Page 10 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 10
La 26 octombrie se vor îm glas de bucurie sau viers de boîerl puşi pe veşnică intrigă rumpă, ce în greşiţi iertare în fruntea sfaturilor, Iar să
plini 295 de ani de la naşte veselie nu se simţea ci obidie, mai periculoşi decît însuşi în răi pedepsire în supuşi mi racul înţelept denafara pragu
rea eminentului domn — căr văicături şi alecăituri în toate duşmanii externi : „nu atîta lă, în străini dreptate şi în ho rilor".
turar D ijcitrie Cantemir. Per colturile se auzea toate aces stricăciunea publică-i aduna tarele sale contenire să orăte". Dimîtrie Cantemir acordă
sonalitate complexă, — om tea năpăşti fiind din cauza ja rea neprialenilor dinafară Concepţia despre stat a lui cultu rii un rol important în
politic de o uluitoare perspîca fului făcut de boieri în cei precîtă a cetăţenilor din lunlru Cantemir nu depăşeşte form u viata statului ca si contem
citate, oştean iscusit, savant supu$i'\ D im itrie Cantemir a a in im ilo r într-un gînd neîm- la statului feudal, dar întîln-im poranul său, stolnicul Constan
multilateral, istoric, muzician rată modul arbitrar în care ţă preunare aduce". la el afirm aţii care îl apropie tin Cantacuzino. El nu este
s> geograf, filozof si fizician — ranii erau siliţi să achite obli D im itrie Cantemir prezintă o de o înţelegere înaintată a pentru ascunderea cunoştinţe
Dim îtrie Cantemir s-a ridicat gaţiile fată de feudali. Ţăranii notă nouă în istoriografia ro problemelor. lor ştiinţifice, ci pentru îm păr
cu mult' deasupra înaintaşilor si „trebuie să împlinească cu mână prin faptul că socoteşte In concepţia despre liber tăşirea lor şi altor a.
contemporanilor săi, im punîn- toată sîrguinta lucru boieresc „raţiunea" drept factorul p rin tate. ceea ce aduce Cantemir Arătînd că exploatarea oto
du-se in cadrul c u ltu rii feu cricft de greu ar fl el. Lucrul cipal al progresului fde pe lin nou este ideeo că împotriva mană a împiedicat dezvolta
dale ca o luminoasă figură de lor nu este măsurat şi depinde gă voinţa divină). Acest cu libertăţii omului şi împotriva rea economică a tării, sără
precursor al g ln d irii ştiinţifice de bunul plac al stăpînului, rent ideologic se explică prin luptei poporului pentru dobîn- cind in acelaşi timp poporul,
moderne. cîte zile să-i lucreze1*. Dar apariţia elementelor de rapor direa libertăţii, a eliberării Cantemir — şi aceasta este
Cercetătorii burghezi care Cantemir nu se mulţumeşte să turi burgheze in sinul socîe- sale de exploatare, nu se poo- semnificativ pentru realismul
s-au ocupat de viata şi opera poziţiei sale — analizează şi
iui Dimîtrie Cantemir nu au a- importanta comerţului pentru
Tâtat atitudinea sa antiboie- viata economică o tării. îm pu
rească, lupta lui pentru desfiin ţind moldovenilor că nu-si dau
ţarea statului aristocrat şi în scama dc foloasele ocupaţii
locuirea lui cu un stal centra lor comerciale, Cantemir se
lizat, deşi această idee p o liti 295 DE ANI DE LA arată îndurerat de faptul ră în
că l-a călăuzit în mai toata M oldova comerţul este făcut
opera lui. Nimeni pînă în zi în cea mai mare parte de stră
lele noastre nu a relevat Idei ini care dureau în alte ţări
le sociologice, concepţia Ini bunurile si veniturile băneşii.
despre rolul claselor sociale NAŞTEREA CĂRTURARULUI Prin aceasta Cantemir îşi dă
în viata economică şi p o liti dea seama de importanta păs
că a statului, probleme care trării în tară a cîştigurilor re
l-au preocupat permanent şi zultate din comerţul făcut de
in aceeaşi măsură cu năzuinţa autohtoni.
da a da M oldovei o nouă o ri Concepţiile social-politice ale
entare in politica externă. DIMITRIE CANTEMIR lui Cantemir, numeroase şi Hainele de blana, căciu Iile, gulerele detaşabile sînt doar cîteva din sortimentele
Din opera Istorică prea bine înaintate dar în acelaşi timp confecţionate la „Vidra*1 din Orâştie. In ele sînt m aterializate talentul şi priceperea muncitoa
şi legate strîns de interesele şi relor din brîgoda condusă de Poraschiva Goleo. Această brigadă şi-a depăşit in fiecare lună
cunoscută, pe care ne-a lăsat-o
aspiraţiile poporului şi tării sarcinile de producţie cu cîte 20-30 la sută.
D im itrie Cantemir, ne vom li
sale, nu sînt simple profesiuni
mita să subliniem doar unele
de credinţă rămase pe hîrlie.
din m ultiplele ei merite. Dî-
constate numai abuzurile fă tăţii feudale româneşti. Dife le lupta nici cu lanţuri, nici cu Toată viata lui Cantemir a
mitrie Cantemir nu scrie isto cute de boieri, ci subliniază renţierea slabă a acestor re închisori: „Spre închisoarea şi fost o împletire între idee şi
ria poporului român numai de si cauza rare stă la baza lor. laţii a determinat acest dua legarea trupului un lănluh şi activitate. A ctul său dc alian
dragul erudiţiei, ci şi pentru a El constată că ţăranii si ră lism in concepţia lui Dimitrie o vatră destule sînt, iar spre ţă cu Petru cel Mare îi defi Noi utilaje de mică mecanizare
da glas setei dc independentă zeşii îşi vînd pămînturile pă Cantemir. slrînsoarea sufletului şi spre neşte clar qîndirea politică,
a poporului, pentru a-i ju s rinteşti din cauza sărăciei şi
tifica drepturile istorice la o astfel au fost siliţi să primeas Ideile personale ale lui Di opreala voii slobode nici mii iar tratatul de alianţă conţine
dc mii de lăntuje, nici zeci de
viată liberă şi independentă. m itrie Cantemir se vădesc $i unele cerinţe core ilustrează Mecanizarea operaţiilor grele şi cu volum mare de
că strîmbăta-tea boierilor şi în concepţia lui despre stat, pe mii de închisori pot ceva a vechile sale idei social-politice
Deosebit de interesante sînt jugul supunerii iobâgeşti. care le expune îndeosebi în face". Ideea nerespectării le legale de popor. Astfel, între muncă se extinde şi in secţiile combinatului hunedo-
Ideile social-politice din opera Pe cît de înţelegător se a „Istoria icroglifică" In cadrul gilor nedrepte este foarte îna altele spune că : „B ir să nu rean. In acest an au îosl achiziţionate si introduse în Unde sîntem
lui Dim itrie Cantemir, prin intată si ea nu se găseste, în producţie utilaje noi. a căror valoare depăşeşte două
rată fală de ţărănime si su lor facem cunoştinţă cu ceea deie tara n îd un ban" şi in milioane de lei. Printre acestea se află un excavator
prisma cărora el apare ca un ferinţele el, pe tot atît de ce trebuia să fie domnul, di acest timp, decît rar la gân sista ca lupta îm potriva tur
om cu vederi înaintate şi pro necruţător vorbeşte îm potriva vanul tării, cum trebuie să 1 ie ditorii ilum inişti de mai tîr- cilor să fie continuată pînă la de 0,3 mc, un ciocan cu abur de 1500 kg tortă, 10 cricuri abonaţi ?
gresiste pentru acea vreme. boierimii care este prezentată condusă tara, întocmite legile, ziu. definitiva lor zdrobire. hidraulice, 3 autoincărcătoare, 12 containere pentru
Compătimind soarta iobagilor, ciî adevărata ei fată, de ex cum trebuie rezolvate probleme In problema conducerii politice Cantemir n-a ajuns să pună manipularea cărămizilor refractare şi altele. Acestea
el s c ria : „lăcaşul săracului ploatatoare a poporului, con- le vieţii sociale, politice si c u l a statului, Cantemir rămîne Ia In practică ideile sole. dato permit creşterea nivelului productivităţii muncit, uşu M !N T !A (de la B. N islor).
foc şi vita-î pară de foc ea- siderînd-o ca „aducătoare de turale. Astfel, domnitorul tre formula divanului boieresc, cu rită domniei lui orea scurte. rarea efo rturilor fizice ale m un citorilor şl obţinerea Cu prim irea abonam entelor
ste". V orbind de boierii care rane netămăduite'’ si că se buie să asculte de „matca si excluderea maselor largi din Activitatea de savant istoric, unor însemnate economii băneşti. la presă, In special la cea
sub M ihail Racovită „despuiau bucură „de truda altora ago mama noastră" cum numeşte viata politică şi a boierilor şi ideile sociale si politice de Astlel, folosirea contalnelor la manipularea cărămi locală, avem marc bătaie dc
ţărănimea fără ca cevaşi milă nisită". Ceea ce critică îndeo el legile şi să fie alături de lipsiţi de înţelepciune si de qînditor înaintat, Iac din D i zilor refractare pentru repararea cuptoarelor M artin cap la M in tia . Nu o dală
avJnd", arăta că „la cea de- sebi la boierime este politica interesele poporului, „că sem cultură. In locul unor aseme m itrie Cantemir una din cele conduce la obţinerea unei economii anuale de 68.340 s-a In lim p la t ca tova ră şii
săvîrsit a pierii prim ejdie so de intrigă si dezbinare, care nul a monarhului adevărat a nea boieri, Cantemir preferă mai strălucite figuri din c u l lei, iar Introducerea ciocanului de abur de 1.500 kg f de la difuzare să ne Iacă...
sită” . Zugrăvind situaţia ţă uşura procesul de adîncire a cesta este,',ca nici cu acul să un sărac înţelept deoarece tura noastră veche. la noua forjă va avea ca efect pozitiv obţinerea unei iiq u ri.
rănimii, Cantemir descrie ta subjugării si exploatării din împungă, nici cu dinţii sa „des şi de multe ori la m u ri Prof. RADU VASILE producţii de 190 tone piese mecanice forjate şl a unei e- Cel mai recent caz. A bo
conoroii de 169.000 lei anual.
blouri zguduitoare : „undeva afară. Cantemir consideră pe musce, nici cu unghiile să tori se vede puternicul nebun namentele Ia zia rul „D ru m ul
socialism ului" din ziua de
dum inică 29 septembrie a.c.,
nu le-am p rim it n ici luni.
AL DOILEA „CULOMAT** IN FUNCŢIUNE Orientări noi în constituirea şi folo- I.a agenţia din localitate se
presupune că ar li ajuns pe
la V elei. N o i ne întrebăm :
In cadrul laboratoru şl In ce priveşte folosi pentru ca să prim im abona
lui central de la C.S. rea ia parametri optimi sirea fondului social în C. A. P. mentele In M in tia , trebuie să
Hunedoara a Intrat in a aparatelor spectomc ne abonăm pe o adresă din
funcţiune un nou „Cu- trlcc din dotarea labora V etel? Poate lo va tă şil care
lomat" — aparat modern torului. Noul aparat ca răspund de difuzarea presei
de înaltă tehnicitate re se adaugă celui In ultim ii ani, cooperativele repartizate şi cheltuite po trivit poate hotărî repartizarea pe ne dau lă m u ririle cuvenite.
pentru determinarea con montat mai înainte pen agricole de producţie au ob nevoilor concrete ale fiecărei acţiuni a fondului social-cul- Le aşteptăm.
ţinu tulu i de sulf din tru determinarea carbo ţinut rezultate bune în dezvol unilăti. Pentru orientare, se re tural si în alte proporţii, reco
fontă şl oţeluri. Probe nului va fl utilizat în tarea lor economico-organiza- comandă astfel ca circa 25 la mandările fiind doar orienta
le au arătat că deter deosebi în scopul pre lorică si drepl re2ullat si ve sută din fondurile social-rullu- tive.
minările sînt extrem dc cizării calităţii mărcilo) niturile lor băneşti au fost din rale să fie întrebuinţate pen In vederea folosirii fondu Un bilet plus...
precise, efectuarea lor ce în cei mai mari. Aceasta a tru organizarea dc crese si lui social-cultural numai în
avind loc într-un timp de oţeluri, dind posibi creat posibilitatea, ca ţe lingă grădiniţe sezoniere si înzes scopurile pentru care este con
record de 4-5 minute litatea top itorilor să se dezvoltarea ram urilor produc trarea lor cu mobilier, rufă- stituit. recomandările precizea taxatoarea
Precizia foarte înaltă a încadreze operativ tn tive ale averii obşteşti, să se rie. veselă, jucării, material ză. între altele, că retribuirea
re o mare Importantă programele sortimentale aloce sumo importane si pen didactic; circa 30 la sută pen cooperatorilor pe timpul cît HU NEDO ARA (dc la T.
tru acţiunile soclal-culturale. tru procurarea si Instalarea de aceştia urmează cursuri pentru
Astfel, acel procent de 1,5 la aparate de radio, televizoare, ridicarea calificării profesio Someşan). Urcăm lin iş titi In
sută din producţia netă, repar dotarea bibliotecilor organiza nale se va face numai în zile- autobuzul de Deva, simbâtă,
14,40. S olicităm b i
la ora
- © a a n e r a i la».. tizat fondului social-cultural celor necesare echipelor artis muncă pe baza normelor în le tu l do rit, "IntihzIncC* o bone-
rea de spectacole, procurarea
potrivit statutului C.A.P , a spo
vigoare şi nu din fondul so
rit an de an, proporţional tice, iar 10 la sută pentru cial-cultural De asemenea, notă de lO^Jel. Thxatnarea
cu veniturile productive ale co activităţi sportive. în vederea consumul dc alimente din pro ne întreabă In grabă dacă
î n a l ţ i i operativelor agricole. După procurării de echipament si dusele cooperativei, cheltuite nu avem 50 de bani m ărunţi,
nevoi, aceste fonduri au fost diverse materiale, pentru ame pentru întreţinerea şi hrana ne oferă b ile tu l, dar „u ită "
folosite pentru organizarea najarea si întreţinerea baze cor iilor in creşe şi Cămine să ne dea restul.
pămtntului semn că se numără Ocupăm un loc 1n fală,
creselor şi grădiniţelor sezo lor sportive, participarea echi sezoniere, se va face din fon
zilele care au mal rămas pî- lingă şoler, cu g ln d u l la
nă la cota finală. Dar făurarii niere, laboratoarelor agricole pelor la competiţii. De aseme dul de ajutorare, iar cheltuie cei 3,50 le i ai noştri, cu „do -
ac
sau
pentru
numeroasele
coşului privesc înainte, la alte ţiuni cullural-sporlive, deveni nea. o parte din fonduri tre lile pentru amenajarea, între ■ m id liu l" schimbat de urgen
sarcini pretenţioase care-i aş buie folosite pentru cum ţinerea si renararea clădirilor tă In geanta taxatoarei. Cu
te ca să Infrîngă toate capri teaptă. In ziua vizitei noastre te aslăzl obişnuinţe în viata părarea medicamentelor si ma şi bunurilor destinate creselor 50 de bani c iu p iii din pungă
ciile vrem ii Oamenii însă satelor. terialelor sanitare trebuitoare şi grădiniţelor, din fonduri
inginerii losif Vereşezan si ne-am obişnuit In tr-a tlt, in cit
caută si încearcă. Pe şan Ţînînd cont de realizările posturilor de prlm -ajulor exis prevăzute pentru reparaţii ca
loan Nogea se concentraseră zim bim am a bili cind sini
tier ni s-a vorbit cu stimă si asupra unei f.lanşete. Ne-au de pînă acum în acest dome tente în C.A.P Uniunea N a ţio pitale şi curente. Pc scama „ u ila ti" de taxa to ri, dar...
respect despre maistrul M a mărturisit că vor să găsească niu, în urma unor studii prea nală recomanda ca o cotă de fondului social-cultural nu se trei lei In plus e cam m ult.
tei Stadlor care valorifică în o soluţie tehnică originală si labile, Uniunea Naţională a 15 la sută din sume să se re admit alte cheltuieli decît ce Taxatoarea ne vede. trece
treaga sa experienţă în con rapidă pentru înzidirea şi fin i Cooperativelor Agricole de zerve învătămîntuluî agrozoo le recomandalc. de cfleva o ri pe lingă noi,
strucţia coşurilor de fum, de Producţie a elaborat recent tehnic, în vederea achiziţionă Uniunilor judeţene ale coo
sarea interioară a coşului de dar, vai. memoria e aşa de
spre maiştrii Ioan Kalmon şi fum rare va începe la ) no recomandări care sa ducă la rii materialului didactic nece perativelor aqrîcnle, consiliilor scurtai In Deva la statia dc
Nicolae Inc/e, despre dulghe iembrie, Deocamdată sînt doar o mai raţională constituire si sar, organizării sau dezvoltării de conducere ale unilătllor. lingă „Cram a da cilo r", s In
rul Nicolae Răut, specialist în căutări dar ele au mulţi sorti eficientă folosire a acestor fon laboratoarelor agricole, înzes comisiilor de revizie le revine fern h o tâ /îli să ne cerem ba
cofraje de precizie, despre lă de izbîndă, şi o boză sigură în duri. Astfel, se recomandă rn trării acestora. O altă cola de sarcina să controleze în per n ii înapoi. Tocm ai alunei,
cătuşul Gheorgbe Pănoiu sau fiecare cooperativă agricolă 15 la sută din fonduri poale manentă $i să îndrume coo
rezultatele dobindilc pînă o- o altă călătoare, explică je
betonistul Vasile Munteanu. s3-$i stabilească fondul so- fi folosită pentru acordarea de perativele in folosirea cu chib
cum. E încă o dovadă câ nată taxatoarei câ „to tu ş i arc
Dar coşul de fum care se cial-ciiltural po trivit posibilită premii cooperatorilor frunlasi zuinţă a acestor fonduri în osa
muncitorii, tehnicienii şi in nevoie de rest!".
naşte acum este rezultatul u- ginerii care construiesc cel Lăcătuşul Nicolae Adomuţ de la Atelierele centrale Crişclor ţilo r de care dispune, în l i în producţie, cîsligutorîlor con fel, îneît ele să contribuie 1n Am renunţai la tot şi am
nel munci colective plină de mai înalt coş de fum din tară se numără printre oamenii de nădejde ai sectorului II lâeâtu- mita cotei de pînă la 15 la cursurilor pentru cele mai $i mai marc măsură la ridica coborî!. Dacă tot se piactlcă>■
strădanii şl Încercări. Mart! tin cu orice p re î.s ă fie din şerie. Foto : V. ONOIU sută din producţia netă, el pu mari rToductii obţinute. rea nivelului social-cultural al procedeul, de ce nu se in clu
ţind fi completat cu v e n itu ri
In funcţie de condiţiile spe
satelor.
cofrajul de glisare a fost r i toate punctele de vedere la... le realizate din activităţile cul- cifice ale fiecărei cooperative de In costul b ile tu lu i sl ne
dicat la 150 metri deasupra înălţime. tural-sporlive. Sumele vor fl agricole, adunarea generală (Agerprcsl cesarul „ suplim entar" al ta
xatoarei? Nu de alto dar să
ştim ta rilu l exact!
yiuftiktaptfcagţ.,. • ■ — ............. ------------- ..—
Despre bunăstarea cooperati
Reflecţii la vei pot vorb i m ulte cilre. De Unde nu-i cap,
pildă, la începutul acestui an
s-a prevăzut ca valoarea zl- PLANIFICAREA ACTIVITAJII PIONIEREŞTI
lei-m uncă să ajungă la suma vai de... marfă
de 20,50 lei. Din calculele pre
un bila lim inare rezultă că această c i DEVA (de la Oh. 1. Ne
fră poale
li mult depăşită.
Poate II, fiindcă şi produci iile criterii si cerinţe grea) Simbâtă după-amiază,
la celelalte c u llu ri sînt m ul şl, mal ales. dum inică d im i
neaţa. gospodinele Invadează
Pe poarta cooperativei a sâ obţinem recolte bogate. ţum itoare. De exemplu, în a-
gricole rle produclle din S i- U n ii Insă nu erau de acord. cest an cooperativa a cu ltiva t A n ii pionieratului ocupă un noi am dat indicaţia să se con ternic— de la marele bazin car pur sl sim plu pletele, u n ită
merla intră in fiecare dim inea Considerau că a cumpăra în cu sfeclă de zahăr o supralafă loc bine definit în viata şco sidere sl modul în care elevii bonifer la combinatul siderur dar cu adine ecou în conştiin ţile de legume şi fructe.
ţa copiilor. Dezbaterea a sub
ţă un om de statură po trivită , grăşăminte chim ice înseamnă de 30 de hectare sl s-a p la n i lară. De munca organizaţiilor au participat la activităţile din g ic ; condiţiile istorice — dc la limat necesitatea întocm irii E xplicabil. Pe lingă procura
cu p riv iri iscoditoare şi mers a arunca banii degeaba in pa- ficat o producţie la hectar de de pionieri, de modul în care anii trecuţi, ştiind că, nu o da Cetăţile dacice din M u n ţii O- unor programe care să dea po rea zarza vaturilor pentru con
vio i. Acest om m editativ şi m int. M ajoritatea m em brilor 22 000 kg. Dar. cllra a ajuns acestea îndrumă şl desfăşoa tă s-a Intîmplat ca obiectivele răstiei, la Apusenii cu rezo sibilitate tuturor pionierilor să sum ul la zi. se face intens
ager Ia minte — cum U zic cooperatori au înţeles pnzilia la 30 000 kg. Aceasta a lăcut ră activitatea extraşcolară a propuse de cqdrele didactice nanta celor mai înverşunate participe la activilăti, diferen aprovizionarea pentru iarnă.
oam enii — este in iţia to ru l co n siliu lu i de conducere. Chiar ca de la 198 000 lei ve n ilu ri. pu rtătorilor cravatelor roşii, să nu se înfăptuiască, răscoale; zonele folclorice — ţierea in funcţie de sc-x, de- Găsesc ele întotdeauna m ăr
m ultor acţiu ni bune întreprinse din anul 1064 au trecut la lu cit sc prevăzuse să se realize depinde. în mare măsură, con O altă cerinţă este consul de la pădurenil din Poiana mixlarea oclivltătilor acolo furile pe care Ic ca u lâ ? Si,
în cadrul cooperativei a g rico crarea pă m in lului pe baza n o i ze. s-au objinut 332 000 lei. turarea profilului moral al co tarea elevilor, în aşa fel în Ruscăi la momîrlanii de pe unde sînt condiţii. mai ales, de ce calitate sînt
le de producţie. Din prim a zi lor metode. Despre rezultate Si In sectorul legum icultură pilului. No allăm în perioada eît aceştia să aibă convingerea Jii, o seamă de personali Tot la această instruire s-a acestea ?
rle cind a (ost ales, ca să con poale vorb i acum oricare d in activita tea se desfăşoară satis cind consiliile pioniereşti dez că acţiunea propusă în pro tăţi — de la poetul din Cig- amenajat un colt metodic, cu Simbătă dupâ-amlază In
ducă cooperativa, com unistul tre m em brii cooperator/. In ţi făcător. De pe cele 50 de bat si stabilesc programele gram e rezultatul iniţiativei mău la folcloristul din Densuş programe de activitate ale u n i Jurul ore i 16,00 la unitatea
Răvaş Păun, a adus cu cl o nui 1964, media dc g riu la hectare s-au recoltat plnă a care, puse în aplicare, vor îor. Subliniez acest fapt deoa — toate acestea sînt valori care tăţilor din scoli mari si mici, legume sl fructe n r. 5, din
mare doză de seriozitate şi hectar era de 1389 kg. iar la cum 315 000 kg produse ce călăuzi activitatea în afară de rece maî sînt comandanţi care trebuie să-si găsească, într-o din mediul urban si rural, ma piaţă, nu se găseau găini, iar
ambiţie pe care a insuflat-o porumb 2183 kg. In anul 1968 au adus un venit cooperativei clasă, în perioada în care ca nu încurajează, nu analizează şcoală cu comandanţi Inimoşi teriale folosite pentru organi felina, vinetele etc. erau fn-
cu calm si răbdare celor cu Insă, cilre le s-au dublat. M e de 320 000 lei. Valoarea tota drele didacti.ee sînl chemate cu discernămînt, nu pun în «si pricepuţi, reflectarea In zarea unor acţiuni, concursuri com estlblle.
core avea să lucreze mal tir- dia la g riu la hectar este de lă prevăzută din sectorul le să facă dovoda iniţiativei şi cumpănă unele propuneri ale programele de activitate ale sau spectacole reuşlle. Consi — Aştept o maşină cu
ziu. La început oam enii n-au 2506 kg, lată de 1835 cît se gum icol esle de 540 000 lei. A fanteziei pentru ca, îm elevilor, fapt ce duce la pier pionierilor. liul nostru a căutat să ofere marlâ — răspundea vlnzâ-
avut încredere in el lilndcă prevăzuse In planul de pro ceastă cilră nu va rămîne aici. preună cu pionierii, să pro derea încrederii acestora. Un element esenţial, este, cadrelor didactice, care se loarea. celor care doreau a
nu-/ cunoşteau şi apoi cel ducţie. V e n itu rile cooperativei Sînt ga ran ţii sigure că se va pună manifestări cultural- edu De ce element consideraţi de asemenea, cuprinderea în ocupă de munca pionierească, ceste m ărluri.
care fusese înainte la condu num ai din depăşirea producţiei obţine un venit suplim entar cative care să se înscria adine că trebuie să şe tină seamă slera activităţii educative <i o varietate de forme. Folosesc A sosit maşina (nr. 2I-H D -
cere nu făcuse prea mare lu la cultu ra g riu lu i, au crescut cu de peste 5 la sută. în viata elevilor. pentru ca planificarea să poa celor mai variate forme. Da acest prilej pentru a aminti că 2176), Şoferul a prezentat
cru. Valoarea zllei-m uncâ pla- aproape 300 000 lei. Toate aceste rezultate con Pentru a afla ce criterii se tă asigura perspectiva muncii l că trecem în revistă unele pro în planificarea activităţii. un hU tia prin care demonstra
nllicatu nu se realizase nici — Producţia de g riu puica firm ă cert că m em brii coope au în vedere la conceperea şi — Aceasta să fie elastică grame din anii trecuti, vom îndreptar preţios slnt publica câ a fost trim is de la depo
pe depar*c, iar producţiile de II şl mal mare — nc spunea ratori de la Simerla pot ob- planificarea activităţii pionie Vi simplă. Oricînd în progra constata că sînl unilaterale — ţiile pioniereşti din a căror e zit să descarce. V lnzătoarea
la cultura mare şi grădină e in gin eru l cooperativei. B rlnrn (ine rezultate şt mal bune. reşti, ne-ani adresat profeso mele de activitate pot să apa unele sînt profilate pe a ctivi xemple, adaplale la condiţiile a reluzot sâ accepte descăr
rau destul de anemice, Candian — dacă se Insăm inln C om uniştii, oameni entuziaşti rului Gllgor Haşa, preşedinte ră propuneri noi, în funcţie do tăţi culturale, altele num.vi locale, se pot realiza acţiuni carea. Deşi tot ea afirm a că
N oul preşedinte, împreună mai mult g riu din solul Pezos- sînl întotdeauna în prim ele le Consiliului judeţean al O r condiţiile, de rezultatele sur pe cele organizatorice, altele deosebit de interesante şi a In ziua respectivă nu I se a -
cu m em brii co n siliu lu i dc con taia. In orice caz, ştim ce a rindurt. Brigada In lii. condusă ganizaţiei pionierilor. venite. Un program rigid este. au numai un caracter sportiv... tractive, cu edînc conţinut e- dusese marfă. întrebată de
ducere, a luat hotarul In lung vem de lăcut In anul care de O iilla Tendorescu, precum — Un prim element care după noi, un tampon care es — Ce măsuri a ti luat pentru 'ducaliv. S prijinul organizaţii ce nu prim eşte, a răspuns:
„Eu stlu să v ln d ". Şl maşi
şi-n lat si s-a convins că pă- vine. şi bririada a lll-a , a Iul baci considerăm că trebuie să steo tompează si iniţiativa si en ca^asemenea aspecte sâ nu se lor de partid din şcoli îl avem.
m intul n-are nici o vină. Din I.a ora aciuată despre coo fosil Tetea, au cu ce sc m ln- la baza unei reale planificări tuziasmul. mai repete ? condiţii materiale, de aseme na cu marfă a plecat înapoi.
contră poate da multe roade., pera/ iva agricolă din Sitneria dri. C ultura de porumb în g ri — ne-a răspuns interlocuto — In ce măsură va fl re — La instruirea cu coman nea. Rămîne ca cei chemaţi să A r li interesant de aflat
fi lipseşte insă altceva. Ingri- se pot spune num ai vorbe jită de aceste brigăzi va de rul nostru — este sondarea flectat în programe specificul danţii de unităti, ce a avut dirijeze si să dea viată aces cit stagiu au mai făcut zar
flrea. Cu ocazia unei adunări bune. Preşedintele Răvaş Păun, păşi cu mult producţia p la n ifi largă a opiniilor elevilor, în local, condiţiile pe care ju de loc la începutul anului şco tei munci, in care frumuseţea zavaturile pentru ca, în
sflrşit, să ajungă la cumpă
ţul nostru le oferă ?
generale, preşedintele Răvaş care a ştiut sâ se impună în cată. aşa ,fel încîl programele de — Necesitatea folosiri? spe lar curent, am rezervat loc îsi afirmă viquros prezenta,
Păun fşi exprim a punctul de lafa m em brilor cooperatori „Z iua recoltei" II găseşte pc activitate să reflecte, la n i cificului local, a condiţiilor pentru o dezbatere metodică să-si dovedească . iniţiativa, en ră to ri? Care a fost prospeţi
In
mea tor, o dată ajunse
vedere In lata m em brilor coo p rin lr-o înaltă corectitudine şi m em brii cooperatori dc la Si- care să aibă bază reală si care privind planificarea, folosind, tuziasmul, dragostea pentru sacosele gospodinelor? N oi
pe rai^' i. cinste a reuşit, îm preună cu meria cu un bogat bilanţ In vel de detoşament si unitate, sâ poată fi realizate, sînt ele drept comparaţie, programe ea. Numai acolo unde în mun am spus-o în titlu .
— Măi, oameni buni degea c c ila lli com unişti din organi realizări, bilanţ care confirm ă nu numai cerinţele muncii e mente care ocupă un loc im din anii trecuti — eloslice si că se simte un dram din fiinţa
pe deplin că păm întul poate celui care o dirijează, numai
ba încercăm noi să facem a- zai la de partid, să Iacă 'din ducative în scoală şî obiecti portant în programarea acti rigide, bogate şi sărace, întoc
da p ro du cţii mari. T otul depin acolo vor fi obţinute rezulta
qricud.urâ dacă nu vrem să cooperativă o unitate cu o fru de Insă de hărnicia oam enilor, vele urm ările de comandonti vităţilor pioniereşti. Judeţul mite numai de cadrele didacti tele dorite.
finern cont şi dc legile agro moasă zestre, o un//afe carc-şi dc draqr)stca lor lată de averea si cadre didactice, ci, mai a nostru ne oferă un cadru m i ce sau numai de elevi, progra
tehnicii Inaiăşăm intcle ch im i aduce din plin co n tribu ita la obştească. les, gama largă dc preocupări nunat din toate punctele de me cu acţiuni bombastice şi Convorbire reolizotâ de
ce ne-ai ajuta loartc m ull ca consolidarea economici. N. PANAITESCU a elevilor. Legat de aceasta, vedere, Profilul industrial pu ncrcalizate sau altoie simple, LUCIA LICfU