Page 9 - Drumul_socialismului_1968_09
P. 9
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. ONIT1-VA I
Adunarea studenţilor din Bucureşti
consacrata aniversam
proclamării R. D. Vietnam
La Casa de cu ltu ră a stu Adunarea a fost deschisă de ror forţe lo r progresiste ale po
d e n ţilo r din Bucureşti a avut G heorglte Doca. secretar al poarelor iubitoare de pace din
ioc m arţi după-amiazâ o adu C o m itetului U.T.C. din cen întreaga lume. Poporul român,
nare consacrată celei de-a 23-a tru l un ive rsita r Bucureşti. A tin e re lu l şi studenţii noştri do
aniversări a proclam ării R D. luat apoi c u v în lu l Ion A m ăriu- resc din toată inim a ca R. D.
Vietnam , O rganizată sub aus ta, vicepreşedinte al C o nsiliu Vietnam să obţină noi succese
p ic iile U n iu n ii A s o c ia ţiilo r Stu lui U.AS.R. După cc a adus In lupta îm potriva agresorilor
d e nţilor din România, m ani — din partea U n iu n ii A socia am ericani. Ne e lf rim ăm con
festarea a În tru n it sute de ţiilo r S tudenţilor din România vingerea că această luptă va
studenţi rom âni şi străini, ca şi a tin e re lu lu i un ive rsitar ro li încununată de victo ria fina
re învaţă în cen tru l u n ive rsi mân — un salut de so lid a rita lă.
tar Bucureşti. A u lost prezenţi, te in tcrn atio nalislă cu poporul şi In numele A sociaţiei studen
HUNEDOARA AL RCR- SI AL CONSILIULU de asemenea, membri ai studenţii din R D, Vietnam , ţilo r vietnam ezi în Republica
ambasadei R D. Vietnam la v o rb ito ru l a spus : In lupta sa Socialistă România, a v o rb it
Bucureşti şi ai Reprezentan dreaptă pentru neatlrnare, pen doctorandul Tran Ngoc Toan,
tei perm anente .i fro n tu lu i Na tru apărarea fiin ţe i naţionale, care a m ulţum it p a riid n lu i, gu
poporul vietnamez se bunică
ANUL X X . NR. 4252 MIERCURI 4 SEPTEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI tional de C liberarc din V r-tna- dc simpatia şi s p rijin u l tutu- ve rn u lu i si po porului român
mul de sud In tara noastră.
pentru a ju to ru l m ultilate ra l a
cordat po porului vietnamez io
lupta sa dreaptă pentru apăra
LA E. M. DEVA rea independenţei şi suverani
Adeziune deplina fa ţa că pacea va reveni pe păm in-
tă ţii naţionale. El a subliniat
lu! R.D Vietnam atunci cînd
Revenirea ia norm; de politica partidului Statele U nite vo r înceta d e fin i
tiv şl neconditional bombarda
mentele şi toate celelalte acte
do război.
Au luat cu vîn lu l. de ase
preşe
menea. Traian A u rite ,
trebuie însoţită si statului nostru dintele C o nsiliu lui U.A.S. din
Bucureşti,
centrul un ive rsitar
Cristnphe Tohadje. din partea
*
U n iu n ii studenţilor africani,
/o u lia ir M ajocd. din ja rte a U
Ataşament nedezminţit fată de cauza socialismului varo C irald o din Colum bia,
niun ii stud enţilor arabi, şl A l-
de recuperarea De cînrl cunosc partidul, şl în anii grei. de nemiloasă politica internă şl externă a can* au exprim at sentimente
do solidaritate cu lupta eroică
am văzul >i am sim ţii in po exploatare. IV atunci eram p a rtid u lu i Din < u vîn tă rilc to a poporului vietnamez.
litica sa inlcleaţ ta năzuinţele inun» itoT. Cind oam enii nu varăşului N icolac Ceauşescu. •Ar
noastre, aspiraţiile noastre. In mai puteau răbda şi se rid i din decla raţiile adoptate sc In încheierea adunării a a
rostesc prin abataje fraze în
cau să (cară pline, sa ceară
fio» are ho tărlm luată. în fie
restanţelor care directivă dală în lr-n c la bocanci, să ceară libertate, a tregi. (a rc exprim ă adm iraţia dc an<nmblul fo lclo ric studen
vut loc un spectacol susţinut
pentru juslelca lor. pentru ma
pă sau alta, am sim ţii malo-
veau mare încredere in cu vîn
rializindu-se ideile marx\<m-!e- lu l com uniştilor. tn cu vîn lu l rile adevăruri ce Ic conţin. ţesc „D o ina“ şl de o form aţie ar
tistică a studenţilor
vie tn a
nini*m ului.' idei ce stau ia baza celor < arc transm iteau ideile Noi cunoaştem politica în mezi, care învaţă In In s titu ţii
întreg ii ?alo p o litici p a riid n lu i nostru. ţeleaptă a P artidului Comu dc învăţăm int superior din
Eu lucrez ca inginer fn In ateste zile. m ărturisesc nist Român, care dc aproape
sectorul I al Exploatării m i sincer, am tră it senliinenle de o jum ătate dc veac nu s-a a- Capitală
M anifestarea amplă şi gura cale de depăşire a a- niere Aninoaso. unu) din ie adevărată m in d ric cînd am bălut o clipă de pc calea inar- (Agerpres) .
; profundă de adeziune depli nestor plafoane rămînea le mal mari ro)»*<tive de la văzut cît dc puternic esle ata xisin-leninism ului, sl în aceste
nă la po litica p a rtid u lu i si mecanizarea procesului de mină. Am lucrat In subteran şamentul m in e rilo r faţă de zile. mai m ult ca orieînd. ne i
[ sta lu lu i nostru generează in încărcare şi transport. „In exprim ăm solidaritatea cu a
ceastă politică, stntcm anim ali
fiecare colectiv de munca abatajele dotate cu maşini de dorinţa dc a no consacra Uipia Traiana
de mare capacitate, ne-a Prins in cablu, lemnul porneşte pe calea aerului spre de
I rodnice energii creatoare Poziţie fermă, principială
pentru îndeplinirea exem- spus ingin eru l T iberiu Co pozitele finale. Dorul după liniştea pădurii se va abate adine întreaga energic în fă p tu irii ei
| piară a sarcinilor econom i linda. randam entul creşte in înima lemnului. Cu cit dorul va fi mai mare cu atit şi rezo Prin munca noasiră d iscip li
nată şi însufleţită, ne
alătu
ce. Chemarea secretarului* substanţial iar producţia a nanţa lemnului va fi mai puternică... şi viorile se vor lingui a r Călăuz.indu-se neabătut d u p o litic ii p a rtid u lu i si statului, răm tu tu ro r oam enilor cin stiţi Sarmizegetusa
j general al p a rtidu lui, tova- proape se dublează. Evident, monios in sălile de concerte unduind printre oameni. pă p rin c ip iile mai xism -leninis- to ii lu c ră to rii din cadrul în tre
4 răşul Nicolae Ceauşescu : am optat pentru această so Foto : V. ONOIU m ului în po litica externă, p rin d e rii agricole dc stal din din patria noasiră. care fac zid
| „Flecare la locul său de luţie, mai ales că aveam şi pa rtidu l si* stalul nostru au Bîrcea sint hotar iţi să-şi spo de n e clin tit în ju ru l p a rtid u lu i D rum urile duc spre U lpla
i muncă să Iacă lo tu l pentru o anum ită experienţă*. prom ovat şi promovează cu rească e fo rtu rile ţe n lru a con cu sim ţul înaltei în d a to riri de Traiana Sarmizegetusa, spre...
i a realiza sarcinile ce-i re In scurt tim p la mină au consecventă o p o /itie fermă, trib u i în mai mare măsură la a ne apăra cuce ririle, de a sta „lo c u l unde s-a ho lă rît, acum
! vin * sllrneşle un puternic lost aduse noi maşini, ast p rin clţ ialâ Sn re la ţiile cu ce creşterea producţiei aqrirnle. dc slrajă pa triei noastre so două ral» de ani — cum spu
elan p a triotic tn muncă, o fel că în prezent num ărul L a D e v a şi P e tro ş a n i au lu at fiin ţă le lalte state. Aceasta a fost la ridicarea n iv e lu lu i de tra i cialiste nea N icolae Iorga — care e
înzecire a e fo rtu rilo r, o im abatajelor mecanizate a reafirm ată cu putere in cadrul al poporului nostru.
crescut la 17. Aceste locuri IIraba pe care vo iff vorbi-o.
presionantă infuzie de hăr dezbaterilor sesiunii e x tra o rd i Ing. VICTOR GHIOANCA
de muncă au fost încredin care e su fle lu l care se va să
nicie şi in itia liv ă la fiecare Cabinete pentru probleme nare a M a rii A dunări N a ţio Ing. MIHAI VARVARICHI de la sectorul I al lăşlui în tru p u l nostru Iracic,
loc de muncă pentru depă ţate brigă zilo r conduse dc nale si în Declaraţia adoptată, director al I.A.S. Bîrcea E.M. Aninoasa care vo r li p rieten iile şt duş
şirea in d ica to rilo r prevăzuţi m ineri cu înaltă calificare de c u v ln tă rile tovarăşului m ăniile noastre laţă de m ul
prin plan. , cum sînt Sim ion Adain, A le N icolac Ceauşescu si a altor tele neam uri ale lum ii'*. încă
O asemenea atmosferă do xandru Evdrtchhnov, Petru de organizare ştiinţifică conducători de partid şi dc Dovezi de înţelepciune pe care dc la intrarea tn comună, sîn-
mină In aceste zile si acti fnneu. Răspunderea pentru stat cu p rile ju l v iz ite lo r făcu tem in lîm p in a li de anunţuri
vitatea co lectivu lui de la organizarea şi conducerea te în unele judeţe ale tării.
Exploatarea m inieră Deva, m uncii in aceste abataje a U rm ărind, la fel ca to ii cetă le susţinem din toată inima mari, viu colorate : „V iz ita ţi
m onum entele romane de la ' ’lpia
exploatare care In urină cu fost dală in seama m aiştri a producţiei şi a muncii ţen ii patriei noastre, preocupa Traiana Sarm izegetusa" sî. mai
rîle v a luni a rămas în urma lor Petru Pelreonu si S lell- rea plină de răspundere m ani departe, a lte le : „V iz ita ţi m u
fală de plan ca urm are a an D um ilrana. Brigăzile si-au i festată dc pa rtidu l $i statul Ascult cu em olle la radio şl precum şi în recenta Declaraţie zeul de arheologie", „Spre
unor greutăţi obiective. In însuşit rapid modul de derile din judeţ a unor îna lţi j nostru pentru cauza prietc- citesc In presă despre căldura a C om itetului Executiv al C C . muzeul arheologic", „Spre Pala-
abatajele mecanizale, la lu funcţionare a m aşinilor, au In vederea ap lică rii pe sca in dica tori lehnico-eronoinici. ! nici sl colaborării în tre state şi dragostea n e ţă rm u riţi cu al P.C R , confirm ă din plin
crările de pregătire, pe ga învăţat să le manipuleze cu ră largă In întreprinderi, şan In sleia de activita te a ro b i i le Socialiste — chezăşie a v ic - ‘ care sînt p rim ili conducătorii această înţelepciune, co n s llin
le riile de transport ca şi la pricepere. Fiecare din aces tiere >i alte unităţi economii e netelor intră, dc asemenea, p a rtid u lu i şi sta lu lu i nostru ie m aterializarea e l Cum ne primesc
suprafaţă se depun e lo rlu rl te brigăzi a ajuns In ran a m etodelor moderne dc con- Inrie i sistem ului socialist mon în vizite le pc care le fac în Ca membru de partid ra
apreciabile pentru no rm ali damente constante de aproa duecre $i organizare a produc organizarea dc e xp o ziţii p ri dial — nu pot să nu-mi a llrin d ife rite judeţe ale tă rii. A in re a în fru n ta i în anii ilega
zarea a c tiv ită ţii, pentru a pe 6 tone de m inereu pe ţie i şi a m uncii, pe baza apro vind rea liză rile din în tre p rin deplinul acord cu fiecare idee impresia, tn acele momente, lită ţii tem niţele statului bur monumentele istorice
tingerea unui ritm superior post. Iar producţia lunară o- bării C om itetului Executiv al derile, şantierele şi alte u n i cuprinsă în docum entele am in că o inim ă mare şi fierbinte, ghez, ca cetăţean român, în
de lucru De baza organiză fectivă a crescut de aseme C C . al P.C.R.. la Deva şi tăţi economice din judeţ în tite. deoarece exprim ă st pro- al cărui puls îl simt în mine. ţeleg şi aprob in tru to iu l a- Iul A u g u sia lilo r şl For". Toate
rii superioare a m uncii. nea substanţial. De remarcat Petroşani au luat fiin ţă cabi dom eniul organizării ş tiin ţifi ţ r iilc mele gînduri, aspiraţii a cuprins in im ile tu tu ro r — ceasfă poziţie, îm i exprim to aceste anunţuri, indicatoare,
,,E fo rtu rile prezente am este si faptul că în prezent nele pentru probleme de o r ce a producţiei şi a muncii, $1 năzuinţe Ide alu rile şi sen conducători si mase. (mi dau tala adeziune la ea Am pă opresc maşinile, sllrnesc cu rio
plificate, ne relata tovară ponderea producţiei extrase ganizare ş tiin ţifică a produc a rid ic ă rii eficienţei econom i tim entele nobile, expresie a şi mai m ult scama cit c dc p u răsit fro n tu l m uncii fiin d pen zitatea vizita to rilo r.
şul Vasile C lrpan, ingin eru l cu maşini dc încărcat şi ţie i şi a m uncii. co. Cabinetele au sarcina să vo in ţe i întreg ulu i popor, pro ternică legătura dintre partid sionar. M-am dedicat a c tiv ită
sef al exp lo atării, sint nu transport a ajuns la 74,3 la Aceste cabinete îşi desfă sp rijin e efectiv în tre p rin d e ri m ovate în po litica externă a si popor Tăria el stă în în ţilo r obşteşti, sl pe acest plan Fnlr-una din zilele trecute, la
numai justificate dar şi im sută. şoară activitatea sub condu le, prin acordarea de asisten ţă rii noastre sînt pătrunse de ţelepciunea cu care P arlldul mă străduiesc şi mă voi stră ora 8,50 erau parcate trei ma
perios necesare. Planul a Preocuparea susţinută pen cerea şi îndrum area C om itetu tă specializată, program e do un profund sp irit in te rna ţiona Comunist Român conduce des dui ca adeziunea mea să nu şini cu excursionişti străin i şi
cestui semestru creşte fată tru mecanizare si. pe aceas lu i judeţean dc partid. întrea consultaţii şi de Instruire a list, de dorinţa de a dezvolta tinele României socialiste. Po răm lnă numai fn vorbe, ci să o cursă specială dc la Bucu
de realizările din prim a ju tă bază, creşterea pro d u cti ga lo r activita te se sprijin ă cadrelor. le g ă tu rile frăţeşti cu toate sta ziţia p a rtid u lu i sî statului nos reşti cu patruzeci de student!
mătate a anului cu 46 la su v ită ţii m uncii constituie pe folosirea unui larg activ A ctivita te a cabinetelor esle tele, cu partidele com uniste $i tru, cxţ rim ată cu ferm itate si fie o adeziune totală, (m ă ri caro, noroc că aveau îndrum ă
lă la m inereu şi cu 41 la fa cto rii care au condiţional obştesc form at din specialistL condusă de com itete de m uncitoreşti. In Interesul pro clarviziu ne în Declaraţia M arii tă dc fapte în interesul oa tor, a ltfe l rătăceau „tn v o ie "
sută la cupru în concentrate ho tă rito r sporirea pro du cţi Ingineri, econom işti, m atem ati direcţie ai căror m em bri sini gre sului social, a! luptei Îm A dunări N aţionale a R epubli m enilor prin tre ruinele străvech ilor
O b lig a tivita te a respectării ei de minereu. Num ai în lu cieni m edici etr. De aseme specialtşli care manifestă in te p o triva im perialism ului. cii Socialiste România cu p ri moiHimenle romane, fără „a
prevederilor de plan, dar na trecută, producţia re a li nea. ele colaborează cu a lţi res 51 pasiune fată de. org a n i A nim aţi de înaltele idei v ire la p rin c ip iile de bază ale 10SIF COTOI gusla" farm ecul apropierii de
mai cu seamă sarcinile ac zată a depăşit realizările lu specialisti din Întrep rind eri, n i zarea ş tiin ţific ă a producţiei şl p rin c ip ii ce stau la baza p o litic ii externe a României, miner pensionar vatra istoriei noastre
tuale stab ilite de partid de n ii iu lie , iar productivitatea cadre evidenţiate prin realizări si a m uncii, specialişti (a rc Ora 9,20. N ici urmă de ghid.
a înd eplini exem plar in d i pe exploatare s-a rid icat la şi pricepere în acţiunea de au urmat cursu rile dc perfec La muzeu — paznicul, «tam-
ca to rii sta b iliţi, ne determ i peste 2 tone de minereu pe organizare ş tiin ţific ă a produc- ţionare a cadrelor de condu pila, biletele de Intrare. Nu
nă să acţionăm pe toate post. „R ezultatele din au- li r i si a m uncii cere De asemenea, com itete ştia nim ic. „Poate o fl acasă"
plan urile pentru a raporta . gust, afirm ă cu deplin temei Cabinetele nou înfiin ţa te au lor de direcţie din în tre p rin — ne-a sugerat dtnsul. Dar
în final o situaţie economică in gin eru l N icola e' Savu. şe în cen tru l a c tiv ită ţii lor o deri le revine sarcina de a O rganele co m u n a le la lu cru nici acasă nu l-am In tlln il pe
bună". ful se rviciu lu i organizarea vastă arie de a trib u ţii. Ele. a-igtira o colaborare fructuo a tovarăşul Ion A rion. Plocasa
D irecţia principală în care m uncii, demonstrează că e x organizează conferinţe, semi- să. amplă; pe toate plan urile cu Intr-un sat vecin.
j sînt îndreptate e fo rtu rile es- ploatarea a in tra i d e fin itiv n a rii şi dezbateri pentru popu noile cabinete. — Trebuia să vină tovarăşul
j te sporirea producţiei de mi- larizarea m etodelor de o rg an i Simion Nemeş astăzi...
[ nercu în abataje. Spccialiş- în ritm u l intens de lucru. zare ş tiin tilic ă a producţiei La şedinţa de con stituire a 0 DECADA DIN AC TIVITATEA — Dînsul este al doilea
Prin aceasta s-aiv creat pre
i tii minei şi-au dat insă sea în în tre p rin d e ri şi pe şantiere. ghid ?
mise sigure nu numai pen C alvnu tiilm judeţean pentru
ma că acest obiectiv nu pon- pro|. un spre generalizare rea — Da.
tru realizarea ritm ică a pla- liză rile im portante din acest problem e de organizare ş tiin
; te (i atins tn co n d iţiile a- Ora 10. M aşinile nu mai au
domeniu. Cele două cabinete ţifică a producţiei si a m u n ţii
| batajclor cu extracţie ma- L. MAGUREANU £ au sarcina să organizeze au luat parte tovarăşii : ing. SECRETARII LIII DE PARTID loc la parcare. Două opresc în
j nuală. A ic i chiar cu o or- simpozioane si sesiuni dc co Ştefan Almăşan, secretar al drum . Cîteva cxcursionlstc an
| ganizare bună a lu c ru lu i, m unicări ş liin ţilic e , sem inarii C om itetului judeţean dc partid urcat pe zid u rile am fitea trulu i,
pentru a pozo... „is to ric ". Şi,
productivitatea nu poate de- (Conlinuore în pog. o & c i) Si schim buri de experienţă şi si Parasclnv Başlurea. adjunct .. Era In august. In sediul Co — Astăzi (iveli o zi plină... C.A P. — ingineri agronom i. culmea... chiar In apropierea
de in fo rm a ţii p rivin d diverse, dc sef dc secţie la C onsiliul m ite tu lu i com unal de partid — Toate zilele sînt la fel ...6 a u g u st; Deplasare la
i păşi 4,5 tone pe post. Sin- lor era prinsă o placă dc me
studii şi metode care c o n tri Economic, conducători de în Şoinuiş, tov. Constantin Covaci, dacă tii să cunoşti problem ele, C.A.P. Bejan. Se dezbat cu tal cu a n u n ţu l: „U rcarea pe
^■TfrTrtîh'dStidKîsdssîinHiHHIliinîdjîiîUîiHÎHIHîrtiHliriiuiîriiiluHHSnmîtiHiUirniîniltiîT^ buie la realizarea în între p rin - treprind eri. econom işti, cerce- secretarul com itetului, discuta să le rezolvi... Toată săptă- co n siliu l de conducere proble ruine esle Interzisă".
lă lo ri şi a lţi specialişti Ca cu tovarăşii din co le ctivu l de inîna n-ain dus lipsă de pro me legate dc transportul şi s ti
preşedinte al com ite tu lu i de îndrum are şi control trim is dc bleme ... v u itu l la g ra jd u ri a (m u rilo r, Ora 10,30. V in alte maşini.
direcţie al C abinetului jude C om itetul judeţean de partid Cum Ist îm parte tim p u l de pregătirea frunzarelor. Excursionişti din toată tara. din
ţean a (ost num it tovarăşul ing. şi C onsiliul popular judetea-i lucru zilnic, săptămîna). deco A poi. deplasare la şantierul T lrg u Mureş, Bucureşti. C luj.
A lexandru C iorogaru. director să sp rijin e efectiv, tim p 'm a i dai secretarul co m ite tu lu i co do drum uri Păuliş. O rganizaţia Ploieşti, Constanta, din străină
tehnic al I C.S Hunedoara, îndelungat, organele comunale. munal de partid ? — iată o de bază de aici n-a p rim it de tate ; trec prin am fiteatru, a
iar ca director al cabinetului Secretarul şl tovarăşii din co temă care se referă, în ultim ă m ult tim p nici un membru de ting pietrele roase de veacuri
tovarăşul ing. loan Zaha. le ctiv abia se înloiseseră din instanţă, la stilu l dc muncă (n partid. Trebuie im pulsionată ale Palatului A u g u sia lilo r, in-
La Petroşani, preşedinte al deplasarea făcută In satele co cel mai larq Înţeles al cuvin- munca educativă, trebuie cu iră In camera tezaurului, ad
cabinetului a fost desemnat inq. munei şi se pregăteau, In con tu lui. de la planificare si pînă noscuţi mai bine oamenii. m iră mozaicul din camerele
Panorama m unţilor româneşti strins tn ju ru l m etodistului lele tutu ro r cu larm ec dc a- G heoryhc Davidescu. director tinuare, să participe —• două la rezolvarea concretă a d ife romane. D iscuţiile reflectă în
...7 august *. Participare şi «v
cu păduri seculare şi văi a- coregraf Vasile Chcveresan d in cu rl şi vechim e. S-au unit tehnic al C C .V .J. iar ca se ore mal lîrziu — la şedinţa rite lo r probleme. De aceea, am ju to r la organizarea adunării chipuirea fantezistă a fiecăruia.
rlin cl in care apele repezi de la Casa judeţeană a crea m elodiile din V alea M ureşului cretar ing. Burlec Păieş C or com ite tu lu i executiv al consi încercat să reconstitui succint, Istoria neam ului este întoarsă
poartă cerul Sn og lin zi fluide, ţie i populare din Deva C u vin cu cele m om lrlâneşli din V a nel liu lu i popular com unal în care îm preună cu io v. Covaci, ac- generale a organizaţiei de bază şi răsucită pe toate felele. A-
zootehnice do la
a brigăzii
se deschide spre Sinaia — o ra tele au com pletat fig u rile de lea Jiu lu i, fn glasul tinerei Din partea C o nsiliu lui Eco urma să se analizeze activitatea vitatea sa ca secretar fc o C A P. Şoimuş. O rdinea do zi ; firm a tii con tra dicto rii. M u lt
şul denum it pe drept cuvint dans îm pletite cu ch iu itu ri. soliste M ariana M oîdovan şi au nomic tovarăşul Paraschiv decadă oarecare. realizarea planului de liv ră ri nu lipsea ca să ne trezim că
nor, ca popor. începem p rin ...
„Perla C u rp a tilo r” . In aceste P rim ii paşi in descifrarea ta i lost purtate mai departe peste Başlurea a arătat că cele două cooperativei de consum .5 a u g u st: început de sop- la lapte. Era şl cazul! Din secolul al optsprezecelea!
zile s-au strins aici peste 500 nelor dansului au lost nesi m eleagurile prahovene, dincolo cabinete trebuie să constituie tămină. T reburi şi iar treburi... 91.100 litri, plan anual, sa u
dc e le vi din toate judeţele tă guri. încet, incet, insă, //n o de m un ţii de cremene şl qra- un m ijlo c eficient de veh icu la Campania de treierat, elibera liv ra t în 7 lu ni numai 3H 800 li Ora II. Au mai sosit două
rii. in tabăra dc vară organiza rii/ metodist eoreqrai a reuşit nil. care adăpostesc „Perla re a id e ilo r avansate p rivin d rea tre n u rilo r, ară tu rile de va tri. Cauzele: din a doi curse speciale. Una cu elevi
tă de C.C. al U.T.C. P ro filu l să le transm ită farm ecul jo C a rp a lilo r” . conducerea şi organizarea mo ră O rganizaţia dc bază a b ri m ulgători, vacile rămmeau în din T îrgn Mureş, cealaltă cu
ei a rtistic s-a îm ple tit cu cel cului. Si nu u fost prea greu Tabăra dc vară de la Sinaia dernă a producţiei, de atrage găzii de cîm p din satul Şoi- unele zile nemulse A doua — elevi din Bucureşti Profesorii
sportiv ca în tr-o arm onic dc dc fnvăfal. Poate, peste cîlva a îrem ălat de glasu ri tinere re a specialiştilor dc prestigiu nm$ a C A P. ţine adunarea ge neîndeplinirea prevederilor la fac apel la cunoştinţele lor dc
culoare, sănătate, irumusete. tim p, pe p la iu rile moldave E le vii v e n iţi a ici au avut ce la prom ovarea m etodelor m o nerală. O rdinea de zi: situa completarea efectivelor de vaci istorie. De m ulte ori se întrea
bă : Unde esle ghidul ? Şi gh i
M inunatele dansuri de pe! sau oşeneşti. muntene sau să fnvcfe. C om pozitorul G eor- derne de organizare ş tiin ţifi ţia a ră tu rilo r de vară. Păcat din rîndul tin e re tu lu i prăsilă dul . ia-1 de unde nu-i.
că prezenţa c slabă: 17 din 27
p la iu rile moldave, executa dobrogene se va bate pasul ge G rig o riit le-a v o rb ii despre că. pentru crearea în fiecare de com unişti. proprie. M ăsuri : com pletarea
te. de lorm afia din Piatra v io i al b riu lu i. muzică, acto ru l S ilviu Stăncu- unitate economică a unui c li necesarului dc m ulgători. In Ora 11,30. Facem un calcul.
Neamţ, s-au înmănuncheat fru Notele cla rin e tu lu i răsunau lescu si a rtistu l em erit Puiu mat de studiere j rofundă a i4 P articiplnd la adunare, secre tensificarea co n tro lu lu i specia N um ărul de vizita to ri, numai
mos cu jo curile olteneşti repezi peste zări, cind tum ultuoase Vasilcscu despre ro lu l U lm ului m etodelor de organizare si tarul com ite tu lu i com unal in liş tilo r asupra organizării pă- în aceste trei ore, a crescut la
şi llu id c, cu dansurile legănate ca apele m unfilor in prim ăva in educarea tin e re lu lu i şi des conducere. sistă asupra urg en tă rii slrînsu- şunalului raţional, asigurarea, 250. Fiecare a luat ceea ce i-a
şi grave, cu ch iu itu rile celor ră, cind senine cq un du irile pre evoluţia dansului de la Luînd c u v în lu l în cadrul şe lu* paielor $i eliberarea terenu prin cultură succesivă, a unor convenit, ceea ce l-a im presio
din Oaş. Scena casei dc c u ltu calme ale îndepărtărilor de o ria in i plnă In prezent. dinţei dc constituire, tovară ,00 — 10,10 TV pe.ium specia lui. In continuare, îm preună cantităţi mai mari de porum b nat. M u lţi au plecat cu o v iz iu
liş tii d in In d u strie ;
ră a răsunat de c în lă rilc tine codri. A lb u Ghcorghe, elev fn M ai am intim un singur lapt : şul Ştefan Almăsan s-a refe ,30 P entru copil. cu preşedintele C.A P. si in siloz. ne trunchiată...
aduse din cim p liln domoa/e anul IV la Liceul pedaqogic (orm alia de dansuri, so liştii rit la im portanta cabinetului „C u m sA facem o balenă*; gine rul agronom, controlează Seara, „in curpore” cu mem
ale Hanoiului, de lorm afia mu din Deva, se dovedeşte de pe în acţiunea de organizare ,>0 M im u l „C iu /u llc l* ; calitatea a ră tu rilo r de vară e bri al com itetului şi ai b iro u Ora 12. La muzeu... singurul
vocali şi instrum entişti care xecutate de tra cto rişti (aceş
zicală din l.ugoj. Revelaţia zi acum înzestrat cu ca lită ţile ş tiin ţific ă a producţiei şi a ,00 T c lc c ro n lra econom ică ; rilo r org a n iza ţiilo r de bază, la care dă in dica ţii este... pazni
lelor de tabără a lost si gra unui bun instrum entist. C la ri au reprezentat cin te cu l şi jo m uncii in economia ju de ţu lui ,30 Curs dc lim ba germ ană, tia dacă nu sînt con tro la ţi, in sim pozionul despre unele pro cul.
(reluarea lectici a 3-a) ;
iu l legănat al doinelor născu netul este cel mai indrăriit cul (lă u tu rilo r hunedorene s-au nostru, a relevat succesele ,00 Club X V — em isiune vocă fel de fel de m otive, mai bleme ale p o litic ii externe a Aşleptăm... aşteptăm ..
ales că a plouat şi în m ulte
pe n tru tin e re l ;
te in ţin u tu rile hunednrene, instrum ent dintre cele 7 la clasat pc prim ul loc. Regizorul obţinute tn în tre p rin d e rile şi 30 T e le ju rn a lu l dc seară ; lo curi terenul este moale). p a rtid u lu i şi stalu lu i nostru şi Ora 15,30. Iaiă-1... Ce reve
ţe şantierele dc construcţie ale situaţiei internaţionale li
din cintecut viu al cetăţilor caro ciută tin â ru l o cro tit de M ircea G heorqhiu i-a in vita t ,SD rtu lc lin u l m eteorologic. Seara, definitivează (im pren-
hunedorene, p o sib ilită ţile largi P u b licita te ; nul la căm inul cultural. la ţie ! Şi-a făcut a p ariţia., gh i
lu i Dccehal 5/ ilu ie ru l tancului, strunele lu i Apollon. pentru a susfine un spectacol ce «xistă in acest dom eniu. ,00 Te laud, te apăr şl ţe ciu t nă cu T itus Părău, lo c ţiito ru l ...8 august. In agenda de lu dul Ton A rio n . După cîteva
gra iu l acesta melodios $I — T in â ru l acesta este reve in cadrul em isiunilor pentru V o rb ito ru l a exprim at con — re cita l dc ve rsu ri ; secretarului. Mic Rădulca. mem cru a secretarului un obiectiv propo ziţii de prezentare ne-a
bru al b iro u lu i, N icolae Du
curgător In caic e le vii Liceu laţia taberei — spunea regizo tineret la televiziune. Cinste vingerea birou lui C o m itetului 15 !Uu7.icA populară ro m â m itru, secretarul com ite tu lu i de im portant: situaţia p re g ă tirilo r spus ; „La revedere". Se ducea
judeţean de partid că cele nească ;
lu i pedagogic din Deva au r/d-. ru l M ircea Gheorqhiu. lor I Ei au dovedit incă o da partid al C A P. Şoimuş si Va pentru deschiderea noului an
două cabinete, largul activ dc .30 R eportaje film a te ; la şcoală. Esle director.
sil melodia in im ii, transuunin- Dar surprizele nu s-au oprit lă că aici. Ungă vatra stră ,00 T in e ri In te rp re t! ; sile Băbuţă, propagandist), o r şcolar. P regătirile sînt în tîr
specialişti care le constituie, ganizarea noului an de învăţă- O singură propoziţie nc-a
d-o In ritm u rile lepezi ale aici. C intccele m lădiate sub veche a tă rii, trăieşte eternul I vo r aduce o co n tribu ţie spo 1ă A vanp rem ie ră ; m in t de partid. O remarcă: la ziale Şcoala din Şoimuş nu rămas în m inte j „A m fost pe
„B riu lu i pădurencsc", in „D an cetin ile C arpafilor de Piuta gra i românesc, melodios si d u l rită la prom ovarea m etodelor 30 Telccinem ateca î cercul „M om ente din istoria pa la ora 12 Ia m uzeu". Se poate,
moderne de organizare şi con „P aIA bA trinA* — film ar- I. MIRZA
sul fetelor''. .Jo cu l de d o i" 5/ Dan. doinele de tristeţe şi în ce. picurat in cinlece şi (/$ H s ilr cu n ctte Davis ; trie i şi a p a rtid u lu i", propa dar şi noi am fost la această
ducere a producţiei, vo r con ,00 T e le ju rn a lu l de noapte ; gandist— secretarul com ite tu lu i
„C ă luşa rii” . seninări cîntate dc loan Me- nit viriuros In dansurile stră ţi ibui Ia ridicarea în tre g ii a cti 15 Inclu dere a e m is iu n ii. com unal, la cercu rile de stu oră la muzeu şl nu l-am văzut
Un grup de elevi, din cele drea dc la Liceul agrico l din bune. Inim a Daciei se păstrea vită ţi economice a ju d e ţu lu i diere a problem elor econom iei (Continuare in pag. a 2*o) pe acolo.
moi îndepărtate judefe, s-au Gcoaqiu au răsunai In sul/e- ză mereu tinără peste veacuri. Hunedoara. şi organizării producţiei In AUGUSTIN JULA