Page 30 - Drumul_socialismului_1968_10

DRUM UL SOCIAL 1 5 MMI UI

UTILITATEA UNEI
ÎN MUNCA VOLUNTAR-PATRIOTICA

Locul fruntaş obliiă Vase de menaj ACŢIUNI METODICE

din porfeian

Iranslucid CU FILMUL
Recent s-a încheiat prima frumusetarea localităţilor. De şi Ioan Sterca, secretar al Co­
etapă a întrecerii patriotice ce la începutul anului pînă în mitetului orăşenesc Simeria,
sc desfăşoară in organizaţiile prezent ei au curăţat 1240 hec­ unde anqajamcnlele au rămas
U T.C. iniţiată In cinstea celei tare de păşune, au plantai cu simple vorbe pe htrtie. Nu Un colectiv de ingineri Şl întreprinderea cinematografi­ ţelei cinematografice, comple­
de a 20-a aniversări a lucră­ puieti în fond comunal şi fo- si-au respectat angajamentele maiştri de la Fabrica „Iris* că interjudeţeană a organizat tările (acute de Gheorqhe 13ar-
rilor de pe şantierul naţional ■ resiier 78 hectare, au sădit nici organizaţiile UT.C. de la din Cluj. a experimentat cu o întîlnire cu activiştii reţelei tha. Tudor Cătană, Olga Alc-
al tinerelului Bumbcşti-Livc- aproape 9000 bucăţi de plopi E.M. Petrila si Vulcan, do la succes producerea vaselor cinematografice din judeţele xoi, Mircea Vaideseqan au ex­
zeni. La chemarea adresată de şî peste 10 000 de pomi fructi­ U.V. Călan, l.M. Barza, cele de menaj din porţelan sub­ Hunedoara şi Alba. prima de primat dorinţa acestora de a
C C al U.T.C., mii de tineri feri Cele mai bune rezultate din oraşul Orăstie. unde, deşi ţire. translucid Procedeul acest fel în cadrul întrep rin­ găsi căi si metode noi de îm ­
din judeţul nostru au răspuns în aceste acliuni le-au dobin- exista suficiente "posibilităţi, dă un plus de elegantă ve­ derii, care a oferii lucrătorilor bunătăţire a muncii cu filmul.
prezent pe şantierul naţional, dit tinerii din comunele To- angajamentele nu sint jndopli- selei, fără ca să modifice in ­ rn filmul, prezenţi )a acţiune „Prinţesa”, cel de al doilea
precum si pe şantierele locale plita, Teliuc, Baia de Criş, Bul- nite dicii dc rezistentă. îmbună­ una din cele mai utile mani­ (Hm pe marginea căruia discu­
ce se deschiseseră. S-a declan­ zcslii de Sus, Crişcior, Dobra, Avem şi la sale unele orqa- tăţirea profilului farfuriilor, festări cu caracter metodologic. ţiile s-au dovedit fructuoase,
şat o vie întrecere In care Geoagiu şi Băita nizatii care au uitat de anga­ prin subţlere a dus şî la a oferit color prezenţi, prin
s-au obţinui rezultate demne Despre hărnici a tineretului jamentele ce si le asumaseră 0 avanpremieră... cuvînhil tovarăşului Anton
de elogii. din judeţul nostru vorbesc la înceautul anului. Printre a­ realizarea unei economii de Uncii, inspector la serviciul de
mulie fapte. Valoarea tuturor cestea amintim pe cele de la porţelan de peste 300 lonc l resă al D R.C D.F., o in tro­
In acţiunea do colectare a
lucrărilor executate prin mun­ Ribita, Blăjeni. Burjur. Zam. anual, precum şl la reduce­ Inlîlnirea a debutai printr-o ducere In şcoala cinematogra­
metalelor, tineretul din judeţul fiei suedeze, alît de puţin cu­
nostru a trimis oţclăriilor H u ­ că voluntar-palriolică de că­ Hărău Soiinuş, Ilia, Mărtineşti rea considerabilă a greutăţii avanpremieră, la (are au fost noscută la noî. Filmul lui A k-
nedoarei peste 26.000 tone de tre tineret se ridică la 2 70(1 000 Si Brănisca. obiectelor Procedeul a îost prczenlalc trei genuri de fil­ ke Falck, inspirai dinlr-un fapt
fier vechi In fruntea acestor lei Datorită acestor frumoase Am relevai toate acestea me, aflate în programele de real, (din lucrarea ziaristului
acţiuni, cu bune rezultate, sint realizări, organizaţia noastră ţe n lru că am intrat în cea eh generalizat pe întreg ansam­ viilo r ale cinematografelor din Gunnar Mallsson). transcrie
si în prezent organizaţiile judeţeană - s-a situai pe locul a doua clapă a întrecerii, care blul producţiei. cele două judele : o comedie subtil un dialog psiholoqic. ca­
satirică, o comedie cu caracter
U.TC din Combinatul siderur­ III în întrecerea ce s-a des­ se va încheia la sfirşilul anu­ Abecedarul îşi deschide tainele in faţa elevilor de 6 ani,
făşurat pe întreaga tară. lui încă nu este prea lirziu (Agerpres) turistic, fără o problematică a­ re va avea o profundă rezo­
gic Hunedoara, de la I.C.SH.. din clasa I. nume, si filme cu un bogat nantă în sufletul spectatorului
IM . Hunedoara, oraşul Lupeni. J Cu toate rezultatele bune pe ca organizaţiile U.TC care Foto : V. ONOIU Problematica umana, redată
E.M Lonea si EM. Cerlej Sc care le-am dobîndit mai avem nu şi-au Îndeplinit angajamen­ conţinut rle idei, dc profundă major, limbajul cinemalogralic
poate spune că cea mai mare încă destule organizaţii U.TC tele să mobilizeze loate for­ analiză psihologică Dezbate­ superior, jocul de neeqaiot al
parte a metalului colectat şi undo munca entuziastă este ţele de care dispun pentru rea. organizată pe marginea
înlocuită cu justificări şi anga­ recuperarea rămfnerii în urmă Droductiilor vizionate, a relie­ actorilor oferă publicului o re­
predai este rodul activităţii a­ editare o unui caz autentic
începe în curînd trebuie înlîm- SA VINĂ IARNA SAU...
cestor organizaţii. In aceste în- jamente. O astfel de situaţie o Adunările generale pentru dări fat utilitatea înt î In ir ii, necesi­
înlilnim chiar si în municipiul de seamă şi alegeri care vor tatea organizării periodice a „tulburător prin omenesc', cum
trerrinderi, organizaţiile U T.C Deva. Tovarăşul Sabin Momeu unor astfel de acţiuni, pentru afirma un cronicar. Tocmai de
si-au stabilit cîle o zi-două pc înlocuieşte sutele de tone de pinate cu realizări frumoase stabilirea unor metode adec­ aceea, la Inlîlnirea activiştilor
săptămînă dedicată strîngerîi fier vechi ce trebuiau colecta­ pe toate planurile vate de popularizare a film e­ reţelei cinematografice, dezba­
metalelor. Acţiunea insă nu s-a
te de către organizaţia orăşe­ lor. M ijloacele de populariza­ terea a stăruit mult asupra a­
rezumai la zilele stabilite. Dim­ nească cu lot felul de moti­ AUREL ŢIBEA SA MAI STEA ? re au constituit subiectul unor cestui film. Propunerea tovară­
potrivă, ea a avut continuitate vări. La fel procedează şi to­ activist al Comitetului discuţii vii. în care participan­ şei Raveca Saflo. activistă a
şi acestui fapt i se datorează varăşii Cornel Diconi, secretar judeţean Hunedoara al ţii au venit cu propuneri me­ Comitetului judeţean U.TC.,
succesul. al Comitetului orăşenesc Haţeg U.T.C. nite să îmbunătăţească munca de a se organiza la acest film
A notim pul friguros vine în­ fierărie, magazia de materiale, lui şi ale altor clădiri. ră
A cţiun ile de muncă volunlar- cet, dar vine cu paşi siguri. baie si vestiar trebuiau să se sînt cam multe şi prin care ză­ dc propagandă cinematografi­ acliuni cu tineretul, cu tinere­
patriotică au o arie de cuprin­ Desigur, pentru a nu avea sur­ facă revizii alît la acoperiş1'ri pada şi vîntul pot pătrunde cu că. Dintre filmele vizionate, în le familii, a fost susţinută şi
dere mal largă dcrît colectarea prize şi a nu îngreuna desfă­ cît si la jgheaburi. Deşi o par­ uşurinţă. Pentru a pune capăt jurul cărora s-au ridicat cele Îmbogăţită de numeroşi vo r­
metalelor. In primăvara si va­ şurarea normală a j roccsului te din lucrări au avut termene aceslui sistem de muncă si a mai multe probleme, au fost bitori
ra acestui an, mii de tineri, de producţie, în majorilatea de execuţie în lunile iulic- întrona disciplina şi răspunde­ „N eînţelesul'1 (italian) $1 „P rin ­
în Aportul
cărora le place frumosul, au întreprinderilor judeţului nos­ august, nici plnă acum nu s-au rea in acest sector de activita­ ţesa" (suedez).
muncii cu entuziasm la crea­ tru s-au luat încă din vreme atacat te se impune o intervenţie ho- „Neînţelesul", producţie în ...şi un interviu,
rea unei ambiante plăcute măsuri de pregătire. Cu întrebarea : „De ce nu târlia şi măsuri prompte din care autorul s-a apropiat cu
oraşele şi satele în care locu­ Zilele trecute am fost pre­ s-au terminal lucrările pregă­ partea Direcţiei regionale sensibilitate de marile între­ care a încheiat n i o mani­
iesc. Au fost curăţate, amena­ zenţi la Complexul C.FR. Si­ titoare sezonului friguros la C.FR. Deva bări ale copilăriei, si care o­ festare de public înlilnirea or­
jate şi întreţinute parcuri, zo­ meria unde ne-am informai de depoul de locomotive?", am po­ Sîntem informaţi că sectorul feră speclatorului-părinle o ganizată de conducerea între­
ne verzi şi baze sportive. La efectiv al felul cum s-au pregătit cefe­ posit în biroul tovarăşului Du- clădiri trebuia să zidească si o profundă autoanaliză a compor­ prinderii cinematografice inter-
Vulcan, de pildă, tinerii se a­ riştii să înlîmpine iarna. T o ­ sobă la lămpărla siatici C.F.R. tamentului în familie, a relie­ judetene. Părinţii, invitaţi în
flă înlr-o fază avansată la lu ­ varăşul Vasile Ghiura. şeful Simeria-călători. Nu s-a zidit fat necesitatea organizării u­ sala „A rta " din Deva. aveau să
crarea pe care o execută — staţiei C.F.R. Simeria călători, însă pe motiv că nu s-a a­ nor acţiuni de masă cu aceas­ urmărească o peliculă cu pro­
complexul sportiv. La Lupeni, îsi manifesta îngrijorarea faţă juns la o întelcqere unde să tă 1 roductic. funde valenţe educative. Sen­
harnicii elevi ai qrupului şco­ de lucrările de reparaţii pe La Complexul se monteze uşa de la sobă : în — Filmul se pretează la o sul major al întrebărilor ivi-
lar profesional sînt, de ase­ şantierelor care le execută întreprinderea afara clădirii, sau în interior. amplă dezbatere publică cu Ic lo vîrsta copilăriei, pe care
părinţii — spunea Elena lacob,
înmănunchează, at-
film ul
Ie
menea, pe terminale cu con­ de construcţii căi ferate T im i­ C.F.R. Simeria Poate pînă la 1 decembrie vor responsabila cinematografului
şoara. Gara e în reparaţie ca­ ajunge la o înţelegere! ternîndu-le In culori roz. şi gri^
strucţia complexului sportiv. „M ure şul" din Simeria. Acum.
pitală din luna iulie 1967. De­ Complexul C.F.R. Simeria es­ caută răspuns In inima şi ra­
Ei au executat ptnâ acum lu­ şi se prevăzuse că se va da In cînd cunoaştem mesajul film u­ ţiunea sr ectatorului Spre
te un punct important de c ir­ lui, cind ştim cui se adresează, sublinia mai mult efectele ne­
crări în valoare de peste Aceasta însă numai cu o mo­ exploatare în luna iulie ac., milru Pecican, şeful sectorului culaţie feroviară şl orice sec­ cine trebuie în primul rînd
(Urmare din pag. 1) bilizare susţinută, efectivă sînt puţine speranţe că lucra­ înţelegerii acestor întrebări,
700 000 lei. clădiri din cadrul secţiei L 3. tor, cit de mic ar fi el, îşi a­ să-l vizioneze, vom şti şi ce
din partea constructorilor. rea se va termina pînă în lu ­ pelicula a fost precedată de e­
La sate, tinerii au împletit — Nu avem materiale ne­ duce contribuţia Ia siguranţa anume acţiuni să orqanizăm xemple aduse do unii părinţi
Organizaţiile de partid au na decembrie De ce? Sălile
preocupările pentru executa­ datoria să mobilizeze colec­ de aşteptare sînt încă in lu­ cesare, ca tablă, carton asfal­ circulaţiei, la bunul mers al pe marginea lui Una este să .şi lucrători din justiţie. (C.
sînt demne de rezultate mult tat. Nu dispunem nici de ma­ trenurilor de călători şi mar­ citim despre un film şi alta Cojocaru, prof. Anqhel Nîslor.
rea lucrărilor din campaniile tivele dc constructori, astfel cru, iar despre încălzire nu se terial suficient pentru termina­ fă. Pentru ca aceste seetoaru
mai favorabile. Restantele poate spune nimic. S-au de­ este să-l vedem, sâ-i ntnoas- procurorul I Mitrofan, jude­
agricole cu cele privind în- ca la sfîrsilul anului să fie rea lucrărilor să-şi desfăşoare o activitate
mari sc datoresc şi ca ur­ tem ideile. Dc aceea subliniam cătorul Vasile Dan). Bazate pe
predate toate apartamentele montat sobele din toate came­
mare a faptului că unele am­ Aici, deşi s-au stabilit unele susţinută şi pe timp friguros la începui utilitatea ace ste i fapte reale, exemplele aduse
planificate. rele, pe motiv că se va in tro ­
plasamente au fost puse la duce încălzirea centrală. Dar,... termene, nu s-a tinut cont şi sînt necesare o serie de pre­ înlîln iri, de aceea doresc ca în fata celor prezenţi, ca şi
dispoziţia constructorului cu O problemă deosebit de caloriferele nu sînt montate, de faptul că trebuie asigurate gătiri care să uşureze munca asemenea şedinţe de lucru să filmul care le-a întregii, au
mare întîrziere, în unele importantă care trebuie să iar o parte din uşi au aceeaşi din timp1 materiale şi oameni. si în acelaşi timp să ofere între în practica întreprinde­ făcut din interviul cinemato­
ADĂPOSTURILE cazuri chiar din cauza lui stea în atenţia organizaţiilor soartă Constructorii care exe­ Adevărul este că termenele condiţii prielnice pentru desfă­ rii noastre. grafic o rulcrnică monifeslaro
Blocurile D| şi C ■ au fost de construcţii este crearea cută lucrarea au promis so­ s-au stabilit mai mult formal, şurarea normală a procesului Propunerea Elenei lacob a educativă
atacate cu o întlrziere rle frontului de lucru pentru a­ lemn că pînă în 10 octombrie iar în ce priveşte materialele de producţie lucrătorilor de la fost îmbrăţişată şi susţinută
si oamenii n-a existat preocu­
eiren 3 luni, deoarece ampla­ nul viito r şi, mai cu seamă, a.c. vor termina instalaţia de parea cuvenită, conducerea slatie, depoul de locomotive, de numeroşi activişti ai re­ LUCIA LIC1U
PENTRU samentele respective au fost pentru timpul de Iarnă. In încălzire Să sperăm că în ­ secţiei L 3, dînd dovadă de o revizia de vagoane, din toate
compartimentele dc activitate,
acest sens sînt vizate tu •re­
ocupate de barăcile şi ate­
treprinderea de construcţii T i­
lierul constructorului’, lu cru ’ z u lta t e nesatlsfărătoare-'şan­ mişoara va respecta termenul, totală lipsă de răspundere fată tuturor acelora care concură la
ce a făcut ca stadiile fizice tierele din Haţeg şi Oiăştie tinind seama că promisiunile şi de sarcinile ce-i revin. siquranta circulaţiei pe calea
ferată.
Nu $lim cu re vor astupa
unde frontul de lucru
la
la aceste blocuri să se afle
ANIMALE Jn tr-o fază foarte redusă, cu ora actuală este departe de cald călătorilor şî personalului tovarăşii de la secţia L 3 gău­
amînările nu vor putea line de
toate că au termen de pre­ a prezenta garanţii pentru de serviciu de la slatia Sime­ rile din acoperişurile depou­ N. PANAITESCU
menţinerea unui ritm normal
dare în trimestrul IV a.c. ria.
de execuţie în perioada de
La Vulcan amplasamentul iarnă. Lichidarea anomaliilor La revizia de vagoane călă­
[Urm nrr. din $04 ^ tori, tovarăşul Ion Bădescu, şe­
pentru blocurile din micro- în crearea frontului de lu ­
raionul III s-a asigurat nu­ cru trebuie să fie problema ful sectorului, nc relata că aici
mai în luna aprilie, fapt ce iarna poate veni. Staţia de
construcţia grajdului Proiec­ de căpătîi a Trustului de preîncălzire a vagoanelor se
tul, deschiderea finanţării şi o a diminuat realizările de construcţii Deva şi . 1 C.S allă în stare de funcţionare.
mare parte din materiale s-au plan cu o valoare de aproxi­ Hunedoara. In ce priveşte De asemenea, instalaţiile de
asigurat din vreme. Doar in ­ mativ 2,2 milioane lei. Pc asiqurarea documentaţiei încălzire de la vagoane au Fu niculare pasager
diferenta de care a dat dovadă şantierul de la Vulcan mai tehnice în prezent sînt în fost revizuite, iar uşile şi gea­
consiliul de conducere al stau încă in stare latentă curs de elaborare la murile au fost etanşate Lăcă­
C A P a fâcut ca la această multe rezerve interne rare, D.S.A P.C. Deva, ' proiecte tuşii de revizie au fost dotati
dată obiectivul să aibă turnată dacă erau mobilizate din pentru 700 apartamente in cu echipament de iarna con­
abia fundaţia. Deşi se apre­ timp. puteau recupera mai blocuri de locuinţe. Consi­ form normativului. „Totuşi, mai TG. MUREŞ. — Constructorii de utilaje forestiere
ciază că adăpostul poate fi ter­ mult din aceste restante. Se derăm că nu s-a făcut însă lipseşte ceva — ne relata to­ din Rcghfn au realizat un prim lot de funiculare pa­
minat pînă la venirea iernii, impune Grupului de şantie­ totul pentru a putea asigura varăşul Victor Olaru, lăcătuş sager, destinate transportului lemnului din parchetele
ritmul In care se desfăşoară re din Valea Jiului să folo­ integral documentaţia nece­ de exploatare I4 rampele de încărcare. Noul funicular
sească mai eficient timpul de revizie. De vreo cinci ani
lucrările denotă că darea în sară numărului sporit de a­ conceput de specialişti români atinge 2.500 ra lungime
productiv aferent, utilajele ni s-a promis că se va construi
folosinţă a grajdului se va a­ partamente ce se prevăd o cabină în exteriorul lin iilo r şi poate fi Instalat pc versanţi cu pante Intre 15 şl 45
mina pentru anul viilor. Accep- să fie folosite cu maximum pentru anul 1969 în judeţul pentru a ne adăposti pe timp grade. Funlcularul dispune de un mecanism cu ajuto­
de randament, iar aprovizi­
tarea unei asemenea situaţii nu Hunedoara. Graficele de pre­ de iarnă între trenuri, unde să rul căruia poate ancora şl ridica buştenii de Ia locul
va influenta decît negativ soar­ onarea v i materiale a dare a documentaţiilor în­ ne uscam o haină sau să mîn- tăierii, ellminînd în acest fel corhănttul — una din
ta producţiei animaliere, ada- locurilor de muncă să nu cheiate cu C.S.C.A.S. şi căm. Dar. cu promisiunea am cele mal importante operaţii din exploatări. Instalaţia
V oştirea electivelor de bovine constituie o barieră a ritm u­ D.S.A.P.C. nu satislac pc rămas1'. Pe cînd o rezolvare a dispune de o sarcină utilă dc două tone şi o producti­
făcîndu-se în condiţii destul lui dc execuţie. constructor. propunerii făcute de lăcătuşi ? vitate cu circa 20 la sută mal mare fată dc lunlcula-
dc nesatisfăcătoarc. Lipsa spa­ Datele preliminare pe trei rele folosite In prezent. (Agerpres) Cu ajutorul ciocanului pneumatic muncitorii Gbeorghe Se-
Este necesară reverifica- Aşteptăm şi noi ! reş şi Nicolae Ileana de la U R U M, Petroşani executa for­
ţiului pentru adăposlirea ^ bo­ trimestre arată că pionul a­
vinelor nu i-a mobilizat cîluşi nual de dare în folosinţă s-a rca acestor grafice, asigu­ La depoul de locomotive, jarea pinioanelor pentru cutii de angrenaje. Ei se numârâ
rarea unei corelări optime tovarăşul inqiner Eugen Ivo- printre evidenţiaţii lunâ de lună pentru depăşirea planului.
de puţin la o activitate mni realizat în proporţie de 75
susţinută nici pe cooperatorii între acestea şi sarcinile dc nicîu ne relata că locomoti­
din Batiz Ridicînd lipsa m ij­ la sută. In legătură cu per­ producţie ale organizaţiilor vele din parcul de exploatare
loacelor financiare proprii la spectiva dc realizare a pla­ dc construcţii, astfel ca a­ sînt gata să înfrunte zăpada şi
rangul de cauză ,,obiectivă", nului de dare în folosinţă temperaturile scăzute. M ecani­
consiliul de conducere al coo­ pc trimestrul IV a.c. se a­ partamentele planifica'te pen­
perativei nu a schiţat nici un preciază că sc vor putea tru anul viitor să aibă loate cul sef Sinuon Chiţ avea insă D isp e ra re şi d ra g o ste d e
gest pentru ca grajdul desti­ preda toate apartamentele. condiţiile de realizare unele obiecţii. Secţia L 3 c da­
nat adăposlirii tineretului bo­ toare cu nişte lucrări. Astfel,
vin să fie dat în folosinţă
la castelul de apă, strungărie
Serioase rămîneri în urmă
există si In privinţa construc­ u lu ia în o p e ra tui
ţiei adăposturilor pentru o vi­
ne. Deşi investiţiile nu sînţ
prea ridicate, în unele unităţi
s-a neglijat aproape comp. lot Intr-un caiet din 1935 Camus om. în sufletul lui luminos
realizarea lor. Numai aşa se nota : „Să pun faţă în fa(ă dis­ bun. iubeşte lumea şi este ciuma işi va trezi şobolanii şi-i rare „acceptă să moară pen­
explică de cc pînă în luna sep­ perarea ascunsă şi dragostea convins că răul poale fi înlă­ va trimite să moară înlr-o ce­ tru adevăr" dccit să se < roio-
tate fericită". Acest pasaj este
tembrie la patru saivane nici de viată'... Această frază as­ turat, cînd omenirea, solidară tuv.e după falsele corint- ale
nu s-a început construcţia. cunde în ea coordonatele e- cu ea însăşi, îşi va recunoaşte cel mai frumos îndemn adre­ conduitei omeneşti. Prin jertfa
Un exemplu dc nepăsare sentiale ale operei lui Camus propriile-i greşeli EI descrie sai oamenilor, ca uniţi, să nu lui, autorul sugerează ideea că
mai îngăduie izbucnirea terna­
crasă ne este oferii la C A L şi ele s-au impus încă de la banalul, obişnuitul, ceea ce se rei care să distrugă viata l i ­ Singurul adevăr este numai în
Nandru, unde nu există prima sa creaţie „L'Envers ct poale înlîlni pe „străzile tim ­ beră. fericită, Tot romanul oameni şi că ei trebuie să-l
construit nici un fel do adă­ l'Endroil", care tratează „acea pului său". Şi nu-i o eroare caute si să-l slujească.
post pentru cele peste 340 oi lume de sărăcie şi lumină" că una din cele mai importante trăieşte printr-o panoramă Dragostea de viată, de lu ­
^îte are cooperativa. Asemă­ în care autorul „a trăit multă sumbră, neagră, o panoramă a mea prezentă, voinţa de a trăi
nător stau lucrurile şi la vreme". este normal să aibă si cealal­
C A P . Pui, unde materialele S-a spus despre Camus că tă fa tă : disperarea de a nu
pentru construcţia saivanului este un pesimist, dar toată o­ N O T E D E L E C T U R A putea atinge perfecţiunea,
stau nefolosile de mai mulţi pera sa demonstrează contra­ st aima de neant, angoasa. Ca­
ani, tar oile sînt adăpostite în- riul. Autorul „Străinului", mus şi-a dat seama dc acest
tr-un grajd. O totală neglijen­ „C ium ei" etc. nu putea fi un opere ale sale. „Ciuma", se fi­ groazei, dor în acest cadru nu lucru şi I-a aşezat la temelia
tă a existat si din pârlea con­ pesimist, el iubea viata, gă­ xează in inima evenimentelor s-an stins luminile : doctorul operelor lui Popularitatea sa.
siliului de conducere ol C A P sind-o de o „frumuseţe insu­ petrecute in Europa avind la fel ca şi cea a lui J. P
Rîu de Mori. în special a pre­ portabilă" ; lumea pentru el „drept continui — cum însusi Rieux se dăruie fără ezitare Sartre, se datorează tratării
unei colectivităţi în agonie, în ­
şedintelui Augustîn Cioroqarn, este o „îm ; ărăţic", dar anali- autorul spune — lupta rezis­ cearcă să o salveze, alte per­ problemelor majore ale oame­
care de multă vreme nu s-au zind-o cu luciditate, observă că tentei europene împotriva na­ sonaje lînjesc după fericire, nilor din timpul şi epoca pre­
qîndît să dea vreo utilizare în acest univers aproape para- zentă, care simt în aer ame­
materialelor procurate j.enlru disiac „m or totuşi oameni1' Că zismului", pentru a apăra cu­ /Iraqosle. Există în „C ium a" o ninţarea războaielor atomice,
construcţia saivanului, cu toa­ a iubit viata, lumea, onuil. ceririle omului, pentru a în­ sete de puritate şi inocentă, simt distrugerea si luptă pen­
lătura pericolul atomic distru­
dc blindeţe, opusă crîncenelor
te că circa 300 de oi nu au nc-o spune chiar el, dînd toto­ gerea lumii. Personajul princi­ ravagii alo teroarei naziste. tru a înlătura acest pericol
asigurat spaţiu de adnpostire. dată o replică tuturor c ritic i­ In toată creaţia sa. Camus
Există şl alte exemple si as­ lor eare-1 acuzau de pesimism. pal. doctorul Rieux alirmă la Disperarea oamenilor în fata a vrut — aşa cum singur a fir­
un moment dat că „există în
pecte ce dovedesc că pregă­ „Dacă n-am Izbutit să spun oameni mai multe lucruri de m orlii iuip lacabile şl dragostea ma — „să slujească în acelaşi
tirea adăposturilor pentru ier- cît de mul! iubesc viaţa, cită admirat decît dc dispreţuit". E- lor de viată, constituie coordo­ timp durerea şi frumuseţea".
narea animalelor s-a tărăgănai poftă am să mă adap la ca din srnta intrcqului roman este un natele esenţiale ale „Cium ei". f>i le-a slujit a$a cum numai
Umanismul lui Camus, alît de
în mod cu totul nejustificat plin. dacă n-am Izbutii să spun imn adus solidarităţii umane, apropiat de cel al lui Anloine el a 1 osL capabil să o facă.
Rău este că nici tovarăşii de
că însăşi moartea şi durerea care sr opune teroarei, „c iu ­ de Sainl Exupery, străbate Moartea stupidă .şi absurdă. în-
la U J.CA.P. care se ocupă nu far decîî să exaspereze în tr-un accident de automobil, a
st răspund dc această proble­ mine această voinţă de a trăi, mei". Voinţa oamenilor de a prin toate operele sale. In răpit în floarea vîrslei pe unul
ma nu au intervenit cu măsuri atunci n-am izbutit să spun distruge răul sc impune. Ei „La Chute" („Căderea") pune dintre cei mai mori scriitori
energice rare să impulsioneze rensesc să alunge ciuma, dar în cuvintele personajului său,
nimic" spre sfKrşilnI cărţii, autorul n- Clamnncc, oprobriul condamna­ umanişti ai secolului nostru,
ritmul de execuţie. Acum. rlnd Universul în care se axează firmă că viaţa, bucuriile, feri­
mai sînt totuşi condiţii pentru croaţia ranuisiană este plin de cirea sint mereu ameninţate, rea celor care au strivii liber- pe cel care a descoperit in
ca majoritatea obiectivelor să frumuseţi- fericire şi împliniri, „că baciIuI ciumei nu moare lalea si viata oam enilor; ,, lo­ fiinţa omului două laiuri inse­
fie terminate, sc impune ca pc dc o parte, şi dc acorduri şî nici nu dispare vreodată, că cuiesc pc locul uneia dintre parabile şi le-a tratat alît de
toii factorii răspunzători să de­ Din depozitele şantierului E nergomontaj Deva multe utilaje şi materiale urcă pe platforma cele mai mari crime ale isto­ frumos ; disperarea de a nu
pună eforturi sporite pentru ca de preansamble pentru montare. Fotoreporterul nostru Virgil Onoiu a surp ria^pe peliculă o grave, umbre de noapte, pe de poale să- stea llmp de zeci de riei* (în Amsterdam]. putea atinge absolutul şl dra­
ani adormit (...) şl că poale să
plnă la venirea iernii anima­ panoramă a acestor depozite. altă varie. vină o zi cînd, spre nenoroci­ In „Străinul". Menr<ault este gostea de viată.
lele să aibă asigurate condiţii Binele şi răul, viata şi moar­ un personaj aparte, caro vrea
tea coexistă Camus crede în rea Şi învăţătura ren an ilo r, să fie onest tu sine însuşi si AUGUSTÎN JULA
dc adăt oştire cit mai bune.