Page 12 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 12
DRUMUL SOCIALISMULUI
M N F m N m ă N M M k
încheierea vizitei delegaţiei
CURIER • CURIER • CURIER
guvernamentale române
© ♦ © © ♦ ©
şi
indet cadenţei
M a rti a sosii la Bruxelles, într-o vizită oficiată, m inistrul
Incepind de la 1 octombrie
în Chile urmează să se încheie ulterior veranUâtii neamestecului în com erţului exte rio r al României, Gheorghe Cioară. In cursul in Islanda au fost majorate
naţionale,
şi
acorduri
complementare
treburile interne ale altor sta
aceleiaşi zile au început co n vo rb irile dintre m in iş trii com er
preţurile la lapte, unt şi pro
contracte ţ e termen lung
In
numele guvernului român, a te şi dc năzuinţa comună de ţu lu i e xte rio r al celor două tari în legătură cil p o sib ilită ţile duse din carne cu 15-20 la su
cordurile au. fost semnate de o acţiona in favoarea păcii şi de dezvoltare a schim burilor com erciale şi de cooperare, tă.
S A N T IA G O DE CHILE 2 ~ vicepreşedintele C onsiliului de colaborării internaţionale economică, industrială şl tehnică dintre România şi Belgia.
Trimisul special Agerpres, Va- M iniştri, Gheorghe Rădulescu, Guvernul român şi guvernul Gheorghe Cioară a fost prim it, de asemenea, la I octom brie © ♦ ©
sile Oros, tra n s m ite : In urma iar in numele guvernului chi chilian apreciază că schimbu de prim ul m inistru al Belgiei, Gaston Eyskens. Cu acest
tratativelor purtate de delega lian de m inistrul relaţiilor e x rile de vizite şi contactele d i p rile j, a avut loc un schimb de păreri p rivind dezvoltarea Satelitul artificial al Pâmîn-
ţia guvernamentală română, terne, Gabriel Valdcs Cu a recte intre reprezentanţii celor re la ţiilo r dintre ccic două ţări. tului „Cosmos-244" a fost lan
condusă dc Gheorghe Rădu- cest prilej, Gheorghe Rădules- două ţări contribuie la o mai sat miercuri in Uniunea Sovie
lescu, vicepreşedinte al Consi bună dezvoltare a r e ia ţilo r R. P. UNGARA. — Imagine de pe plaja Siofoke, frumoasă © ♦ O tică. La bordul său se află a-
liului de Miniştri, cu reprezen bilaterale şi pentru aceasta îşi staţiune pe molurile lacului Balaton. parataj ştiinţific destinai con
tanţii guvernului chilian, la 1 exprimă dorinţa ca astfel de I La Facultatea dc medicină din M o n tp e llie r (Franţa) au tinuării cercetării spaţiului cos
octombrie, in Palatul „La M o • Comunicat comun contacte să conti-nue şi în început lu cră rile Sim pozionului franco-polono-rom ân asupra mic in conformitate cu progra
neda" s-au semnal un acord româno-chllian viilor, in diferite domenii de b o lilo r cronice dc slomac ta copii Din România participă o mul anunţai anterior.
comercial şi un acord de co # Semnarea unui a activitate. Delegaţia FI- A. N. delegaţie de medici specialişti dc la in stitu tele de medicină
operare economică şi tehnică cord comercial şi a unui Examinînd căile şi modalită din Bucureşti. Tim işoara şi laşi, condusă dc prof. unlv. dr © ♦ ©
intre România şi Chile. A c o r acord de cooperare eco ţile de dezvoltare a relaţiilor a fost primita C ornelia Constanlinescu, de la In stitu tu l de m edicină din
dul comercial creează cadrul nomică şi tehnică între România şi Chile, păr Ii Bucureşti. STATISTICI DESPRE
necesar pentru intensificarea Q Constituirea unei co le an constatat că există posi
schimbului dc mărfuri româno- rn i s i i guvernamentale bilităţi reale pentru creşterea de preşedintele Finlandei © ♦ ©
chilian. Cu scopul de a ex mixte schimburilor comerciale şi dc AUTOMOBILE...
plora în continuare posibilită cooperare economică şi tehni La Monaco au luat s flrşit lu cră rile celui dc-al 21-lea
HELSINKI 2 — Trim isul spe tip recenta vizită In Finlanda
ţile de dezvoltare a cooperării că între cele două tari Ca re cial Agerpres, Nicolae Vam- a preşedintelui Consiliului de Congres al Com isiei internaţionale pentru explorarea ş tiin Federaţia rutieră Internaţio
economice şi tehnice între ce cu şi Gabriel Valdes au ros zultat al în tiln irilo r menţiona vu, transm ite: Delegaţia parla M in iştri ol României, Ion ţifică a M ă rii M editerane. La dezbaterile congresului a nală (F.R.I.) cu sediul la Ge
le două ţări. s-a hotărît con tit euvîntări te şi al negocierilor purtate mentară condusă de Gheorghe Gheorghe Maurcr, şi a mi.nîs- pa rticip ai şi o delegaţie din România condusă de dr. docent neva, a publicat la sfîrşitul lu
stituirea unei comisii g u In comunicatul comun rn- între M inisterul Relaţiilor Ex Necula, vicepreşedinte al M a Irului afacerilor externe, Cor- M ih al Bâcescu, membru corespondent al Academ ici Republi nii septembrie o serie de sta
vernamentale mixte, care u r mâno-chilian dat publicităţii la terne şi reprezentanţii pârtii rii Adunări Naţionale, care se ncliu Mănescu, vizită căreia cii Socialiste România In şedinţa de închidere, prezidată dc tistici pentru anul 1967. Ele a
mează să propună guvernelor încheierea vizitei se arată : române, s au semnal un acord află tn Finlanda la invitaţia — a subliniat preşedintele Fin p rin ţu l Ratnlcr. M lhai Băcescu a ţin u i o conierlnţă in titu la tă rată că S.U.A. posedă cel mai
respective soluţii si modalităţi „C o nvo rb irile au avut loc în de cooperare economică si Parlamentului finlandez, a fost landei — fi păstrez o plăcută „E m il Racoviţă, ocoanolog". mare parc de automobile din
de cooperare în domeniile de tehnică si un acord comercial prim ită miercuri după-amiază amintire. lume cu 397,9 vehicule la 1000
tr-o atmosferă de sinceră cor ©♦o de locuitori, urmîndu-i in ord i
interes comun. Totodată, co dialitate şi înţelegere recipro între ambele tari. In acelaşi de preşedintele Finlandan, Ur- In numele delegaţiei parla © ♦ © ne descrescindâ Canada (281),
timp cu semnarea
misia mixta va examina şi va că. expresie a prieteniei exis comercial. România şi acordului ho Kekkonen. la reşedinţa sa mentare române, Gheorghe Ne- După cum anunţă agenţia In statele Pennsylvania, Vir- Suedia (216), Fronţa (211), M a
Chile
face propuneri cu p rivire la tente între noporul român şi au procedai la efectuarea unui din T anm inie m i — Helsinki. rula a exprimat m ulţum iri pen China Nouă, preşedintele C.C. gia de vest, Illinois şi Kentucky rea Britanie (193), Republica
In cadrul convorbirii cord i
formele cele mai adecvate de poporul chilian In (ursul a schimb de liste de mărfuri ca ale care a avut loc cu acest tru posibilitatea oferită de a al P.C. Chinez, Mao Tze-dun, se află in grevă 15.000 de mi Federală a Germaniei (189),
cooperare, inclusiv livrarea cestora a avut loc un schimb re ar putea fi exportate din- prilej, preşedintele Urlio K ek vi'/.ita Finlanda, subliniind că şi lin Biao, vicepreşedinte al neri. Greviştii revendică înche Belgia (174), Danemarca (169),
de informaţii cu privire la impresiile pe care Ie-a produs C.C al P.C; Chinez, au primit ierea unui nou contract de Japonia (28,6). De menţionai
de proiecte, studii, maşini, u- tr-o tară în alta De asemenea, konen a salutat prezenta de asupra membrilor delegaţiei
dezvoltarea economiei ambelor s-a semnat un acord de cores pe Syed Fida Hassan, consilier muncă. că in aceste ţări sint persoane
filaje şi echipamente produse legaţiei române în Finlanda
îări şi la principiile călăuzi pondent între Banca de stat a Referindu-se la contactele această frumoasa tară şi har ol preşedintelui Pakistanului, care posedă cinci maşini, bine
în România şi acordarea de toare ale politicii lor externe Republicii Chile şi Banca ro stabilite între cele două nicul ei popor sînt dintre re şelul delegaţiei de bunăvoinţă © ♦ © înţeles in această categorie nu
asistentă tehnică pentru con Cele doua părţi au constelat mână de comerţ exterior. La ţări, el a evocat cu satisfac- le mai favorabile. pakistaneză oftată in vizită in intră oamenii muncii. Astfel,
cu satisfacţie că relaţiile ro- sfîrsitul vizitei delegaţiei g u R. P. Chineză. La convorbire a Tinăra balerină braziliană statistica la mia de locuitori
struirea dc obiective economi
mâno-chilicne sînt favorizate vernamentale române, ambele participat Ciu En-lai, premierul Irene Bufalo, care a losl supu este relativă. Japonia deţine,
ce. In baza acordului de co- potrivit declaraţiei lui Alfred
de identitatea de vederi asu tâ r li au subliniat cu mare sa Consiliului de Stat ot R.P. Chi să unei grefe de intestin, a
op erare economică şi tehnică pra principiilor respectării su- tisfacţie că ea reprezintă o SESIUNEA O.N.U. neze. încetat din viaţă la 13 zile du Roaflaub (Elveţia) — pre
contribuţie foarte importantă pă operaţie. şedintele F.R.I., supremaţia în
pentru întărirea relaţiilor eco © ♦ © ce priveşte media individuală
NEW YORK 2 — Trim isul
nomice şi dc prietenie înlTe special Agerpres, Nicolae lo- statelor membre ale O.N U am © ♦ © a kilom etrilor parcurşi de fie
întrevederile lui cele două tari Vicepreşedinte ncscu, transmite: Cea de-a 23-a principalelor probleme ale e- şurată in prezenţa preşedinte La 2 octombrie, intr-o mater care automobilist : 20.200 km
ple intervenţii pe
marginea
O reuniune solemnă, desfă
pe on. Republica Federală o
Consiliului dc
M iniştri.
le
volutiei v;e|ii politice
Gheorghe Rădulescu. a trans sesiune a Adunării Generale a naţionale. in te r lui Indiei, Zaki Hussain, şi a nitate din Birmingham (Anglia), Germaniei deţine locul al doi
miercuri
O.N.U. a îrucgistrat
Sheila Ann Thorpe a dat naş
numeroşi alţi demnitari şi d i
lea cu 17.000 de kilometri, îna
Corneliu Mănescu la New York mis in numele preşedintelui dim:neata momentul începerii Potrivit ultimelor date (încă plom aţi acreditaţi in această tere, prematur, la şase gemeni intea Olandei (16.800 km), a
Consiliului de Stal al Republicii
lucrărilor legate de probleme
nedefinitive) furnizate de Se
Socialiste România, Nicolae le de fond înscrise pe ordinea cretariatul O.N.U.. la aceste ţară, a marcat seria de cere — patru fete şi doi băieţi. Po Danemarcei (16.300) şi a S.U.A.
trivit unui buletin medical, atit
Ceauşescu, o invitaţie preşe monii prin care se va celebra (15.300). In Marea Britanie, a
NEW YORK 2 Trim isul spe lilate de preşedinte, lucrările sa de zi După o activitate d ? dezbateri generale vor parti tim p de un an im plinirea unui mama cit şi cei şase nou-năs- ceastă medie este de numai
cial Agerpres, Nicolae lones- conferinţei statelor neposesoa- dintelui Republicii Chile, E- peste o săplămină consacrată cipa cinoi prim-miniştri. patru secol de la naşterea lui Ma- cuţi sint sănătoşi. * 11.900 de km pe an, iar în
n i. transmite : In cadrul acti re de arme nucleare. duardo Frei. pentru a ctcclua in special problemelor proce vicepremieri. 81 de miniştri de hotma Gandhi. Proiectele de Franţa de 10.500.
v ită ţi de contacte şi con vor Convorbirea care a avut loc n vizită oficială în România durale şi organizatorice, pa rti externe, precum şi alţi mem sărbătorire a centenarului pre O * ©
biri, prilejuite de sesiunea A- cu acest prilej, desfăşurată în- Preşedintele Frei a acceptat cu cipanţii )a lucrările sesiunii au bri ai guvernelor statelor văd, printre altele, o campanie Aceleaşi statistici demon
dunarii Generale a O.N.U., m i tr-ui» spirit de cordialitate, a cca mai mare plăcere această început, la 2 octombrie, „dez membre. de luptă contra leprei şi fon Furtunile violente care s-au strează şi principalele tendin
nistrul afacerilor externe al fost axată asupra problemelor invitaţie baterile generale" — primul A u luat euvintul reprezen darea unei organizaţii de asis abătut in ultimele zile asupra ţe europene privitoare la dez
României, Cornelii; Mănescu. înscrise pe ordinea de zi a ce Data vizitei se va stabili u l punct de pe agenda care p ri ta n ţi Braziliei, S.U.A., Suedi tenţă medicală. regiunii de nord a Iranului au voltarea transportului auto. Ast
setul detegaţei române Ia ac lei de-a X X Ill-a sesiuni a A- terior pe căi diplomatice. lejuieşte şef-ilor delegaţiilor ei şi Gabonului. provocat mari daune m ateria fel, in 1967, lungimea reţelei
rutiere era in Europa de
tuala sesiune, a avut o între dunorii Generale a O.N.U, © * G le mai ales in localităţile Resht,
vedere, la sediul misiunii per Aceste probleme au stat şi în Pahlevi, Sari şi Ramsar, im por 3.284.300 km, dintre ttite pest9
manente a României, cu m inis centrul schimbului de păreri pe Joi 9-a inaugurat in capitala tante centre culturale şi adm i 10.000 de km de au W itto zi^lĂ
trul afacerilor externe al Pa care m inistrul de externe al irakiană cea de a cincea edi nistrative iraniene. Din cauza timp ce parcul de automobile
kistanului, Arshad Husain. M i României, Corneliu Mănescu, ţie a tirgului internaţional. A ploilor torenţiale apele nuri număra aproape 60 000.000 de
nistrul pakistanez a sosit re ie-a avut cu ministrul afaceri genţia France Presse anunţă lor ou inundat intinse terenuri vehicule cu un parcurs mediu
cent la New York, venind dc b lor externe al Israelului, Abba că au fost invitaţi de către g u arabile, recolta fiind in mare anual de 12.000 km.
Geneva, unde a condus în ca- Eban. vernul irakian miniştrii însărci parte distrusă. Circulaţia intre Producţia europeană s-a ci
frat in acelaşi an la aproxi
naţi cu problemele economice numeroase localităţi din nor
mativ 9 milioane de automo
din opt ţâri arabe la o con dul Iranului a fost grav pertur
bile, observindu-se o creştere
ferinţă specială consacrată in bată, reţeaua telefonică a lost sensibilă o numărului de acci
VIETNAMUL DE SUD primul rînd cooperării interara- avariată. Autorităţile au luat dente in toate ţările in afară
be in domeniul
schimburilor.
măsuri pentru ajutorarea popu
de Mareo Britanie (291.725 de
Alte două reuniuni pe teme e laţiei din regiunile sinistrate.
conomice vor avea Ioc de ase accidente in 1966 faţă de
276 942 in 1967) şi Suedia (res
menea cu ocazia tîrgului care © ♦ O
Tabăra de la Thuong Oue se va închide la 30 octom pectiv 16.210 şi 14.071).
brie. Printre cele 22 de ţări POPULAŢIA R.A.U.
care îşi prezintă produsele se © * ©
încercuită de trupele patriotice numără Japonia, Iugoslavia. In
dia, Uniunea Sovietică. Republica Arabă Unită aie
SAIGO N 2 (Agerpres). — reuşite de a se degaja im p or 31.800.000 de locuitori, mai
Situaţia nu s-a schimbat" — tanta tabără de la Thuong Duc © ❖ O mult cu 893.000 de cit anul
anunţă comunicatele militare a forţelor speciale încercuită trecut, se arată intr-un raport
americano-saiqoncze Ja capă dc trupele patriotice. „In a m i La I octombrie, în Italia ou publicat de serviciul de statis
tul a cinci zile dc încercări ne- cul nu da înapoi şi trupele început cursurile şcolare dar tică al R.A.U.
numai o mică parte a celor 8 Raportul arată, printre altele,
noastre nu au putut ieşi din
milioane de elevi din şcolile e că populaţia oraşului Cairo se
tabără*', declara un consilier
MEXIC. — In ultimii ani se depun eforturi serioase pentru rezolvarea problemei agrare în
ridică Io 4.585 000
locuitori.
american al ..beretelor verzi'*. Mexic. Guvernul şi-a propus drept scop să urgenteze împărţirea pământurilor către ţărani, să te lementare şi secundare vor pu Provincia cea mai populate es
tea urma cursurile. Aceasta se
HUMPHREY Instalată pe colinele ce încon acorde credite şi împrumuturi, să mecanizeze agricultura. Apar agenţii şi organizaţii de stat, datoreşte unei greve o perso te Carjieh din Delta Nilului,
joară valea Thuong Duc a rti
leria populară a transformat care acordă ajutor ţăranilor pentru a-i elibera de sub dominaţia speculanţilor intermediari,' naiului administrativ şcolar, cu 2.200.000 locuitori, iar cea
care le cumpărau înainte producţia pentru o nimica toată. Acum ţăranii pot vinde porumbul ceea ce, după cum scriu ziore- mai puţin populată — Assuan,
III DILEMĂ tabăra aflată aici Intr-un cîmp direct statului la preţuri stabilite. Conslruindu-şi cu ajutcrul acestor organizaţii de stat silo te italiene, „a provocat confu cu 583.000 locuitori.
de ruine şi cratere fnnicqîiide,
zuri, eî au posibilitatea de a scoate cerealele pe piaţă în momentele cele moi prielnice.
trupele patriotice respingind în IN FOTOGRAFIE : Primele turnuri-silorurî pentru păstrarea porumbului, construite de mem zie şi haos" in inlregul sistem
acelaşi timp toate operaţiile de de învâţămint. Intr-adevăr, ca © ♦ O
W A S H IN G TO N 2 (Ager- j brii gospodăriei colective „Ehidos". urmare a acestei greve nu au
pres). — Campania clectora- : ajutor declanşate din e rte rio r putut fi făcute ta timp înscrie Preşedintele Johnson o cerut
t lâ desfăşurată dc către vjce- ; pentru despresurarea bazoi. U l rile şcolarilor şi nici transfe marţi seara ministrului justiţiei
tima acţiune iniţiată dc un ba
\ preşedintele S U A , H. : talion de puşcaşi marini ai ce rurile obişnuite ale cadrelor d i ol S.U.A., Ramsey Ctarck, să
\ Hum phrey, întim pină d ili- ; lui de al cincilea regiment de : Forjele biafreze dactice, ceea ce o determinat introducă procedură judiciară
; cu llă ţi din ce in ce mai sc- i b Da Nanq s-a soldat tot cu Congresul ca multe instituţii de învăţă - pentru a obţine incetarea gre
: rîoase datorită dem onstra- ; un eşec. Desantul hclinpurtat a mint să fie lipsite de numărul vei declarate la miezul nopţii
! tiilo r pentru pace în V ie t- I losl nevoit să apeleze la b lin a ta că pe trei fronturi P.S. din Austria necesar de profesori. de luni de 75000 de docheri
; nam Intr-un com entariu, ; date pentru a scăpa din cercul din porturile de pe coasta at
j transmis de agenţia U.P 1 , ■ dc foc al m itralierelor grele, © ♦ © lantică a S.U.A La puţin timp
; ziaristul M crrim a n Smlth a- j numeroase aparate fiind atinse VJENA — Corespondentul după ce s-a anunţat această
; rată că „dem onstranţii care i în tim pul debarcării puşcaşilor U M U A H IA 2 (Agerpres) — rla ra t la Umuahia un purtător Agerpres, P. Stăncîscn, trans La 2 octombrie, in portul hotârire, un judecător federal
; fac viata amară vicepreşc- j fn apropierea poziţiilor patrio Lupte violente au loc in pre dc cu vin ! m ilita r blafre?. „F o r m ite : La 2 octom biie şi-a în Monrovia o ancorai un iacht din New York a ordonat gre
- d in te lu i in toate oraşele : ţilor. zent in oraşul O w erri. a dc- ţele biafreze atacă pe trei fro n ceput lucrările la Viena C on avind la bord două persoane viştilor să se inapoieze im ediat
i prin care acesta (rece, urmă- ; tu ri şi încearcă să respingă gresul Partidului Socialist din — pe Woitek Bjaly şi Ewa la lucru in bazo prevederilor
i resc să-I îm piedice să-şi ţină j trupele nigertene in afara ora Austria, cel de-al doilea ma C zudik, tineri polonezi căsăto legii ToM-Hartley, care obligă
aminorea unei greve pe timp
: discursurile şi să provoace ; şului Owerrt**, a spus el. rc partid politic al tării, aflat riţi care işi fac călătoria de de maximum 80 de zile, in care
j eşecul în tru n irilo r sale clcc- j P urtă to rii! de cu vin t a ară pentru prima oară tn perioa nuntă în jurul lumii, lachtul o timp părţile in dispută vor
j forate". D em onstranţii, a fir- ■ PAWUMA: Arnulfo Arias tat. de asemenea că au loc da postbelică In opoziţie, în pornit dintr-un port iugoslav continua tratativele in prezen
; mă com entatorul, critică ro- i lupte violente în oraşul Aba şi urma rezultatelor alegerilor din în urmă cu 14 luni şi, potrivit ţa unei comisii federale de me R P. BULGARIA. — Aspect
; Iul jucat de Hum phrey în ; în apropierea oraşului O k ig w i martie 1966. Congresul urmea celor moi optimiste previziuni diere. din timpul efectuării lucrărilor
î cadrul actualei adm inistra- ; a fost instalat în postul său P o triv it observatorilor, in ză să ia o hotărlro in ceea ce de construcţie a marelui baraj
î ţii a S.U A şi doresc să a- ; prezent Umuahia. capitala ad priveşte noul proqram econo ale navigatorilor, el îşi va în „Kardjali".
: tragă atenţia op in ie i puhlicc ; CIU D AD DE P A N A M A 2 (A- 67 de ani, a fost ales în tune roinislrativă a Biafrei. nu mai mic al partidului, elaborat de cheia ruta peste 4-5 ani, deoa © ♦ ©
j americane că în ceea cc prl- ; gerpres). — Preşedintele ales al li a de preşedinte al Panamci cu un grup de experţi şi in ju rul rece viteza sa nu depăşeşte
| veşte războiul din Vietnam , i Republicii Panama, A rn u llo A prilejul alegerilor de la 30 pare a fi direct am eninţată de căruia au losl purtate nume 3-4 noduri. Republica Populară a Yem enului dc Sud trebuie să facă
i alegătorii nu au nici o posl- j trupele federale. roase discuţii. faţă în prezent ten ta tivelo r unor elemente ale asociaţiei
lias. a losl instalat m a rţ in mai a.c. Este pentru a treifî oa sulta nilor din Arabia de Sud. s p rijin ite dc rcac(iunea im pe
: hi li la Ic dc alegere in tre j postul sau. Cu acest prilej a ră etnd el ocupă postul pre'/.'-
s c a n d id a ţi prezentaţi. V ice- j avut loc n ceremonie, urmata de ntia l în ambele ocazii pre © ♦ © rialistă, dc a răsturna actualul regim siid-yem enit — a de
• preşedintele Hum phrey este ! de cea mai mare paradă m ili cedente (1940-1941 şi 1949-1951) Preşedintele Republicii Congo clarat m in istru l apărării Mohamed A ii Hasscm. El a pre
î aprecia! ca fiin d direct răs- i tară din istoria tării. fiind răsturnat de la putere în Schimbare de guvern în Peru (Kinshaso), Joseph Mobutu, cizat că aceste clem ente işi regrupează forţele mai ales în
I punzălcr pentru victim e le j A rn u lfo Arias, în vlrstă de urma unor lo vitu ri de stat regiunile H orelb şl N ogranc şi in zonele de frontieră, în-
războiului din Vietnam , io i şi-a încheiat miercuri vizita în rercind să provoace tu lb u ră ri pentru a facilita o invazie.
tim p cc N txoo nu esle so- 1 L IM A 2 (Agerpres) — Cabi B re a ' şi Parinas, care au fost treprinsă in Maroc, plecind Mohamed A ii Hassem a m enţionat ră recent au avui loc
ro tit responsabil pentru po- ; netul de M in iştri peruvian, naţionalizate. Disputa dintre spre patrie, tn cursul convor rebeliuni organizate de aceste elemente ta A w atek şi G ullin.
lltlca vietnameză a Adm iols- j condus de dr. Osvaldo Hercc- guvern şi oţ o z iţa parîamen birilor pe care Joseph M obu
Srr.ith consideră că. deşi nu j 5M; Eşuarea unei lles, şi-a prezentat marţi demi tară a luat amploare mai ales tu le-a avut cu regele Hassan © ♦ ©
frăţiei Johnson
M errim an [
sia, după numai patru luni de
după ce Carlos Lorel de M o -1
La 1 octom brie fn Republica M ali a început noul an de
‘ se recunoaşte in mod public. \ guvernare Preşedintele lăţii, la, care a demisionai din pos al ll-lea al Marocului, s-a ho- invăţăm int Şi-au deschis po rţile toate şcolile elem entare dc
i ni.;;or electoral. serviciul se- j reuniuni a P.N.D. Fernando Bclaundc Tcrry. a tul dc preşedinte al societăţii tâ ril să se stabilească relaţii stat şi particulare în care p o triv it sta tisticilo r furnizate de
: vîui-*.pl.rey însuşi, statul său j
petroliere de stat
„Emprensa.
însărcinat imediat pe Miguol
• croi al S U .A . şi F.B.L-ul I M ujica Gallo, preşedintele Pelrolera Fiscal" a afirmat că diplom atice între cele două ziarul „Essor", învaţă aproxim ativ 170 000 dc elevi. Esle o
j dezorientaţi in faţa a- I BONN 2 (Agerpres) — O pu pul aderenţilor Ini von Thad Corporaţiei | eruviene a turis din contractul încheiat cu so ţări. Cei doi şefi de state au realizare Im portantă a tinerei republici, deoarece num ai cu
; c \',tel situ a ţii. Viccpreşedin- j ternică demonstraţie de p ro den an avut loc ciocniri. Poli mului, cu lormarca noului qu cietatea nord-americană a dis examinat, de asemenea, posi opt ani în urmă, cind ţara şi-a cucerit independenta, fn M ali
tete Hum phrey se ailă în ; test care a avut loc marţi la ţa a intervenit întrcruptnd vern. părui, în mod misterios, o pa bilităţile de dezvoltare a cola se aflau doar 45 000 de elevi. In tară, unde in llm p u l dom i
d/f. mă deoarece nu doreşte ; Bonn a tăcut să eşueze, o reu reuniunea. Criza ministerială din Peru gină care stipula preţul în do borării dintre Maroc şi Congo naţiei coloniale numai 3 la sută din co p iii de v irs lă şcolară
i a în tru n irile sale clectora- t niune a Partidului n a ţo n o l de Dezamăgii, von Thadden a era considerată ca fiind ine lari ce urma să fie plătit de erau cuprinşi fn sistemul dc invăţăm int, in prozcnl acest
: !.-• <ă eşueze din cauza de- ■ mocrat la care a încercat să declarat că intenţionează sa vitabilă în legătură cu conflic ..International Pelroleum Com- (Kinshaso) in diverse domenii. procent sc ridică la 22 la sută.
n o n s tra ţiilo r, dar nici nu do- = ia euvintul preşedintele aces .muleze reuniunile publice ale tul izbucnit pe marginea corn pany" pentru petrolul cumpă
reşte să fie luate măsuri de ; tui partid, A doll von Thadden partidului său — amintind că pcn saţilor plătite societăţii rat de la stalul peruvian G u
control care ar duce la cioc- : Timp de 70 de minute, apro v i ridica această problemă in .International Pelroleum Com- vernul a negat existenta aces
; n iri între dem onstrant! şi ■ ximativ 1.500 de persoane au lata conducerii P.N D pany” , filială a societăţi nord- tei pagini, dar înlrucît conflic
; poliţie, fapt cc ar con tribu i ; împiedicat pe şelul grupării! Von Thadden s-a bucurat re americane „Standard Oii of tul devenise o problemă na CURIER • CURIER • CURIER
Ia scăderea p o p u la rită ţii i politice de extremă dreaptă din cent de „p rim iri" asemănătoa ţională, instanţele judiciare au
sale , ■ R.F.G. să-şi rostească cuvînta- re în oraşele Osnabruek, New Jcrsey", pentru zăcămin ordonat deschiderea unei an
rca. Intre demonstranţi şi gru- Biunswick şi Hamoln. tele petrolifere din zonele La chete.
RED A C I IA 81 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I : i( r . Dr. P«»ru G nw j or. 41, tele fon 12 11. 15 81. 0,17. - T IP A R U L : lo ire p rlo d c re a c o llg ra N c l llu o e â o a i s -D e v a