Page 88 - Drumul_socialismului_1968_09

s
Poşta
Povestire

literară

— Num ai urcuş ?
— Nu. Va fl şi coborlş.
— C lnd ?
— A t răbdare Să străpungem mal în tll m untele Sfre­ T ltln a Voroceo — Bă­
deleşte. Nu-I vrem e de pierdut. nită Nu obişnuim să
— M arine, cînd aud ultim a oară „Răsună Valea" am facem apreaierl de
Intins-o . complezenţă. Am găsit
— Unde dracu Itl zboară gln d u l ? versu ri ţntersante p rin ­
— In adine. Nu ştiu de ce mă trage a|a acolo, tre poeziile d v „ dar şf
...O colonie de m ineri cu case m ici. Pe m alul m ultă, toarte m ultă zgu­
sting al J iu lu i, ctleva barăci. Dar ce im portantă are Paşii duc ră. V I se Impune pe
prim a vedere? Doar din barăcile şantierului au v iito r o mal migăloasă
plecat I muncă de concentrare
9
Seara l-a găsit cu dialogul pe buze. Uitaseră de foa­ şt finisare a versului.
me, de sete, de satele şi oraşele natale. T oţi aveau un N -ar strica, pe alocuri,
ţel precis : m ineri la cărbune. C inci zile au făcut un mal puţin retorism (deci
in structaj de specialitate, după ce m edicul a scris pe mal m ultă disc relief.
fişa lor : ,,apt pentru subteran". S-au culcat cu to ţii a­ o r h m d ( £ . . . A jo n I. Pădureanu —
proape îm brăcaţi Clipa cea mare era aproape. Ohaba. De data aceasta
Dim ineaţa veni repede Băieţii au lăsat pa turile calde găsim ctleva Im agini izo­
şl acum alergau pe m alul Jiu lu i, spre mină. A ju n şi reau şl începea v ln tu l. late. Irumoase. care de­
aici. s-au aşezat !n fata ghişeului lăm păriei C lnd le-a Floarea din glaslrâ se o- Smulqeo ultim ele Irun/.e In- notă un oarecare pro­
venit rfndul, au întins marca şi fn schim bul ei li s-a lilise . Petalele-şl strluseseră llrzlate, trem urătoare şl gres. Ansam blul fnsd
dat c ile o lampă. Tot control!ndu-le. nici nu şi-au dat nervurile, bobocul întreg nepregălite să primească mat e confuz şl greoi.
seama cln d au ajuns pe rampa puţulu i Nu se mai deo­ se ponosise, ca după o bru- Cum tradu ceţi dv., de
sebeau de ce ila lţi m ineri Razele soarelui încă nu co- md de noiem brie. Afară, tăişul ge rului pildă, ve rsu rile : „ P ri­
borîseră deasupra m inei. Şi asla-i bucura m ult do lot. ploaia nervoasă fover saca­ A drian se ridică să plece. veam attrnote pe zidul
Doreau ca, în prim a zi, să se asemene ctt mai m ult cu dat sticla ferestrei, slăbită Işl slrtnseră m tinile. Maf tim pu lu i, f Veşm intele
lin stol de lic u ric i neastim părali, strălucind în noap­ fn rama lem nului v tc b l sl ceru băutură. Abia după at spălate, pe vatra cu
te. aşa cum văzuseră in fiecare dim ineaţă pe defileu. uscat Toată casa e a nu­ doilea pahar a n ii treceau foc Aceeaşi răm lne
— Hal, in tra (i I Nu vă teme(i ! N-avem geam uri jos. mai o pustietate, caie te arin el. m ln qtin du-l dureros sltuallo şl fn cazul poe­
da-l fain, strigă la el cuplătorul. fn tim p cc ridică uşa îngrozea st te fugdrcc afară, Si crud. Făcu s lo rfâ ri să se ziilo r din u ltim u l dv.
de proiecţie a co livie i. Unul c ile unul luară loc in co­ acolo unde oam enii ii'tă ne­ gfndeascd la altceva, dar plic Deocamdată altă
liv ia pu ţulu i, llpin du -şl um erii de pereţii reci de tablă. cazurile si rid, Ist to t foc cumpăna v ie ţii se clătina J n c u ra la re ". dcctt sta­
de viata asta plină 1e ne- 1n mintea sa. II sfredelea tu l de a c iti mereu st
In suflet, se oprea...
prevdzut.
DRUMUL po stiiI sub ram urile salcl- fl aştepta seară de seară. cit mal m ult. nu vă pu­
O vedea pe Ileana cum
Dupd colţ, doi tine ri, adă­
tem da.
C. G. — Deva. S tilu l
m ulut ciunt It, se
în jrn p a u
Adine. In noaptea clnd
au
un ul în altul. Se îndepărta­ Sc iubiseră de clnd se ş ti­ din „ Scrisoarea" dv. es­
prea
te prea cum inle,
li m ărturisise că vor aveo
S P R vorba despre ceva foarte co p ilu l lor, la crim ile neves­ edulcorai, cu prea m ulte
ră g ră b iţi sl băiatul aduse
lo curi comune. De a lt-
tei erau lie rb ln ft ca focul.
serios Cunoştea proi edeele
astea sl le aproba. T ine re­ Se sfâtuiseră. Va II băiat lei. lu cru rile pe care le
spuneli. s-au mal spus.
s l-l vor Iubi am lndof.
Va
ţea are fe lu l el de-a nu tua
ABATAJ (i) viafa 1n seamă. A ltfe l... B i­ li co p ilu l lor... In asemenea cazurt tre ­
buie să încercatI s-o 1a-
Războiul îşi luase zălogul
ne că există prelata asta a
ce ţl altfe l, fn orice caz
v le fii, care se cheam I ffne-
re Avea ch ip u l mamei, dar
rete. său Pc V io re l II găsise ma­ mal bine decfl cel re
le-au spus înaintea dv.
Lămpile, pe care le ţineau atlrnate Ia brîu, se loveau Ce melodie searbădă t Ist um bletul semăna cu al Iul. N-are rost să repetăm,
unele de altele, răspîndind în ju ru l lor melodia unui pipăi buzunarul de h pan­ Iarna aceea cum plită II cu mal pufină stră lu ci­
concert fără seamăn. U ltim u l Îşi făcu loc prin tre el ta lo n i Panii erau acolo. smulsese nevasta sl copilul. re, lu cru ri binecunoscu­
m aistrul Cenaru. Deschise uşa restaurantului U n ul după a ltu l. Rdmdse.se- te de ţoală lumea.
— Aşa fecio ri I De aici porneşte drum ul spre aba­ Sl din prag Ist căută :u p ri­ ră acolo In pum fnl. sub les­ V llcea foslf — H une­
taj, Ie spuse el M îin ile lo r ţineau cu stlngăcle bara pedea de nebiruit. Sl to tu l doara. Fără îndoială,
virea un prieten, o masă
de s p rijin fixată de pe reţii co livie i. Cînd ochiul „m a­ „c a lită llte dum neavoas­
g ic " de sub Inscripţia „P ersonal" se aprinse, inim a „ v i­ liberă In tr-u n co li V vdzu se sflrşise.
te jilo r" II se lăcu c it un purice. C o livia a p o rnit în­ pe Adrian. Se Indrep ă spre A uzi Iar melo'dla aceea tră de s c riito r", cum sin ­
cet. A poi mal repede, tot mai repede, şl In căderea el el. Luase cfteva rfn ilu rt sl tristă st nefiresc de du re­ gu r v l le denum iţi, me­
vijelioasă spre adîneuri, parcă-1 îndemna : se pregătea să plece. Abia roasă. Un ţigan schilod rită o discuţie. Ir mă­
— N u vă ten ieli I Nu vă tem eti !... Cobora 13 m etri sura In care este dis­
pe secundă. Şi totuşi s-a oprit neînchipuit de lin. p rim i să mal bea un rom chinuia în braţe o ardfarc cu ta b il orice lucru. A -
Făcu semn chelnerului, dc acordeon, fntref/nfnd
— El, feciori, am a ju n s! C îtva tim p, ăsta va fl locul preciem — cu totală
vostru de muncă. S-au Întors tn dreapta şi In stingă, un bă trtn el slăbănog dar melodia din gură. fără pic
dar n-au văzut dectl lemne Înfip te in piatra neagră ce-l foarte vio l. să aduce două de vlagă. II p riv i îndelung, adm iraţie — sentim entul
înconjura. U itindu-se cu mare luare aminte, A nd rei des­ rom uri mari. căulînd să-î citească zodia, p a triotic care se degajă
luşi în bezna păm fntulul forfo tin d citeva lu m in iţe plă- din strolele tic lu ite de
pînde A colo era încrucişarea de g a le rii care făceau — Singurătatea te p ilu le . ti făcu semn să tacă. A poi dv. N u subscriem Insă
ocolul p u ţu lu i auxiliar, aşa-zisa gospodină a minei. Cum se scurg a n ii I C lnd fi păru rău.
Pe gura Iul nu coborau In tim pul „ş u tu lu i" oameni şi eram ffn ăr o atungarr, acum ...Ploaia contenise. UUlo e xp rim ă rii greoaie, slîn-
nici nu erau scoşi cărbuni la suprafaţă. „G ospodina" gace, de felu l celela prin
mă biruie ea. era pustie sl singura! ică
aducea neîncetat fn subteran lemn, fier, maşini pentru care ne anunţaţi că pe
abataje. îşi aprinseseră cîte o ţigară C rengile dezgolite fl fugă­ pămtnt „ trăiesc alttea
Âsta-i orizon tu l zece. A ici, de citeva zile, m inerii $1 sorbiră din pahar*'. A lo - reau. Paşii II puteau duce
au deschis abataje noi. N oi o să aducem de la „a u ­ tă ploaia curgea Irlr-u n a oriunde... m ulte s o rtu ri".
x ilia r" cărucioare cu lemn. Sub fiecare abataj o să In răstim puri stro p ii se ră­ G H . I. NEGREA RAD U SPATARU
facem cile un mic depozit. S-au adus cratere, pe rfo ra ­
toare electrice, şl p ik u rl straşnice. Cu tehnica asta
nu-i de joacă Şi acum, la treabă Avem douăsprezece
abataje de aprovizionat Tim pul nu stă locului — fl în ­ LA RELUAREA
deamnă m aistrul. *
După cfteva zile. de la un capăt la celălalt, pe noul undeva intr-un colţ,
orizont, tin e rii noştri au auzit pentru fn tîia oară un PA TRIEI voi desena
strigăt strident şl repetat : ţipătul meu de dragoste.
— Ardeec ! Ardee ! ACTIVITĂŢII CENA­
Ştiau de la Instructaj înţelesul Iul. Se puşca undeva. Frunte de piatră ridicată-n slavă, STAN M A R IN
Retraşi Ia lo cu rile pentru refugiu, aşteptau cu în frig u ­ Primind lumina lumii viitoare,
rare să audă cum se va dezlăntul dinam ita în pieptul Tărim unduitor de aur — soare,
stratulu i de cărbune. G aleria fu învă luită de o linişte CLULUI „RITMURI" Miraj de ape cu privire gravă ;
pe cît de adîncă, pe a tîl de neagră Doar citeva clipe. Vatră de neam păstrată-n cumpcni grele P U N T E
Căci pe noul orizont răsună o bubuitură năpraznlcâ, Semeni cu chipul fericiri! mele.
care spintecă tăcerea Apoi, totul se puse din nou în
mişcare.
Dup A o *Acan|t destul de lun­ Aflat Ia începutul unei noi pe­ Pădure veşnic tînără, străbună Septembrie,
Andrei. îm preună cu a1|1 doi foşti briga die ri de la ea. cenaclul judeţean de litera­ rioade dc activitate, cenaclul tre­ noapte ciudată,
tura el ArtA „Ritmuri**, de pe Mn- Cu rădăcini în vremile de zbucium ;
Bumbeşli, aveau de aprovizionat abatajele opt şl nouă fcA redac|la ziarului „Drum ul so­ buie sA-şl orienteze activitatea In caldă, dc cuptor.
primul rlnâ spre analiza temel-
Clnd ajunseră cu lem nul pînă la suito rul abatajului cialismului** Deva, Işl reia duminl- nleA n operelor citite, avind la Un dor străvechi de linişte, un buciut
nonă, A ndrei se uită în sus tntr-un hău întunecos, pe rA activitatea. El so va desfAşura bazA intenţia generoasa de a veni In fiecare trunchi al tău răsună. Răbul'nel dc valuri
care i se părea că nu avea sâ-1 pătrundă niciodată. De conform tradiţiei deja existente. in sprijinul autorului, prinlr-o cri- Ca o imensă oaste sub drapele răzbatc-nvăluit.
In şcdin|e lunare, In cadrul cA-
sus, sc auzea ecou! unui răpăit sacadat ca de m itra ­ rora sini programaţi la IccturA au­ tlcA scrioasA. rczultatA din pătrun­ Cînţi însuşi imnul năzuinţei mele.
derea sensurilor şl Intenţiilor aa-
lieră. A ndrei II asculta cu nespusă plăcere. Fiecare tac, tori din întregul judeţ, dornici lc, operaţie ones'tA, realizalA cu Privesc un capiteliu
tac al „m itra lie re i" subterane îi dădea fio ri Simţea cum kA-$I cxpunA lucrările discuţiei multâ exlgcnţâ, dar şl cu un Văzduh boltit peste minuni şi spice
acest zgomot ritm ic îi Încordează muşchii, fi trezeşte publice, aprecierii creatorilor din tact deosebit, tn virtutea unei Din tată-n fiu visîndu-ţi viitorul; frînt,
ccrcurllo literare ale Judeţului.
senzaţii neobişnuite, care-1 supun şi-l cheamă spre ele. N'oua „stagiune" — dacA sc poa­ binecunoscute etici a criticii. de albă coloană
Nu trebuie sA ultAm cA fiecare
Era o chemare Irezistibilă te numi aşa — a cenaclului „R it­ nutor este animat de cele mnl Măiastră de argint rotindu-fi zborul dîn dusa Calatis..-
Se schimbase com plet Devenise tăcut. După şut. m uri" va trebui sA însemne un bune Intenţii, pe care trebuie sA Spre cea mai-na!tă stea să se ridice ;
spre
pas important In evoluţia
clnd ce ila lţi se duceau Ia club sau Ia plim bare, el se maturitate, spre adinclrca dezba­ te privim eu seriozitate, sA le Tu ai în lume, rotunjit sub stele, $î-s undeva departe
analizAm profund şi cu mult simţ
trln te a pe pat şl se înfunda în cărţi Dar nu citea dcctt terilor. !n favoarea unei ann- de rAspundere. Unii ccnacllştt con- Conturul inimii şi-ai vieţii mele. şi demult,
una tehnică, pe care o prim ise de la m aistrul llic în lizc mal profunde a creaţiilor ci­ slderA eA ştacheta exigenţei nu nc-un ţărm din miazăzi,
tite. pentru a sprijini In mal ma­ TRAIAN F IIIM O N
zilele de in stru cta j. Se numea „M in e ru l în abataj". re mAsurA tinerii autori. poate fl ridicata dedt prin... folo­ la umbra unui templu
Intr-o dim ineaţă, o rtacii l-au lăsat pe A ndrei sub FArA tndnlall. In activitatea des- sirea unul limbaj deseori Jigni­
tor, Introducerea In circuitul dis­
abataj să slivulască buştenii şi ei au plecat Ia „go spo­ fAşuratA plnA acum, cenaclul a cuţiilor a unor Invective perso- cc-nmircsmează marea.
dină", după un nou transport de cărucioare cu lemn obţinut succese însemnate. Auto­ ale. dc rea Intenţie. De fapt. In D ESEN
Cînd s-au întors, ia-I pe A nd rei de unde nu-l rii au fost sprijiniţi prin analize asemenea condiţii, tocmai exigen­
deseori temeinice, la obiect, a-
M aistrul, care veni ca de obicei să vadă cum m er­ D A N CONSTANTINESCU
preclcrile critice constituind nde- ţa este cea care suferA* Iar rezul­
ge aprovizionarea abatajelor cu lemn, fn loc de trei, vArnte stimulente pentru adlneirea tatul este vizibil prin reducerea Cu fiecare vis,
găsi numai doi brigadieri. tematicii nbordate. perfecţionarea participArll la şedln(e(c cenaclu­ mai trag o linie de frumuseţe
— Unde-l A nd rei ? stilului, dobtndlrca unei „voci" lui chipului tău ORE E N IG M A T IC E
__ Nu l-am găsit nici noi, auzi m aistrul Cenaru. ca­ personale, reprezentative pentru Sintem convinşi cA prlntr-o
re nu clipeşte măcar, chiar dacă aude şl o sută de ex­ flecare In parte. Nu o datA InsA, activitate laborloasA, plînA dc se­ Te desenez cu ochii închişi
plozii de dinam ită, după cum i-a mers vestea De dala in şedinţele cenaclului critica o- riozitate şl competenta, cenaclul pe un fond roz, Sc zbat zilnic în noi
asta sim ţi cum îl cuprinde năduşeala, lip in d u -i cămaşa blectlvA a pArAsit exigenţele şl „Ritmuri** va reuşi sA-şl îndepli­ adăugind în tonuri diferite, enigmatice ore —
de trup Fără să sc dea în vileag fată de cei doi tineri, limbajul de specialitate. In favoa­ nească principala sa menire, n- mirosul primăverii,
scoase tacticos din buzunarul vestei ceasul lui bătrfn, rea unor Intervenţii spectaculoa­ ceea de a deveni o şcoalA a ti­ cerul de vară cu foşnet de aripi <
pe care şi tatăl său II purtase o viată de miner II dez­ se, „de efect", In care accentul nerilor creatori, un factor stimu­ şi căldura de iulie, Irecînd peste noapte.
veli din batistă. Trecuseră cinci minute. II cuprinse o era deplasat de pc conţinutul ope­ lator al vieţii literare şl artistice bogăţia toamnei Lc simţim prezenţa
nelinişte sfîşleloare. In ritm u l orn icu lui, inim a începu rei pe aspecte secundare, Izolate a Judeţului. şi răcoarea izvoarelor, numai atunci,
să i bată mai puternic Cu fiecare m inut cc trecea, dc contextul general şl Inlcrpre- Şedinţa de dumlnleA 20 septem­ şoaptele de vînt, cînd trupurile arse
neliniştea-1 sporea tot mai m ult A ndrei nu apărea CV taie forţat In virtutea unor vagi brie va avea loc la sediul redac­ dc căldura imaginaţiei
era de făcut ? H otărî Adună In grabă pe toti tin e rii parfumul nopţilor cosite
şl triste Intenţii de teribilism sau ţiei ziarului „Drum ul socialismu­ caută apropierea.
de sub abataje Intr-un colt. a unor mftrunte Interese perso­ lui'*, la orele 10. Va citi poezie şi argintul stelelor,
O lum iniţă se apropie de el. nale. Marla lYfarcş. iar la sfîrşit, LETIJIA VLADISLAV
— Ce faci Ilie cu atîtia le cio ri ? Dă-1 la noi, la aba­
taje, auzi m aistrul. In loc de răspuns, porunci :
— Pfnă mă întorc al g rijă de pru ncii ăştia ca de
ochii tăi I Priceput-ai ?
Şi m aislrul Începu goana. D ispariţia lut A ndrei tl a lui Gheorghe Pîtut. amîndol ză, Iţi păstrează am intirea, dă
da dc gtndit Dacă I se întlm plă ceva? In mină se SATUL ardeleni, poartă amprenta tra ­ viată, linişte şl pace om ului
pot petrece multe. Faci un pas greşit şi te trezeşti zbu- IN P O E Z IA TINERILOR diţionalistă, însem nul unui călător. E de ajuna să stal
rlnd prin cine ştie ce rostogol, de unde nici dracu nu puternic sentim ent al v ie ţii re ­ „în tin s pe spate l sus pe m a­
te mai scapă teafăr. Nu In zadar înainte de coborîre se generatoare. De ce acest sen­ lu l apel /'* să priveşti în go­
face atîta pregătire celor nou ven iţi. „A s ta -i mina cu tim ent ? „E ca şl cum trăirea lu ri ca Intr-o lin işte eternă şl
bucuriile şi neplăcerile ci". îşi spuse pentru sine mais­ în tradiţie, cum spune N ico- regenerezi, prim eşti pute­
lru l. coborfnd cu pas grăbit fiece colţişor de pe noul Satul, păstrătorul o b ice iu ri­ opri numai la doi din cel mai d in ii de înţelegere filozollcă iepelor sînt pline de praf şl lar- Manolescu. ar destupa Iz­ rile seculare ale păm ln tu lul
orizont. Pc unde trecea. întreba : lor străvechi, al d a tin ilo r şi tin e ri poeţi care au descris, tn fa|a lum ii. In acelaşi u n i­ sudoare" („D e a lu ri") voarele cele mai profunde ale („B ucu ria"). Satul în poezia Iul
— N -ati văzul un fee io r lung, cu salopetă nouă ? legendelor, al unei v ie li sp iritu a ­ In versurile lor. satul ardelean vers al satului, alături de ideea fiin ţe i, redind om ului com uni­ P ituţ este şl lo cul unde se
— N-am văzut I le bogate, cu un univers specific cu un re lie f aspru şl solemn, trecerii e şi cea a co n tin u ită ţii Poetul se simte organic le­ carea cu absolutul, cu veşni­ fac „schim b de taine cu stră­
O am enii îşi vedeau mal departe de munca lor Dar Sl relief ondulat, satul genetic frăm fntat de mişcări geologice generaţiilor, ilustrată a tll de gal de lumea s/ilului, de lo­ cia". Şi unde există o mal pu­ m oşii", cum spune Blaga, este
fiecare „n-am văzut” sporea tulburarea m aistrului. T e r­ cu prim ele începuturi de exis­ si istorice frumos în „C o b o rîn d ": „In cu rile natale : „A re sta e ţin u ­ ternică tradiţie, dacă nu la sat ? investit cu pulerea dc a preves­
minase de scotocit toate ga le riile orizon tu lui. N ici un tentă, a influenta! în toole tim ­ fon Alexandru. în cele trei groapa aceea de nord / (răreş­ tul meu, viaţa mea > pulerea, Gheorghe P ilut vede în sat un ti „ve n ire a cuiva însem nat" şi,
rezultat începu să urce prin abataje. Unul. al doilea. p u rile pe crea to rii lim bii. pe volum e („C um să vă spun". te casa noastră /îm prejm uită singele, oasele, flăcă rile ce mă loc regenerator, în vio ră to r, care ca şl străbunii, el ştie „că va
m istuie" („A ic i"), de acei oa­
La al şaptelea, m aistrul era frîn t de oboseală şi ud din poeţii dintotdeauna şi de pre­ „V ia ta deocamdată". „In fe rn u l ru sînge / în cumpăna (in lîn il. meni solitari şi m îndri. care eu îi dă noi puteri : „N u m ai vara veni un cintec / aproape m ort
creştet ptnă-n tălpi. A ndrei nicăieri Pe fată i se nă- tutindeni. Fiecare a luai ceea discutab il’) „F iin d un poet al / tatăl meu răstignii, / pîrghia ne mal adunăm / puterile / dc d o ru l lu m ii" — („C întecul
clăise sudoarea cu praf de cărbune. Dar m aistrul nu ce corespundea tră irilo r lui satului — cum afirm ă I. D subţire e mama tînără / înşu­ în frun ta t de veacuri fu rtu n ile sub acoperişul casei din sat I poetului").
şi care şi-au dus existenta, aşa
se opri o clipă. Era poate in prim ejdie viaţa om ului ce-î interioare. filoanele de nur Bălan — ridică. în sp iritu l lu i rubată in braţele Iul noduroa­ cum spune Rlaga, „sub zodii („Fără m otiv"). Totodată, cu Din ce In ce mal m ult. se
fusese dat In g rijă cu atfla încredere N ici o speranţă. ale sufle tulu i popular, rezonan­ Blaga. sem nificaţia la ple lo r se dc lemn. I Şi izvorăsc din dulci-am arc” lată o im aqine ochii om ului care a plecat din observă fn poezia tin e rilo r,
Sufletul Însă-I îndemna să nu stea locului A runcă de tele adinei ale cfntecelor, im a­ particulare la generalizări cu pieptul străm oşilor / izvoarele m aqislrală a acelor păstrători universul natal, vede undeva im aginea satului pierdut un­
pe el haina, ce-l devenise nespus de grea, şi porni mal ginea unui tărtm de vis sau tenlă de u n ive rsa lita te " U n i­ eterne" de datini : „P ăstorii uzi tn ju ­ departe „satele pâ m în tiilu i de deva, la începuturile existen­
departe După cltîva paşi. un curent de aer fi stinse de pierdute reaşezări sufle­ versul montan, cu asprimea Şi Un tablou viu, plin de m iş­ rul focului cu glugi dc cau­ lu n i" („L u m in ă rile "). te! prim are, transcedent, pro­
lampa O aruncă cit colo tn abataj $i apucă grăbit una teşti. Salul a fost întotdeauna măreţia lui. cu elemente spe­ care. se creionează fn „Fem ei­ ciuc / trase pcsic cămăşi im - A m in tirile ro p ilă rie i sînt le ­ babil o Influenţă bloqlană Sa­
aprinsă ce sta agăţată într-un steamp. Fiecare secundă izvor şi taină, m it şi datină cifice are adinei rezonanţe In le " care. „pleacă la cim p in bîcsile de pinză / şi bite cio- gate de sat, nu se pot pierde : tu l m itic, de legendă şl dati­
avea preţul v ie ţii. Ea putea aduce la urechile sale T ransform ările survenite cu sullelu) poetului care, urm ă­ zori / Cu năfrăm i mari slrinse luroase cu măciucă de sp in i" „Spaima că vine cineva / în nă, care face legătura cu stră­
o veste cum plită, ce l-ar li chinu it totdeauna. Un licăr tim pu l nu l-au ştirb it nim ic reşte bărbaţii plecaţi fn pă­ pe cap” . / („U m ezeală” ). Pînă şi ziua copilării* şi-o să mă fure din bu nii din adîneuri, se p re lu n ­
de nădejde Ii înzeci puterile, qrăbindu-l din aceste com ori specifire lui. duri în căutarea „tru n c h iu lu i O b ice iu rile satului, nunţile vine în sat altfel, neobişnuit : somn I Irebule să stea lîngă geşte ca o im agine vie. veş­
Urcă scările su ito ru lu i abatajului nouă, ra $1 în u r­ N iciunde trecerea tim pului nu cu barcă". Ideea trecerii gene­ au un specific rleo-ebit. sobru „Ca o bombă cad zo rii In sal" m ine" şi îşi cheamă mama să i nică, în sufletul celor năsouti
mă cu douăzeci de ani. cînd era lînăr şi sprinten. A ju n ­ lasă mai puţine urm e ca la sat. ra ţiilo r parcă niciunde nu c („In m unţi"), lără a li însă, şi o dată cu zorii „Păsările însufleţească am intirea „p e ntru în el şi-l urm ăreşte p re tu tin ­
se la c itiv a paşi de ort şi se opri buim ăcit. Cît adevăr exprim a Lurian Bla- mai adm irabil prinsă ca fn poe­ lipsite de co lo rit : „D ar nun­ rod aerul tare / şi din frecuşul drum ul de acum " pc care, tot deni. De aceea, m ulţi dintre
— Am vedenii ? — se întrebă m aistrul Nn ! Cel cc ga cînd spunea : „Eu cred câ zia „Ca în paradis". în car/* tite la noi pline de coamele acesta sc aprinde un cin tcc / ce-t al lui „tre b u ie să vină la
tăia cărbune în fata lui era Andrei, lunganul cu pâr poelii tine ri se întorc sure sat
veşnicia s-a născut la sal” . imaginea unui c im itir de tară cailor / şi clopote roşcate ia ce ridică salul la rang de pla-
auriu, harnic şl tăcut la treabă m aică" fiindcă, e o eroare „să ca spre o sursă de apă vie oen-
Permanenţă a veacurilor de nu înspăi mintă, nu înclina ham uri cu panglici tricolore. * nelă" / („Z o rii').
VICTOR DELEANU le laşi ris ip it" („La m aică’"). tru cîntecul lor.
existentă, salul a atras pe mî- spre angoase şi pesimism, ci. la căp.V !ru m in jii duc frunze întreaga pocvlc a tui Ion Te po(i risipi în lume, dar fn
V. n u ilo rii de stihuri. Ne vom dim potrivă, dă culoare a titu ­ ţepene de stejar ' şr b u rţile Alexandru, ca de altlcl, şi sat niciodată Satul te pustrea- IO N STEJEREANU