Page 1 - Drumul_socialismului_1968_10

PROLETAR» DIN TQ^TE ŢARÎLE, UNIŢI-VA I
Tovarăşul

Nicolae Ceauşescu

a primii pe Andre

Betfencourf, ministrul

industriei al Franţei

Luni după-âmiază, tovarăşul Oaspetele a fost în s o ţi de
Nicolae Ceauşescu. preşedinte­ Jcan Louis l’ons, ambasadorul
le ConsiliLilni de Stat al Re­ Franţei la Bucureşti.
publicii Socialiste România, a La primire, care s-a desfă­
V rlm ii pe ministrul industriei şurat într-o atmosfera cordială,
ADUNĂRILE Şl CONFERINŢELE al Franţei, Andre Bettcnconrl, prim-adjunct al m inistrului a­
Macovescu,
a asistat Georgc
sosit în România penlru a par­
ticipa la deschiderea Săptămî-
nii tehnicii franceze. facerilor externe.
PENTRU DĂRI DE SEAMA Primire la tovarăşul

Şl ALEGERI ton Gheorghe Maurer

prilej de mobilizare activă M iniştri al Republicii Socialis­ sile Gliqa, adjunct al m inis­
Preşedintele
La prim ire a luat parte Va-
Consiliului de
te România, Ion Gheorghe trului afacerilor externe.
Maurer, a prim ii luni după-a- A fost de fotă Jcan Louis
a comuniştilor, a tuturor miazâ P»' Andre BcUoncourt, Pons. ombasadornl Franţei la
ministrul industriei al
Fran­
Bucureşti.
ţei. (Agerpres)
oamenilor muncii la înfăptuirea
r
Pentru zeci de m ii de ti­
politicii partidului şi guvernului In pagina a IV a : neri din Intrcaiia Iară, ziua
de astăzi are valoarea unei
Q Adunarea festivă sărbători plină de adtnci
din Bucureşti cu prilejul sem nificaţii, densa prin ten­
Problemele ce trebuie ana­ celei de-a XlX-a aniver­ siunea cm ofinna/ă a debu­
lizate
cu
prile ju l
adunărilor
Aron Colcer si conferinţelor pentru dări sări a Droclamării Repu­ tu lu i. prin farm ecul per­
spectivelor. începe un nou
de seamă si alegeri sint blicii Populare Chineze an dc învătum int universitar,
şeful secţiei organizatorice a Comitetului judeţean vaste. De la alegerile care au un nou an de muncă pen­
avut loc în toamna anului 0 La Budaoesta au lru zecile dc in stitu ie si la -
Hunedoara al P.CR. început lucrările Comisi­
trecui. în viata organizaţiilor c u ltă li ale tă rii. După bucu­
de parlid s-au petreait însem­ ei oresătitoare a Con­ riile vacantei, studenţii se
nate schimbări, au fost ob ­ sfătuirii internaţionale a in tn rc in a re 'd ra trc .şi b ib li­
ţinute o serie de succese.
'3 perioada 15 octombrie — p ite rn ic e va oferi condiţii mai Despre toate problemele nu oarlldelor comuniste şi oteci. tn sălile dc scm inaril
• decembrie ac. vor avea bune pentru a asigura in con­ se poate desigur discuta In muncitoreşti şi laboratoare, fn tntrep rin-
po trivit prevederilor Sta­ ducerea organizaţiilor de partid aceste adunări de lucru se va Vizita deieealieî derile unde îsi desfăşoară
tutului Partidului Comunist cadre capabile, cu experienţă analiza nu numai ceea ce s-a na»’,î>rr*''ntare române în o rele dc practică tn p ro ­
Roman şl H o lărîrii Com itetu­ şi pregătire corespunzătoare, realizat, ci îndeosebi ceea cc ducţie.
lui Executiv al CC . al P.C.R., va duce la mobilizarea activă irebuie să se facă pe viitor. Finlanda 1 nctonilrric — proioq u-
adunări şi conferinţe pentru a comuniştilor, a tuturor oa­ De aceea, fiecare adunare sau ® Rezultatele referen­ n ivcrsila r. Prima zi a noului
dări de scamă şi aleqeri Ele menilor muncii la rezolvarea conferinţă de partid trebuie M odelat după dorinţa şi priceperea oamenilor, cazanul nr. 1 se conturcarâ o dată cu sa­ dumului din Grecia an dc Invătăm int a dobtn-
Se vor desfăşura in grupele cu succes a sarcinilor ce le pregătită în cele mai bune tisfacţia harnicilor constructori de pe şantierul Termocentralei de la M intia. dif, fn Ira d ifia studenţilor şi
de partid, organizaţiile de ba­ stau In fată în etapa actuală. condiţiLinl pentru a pune în Foto : V. ONOIU 6 Agendă economică co rp u lu i prolcsoral, valen­
ză şi organizaţiile de parlid Adunările şi conferinţele centrul dezbaterilor, prin pris­ ţele unei autentice sărbă­
conduse de corniţele din între­ pentru dări de seamă şi ale­ ma muncii de partid, proble­ tori. In liln ire a stud enţilor cu
prinderi, instituţii, şcoli şi in ­ qeri ce vor avea loc în acest mele majore care le ridică re cto rii si decanii, cu lec­
stituie de invătămint superior, an se vor desfăşura sub sem­ munca şi viaţa oamenilor, să LA DIRECŢIA REGIONALA C. F. R. to rii, co n fe re n ţia rii şi pro­
unităţi socialiste din agricul­ nul mobilizării şi mai active asigure discutarea aprofunda­ fesori/, cuvintele de încura­
tură. cartiere, comune, conti- a comuniştilor, a tuturor oa­ tă a problemelor specifice do­ Laminorul blummg jare si indemn adresate la
nulnd apoi cu conlerintele menilor muncii de la oraşe, meniului In care activează o r ­ începutul urnii nou dtum ,
pentru dări de seamă si ale­ şi sate pentru îndeplinirea ganizaţia de partid respectivă. de 1300 cunoştinţa cu o ra ru l şi să­
qeri ale o rg an izaţilor orăşe­ bo lă ririlo r Congresului al IX-lea In centrul atenţiei organiza­ LUCRĂRILE DE INVESTIŢII lile de seminar, cu „ha in a"
neşti. municipale şi judeţene şi ale Conferinţei Naţionale a ţiilo r de ţ arîid din industrie,
V' partid. Partidului Comunist Român, a­ economia forestieră, transpor­ • - ■ »» • • — • ...... .. . HWIW» ■ ■ * • --——s nouă pe care c d itic iilc un i­
le plenarelor Comitetului Cen­ S P R E C O T E versitare au Im lirăcat-n In
Concomitent cu pregătirea turi, telecomunicaţii, unităţile
adunărilor pentru dări dc sea­ tral. de constructii-m onlaj trebuie perioada vacantei, con stitu­
mă şi aleqeri, orqancle şi o r­ Pregătirea şi desfăşurarea a­ sa se găsească analiza acti­ M A I Ih tA LT E u ie doar o parte din s u rp ri­
ganizaţiile de ja rtid vor avea dunărilor şi conferinţelor l eu­ v it ă ţ i desfăşurate pentru în­ P iln ferestrele m e ri ..alo NU MERG CA PE „ROATE zele prim ei zile de curs a
Iu vedere, în lumina K o lă ririi lu i dori de seamă şi aleqeri deplinirea planului de pro­
Comitetului Executiv al C C trebuie să ducă la creşterea ducţie la toti indicatorii, sta­ cabinei po stului p rin c ip a l studenţilor.
al cajcl sc vede intreagn
al P.C.R., îmbunătăţirea conti­ rolului conducător al organi­ bilirea de masuri concrete de hală a la m in o ru lu i, tnec- In tt-u n fel, prima zi dc
nuă a structurii org an izaţilor zaţiilor de partid, dezvoltarea punere în valoare a rezerve­ pind dc Ja cup lo are .şl pină curs este o fereastră des­
de partid din întreprinderi, in ­ democraţiei interne de partid, lor existente, îmbunătăţirea ca­ fn fa lă , unde foarfecă taie chisă spre panorama com ­
b lu m u l în ro ş it. cu o u im i­
stituţii Şi comune. Schimbările la întărirea opincii şi condu­ lită ţii produselor. reducerea toare uşu rin ţă . Cel doi
ce se vor face în structura cerii colective, a răspunderii ca­ cheltuielilor materiale si l i ­ in a n e v rn n ţ d in postul n u ­ plexă a fn tre n u lu i nn nn!.
organizaţiilor de partid — pc drelor de partid şi de stat chidarea pierderilor, realiza­ m ă ru l tre i. N icolae DAm- O dotă cu dezvoltarea lot mai impetuoa­ lucrările direcţiei din localitate prezintă
baza unor studii şi analize penlru îndeplinirea sarcinilor rea ritmică a planului de l i ­ lâ şi loan G ng o ro a lc. stau sa producţiei materiale si a traficului depăşiri de plan, iar la lucrările noastre ră-
pc scaune com ode şl d ir i­
aprofundate — vor trebui să ce le revin Organizaţiile de vrări pentru export, creşterea jează m ersul lin g o u lu i p rin de călători se alocă din partea stalului im ­ ininenle in urma sini mari".
ducă la sporirea competentei partid sînl datoare ca in adu­ eficientei întregii activităţi e­ ca^a pu tern ică . portante valori materiale si bâneşlj penlru S ituaţa planului de investiţii a fost în
Flecare m işcare, dacă se
şi a rolulu i de conducător po­ nările de alegeri să genera­ conomice. poale spune aşa. a lin g o u ­ mărirea capacităţilor dc transport, care d^ atenlia colectivului de muncă de la D i­
litic la locul de muncă al o r­ lizeze experienţa acumulată In Cu un deosebit spirit de lu i. de la scoaterea sa din fapt constituie centura dc legătură între pro­ recţia regională C.F.R. Deva. In ziua de 13 PRO
ganizaţiilor de bază, dc a li munca organizaloTică şi p o li­ răspundere trebuie ca. în ca­ cup lo are le adinei sl pînA a­ ducţie si consum. O cotă parte din aceste septembrie, într-o şedinţă cu organizaţie*
se. crea cele mai nţ lime condi­ tică, să scoată în mod e xi­ drul dezbaterilor, să sc ana­ ju n g e fn form ă dc blum valori a fost înscrisa in planii! de inves­ dc construcţii angojatc 51 serviciile funcţio­
ţii de rezolvare la un nivel gent la iveală lipsurile, cau­ lizeze modul în care au fost sore un alt la m in o r, apare tiţii al Direcţiei regionale C F.R Deva nale care răsDtind de soarta acestui sector n
pe ecranele p u p itru lu l dc
calitativ superior a sarcinilor zele lor, să determine o par­ aplicate în practica măsurile com andă. A ici. la acest la ­ La sfirşilul trim estrului III a.c. b ilo n ţil s a făcut o amplă analiză a stadiilor actua­ UNII
lot mai complexe ce le stau ticipare si mai activă a tu ­ privind organizarea ştiinţifică m in o r. noţiunea de tehnică realizărilor din sectorul de in v e s tiţi nn este le ale lucrurilor înscrise in plan. Din analiza '• Cr !
m odernă apare
scară
1n fată. In vederea înfăptuirii turor comuniştilor la înfăptui­ a producţiei şi a muncii, preo­ înnMA. fn cea m al largă v i­ în măsură să evidenţieze întregul po tenţa! amănunţită a fiecărui obiectiv s-a desprins
hotărlrilor partidului şi guver­ rea po liticii partidului. cuparea pentru folosirea inte­ ziune. Tmpre<!oneazA Insă dc care dispun factorii chemaţi să materia­ necesitatea accelerării ritm ului do execuţie
a ce­
Dreel7.la fn m işcări
nului. In perfecţionarea slruc- Dezbaterile din adunări şl grală a capacilătilor de pro­ lo r care dau via*a colosu­ lizeze aceste valqri. Privit la qeneral, pla­ la lucrările dc sistematizări şi centralizări e-
turii organizatorice şi stabi­ conferinţe esle necesar să re­ ducţie. punerea în funcţiune lu i. ce.l care ft fac să p ro ­ nul de investiţii s a realizat în proporţie de Icctrodinamice de la Sîntimbru, B.irăbant,
lirea ariei dc cuprindere a o r­ flecte preocuparea penlru în­ a noilor obiective industriale ducă m al m u lt. ft slă n în rsc 90,7 la sută. La genera), deoarece sîtoaţa Lancrâm si Coşlarin. ale căror stadii fizice vetsitar,
ganizaţiilor de parlid este ne­ tărirea continuă a rîndurilor şi atingerea, la termene, a pa­ p rin voinţă şl... tehnică 1 globula a fost „salvata" în mare parte de sint mult in urma graficului de excculie. la(ie om ■ 'C f> r 1
cesar sâ se tină seama de partidului, resţectarea norme­ ram etrilor proiectaţi, mobiliza­ P e n lru că oam enii. • cel sosirea înainte de termenul planificat a unor O a te nţo deosebită se cere a fi acordată oade d>
mărimea unită|ii respective, lor vieţii interne de partid, rea tuturor forţelor şi resur­ care lucrează la p o stu rile utilaje cu valori mari. Fără achiziţionarea şi amenajărilor din Depoul Simeria, care tru d it ier
de com andă, au do vedit fn-
de numărul membrilor de conducerea de către partid a selor pentru pregătirea lucră­ tr-n n tim p foa rte scurt acestor utilaje beneficiarul de in v e s tiţi era nn sînt executate decît în proporţie de a- tiqioase.
partid, de organizarea proce­ organizaţiilor de masă şi ob­ rilo r de In v e s tiţi pe anul v ii­ m u ltă com petentă. Tn s p ri­ pus intr-o situaţie mult mai dificilă, fiindcă proxim otiv 30 la sută. Pentru respectarea „inim a u.
termenelor stabilite, in qraficul recuperato­
jin u l acestei afirm a i!» vine
sului de producţie, Iar fn ca­ şteşti. A dunările şi conferin­ lor, modiil fn care conducerile un recent succes o b fin u t : lucrările de con strucţi-m ontaj si-au găsit rul, organizaţiile de construcţii trebuie să-si sem nilici
corespondent în teren numai in proporţie
zul creării unei singure orga­ ţele penlru alegeri constituie întreprinderilor, organizaţiile atingerea şl depăşirea p ro ­ de 83.2 la sută din planul perioadei. Urm ă­ accelereze ritm ul de execuţie, cel p u ţn p i­ proloqul
nizaţii de bază pe mai multe un prilej de a face o analiză te­ de partid şi sindicale sc ocu­ d u cţie i prevăzute fn p ro ­ rind qraficul de lucrări am reţinui numărul ua la 12 la sută lunar. adauqă ^
unilăti sau instituţii în cadrul meinică a eficienţei muncii pă do îmbunătăţirea continuă iect p e n lru perioada a ciu a ­ mare de obiective care au fost contractate Rezolvarea fără nici un fel dc „rabat" a de o c r
tă. M a is tru l p rin c ip a l V in -
oraşelor şi comunelor, să nu polilico-ideoloqice desfăşura­ a condiţiilor de muncă şi de rel B rrb u spunea că* n ive ­ co cei )5 constructori, din care cca mai ma­ acestor neajunsuri va avea ca efect recu­ re — in
se facă o grupare mecanică, te In rîndnl comuniştilor, a viată alo salariaţilor. ' lu l p ro d u cţie i atin s pînă a­ re pondere o deţin in tre prin de jile do con­ perarea restantelor din lunile care au exp i­ urie se
ci. fn funcţie de legăturile ce tuturor oamenilor muncii pen­ A tît în întreprinderile in ­ cum este nn efect al preo­ strucţii căi ferate dîn Braşov. Cluj şi T im i­ rat şi încadrarea pînă la sfirsitul anului în dc la c li o ;
c u p ă rilo r pe nlru şcolariza­
există Intre acestea, de mo­ tru cunoaşterea şi însuşirea dustriale cît şi în cele de con­ rea şl pregătirea tehnică a şoara si Întreprinderea de electrilicâri si prevederile sarcinitor prevăzute în planul J iu lu i OL
dul dc conlucrare şi posibili­ bolărîrilor partidului, penlru strucţii să so insiste asupra u n u vor celor cc m înnlesc centralizări cai ferate Bucureşti. Dacă în­ de in v e s tiţi. Organizaţiile de construcţii ai slude 1
tăţile de desfăşurare a unei educarea maselor în spirilul necesităţi ca încă din t r i­ astăzi m o dern ul la m in o r. treprinderile din Cluj si Braşov îsi respec­ dispun de potenţialul productiv necesar rea­ ta aud ie 1 \
intense activităţi polilicc şi o r­ patriotism ului socialist, al noii mestrul IV 19HM să so ia ma­ Aşa sc face că la m ln a lo rll tă obligaţiunile contractuale, nu acelaşi lu ­ lizării în totalitate a tuturor lucrărilor Pen­ ale tn s li
ganizatorice, de cerinţele m un­ atitudini lată de muncă si surile necesarp care să asi­ s-au In te g ra t bine şi la (im ­ cru sc poate spune despre cele din Bucu­ tru «ceasta este necesar ca eforturile tu tu ­ T m erii
cii. ale procesului dc produc­ avutul obştesc, al respectării gure îndeplinirea în mod r it­ pui op ortu n fn co m p lica ­ reşti si Timişoara care au mari rămineri în ror factorilor, inclusiv ale beneficiarului, pentru f
tul proces dc conducere a
ţie. Perfecţionarea slructurii legalităţii socialiste, ol com­ mic si la toii indicatorii a In s ta la ţiilo r şi agregatelor. urmă ;,Niu ajungeam în situaţia dc asta/i, să fie conjugate pentru grăbirea ritm ului in s titu tu l
organizatorice, gruparea mem­ portării demne in familie şl planului pe (9H9. din prima U re in d spre cote m ai cu totul neplăcută pentru noi — ne de- de execuţie. N ccm rlaroa justă a planului c e ila lţi :
zi a anului. în a lte , b 'u m fn g u l dc Ktnn de I mbui
brilor de parlid In organizaţii societate. mm 1şi fa e r tot. m al preg­ clnra inginerul Liviu Corfaru, şeful servi­ de execuţie 1 lucrărilor de poduri cu pla­
Lin loc de seamă în dezba­ nant prezenta în econom ia nul restricţiilor de viteză nu a permis con­ Ic aduse vi .*<
terile adunărilor pentru dări ciului tehnic dc Ia Direcţia regională C.F.R. tru supei '
noastră na ţională . Deşi dc Deva— dacă aveam şi noi ca alte d ire c ţi structorului să-şi desfăşoare activitatea In
de seamă şi aleqeri care vor la In tra re a sa tn fu n c ţiu ­ întreprinderea noastră proprie de con­ mod normal. ve d erilor
avea loc în organizaţiile do ne au tre cu t do ar tre i lu n i strucţii. Cu toate că şi d ire c ţa noastră, cît nara CX '
parlid din agricultură trebuie de zile. pe cel m ^l ..tln â r" Si Int r eprinderile de construcţii care ne S alaria ţi din serviciile funcţionale ah* d i­ p rilie 19'-:
să-l ocuj e modul în care se g ra fic de prod u cţie al com ­ recţiei. inginerii si tehnicienii au datoria a învăţă
b in a tu lu i a fost înscrisă c i­ execută lucrările aparţin aceluiaşi minister, să-şi împartă timpul în a$a măsură înrît să
realizează sarcinile de plan, de Morc.
fra dc lo ooi» tone. Ea re p re ­ nici pînă la ora actuală nu s-a găsii o for­ 110 mai mult pe teren, să urmărească si să
cum se înfăptuiesc hotărîrile no/d.
zintă ca n tila te a de b lu m u ri mă dc determinare a constructorului ca a­ controleze stadiul şi calitatea lucrărilor exe­
partidului privind folosirea ju ­ produsă peste prevede rile cesta să dea importanta cuvenită tuturor lu­ DispunI
dicioasă a fondului funciar, dc plan la zi, la acest, la­ crărilor di» planul lui de producţie. Un «*- cutate de conr 'tor. si să nu so la^e totul bază ma * ■
sporirea suprafeţelor irigate, m ino r. buna septem brie s-a xempln tipic in acest sens îl constituie con­ mimai pe S' - 'iq in ţ io r de şantier. /oore bin
aplicarea întregului romplex fn rh c ia t cu sta b ilire a un u l
record în m aterie. structorul nostru din Timişoara care la A. MOLDOVAN ne cont
V ă ii J iu l
MIRCEA NEAGU
Continuare,in 3-a) de către
■
cu cursu . .
eu pm an
pentru a
nică instt
te şi dc
adecvată
\
Inerţia nu rezol r iţ # j ente de rnnder
noastre e.
Incepinr
învătum in
troşani
Intr-un interv iu, luat în u r­ Brad. Poate că e prematură a- de diferi. i» anii tre c u ţ Varza albă — plesnită, fer­ fese", ra r
mă cu două săptămini, tova­ firm aţa. insa gospodarii de sortarea ce. sortimentul res- feniţiţii la suprafaţă şi plină prnqram r
răşul Teodor Ucrqhian, direc­ la C.L.fv Brad s-au gîndit dîn intra în stoci. .ii s-a vorbit nimic de melci (mulţumim, nn servim ral-cducat. 1
torul I J.V L.lv, ne dădea loa- vi cmc la iarna care vine. ,,Se­ alte cuvinte, C.L. ia cu directorul in­ aşa ceva), n invita mai de­ d e n iilo r p >
tz asigurările că în iarna care zonul" însiln/.ărilov abîa înce­ nit în întîmpinarea ii si ca urmare nici grabă pe gospodină să cum ­ n it ii cu
vine vom avea legume din pe. dar în podurile închiriate do însilozări cu ceva * de urma lui la pere de pc piala nedirijată. „E prestigiu * -
belşug, că nu vom fi nevoiţi sa de centrul Brad, stă deja de marfă lent-vaiulabilă şi du cu şi cuib v ' ii <j \
pierdem timp aşleptînd !a pe acum depozitată o canti­ ''put că am v i­ aceea ajunge să se deprecie­ r ii, o organizării unui bo­
vind o marfă sau alta pc* care, tate de HO tone ceapa şi 9 to­ ş in e C.L.F. ze" — ni se motivează do* gat program tic m anilesluri
pina la urmă. să nu o găsim. ne lasole albă boabe. In de­ ' că nu i.ălre merceologul principal. cultural-educative, adecvate
Am fost asiguraţi, de aseme­ pozitul dc la Musariu au fost M ărfurile Nu cumva e invers ? Devine
nea, că şi nevoile curente ale puse la nuirat 15 tone de cas­ \ ’trstci şi p re fe rin ţe lor stu-
pielii vor fi satisfăcute înlr-un traveţi si 13
mod care să tui dea loc la ne­ PicqăLirca .. ? - • - v r k
m ulţum iri. n 11 ci. după Ci :'.e ' :r.>-- ■ .‘C-
Cum sc roncretizea/ă în de­ merceologul P- ■ ' --V '<,re! ‘ O ■■ - •: ■ *
■ ;
• .
pozite şi pc piaţă cele afirm a­
te de directorul I.J.V.L.F. ? Crăciun* cu mi;..- iiv ic o . - P '“ vu '• v; d ' i
Am aruncat zilele trecute o gume. Sor 1 v. i i r.i» d ­ li ,)
privire pnin rafturile cîtorva in otet c şl ere > \- v i .v.
unilăti C L F , (11 cileva depo­ depozite într-
zite şi... in scriptele centru­ ne. Centrul
Se cufg roadele toamnei. La C.A.P. Geoagiu recolta
lui de legume si fructe din cantitate imp
struguri a « p lă tit din plin eforturile cooperatorilor.
- a . v . r \