Page 1 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 1
PROLETAR» DIN TQ^TE ŢARÎLE, UNIŢI-VA I
Tovarăşul
Nicolae Ceauşescu
a primii pe Andre
Betfencourf, ministrul
industriei al Franţei
Luni după-âmiază, tovarăşul Oaspetele a fost în s o ţi de
Nicolae Ceauşescu. preşedinte Jcan Louis l’ons, ambasadorul
le ConsiliLilni de Stat al Re Franţei la Bucureşti.
publicii Socialiste România, a La primire, care s-a desfă
V rlm ii pe ministrul industriei şurat într-o atmosfera cordială,
ADUNĂRILE Şl CONFERINŢELE al Franţei, Andre Bettcnconrl, prim-adjunct al m inistrului a
Macovescu,
a asistat Georgc
sosit în România penlru a par
ticipa la deschiderea Săptămî-
nii tehnicii franceze. facerilor externe.
PENTRU DĂRI DE SEAMA Primire la tovarăşul
Şl ALEGERI ton Gheorghe Maurer
prilej de mobilizare activă M iniştri al Republicii Socialis sile Gliqa, adjunct al m inis
Preşedintele
La prim ire a luat parte Va-
Consiliului de
te România, Ion Gheorghe trului afacerilor externe.
Maurer, a prim ii luni după-a- A fost de fotă Jcan Louis
a comuniştilor, a tuturor miazâ P»' Andre BcUoncourt, Pons. ombasadornl Franţei la
ministrul industriei al
Fran
Bucureşti.
ţei. (Agerpres)
oamenilor muncii la înfăptuirea
r
Pentru zeci de m ii de ti
politicii partidului şi guvernului In pagina a IV a : neri din Intrcaiia Iară, ziua
de astăzi are valoarea unei
Q Adunarea festivă sărbători plină de adtnci
din Bucureşti cu prilejul sem nificaţii, densa prin ten
Problemele ce trebuie ana celei de-a XlX-a aniver siunea cm ofinna/ă a debu
lizate
cu
prile ju l
adunărilor
Aron Colcer si conferinţelor pentru dări sări a Droclamării Repu tu lu i. prin farm ecul per
spectivelor. începe un nou
de seamă si alegeri sint blicii Populare Chineze an dc învătum int universitar,
şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean vaste. De la alegerile care au un nou an de muncă pen
avut loc în toamna anului 0 La Budaoesta au lru zecile dc in stitu ie si la -
Hunedoara al P.CR. început lucrările Comisi
trecui. în viata organizaţiilor c u ltă li ale tă rii. După bucu
de parlid s-au petreait însem ei oresătitoare a Con riile vacantei, studenţii se
nate schimbări, au fost ob sfătuirii internaţionale a in tn rc in a re 'd ra trc .şi b ib li
ţinute o serie de succese.
'3 perioada 15 octombrie — p ite rn ic e va oferi condiţii mai Despre toate problemele nu oarlldelor comuniste şi oteci. tn sălile dc scm inaril
• decembrie ac. vor avea bune pentru a asigura in con se poate desigur discuta In muncitoreşti şi laboratoare, fn tntrep rin-
po trivit prevederilor Sta ducerea organizaţiilor de partid aceste adunări de lucru se va Vizita deieealieî derile unde îsi desfăşoară
tutului Partidului Comunist cadre capabile, cu experienţă analiza nu numai ceea ce s-a na»’,î>rr*''ntare române în o rele dc practică tn p ro
Roman şl H o lărîrii Com itetu şi pregătire corespunzătoare, realizat, ci îndeosebi ceea cc ducţie.
lui Executiv al CC . al P.C.R., va duce la mobilizarea activă irebuie să se facă pe viitor. Finlanda 1 nctonilrric — proioq u-
adunări şi conferinţe pentru a comuniştilor, a tuturor oa De aceea, fiecare adunare sau ® Rezultatele referen n ivcrsila r. Prima zi a noului
dări de scamă şi aleqeri Ele menilor muncii la rezolvarea conferinţă de partid trebuie M odelat după dorinţa şi priceperea oamenilor, cazanul nr. 1 se conturcarâ o dată cu sa dumului din Grecia an dc Invătăm int a dobtn-
Se vor desfăşura in grupele cu succes a sarcinilor ce le pregătită în cele mai bune tisfacţia harnicilor constructori de pe şantierul Termocentralei de la M intia. dif, fn Ira d ifia studenţilor şi
de partid, organizaţiile de ba stau In fată în etapa actuală. condiţiLinl pentru a pune în Foto : V. ONOIU 6 Agendă economică co rp u lu i prolcsoral, valen
ză şi organizaţiile de parlid Adunările şi conferinţele centrul dezbaterilor, prin pris ţele unei autentice sărbă
conduse de corniţele din între pentru dări de seamă şi ale ma muncii de partid, proble tori. In liln ire a stud enţilor cu
prinderi, instituţii, şcoli şi in qeri ce vor avea loc în acest mele majore care le ridică re cto rii si decanii, cu lec
stituie de invătămint superior, an se vor desfăşura sub sem munca şi viaţa oamenilor, să LA DIRECŢIA REGIONALA C. F. R. to rii, co n fe re n ţia rii şi pro
unităţi socialiste din agricul nul mobilizării şi mai active asigure discutarea aprofunda fesori/, cuvintele de încura
tură. cartiere, comune, conti- a comuniştilor, a tuturor oa tă a problemelor specifice do Laminorul blummg jare si indemn adresate la
nulnd apoi cu conlerintele menilor muncii de la oraşe, meniului In care activează o r începutul urnii nou dtum ,
pentru dări de seamă si ale şi sate pentru îndeplinirea ganizaţia de partid respectivă. de 1300 cunoştinţa cu o ra ru l şi să
qeri ale o rg an izaţilor orăşe bo lă ririlo r Congresului al IX-lea In centrul atenţiei organiza LUCRĂRILE DE INVESTIŢII lile de seminar, cu „ha in a"
neşti. municipale şi judeţene şi ale Conferinţei Naţionale a ţiilo r de ţ arîid din industrie,
V' partid. Partidului Comunist Român, a economia forestieră, transpor • - ■ »» • • — • ...... .. . HWIW» ■ ■ * • --——s nouă pe care c d itic iilc un i
le plenarelor Comitetului Cen S P R E C O T E versitare au Im lirăcat-n In
Concomitent cu pregătirea turi, telecomunicaţii, unităţile
adunărilor pentru dări dc sea tral. de constructii-m onlaj trebuie perioada vacantei, con stitu
mă şi aleqeri, orqancle şi o r Pregătirea şi desfăşurarea a sa se găsească analiza acti M A I Ih tA LT E u ie doar o parte din s u rp ri
ganizaţiile de ja rtid vor avea dunărilor şi conferinţelor l eu v it ă ţ i desfăşurate pentru în P iln ferestrele m e ri ..alo NU MERG CA PE „ROATE zele prim ei zile de curs a
Iu vedere, în lumina K o lă ririi lu i dori de seamă şi aleqeri deplinirea planului de pro
Comitetului Executiv al C C trebuie să ducă la creşterea ducţie la toti indicatorii, sta cabinei po stului p rin c ip a l studenţilor.
al cajcl sc vede intreagn
al P.C.R., îmbunătăţirea conti rolului conducător al organi bilirea de masuri concrete de hală a la m in o ru lu i, tnec- In tt-u n fel, prima zi dc
nuă a structurii org an izaţilor zaţiilor de partid, dezvoltarea punere în valoare a rezerve pind dc Ja cup lo are .şl pină curs este o fereastră des
de partid din întreprinderi, in democraţiei interne de partid, lor existente, îmbunătăţirea ca fn fa lă , unde foarfecă taie chisă spre panorama com
b lu m u l în ro ş it. cu o u im i
stituţii Şi comune. Schimbările la întărirea opincii şi condu lită ţii produselor. reducerea toare uşu rin ţă . Cel doi
ce se vor face în structura cerii colective, a răspunderii ca cheltuielilor materiale si l i in a n e v rn n ţ d in postul n u plexă a fn tre n u lu i nn nn!.
organizaţiilor de partid — pc drelor de partid şi de stat chidarea pierderilor, realiza m ă ru l tre i. N icolae DAm- O dotă cu dezvoltarea lot mai impetuoa lucrările direcţiei din localitate prezintă
baza unor studii şi analize penlru îndeplinirea sarcinilor rea ritmică a planului de l i lâ şi loan G ng o ro a lc. stau sa producţiei materiale si a traficului depăşiri de plan, iar la lucrările noastre ră-
pc scaune com ode şl d ir i
aprofundate — vor trebui să ce le revin Organizaţiile de vrări pentru export, creşterea jează m ersul lin g o u lu i p rin de călători se alocă din partea stalului im ininenle in urma sini mari".
ducă la sporirea competentei partid sînl datoare ca in adu eficientei întregii activităţi e ca^a pu tern ică . portante valori materiale si bâneşlj penlru S ituaţa planului de investiţii a fost în
Flecare m işcare, dacă se
şi a rolulu i de conducător po nările de alegeri să genera conomice. poale spune aşa. a lin g o u mărirea capacităţilor dc transport, care d^ atenlia colectivului de muncă de la D i
litic la locul de muncă al o r lizeze experienţa acumulată In Cu un deosebit spirit de lu i. de la scoaterea sa din fapt constituie centura dc legătură între pro recţia regională C.F.R. Deva. In ziua de 13 PRO
ganizaţiilor de bază, dc a li munca organizaloTică şi p o li răspundere trebuie ca. în ca cup lo are le adinei sl pînA a ducţie si consum. O cotă parte din aceste septembrie, într-o şedinţă cu organizaţie*
se. crea cele mai nţ lime condi tică, să scoată în mod e xi drul dezbaterilor, să sc ana ju n g e fn form ă dc blum valori a fost înscrisa in planii! de inves dc construcţii angojatc 51 serviciile funcţio
ţii de rezolvare la un nivel gent la iveală lipsurile, cau lizeze modul în care au fost sore un alt la m in o r, apare tiţii al Direcţiei regionale C F.R Deva nale care răsDtind de soarta acestui sector n
pe ecranele p u p itru lu l dc
calitativ superior a sarcinilor zele lor, să determine o par aplicate în practica măsurile com andă. A ici. la acest la La sfirşilul trim estrului III a.c. b ilo n ţil s a făcut o amplă analiză a stadiilor actua UNII
lot mai complexe ce le stau ticipare si mai activă a tu privind organizarea ştiinţifică m in o r. noţiunea de tehnică realizărilor din sectorul de in v e s tiţi nn este le ale lucrurilor înscrise in plan. Din analiza '• Cr !
m odernă apare
scară
1n fată. In vederea înfăptuirii turor comuniştilor la înfăptui a producţiei şi a muncii, preo înnMA. fn cea m al largă v i în măsură să evidenţieze întregul po tenţa! amănunţită a fiecărui obiectiv s-a desprins
hotărlrilor partidului şi guver rea po liticii partidului. cuparea pentru folosirea inte ziune. Tmpre<!oneazA Insă dc care dispun factorii chemaţi să materia necesitatea accelerării ritm ului do execuţie
a ce
Dreel7.la fn m işcări
nului. In perfecţionarea slruc- Dezbaterile din adunări şl grală a capacilătilor de pro lo r care dau via*a colosu lizeze aceste valqri. Privit la qeneral, pla la lucrările dc sistematizări şi centralizări e-
turii organizatorice şi stabi conferinţe esle necesar să re ducţie. punerea în funcţiune lu i. ce.l care ft fac să p ro nul de investiţii s a realizat în proporţie de Icctrodinamice de la Sîntimbru, B.irăbant,
lirea ariei dc cuprindere a o r flecte preocuparea penlru în a noilor obiective industriale ducă m al m u lt. ft slă n în rsc 90,7 la sută. La genera), deoarece sîtoaţa Lancrâm si Coşlarin. ale căror stadii fizice vetsitar,
ganizaţiilor de parlid este ne tărirea continuă a rîndurilor şi atingerea, la termene, a pa p rin voinţă şl... tehnică 1 globula a fost „salvata" în mare parte de sint mult in urma graficului de excculie. la(ie om ■ 'C f> r 1
cesar sâ se tină seama de partidului, resţectarea norme ram etrilor proiectaţi, mobiliza P e n lru că oam enii. • cel sosirea înainte de termenul planificat a unor O a te nţo deosebită se cere a fi acordată oade d>
mărimea unită|ii respective, lor vieţii interne de partid, rea tuturor forţelor şi resur care lucrează la p o stu rile utilaje cu valori mari. Fără achiziţionarea şi amenajărilor din Depoul Simeria, care tru d it ier
de com andă, au do vedit fn-
de numărul membrilor de conducerea de către partid a selor pentru pregătirea lucră tr-n n tim p foa rte scurt acestor utilaje beneficiarul de in v e s tiţi era nn sînt executate decît în proporţie de a- tiqioase.
partid, de organizarea proce organizaţiilor de masă şi ob rilo r de In v e s tiţi pe anul v ii m u ltă com petentă. Tn s p ri pus intr-o situaţie mult mai dificilă, fiindcă proxim otiv 30 la sută. Pentru respectarea „inim a u.
termenelor stabilite, in qraficul recuperato
jin u l acestei afirm a i!» vine
sului de producţie, Iar fn ca şteşti. A dunările şi conferin lor, modiil fn care conducerile un recent succes o b fin u t : lucrările de con strucţi-m ontaj si-au găsit rul, organizaţiile de construcţii trebuie să-si sem nilici
corespondent în teren numai in proporţie
zul creării unei singure orga ţele penlru alegeri constituie întreprinderilor, organizaţiile atingerea şl depăşirea p ro de 83.2 la sută din planul perioadei. Urm ă accelereze ritm ul de execuţie, cel p u ţn p i proloqul
nizaţii de bază pe mai multe un prilej de a face o analiză te de partid şi sindicale sc ocu d u cţie i prevăzute fn p ro rind qraficul de lucrări am reţinui numărul ua la 12 la sută lunar. adauqă ^
unilăti sau instituţii în cadrul meinică a eficienţei muncii pă do îmbunătăţirea continuă iect p e n lru perioada a ciu a mare de obiective care au fost contractate Rezolvarea fără nici un fel dc „rabat" a de o c r
tă. M a is tru l p rin c ip a l V in -
oraşelor şi comunelor, să nu polilico-ideoloqice desfăşura a condiţiilor de muncă şi de rel B rrb u spunea că* n ive co cei )5 constructori, din care cca mai ma acestor neajunsuri va avea ca efect recu re — in
se facă o grupare mecanică, te In rîndnl comuniştilor, a viată alo salariaţilor. ' lu l p ro d u cţie i atin s pînă a re pondere o deţin in tre prin de jile do con perarea restantelor din lunile care au exp i urie se
ci. fn funcţie de legăturile ce tuturor oamenilor muncii pen A tît în întreprinderile in cum este nn efect al preo strucţii căi ferate dîn Braşov. Cluj şi T im i rat şi încadrarea pînă la sfirsitul anului în dc la c li o ;
c u p ă rilo r pe nlru şcolariza
există Intre acestea, de mo tru cunoaşterea şi însuşirea dustriale cît şi în cele de con rea şl pregătirea tehnică a şoara si Întreprinderea de electrilicâri si prevederile sarcinitor prevăzute în planul J iu lu i OL
dul dc conlucrare şi posibili bolărîrilor partidului, penlru strucţii să so insiste asupra u n u vor celor cc m înnlesc centralizări cai ferate Bucureşti. Dacă în de in v e s tiţi. Organizaţiile de construcţii ai slude 1
tăţile de desfăşurare a unei educarea maselor în spirilul necesităţi ca încă din t r i astăzi m o dern ul la m in o r. treprinderile din Cluj si Braşov îsi respec dispun de potenţialul productiv necesar rea ta aud ie 1 \
intense activităţi polilicc şi o r patriotism ului socialist, al noii mestrul IV 19HM să so ia ma Aşa sc face că la m ln a lo rll tă obligaţiunile contractuale, nu acelaşi lu lizării în totalitate a tuturor lucrărilor Pen ale tn s li
ganizatorice, de cerinţele m un atitudini lată de muncă si surile necesarp care să asi s-au In te g ra t bine şi la (im cru sc poate spune despre cele din Bucu tru «ceasta este necesar ca eforturile tu tu T m erii
cii. ale procesului dc produc avutul obştesc, al respectării gure îndeplinirea în mod r it pui op ortu n fn co m p lica reşti si Timişoara care au mari rămineri în ror factorilor, inclusiv ale beneficiarului, pentru f
tul proces dc conducere a
ţie. Perfecţionarea slructurii legalităţii socialiste, ol com mic si la toii indicatorii a In s ta la ţiilo r şi agregatelor. urmă ;,Niu ajungeam în situaţia dc asta/i, să fie conjugate pentru grăbirea ritm ului in s titu tu l
organizatorice, gruparea mem portării demne in familie şl planului pe (9H9. din prima U re in d spre cote m ai cu totul neplăcută pentru noi — ne de- de execuţie. N ccm rlaroa justă a planului c e ila lţi :
zi a anului. în a lte , b 'u m fn g u l dc Ktnn de I mbui
brilor de parlid In organizaţii societate. mm 1şi fa e r tot. m al preg clnra inginerul Liviu Corfaru, şeful servi de execuţie 1 lucrărilor de poduri cu pla
Lin loc de seamă în dezba nant prezenta în econom ia nul restricţiilor de viteză nu a permis con Ic aduse vi .*<
terile adunărilor pentru dări ciului tehnic dc Ia Direcţia regională C.F.R. tru supei '
noastră na ţională . Deşi dc Deva— dacă aveam şi noi ca alte d ire c ţi structorului să-şi desfăşoare activitatea In
de seamă şi aleqeri care vor la In tra re a sa tn fu n c ţiu întreprinderea noastră proprie de con mod normal. ve d erilor
avea loc în organizaţiile do ne au tre cu t do ar tre i lu n i strucţii. Cu toate că şi d ire c ţa noastră, cît nara CX '
parlid din agricultură trebuie de zile. pe cel m ^l ..tln â r" Si Int r eprinderile de construcţii care ne S alaria ţi din serviciile funcţionale ah* d i p rilie 19'-:
să-l ocuj e modul în care se g ra fic de prod u cţie al com recţiei. inginerii si tehnicienii au datoria a învăţă
b in a tu lu i a fost înscrisă c i execută lucrările aparţin aceluiaşi minister, să-şi împartă timpul în a$a măsură înrît să
realizează sarcinile de plan, de Morc.
fra dc lo ooi» tone. Ea re p re nici pînă la ora actuală nu s-a găsii o for 110 mai mult pe teren, să urmărească si să
cum se înfăptuiesc hotărîrile no/d.
zintă ca n tila te a de b lu m u ri mă dc determinare a constructorului ca a controleze stadiul şi calitatea lucrărilor exe
partidului privind folosirea ju produsă peste prevede rile cesta să dea importanta cuvenită tuturor lu DispunI
dicioasă a fondului funciar, dc plan la zi, la acest, la crărilor di» planul lui de producţie. Un «*- cutate de conr 'tor. si să nu so la^e totul bază ma * ■
sporirea suprafeţelor irigate, m ino r. buna septem brie s-a xempln tipic in acest sens îl constituie con mimai pe S' - 'iq in ţ io r de şantier. /oore bin
aplicarea întregului romplex fn rh c ia t cu sta b ilire a un u l
record în m aterie. structorul nostru din Timişoara care la A. MOLDOVAN ne cont
V ă ii J iu l
MIRCEA NEAGU
Continuare,in 3-a) de către
■
cu cursu . .
eu pm an
pentru a
nică instt
te şi dc
adecvată
\
Inerţia nu rezol r iţ # j ente de rnnder
noastre e.
Incepinr
învătum in
troşani
Intr-un interv iu, luat în u r Brad. Poate că e prematură a- de diferi. i» anii tre c u ţ Varza albă — plesnită, fer fese", ra r
mă cu două săptămini, tova firm aţa. insa gospodarii de sortarea ce. sortimentul res- feniţiţii la suprafaţă şi plină prnqram r
răşul Teodor Ucrqhian, direc la C.L.fv Brad s-au gîndit dîn intra în stoci. .ii s-a vorbit nimic de melci (mulţumim, nn servim ral-cducat. 1
torul I J.V L.lv, ne dădea loa- vi cmc la iarna care vine. ,,Se alte cuvinte, C.L. ia cu directorul in aşa ceva), n invita mai de d e n iilo r p >
tz asigurările că în iarna care zonul" însiln/.ărilov abîa înce nit în întîmpinarea ii si ca urmare nici grabă pe gospodină să cum n it ii cu
vine vom avea legume din pe. dar în podurile închiriate do însilozări cu ceva * de urma lui la pere de pc piala nedirijată. „E prestigiu * -
belşug, că nu vom fi nevoiţi sa de centrul Brad, stă deja de marfă lent-vaiulabilă şi du cu şi cuib v ' ii <j \
pierdem timp aşleptînd !a pe acum depozitată o canti ''put că am v i aceea ajunge să se deprecie r ii, o organizării unui bo
vind o marfă sau alta pc* care, tate de HO tone ceapa şi 9 to ş in e C.L.F. ze" — ni se motivează do* gat program tic m anilesluri
pina la urmă. să nu o găsim. ne lasole albă boabe. In de ' că nu i.ălre merceologul principal. cultural-educative, adecvate
Am fost asiguraţi, de aseme pozitul dc la Musariu au fost M ărfurile Nu cumva e invers ? Devine
nea, că şi nevoile curente ale puse la nuirat 15 tone de cas \ ’trstci şi p re fe rin ţe lor stu-
pielii vor fi satisfăcute înlr-un traveţi si 13
mod care să tui dea loc la ne PicqăLirca .. ? - • - v r k
m ulţum iri. n 11 ci. după Ci :'.e ' :r.>-- ■ .‘C-
Cum sc roncretizea/ă în de merceologul P- ■ ' --V '<,re! ‘ O ■■ - •: ■ *
■ ;
• .
pozite şi pc piaţă cele afirm a
te de directorul I.J.V.L.F. ? Crăciun* cu mi;..- iiv ic o . - P '“ vu '• v; d ' i
Am aruncat zilele trecute o gume. Sor 1 v. i i r.i» d li ,)
privire pnin rafturile cîtorva in otet c şl ere > \- v i .v.
unilăti C L F , (11 cileva depo depozite într-
zite şi... in scriptele centru ne. Centrul
Se cufg roadele toamnei. La C.A.P. Geoagiu recolta
lui de legume si fructe din cantitate imp
struguri a « p lă tit din plin eforturile cooperatorilor.
- a . v . r \