laşi  ris ip it"  („La  m aică’").   tru  cîntecul  lor.
                                                                    existentă,  salul  a  atras  pe  mî-   spre  angoase  şi  pesimism,  ci.   la  căp.V !ru  m in jii  duc  frunze   întreaga  pocvlc  a  tui   Ion   Te  po(i  risipi  în  lume,  dar  fn
        V.                                                           n u ilo rii  de  stihuri.  Ne   vom  dim potrivă,  dă  culoare   a titu ­  ţepene  de  stejar  '  şr  b u rţile  Alexandru,   ca   de  altlcl,  şi  sat  niciodată  Satul  te  pustrea-  IO N   STEJEREANU
   83   84   85   86   87   88   89   90   91   92   93