Page 29 - Drumul_socialismului_1968_10

Tovarăşul Ion Gheorghe

Maurer l-a primit pe

ambasadorul R.P. Polone

Preşedintele C onsiliului de tocolară de prezentare.
M in iştri ol R epublicii Socialis­ La întrevedere, care s-a des­
te România. Ion G hcorqhc făşurat într-o atmosfera cor­
M aurer a p rim it m arţi îa a- dială, a participat Vasile Şan-
mia/A pe Jnrom ir Ochedusz.ko. dru, adjunct al m inistrului a-
ambasadorul extraordinar $1 faccrilor externe.
plenipotenţiar al R. P. Polone
(Aqerpres)
la Bucureşti într-o vizită pro-

Investiţiile anului 1968 I.M. HUNEDOARA

RESURSELE DE PER­

Aportul efectiv
FECŢIONARE A PRO­

al şantierelor la DUCŢIEI TREBUIE

--------------------------- --- -----------------------------------------------------------

predarea în termen VALORIFICATE, NU

IROSITE
a locuinţelor

Întreprinderea m inieră H u­ un rezultat, al m ăsurilor lua­ să nu mai ofere restante sl
nedoara sc numără p rin tre n- te penlru orqaniznrea ş tiin ţi­ justificări.
n ită ţiln economice care au fică a produc tiei şi a muncii, Una ctintre cele mai im por-
realizat planul de producţie al preocupărilor susţinute pen­ tanlc probleme o constituie
pc trei trim estre cu cileva z i­ lru rrom o varca noului. Uăs- buna organizare a locului de.
le mai devreme. Din bilanţul punzînd necesităţilor, organi­ muncă şi antrenarea fiecărui
încheiat de colectivu l acestei zaţiile de partid şi com itetul m uncilor la realizarea Titmică
Prin planul de in ve stiţii din cele mai puternice din în trep rind eri se desprinde clar dc direcţie au in te rven it mai a sari in ilo r stabilite. Cu toate
pe anul acesta s-au alocat ju d e lu i nostru. Este vorba efectul unor preocupări pen­ orqanizat pentru îm bunătăţirea m ăsurile luate, la m inele din
din fondurile centralizate ale de şantierele I C.S. H une­ tru „ca n tita te ” , dar mai ales aprovizion ării lo cu rilo r dc Teliuc si Ghelar mai sînt e­
statului im portante fonduri doara care dispun de un po­ pentru „ca lita te şi eficientă". munră. pentru modernizarea chipe care nu-şi realizează
ir» vederea co n stru irii unei tenţial pro du ctiv m ult supe­ In perioada am intită s-an de­ o p era ţiunilo r de încărcare planul în fiecare lună. Ncsa-
suprafeţe lo cuib ile de 79.515 rio r a ilo r şantiere. Lipsa fo r­ păşit sarcinile de plan cu şi transport la m inele din lisfă călo r osie însă $i un alt
ni p care să „a m p lifice " ţei dc muncă, mai ales a ce­ 7496 tone de fier în concen­ Teliuc si Gheţar, perfec­ aspect. In primele' 8 lu ni fon­
spaţiul do ro n lo rt penlru le i calificare nu poate con­ trat şi 4.272 tone fier în m i­ ţionarea procesului lehno- dul dc tim p a fosl u tiliza i nu­
oamenii m uncii din jude ţu l s titu i nn m otiv pentru aces­ nereul marfă liv ra i. Penlru re­ loqic la Uzina de preparare mai in proporţie de 95,*> la su­
l lunodoara. te restanţe. zultatele obţinute pe lin ia r i­ etc. Numai In u llim u l trim es­ lă. Numai în trim estrul II la
„R a dio gra fia" rea liză rilo r Dacă analizăm lu c ru rile dicării con ţinu tu lu i m etalic al tru m inerii au prim ii înc.i 6 IM Hunedoara s-au înregis­
pină la 30 septembrie indică în niod c ritic distingem alte concentratului livra i, Uz.ina de maşini noi de încărrot şi tra i I0.:«70 orc absente si 4-Oîl.'l
unele rezultate m ulţum itoa­ m olive care au frtnat ritm u l preparare din Teliuc a p rim ii transport, iar la Exploatarea în v o iri în vreme ce s-au plă­
re. S itua ţiile statistice pre­ de lucru pe şantierele con­ b o n ifica ţii din partea benefi­ dc talc de la Zlasli s-a exlins tit 11752 ore suplim entare. A ­
cum şi stadiile fizice e xis­ strucţiei de locuinţe. In a­ c ia rilo r in valoare de circa 5 susţinerea prin armare meta­ semenea „com pensaţii", nu a-
tente pe teren arată că in ­ c est sens putem am inti re­ m ilioane de lei. Acest lucru, lică. O eficientă deosebită au vantnjcaz.â cilusi de puţin o r­
ve stiţiile destinate construc­ partizarea rteproportionolă a completat cu alte măsuri care avut cîtcva măsuri tehnice ca­ ganizarea s liin tilic ă şi e ficien­
ţiilo r de locuinţe sînt anga­ fo rţe lo r productive pe şan­ au ca scop creşterea eficientei re s-au aplicai la Uzina de ta economică. Tot în trim es­
ja te în lucrări In proporţie tiere precum si faptul că, economice, au favorizat o b ţi­ preparare a m inereului Acolo tru l trocul au fost angajaţi '179
de 78 la sulă. M ajoritate a conducerea LCSI-J. a pus nerea unei economii suplim en­ s-a m onlal un e le c lro filtru ca­ dc oameni dar au părăsii în ­
şantierelor din ju d e lu i nos­ un accent mai deosebit pe tare care însumează aproape re con tribu ie la reducerea u- treprinderea cu 100 mai m ulţi.
tru prezintă realizări bune, con stru cţiile industriale, ne* 2 m ilioane dc lei. Realizările m id ilă lii concentratului. A fosl Conducerea în tre p rin d e rii Irc-
unele din acestea înreg is­ q lijîn d în lr-o oarecare mă­ am intite sînt în prim ul rînd de asemenea instalat un nou buie să analizezi? cu mai m ultă
trând chiar depăşiri demne sură construcţiile de lo cu in ­ ven tila to r care favorizează îm ­ atcn lie c o n d iliile care se asi­
de luat în considerare P rin ­ ţe... bunătăţirea reqim ulul de func­ gură la flecare loc dc muncă
tre ele am intim şantierele Esfe adevărat că din cau­ ţionare a cuptoarelor si s-au şi cauzele care provoacă ase­
de la Brad cu 92.8 ta sulă, za predării cu în lîrzie re a lăcut perfecţionări la slatia de menea osci la ţii în structura si
P olrila 92,6 la sută, (Jrieoni unor docum entaţii construc­ ră rire si desi'răfnire a m ine­ folosirea forţei de muncă.
8 8 ,8 la sulă, Lupeni 84,6 la torul a fost nevoit să-$i con­ reului. Este adevărat că numai în
sută $i Deva 79 la suta. centreze forţele la term ina­ Se apropie iarna. C unosrind accsl bilanţ, po­ trim estrul am inlit s-au desfăcut
Diam etral opusă se prezin­ rea liceului de 2 0 săli de z itiv in lin ii qcneralc, se r i­ contractele de muncă la a-
tă situaţia la şantierele din clasă care a fost dat In (o- Incubatoarele întreprin­ dică totuşi un semn de în ­ proapo 2 0 0 de salariaţi pentru
m unicipiul Hunedoara şi losinlă în-lr-un tim p record. derii agricole de stat M in­ trebare' : a p rim ii acţiunea de absente nem otivate si a lto a­
şantierul de la V ulcan unde Dar I C S H. dispune de fo r­ tia scot zilnic noi „gene­ Adăposturile penfru animale organizare ştiin ţifică a produc­ bateri, dar aceasta n u .e cea
planul co n stru cţiilo r dc . l o ­ ţe tehnice şi m ateriale care raţii" de pui. De aici ei ţie i toate d re pturile cuvenite ? mai p o trivită măsură penlru
cuinţe s-o înd eplinit in iau drumul crescătoriei. Chiar dacă apelăm la Inelul- bunul mers al producţiei A lă ­
cursul color tre i trim estre in fotografie : o r.ouo erenlă nu putem oferi un răs­ tu ri do exigentă trebuie să se
Ing. MINICA NEAGOE
numai în proporţie de 62,7 „şarjă" a fost elaborată. puns afirm a tiv. Dcsi a rezolvat situeze In permanentă munca
la suta şi respectiv 6 6 la activist al Comitetului arad vor fi date în folosinţă? m ulte obieelive im portante din de educaţie si prevenirea aba­
sută. Este mai nesotisfăcător judeţean de partid Foto : V. ONOIU planul de măsuri, conducerea terilor.
faptul că răm înerile în urmă în tre p rin d e rii a râmos datoare Barom etrul principal al acti­
se înregistrează to c m ii la fată de unele la tu ri ale orga­ v ită ţii din fiecare între p rin d e ­
A lă tu ri de co n d iţiile de hră- nie. Deoarece acum este pe ri­ solda cu pierderi însemnale de
şantiere rare nu de m ult nire si în g rijire , asigurarea a- oada cind anim alele trec la producţie nizării ştiîn lilice . Din rezu lta­ re trebuie să fie nivelu l e fi­
erau considerate ca unele tele înregistrate se observă cientei economic e. La I M. H u­
dSf ost u rilo r pentru animale întreţinerea în slabulatie, te r­ Nesatisfăcător este şi c a lifi­ prezenta unor carenţe eviden­ nedoara s-au lămt. progres**
are un rol de mare însemnăta­ menul de dare în folosinţă a cativu l ce se to a te acorda ac­ te' p rivind ritm icitatea produc­
te în realizarea sarcinilor sta­ con stru cţiilor zootehnice a de­ tiv ită ţii desfăşurate dc consi­ ţiei. In tim p ce lu n ile ianua­ evidente în acelaşi sens dar
n-a fosl lichidat complet ba­
b ilite penlru sectorul zooteh­ venit scadent. Se pune deci liu l-e le conducere al C A P - rie si februarie s-au încheiat lastul stocu rilo r supranonna-
în tre b a re a : stadiul de realiza­ Şirei Săcel in p rivin ţa realiză­ cu ne re a li/ă ri de plan si în
re a obiectivelor planificate rii adăpostului planificat pen­ general prim ul trim estru n-a tive şi al c h e llu ic lilo r neero-
nomicoase. Şi în acest on *-au
Ghidul perm ite adăpostirea întreg ulu i tă dată să term ine construcţia, confirm at p o sib ilită ţile co le cti­ înregislrat dohînzi penaliza­
tru bovine. Deşi unitatea a a-
electiv de anim ale?
vul create co n d iţii ca la aceas­
vului. pionul pe trei trim estre
toare. lo calii si alic* cheltuieli
C ontrar oricăror
aşteptări
s-a , înd eplinit înainte dc te r­
istorici se constată cA din num ărul o ­ grajdul se află dc-abia la şar­ men E un lucru bun că între care au qreval ren labililatea
cu 96B.000 lei
biectivelor planificate, nu s-au
pantă Din cauza nepăsării cu
tim p s-au recuperat restantele',
Succesele obţinute dc colec­
Cu
term inal nici jumătate.
care s-a p riv ii problema adă­
toate că volum ul de construc­ postim anim alelor s-a în* dar nu mai e cazul să dem on­ tiv u l în tre p rin d e rii m iniere
străm neajunsurile m uncii în
Hunedoara nu pot fi contesta-
Roiîsânsci ţii nu esle mare, iar în m ajo­ tîrzia l m ateriale. aprovizionarea asalt. Subliniem In prim ul rînd le. dar acest colectiv arc da­
mult
ritatea u n ită ţilo r au e tista t a­
iar
cu
acum
aeesl aspect deoarece ne a-
sigurate m ijloacele m ateriale >i se intîm pină circulaţi în tlăm in prag dc iarnă, cinci toria să acţioneze <n mai m ul­
băneşti necesare, s-a tărăgănat asigurarea d isp o n ib ilită ţilo r bă­ munca dîn sectorul m inier ne­ tă competentă în toate com ­
Recent a apărut ghidul Isto­ nepermis de mult atacarea si neşti pentru plata manoperei. cesită anumite efo rtu ri sup li­ partim entele de caro depinde
rie i României, întocm it de Ser- | executarea lu cră rilo r Practica Cind s-au planificat in v e s tiţii­ mentare pentru a anihila ca­ organizarea ştiin ţifică a pro ­
v ic iu l de bib lio q ra iie şi do- ! dăunătoare dc a lace in lunile le co o re ra live i nu s-au avut p riciile vrem ii. C olectivul de ducţiei şi a m uncii. Deocam­
comentare al B iblio tecii uni- ; de toamnă o adevărată campa­ oare în vedere şi po sib ilită ţile m uncitori, tehnicieni si in g i­ dată in acest domeniu mai sini
destule rezerve care sc
versilare din Bucureşti. nie de construcţii şi-a spus si neri de la IM . Hunedoara e sesc. iro ­
In lr-o prim ă parle au fost : în acest an cu vin lu l. de acoperire cu m ijloacele fi­ (lalor să găsească resursele
grupate lu cră rile de rele- j O situaţie cu totul de neîn­ nanciare necesare? Pentru ie ­ necesare ca în această iarnă
rin|ă, b ib liog rafiile, izvoare- \ ţeles se înlîlneşte la coopera­ şirea din impas sc simte nevo­ P. CQ7.MA
le, (raialele şi lu cră rile de : tivele agricole din Valea Sîn- ia acordării unui sp rijin
sinteză ca s« lu cră rile ge- i q io rq iiilu i şi Nădăstia de Sus.
nerale de Istorie locală ; în : unde grajdurile, nici după doi mai substanţial din partea
partea a doua au fosl grupate l ani de la începerea lu cră rilo r U J C.A.P , astfel Incit adăpos­ ÎN ZIARUL NOSTRU DE A ZI:
dalele b ib lio yra iice re irrilo a - : de către l.C.O. Călan, nu an tul Sd Iic term inal în cel mai 1
re la istoria veche, medie, j fost dale în folosinţă. Un ase­ scurt tim p posibil.
modernă şi contemporană, menea ,.rilm “ do execuţie do­
C ooperatorii din Roinos n-au • In munca voluntar— patriotică,
pentru ca in lr-n n ultim ca- ; vedeşte că atîl constructorul
p ilo l să iic iniătişate lucra- ; c il şi conducerile celor două avut nici un m otiv să în tîrzic locul fruntaş obligă
rlle privitoa re la istoria cui- :
turală a României. rooperalive au lăsat ca lu cră­ N. TIRCOB
G hidul este com pletai cu rile să meargă de la sine Este # Utilitatea unei acţiuni metodice
listele periodicelor rom âncşli ; Peisaj judeţean : Vedere panoramică a comunei Geoagiu. tim pul ca aceste obiective să
sl străine precum şi n i ta­ Foto : V. ONOIU fie date n e în tirzia t în folo sin­ cu filmul
belul centrelor de cercetare ţă, orice tărăgănare putîndu-sc (Coniinuore in.pan. i 2*a)
■
şi de inform are istorică.
| Terminarea Punînd tn slujba p o p o ru lu ire - şi a fosl condamnai.
pa< itatea sa croaloaro, energia PRIM UL RĂSPUNZĂTO R D E VIITO R U L Cele relatate sini exemple
I lucrărilor de nesecată şi entuziasm ul ce-i care trezesc In rîn d u rile opi­
sint caracteristica tineretul pa­
trie i noastre - - condus cu g ri­ niei publice o indignare ju s ti­
ficată. dar fn acelaşi ling) şi
I asfaltare pe duce o u in trib n lic preţioasă in botărîrea de a con tribu i •c u
jă părintească de partid — a­
op'-ra de l/iu rirc a unei vie ţi PROPRIULUI COPIL ES TE P Ă R IN T ELE toţi — fam ilia, şcoala, organele
dc staf, organizaţiile dc tine­
I două artere noi. lot mai bune şi mai îm- rel şi obşleşli — într-un Iront
hrlşiiqafc. In această vâslă şi
complexă o| eră. do grijă, de unii. Io prevenirea unor ase­
menea fapte penlru ca tine re­
'importante de îndrum are şi educare a lin r- corporale, fu rtu ri, luiliganisme,. dc reţinui, si probele dosaru­ se desprinde în mod in du bita­ lu l nostru să preia ştafeia
rH n lin , un rol im portant îl ar»» pund de creşterea, educarea si coia care $i-au îndemnat cop iii
călcînd in picioare legile slu­ lui atestă, că pă rin ţii, avind bil lipsa de supraveghere din conduita lui ? Faptele lui M ol­ m uncii entuziaste ca vrednic
fam ilia — celula de bază a s<>- la săvîrşirea unor fapte antiso­
; circulaţie ciM ătii. scoală princip alul tului. regulile de convieţuire po sib ilită ţi bune materiale, au partea fam iliei şi a şcolii. De dovan loan arată că cei care ciale'. M in o rii P orniia Caro) de urmaş al în fă p tu irilo r de azi.
factor de culturalizare, colec­ socială, c il şi încrederea, g rija cireşii în educarea lui. căulind altfel acest minor, după săvîr- aveau obligaţia morală şi ce­ 12 ani, C irp a ti Lilica dc 10 ani ca areşli tin e ri — putini la
şi dragostea cu care sini în ­ să i salisfacă toate ca p riciile dc? şirea faptei Îm preună cu alţi tăţenească do a-l readuce in num ăr — care au încălcat le­
tivele de muncă )>«*nlru tine rii şi Cîrpaci Lenuta de 8 ani au
; S-au term inat lucrările de angajaţi In producţie, c il şi con ju raţi de întregul peg or. c u tii şi apoi dc adolescent tineri de teapa lu i — Sandu rîndul oam enilor c in s liti au fosl îndem naţi de. pă rin ţi să gea. să păşească alături de
; asialtare a două artere im ­ alte organe si organizaţii ob­ Cum poale fi calificată fapta Au con tribu it la form area u n e i (îheorghe si Oancca Ţane — co n tribu it indirect, prin lipsa fure porum b dc pc cîmp de la m ajoritatea tin e rilo r tă rii noas­
; portante de circu laţie ce şteşti, cullu ra l-sp o rlive şi ştiin ­ lu i Maiorescu V ictor Dan. fiu l personalităţi incomplete, a u- pentru a scăpa de răspundere de supraveghere şi îndrumare, mai m ulţi cetăţeni din Ih a ; tre îndrăgostiţi de muncă, de
i se ram iîică din şoseaua na­ ţifice. c-el mai maro al unei fa m ilii de n11i tînăr )a c are valorile m o ­ au plecat la Bucnrc.şli unde au la decăderea lu i morală. A ­ Popa loan din Iscroni, la în ­ te lu rile măreţe ale p a rtid u lu i
; (ională Arad — Oradea — medici, de 17 ani, fosl elev rale esenţiale lipseau cu desă- săvirşil alte acte nedemne. ceasta a fosl cauza pentru ca­ demnul mamei sale. Popa Emi­ şi statului nostru • socialist.
; Satu Mare. Prima este dru- Cu loafe m ăsurile luate si în clasa a X l-a la Liceul din vir.şire. . M oldovan loan a mai fosl an­ re au fost anchetate dc Procu­ lia. a furai scinduri din ma­ Familia, organele cărora le re­
i mul dintre Săculenî — M a r­ con diţiile excelente de dezvol­ Petroşani, care în ziua de 24 O jninie şi revoltă ju stifica ­ chetat penlru fapte penale în ratura m unicipiului Deva cîte- gazia Ş antierului de poduri din vin a trib u ţii în educarea tin e ­
: ghila $i Şlm leul S ilvanlel tare create, unii, in loc să u r­ ianuarie 1968 şi-a m is roteqa tă a fosl dezlănţuită de opinia 1964. cind avea numai 11 ani. va tinere, în vin u ite penlru Valea Jiu lu i. In alle cazuri, retului. as spune, toti cetăţe­
; care leagA pe un traseu de meze exem plul m a jo rită ţii t i­ de rlasA ? O pinia publică din publică în m unicipiul Hune­ în urma unul fu rt dc bicicletă p ro s lilu lic . Comportarea lor pă rin ţii, s l ăi p î ni ti de beţie şi nii au datoria să-si inte nsifi-
i aproape 70 de kilo m e tri ju- nerelului care conlrîbuie prin judeţul nostru a dezaprobai şi doara îm potriva lui M oldovan Din m aterialul- dc anchetă a s tirn it dispreţ şi dezaproba­ alte com portări Imorale, au ne­ ee munca de supraveghere, de
! detele Bihor $i Sălaj. Cea­ muncă creatoare la făurirea condamnat această faptă c rim i­ loan. m inor de l"> ani. care în socială, efectuată de aulorila- rea unanimă, iar inslanta ju ­ glija» îndrumarea si suprave­ îndrum are şl educare în spi­
; laită este şoseaua- Salonta v ie ţii noi socialiste, săvîrşesc nală, cerind pedepsirea exem ­ seara zilei dc 8 aprilie 1968. lea tutelară, c il si din carac­ decătorească le-a aplicat pe­ gherea copiilor, coca ce a fă­ ritu l unei conduite morale In
j — Tlnca — Hoiod. în Iun* dife rite fapte antisociale, nocc- plară a ucigaşului. Pedeapsa după c e a ieşit de la film , pen­ teriză rile de la cele trei şcoli deapsa corespunzătoare. Ele cut ca aceştia să săvîrscasră familie, şcoală şi societate,
I gime de circa 50 de kilom e- silînd astfel luarea m ăsurilor nu a in tim a t să vină, penlru lru sim plul fapt că a fost do­ din Hunedoara prin care a tre­ provin din fa m ilii dezorganiza­ infracţiuni. C ojocarii loan de penlru respectarea le g ilo r
rle sancţionare şi reeducare. că T ribu na lul judeţean H unr- jeni! de către un om maî în cut pînă la această vîrstă. re ­
I trl, care olcră posibilitatea Datorită unor condiţii fam iliale duara-Devn. în urma judecării vîrstă, de ce fumează — fiind te, avînd pă rin ţi vicioşj. car»' 16 ani. clin Vulcan, elev, a slo iului nostru, pentru ea fie-
! traversării m unţilor Apu- Vi de mediu nefavorabil, slabei acestui infractor m inor pentru c opil — i-a rplic al acestuia o zultă ră era înrăit şi cu rezul­ nu s-au în g rijit de educarea plecat dc acasă vaqabondînd earp tînăr să devină cetăţean
tate slabe la învăţătură. In la ­
lor si nu lc-au urm ărit com por­
i seni spre Deva prin frunioa- supravegheri din parlea părin­ crim a de omor săvîrşită. l-a lo vitu ră puternică, l-a doborît ta unei asemenea situaţii, se tările. N efiind supravegheat de nărinti demn si hotArif. să contribuie
si avind exem plul rău a\ tafă-.
din plin îa în flo rire a continuă
sa depresiune a Beltişulul ţilo r şi a unor cadre didactice, condamnai la 8 ani închisoare )a păminî, producindu-i frac­ pune în mod firesc întrebarea: Au exista! cazuri cind pă­ lnî său, a săvîr.şit mai mult»* » patriei noaslre socialiste.
a altor organe şi organizaţii < orertională tura bazei c ran iu lui şi la s o iri cum s-au prooru|)ât de aresl
: ş( prin p ilore şlile plaiuri din rin ţii nu numai că nu au a- fu rtu ri, o sustras de la dife­
obşteşti, unii m inori săvîrşesc Pe lingă alle cauze rare tim p un om al m uncii, în vîr- lîn ă r i ă rin lii, şcoala, o rg a n i­ cordal suficientă alentie su­ rite magazine im portante su­
i Ţara M oţilor. fapte penale grave îm potriva l-au adus pe acest lîn ă r în slă de 40 dc ani, a încetat din zaţia de linoreljŞfcrnanele de pravegherii m in o rilo r în rela­ me de bani. A ajuns în rele VICTOR DUMITRU
vie ţii, sănătăţii şi in te g rită ţii postura de crim inal este demn viaţă. Din această îm prejurare stat si alţi faeton^ care răs­ ţiile sociale, dar ci au fost a- din urmă pe banca acuzaţilor procuror şef al Procuraturii
(Aqerpres) judeţene Hunedoara