Page 32 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 32
DRUMUL SOCIALISMULUI
M f i l M T f
i m n a i a r m a i a u
Convorbirile S E S I U N E A O . I I . încheierea lucrărilor comi
! %
r*"l siei miile româno-iugoslove
delegaţiei
Dezbaterile din pentru Porţile de fier
guvernamen iiS stiE dentul Auerpres, N. Plopeaiui. S-au adoptai, de asemenea,
BELGRAD
8. — Corespon
măsurile corespunzătoare . In
Adunarea Generală şit lucrările celei de a 10-a vederea realizării in comun de
transmite : Marţi au luat sfîr-
către cele două părţi a uneia
tale române 1 m m m sesiuni a Comisiei mixle româ- dintre cele mai importante e
no-u/(|oş|av c- pentru Porţile de
tape din punct dc vedere teh
Fier. care a avut loc la Bel nic a lucrărilor — zăgăzuirea
i P P i grad între 11 si 8 octomhrir completă a Dunării, care va fi
înfăptuită in anul viitor.
Delegaţia română a fost con
in Uruguay special Aqerpres, Nicolae Ir>- externe al Tunisiei Mabib dusă de Adrian Ceorgescu. ad Lucrările sesiunii s-au des
NEW YORK R. — Trimisul
Bonrguiba jr„ a consacrat du
junct al ministrului energiei e-
nfescu, transmite : In deschi pă cum şi era de aşteptat, o loclrico. iar cea iugoslavă de făşurat intr-un spirit do cola
borare si înţelegere deplină.
derea lucrărilor şedinţei ple importantă parte a intervenţiei llasan Silink. adjunct al secre
O
nare de luni după-amiază a A- sale situaţiei din Orientul a tarului federal pentru econo Însărcinatul cu afaceri ad-
dimării Generale a O.N U a propiat. ,,Pentru a grăbi resta mie. La lucrări a participat si interini al României la Belgrad,
luat ruvîntu l prcscdinlelc Re bilirea ordinei, a spus el, tre h*n Avram prim-adjunct al
publicii Ciad Francois Toin- buie ca Israelul să se confor Ion Roşianu. a oferit un coc
MONTEVIDEO 8 Trimisul ministrului industriei construc teil cu ocazia semnării proto
special Agerpres, V.. Oi os, balbave. El o exprimat recu meze exigentelor rezoluţie! ţiilor de maşini. colului celei do-a 10-a sesiuni
transmite : La 7 octombrie noştinţa lării sale (a|n do Or- Consiliului dr Securitate din In cadrul sesiunii s-au ana a Comisiei mixte romuno-iugo-
conducătorul deleqo|iei guver qani/.fl|ia N aţiunilor Unile 1967 cu alte cuvinte să ac lizat problemele curente lega slavo pentru Porţile de Fier.
namentale române, Ghccuqhe care, „acţinnliul pentru apăra cepte fora echivoc termenii ra le de realizarea sistemului hi Au participat membrii celor
Kc'idnlescu. vicepreşedinte al rea păcii in lume. şi-a îndrep şi spiritul acestei rezoluţii şi droenergetic şi de navigaţie două delegaţii. reprezentanţi
să cooppreze fără rezerve ru
Consiliului de Miniştri, s-a în- tat eforturile şi spre ajutora • T Porţile de Fier. S-a constatat ni Secretariatului de Stat pen
tilm t cu vicepreşedintele Repu rea linerelor nat iu ni a Dale in misiunea Jarring". că lucrările decurg conform tru Afacerile Externe şi ai Se
blicii Orientale a l.'ruţiuoyului, protes do dezvoltare". Problema dez.vollării econo U.R.S.S. — Vedere panoramica a Zariadului, un oraş in care construcţia modernâ se a prevederilor planului anual de cretariatului federal pentru e
Alberto Abdala 1 n cadrul în Avi (ontinuat apoi dezbate mice a fost abordată pe larg şl lătura armonios arhitectonicii vechi. cxeculie. Comisia a aprobat conomie. precum şi alte per
trevederii, desfăşurată iivtr-o rile generale. In inlerventia în intervenţia ministrului de planul de lucrări pe anul 1969. soane oficiale.
ntmosleră de cordialitate şi În sa, ministrul de externe nl externe al Republicii Chile
ţelegere reciprocă, s-a discu Finlandei. Ahti Karjalainen, a Cebriel Valdes „Scopul final
al celei de-a doua decade a
tat despre căile şi mijloacele sublimat că ..Organizaţia Na dezvoltării — a sublinia! el — întrevedere Cornelii!
de a dezv oWa relaţiile econo Bunilor Unite este principalul
mice, intre cele două ţâri, in instrument aflat la dispoziţia trebuie să fie statornicirea li
asemenea Mânescu - Gunnar Jarring
diferite sectoare La intîlnire a naliunilor pentru menţinerea nei noi structuri internaţiona CURIER • CURIER • CURIER
le economice. O
participai, de asemenea, amba păcii şi securităţii internaţin- structură trebuie să permită
sadorul extraordinar şi pleuipo- nalfc'1. El şi-a exprimai păre tuturor naliunilor să se bucu NEW YORK 8. — Trimisul N a liunilor Unite, cu ambasa
trn lia r al Republicii Socialiste rea că ,.trebuie continuate cu re. pe picior de egalilate, de special Aqerpres, N lonescu, dorul Gunnar Jarring. repre
România în Uruguay. Victor perseverentă eforturile pentru progresul economic:". transmite: Şeful delegaţiei ro zentantul special al secretaru
Floicscu. In aceeaşi zi, şelul restabilirea Încrederii intre M inistrul de externe al Da mâne la cea de-a 2.')-a sesiu lui general al O.N.U.,. U Thant, vernul condus de Dr. Abdul-
delegaţiei guvernamentale ro naţiuni1', adăugind că ,,numai nemarcei, Poul Martling, a sub ne a Adunării Generale a tn Orientul Apropiat A avut PRIMIRI LA PREŞEDINTELE CEHOSLOVACIEI. lah el Yofi. E( a declarat că
mâne a avui convorbiri cu m i astfel va putea fi apărată pa liniat în intervenţia sa nece O N U ., ministrul afacerilor loc, cu acest prilej, un schimb a luat această hotorire ca ur
nistru! afacerilor externe. Ve- cea lu m ii1'. sitatea construirii in Europa externe. Cornelul Mănescu, a dc păreri privind evoluţia si Preşedintele RS. Cehoslovace, Ludvik Svobodo, a p/imit Io mare o divergenţelor cu alte
nancio Fioros. cu min.istm) in Relerindu-sc la problema a unui climat de destindere, avut o întrevedere, la palatul tuaţiei din această regiune. 7 octombrie la Hradul din Prago o delegaţie a Comitetului persoane oficiale.
dustriei si comerţului, Peirann vietnameza, Ahli Karjalainen arălînd că în acest scop este cehoslovac pentru apărarea păcii, in frunte cu preşedintele
Facin, şi cu ministrul agricul s a pronunţai penlru înceta necesara „o atmosferă de în comitetului, acad. I, Mocek, o delegaţie a Comisiei pentru
turii, Frirk Davies. La îivtîlni- rea bombardamentelor asupra credere mutuală, ca o condiţie Vizita ministrului comerţului reabilitare, a C.C. al Uniunii luptătorilor antifascişti şi a Fron
rea cu ministrul induslriei $1 Vict namului de nord şi pen indispensabilă" Danemarca do tului Noţional, în frunte cu preşedintele comisiei, M. Troianova, Reprezentantul permanent ol
lru crearea condiţiilor ca şi o delegaţie a C.C. ol Partidului Popular din Cehoslovacia,
comerţului au fost examinate reşte ca această co n d iţii să fie in frunte cu preşedintele partidului, A. Pospisil şi cu xecretu- Cambodgiei pe lingă Organiza
posibilităţile de a Încheia un poporul vietnamez. ,, să-şi de îndeplinită în perspectiva des exterior al României în Olanda rul genera) i. Pauly. ţia Nafiunilor Unile, Huot Sam-
acord romercial româno-uru- termine singur viitorul, lără chiderii căii pentru o soluţio bath, o adresat două scrisori
riuayan. In acelaşi timp. grupe nici un amestec sau presiuni nare juslă a problemelor secu HAC-A S (Aqerpres). — La de Kosler, secretar de stal în Delegaţiile l-au Sncredinţot pe preşedintele Svoboda de preşedintelui Consiliului de Se
le de lucru olcăluile din mem dinafară". Tolodată,- ministrul rităţii europene, inclusiv pro invitaţia ministrului afacerilor Ministerul Afacerilor Externe participarea organizaţiilor lor la rezolvarea actualelor probleme curitate în care protestează
din ţară.
bri şi experţi ai (le)eqaliei, au finlandez s-a pronunţai penlru blema reunifîcării Germaniei". economice al Olandei, Loo de al Olandei împotriva provocărilor şi violă
purtat Irolativ ecu reprezentanţi universalitatea O.N U.. subli Block, a sosit la Haga. Ghoor- Seara, ministrul afacerilor, e rilor graniţei ţârii sole de către
ai Min isterii lui A farurilor niind că ,,Incul Cbinei în N a O ghe Cioară, ministrul comerţu conomice olandez a oferit un subunităţi ale trupelor ameri-
Externe, industriei şi comertu- ţiunile Unile aparţine repre Paralel cu lucrările Adună lui exterior al României. dineu în cinstea oaspetelui ro pale. Partidele coaliţiei guver cono-saigoneze şi toilandeze.
zentanţilor Republicii Popu M inistrul român a avut con mân. In ziua de 8 octombrie s-au namentale (social-democraţi,
lui, Băncii Centrale a Republi lare Chineze''. rii Generale an Început dezba vorbiri cu Leo de Block, m i deschis la PragaMucrările celei centri şti. Uniunea democratică
cii, Administraţiei naţionale a Această din urmă rerinlă a terile asupra problemelor de nistrul afacerilor economice al de-a 15-o sesiuni a Consiliu şi Uniuneo socialistă) au obţi ♦ ♦ ♦
lond şi in comitetele princi
fost formulată şi de Sayed Proiect de lege lui Executiv al Federaţiei Mon nut 44 Io sută din sufragiile
căilor [erate şi ai altor orqanis- pale ale O N U. Olandei, si s-a Intîlnit cu II. J
Rahman HI Amin, locliitor al diale a oraşelor înfrăţite. Din exprimate, revenindu-le in con Senatorul democrat din par
mc economice privind modoli-
primului ministru şi ministrul privind partea oraşelor din ţara noas siliile municipale 4.217 locuri. tea statului Missouri, Stuart
lâtile concrcle rle intensificare afacerilor externe al Sudanu tră, membră a acestei orga Partidele rural şi conservator Symmgton, a declarat in Con
a colaborării economice intre lui. In şedinţa de luni după-a- M ari acţiuni federalizarea nizaţii la sesiune, participă tov. au inregistrot un important gres că proiectul de construire
România şi Uruguay. Aceleaşi Gheorghe Cambose, prim vice spor de voturi faţă de alege a avionului cu geometrie va
miază au luai, de asemenea, cu- preşedinte ol Comitetului Exe rile precedente. Ele ou obţinut riabilă de tipul ,,F-111° trebuie
prohlepi/.' au lost abordate şi Cehoslovaciei
vintul -reprezentanţii Greciei cutiv al Consiliului Popular al 56 la sută din voturi, revenin- anulat, datorită numeroaselor
in cury.i) convorbirii rlmlro şi Leso!ho-u!ui, revendicative în Japonia municipiului laşi, membru ‘ în du-!e 7.229 de locuri în consi prăbuşiri ole aparatelor de a
Valentin Sleriopol. adjunct al In şedinla de marii diminea PRAGA 8 (Aqerpres). — A- Consiliul Executiv al F.M.O.I. liile municipale. cest tip.
ţa a luat (iiv in ln l delegatul qenlia CTK transmite : La 7 In ultimele cinci lunî, arma
ministrului comerţului exterior, TOKIO 8, — Corespondentul te'1 a guvernului, care a afir octombrie, la sediul Adunării
Tunisiei, urmat de reprezen ♦ ♦ ♦ ta americană a pierdut nouă
cu Franci’sco Forte?a, ministru tanţii Republicii Chile Dane Agcrpres, FI, Ţuiu. transmite : mat că nu poale majora sala Naţionale din Praqa, preşedin aparate ,,F-111", cauzele anun
ad-inlerim al finanţelor. marcei şi Glianei. Ministru! de In cadrul ofensivei de toamnă, riile decît intepînd din luna tele Consiliului National Ceh, Cosmonauţii Wolter Schirra, ţate fiind defecţiuni mecanice.
ma:[i dimineaţa au avut loc august ac. Intîlnirea secreta C. Cisar, şi preşedintele Con
mari acţiuni ale sindicatelor rului general al Consiliului siliului National Slovac O. Walter Cunningham şi Donn
japoneze ; 1250.000 de membri General al Sindicatelor din Ja Klokoc, au înaintat preşedinte Eisele, care urmează să fie O NOUA ÎNTREVEDERE i ♦ ♦ ♦
ai sindicatelor învăţătorilor ponia „Sohyo", cu Tatsuo Ta- lui Adunării Naţionale a R.S.C., lansaţi vineri la bordul unei H. WILSON - I. SMITH. j
cabine „Apollo"
m uncitorilor din transporturile na!;a. director general in ca J. Smrkovsky, proiectul legis zbor orbital de ti pentru un Un comunicai oficial : Emilio Rodriguez Amago, in
zile, au
Arhipelagul Fiji orăşeneşti şi ai lucrătorilor binetul premierului japonez, ca lativ de iniţiativă al legii fost supuşi unui ultim examen publicat la Londra anun- : vîrstâ de 35 ani şi soţia so au
au
ţă că premierul britanic, ;
municipali şi prefecturali
constituţionale privind federa
o ultimă încercare de a evita
autorităţile
de
fost arestaţi
participat la o grevă naţiona greva, nu a mai avut loc din lizarea Cehoslovac iei. medical. H. Wilson, şi lan Smith, i spaniole sub acuzaţia că şi-au
lă de aproape două ore. rp- cauza poziţiei rîqîde a cercu Primind proiectul de lege. Intre timp, la Cape Kennedy primul ministru al regimu- : vindut cei Irei copii ai lor
Arhipcluţiul Fiji — descoperit de Tasman fn 1643 — vendicînd majorarea salariilor rilor financiare care nu refu J Smrkovsky a subliniat că continuă, fără incidente, pregă lui rasist din Rhodesia, se i unor (amilii înstărite. Cel moi
este situat in PaciiicLiI de sud. Acest arhipeloq CLiprindc pes cu R la sută retroactiv de !a zai să pună Ia dispoziţie fon Adunarea Naţională a primit tirile pentru lonsare care ur vor întîlni astăzi, 9 octom- i mic dintre copii, o fetiţă în
te 320 insule, din care mai rmilt rle 1(>0 sint locuite Insulele 1 mai a.c. In cursul tratative durile necesare majorării sala această sarcină încă alun ii mează să aibă loc la 15,00 brie, în Gibraltar. j vîrstâ de trei ani, a fost vm-
Fiji — colonie a N a rii brita nii din anul 1874 — nt/ căpâ- lor purtate piuă luni scara riilor pe perioada revendicată cînd a adoptai Declaratia-Pro- G.M.T. Zborul in spaţiu, core Comunicatul precizează ! dută pentru sumo de 800 pe-
tat reqim autonom din 1044, reprezentanţii guvernului au de grevişti. gram a guvernului, care por vo începe vineri, va servi în că discuţiile vor avea co setos (11 dolari] şi „promisiu
Principalele resurse naturale ale arhipelagului, care are respins cererea Consiliului ro- Partidul Comunist şi Partidul neşte de la sarcinile principa principal Io verificarea cabinei scop „să caute dacă este nea" altor 5.000 pesetas. A-
o supralalâ de 18.272 l<mp, sin! ; trestia de zahăr, orezu), mun de grevă al sindicatelor, Socialist an dat publicităţii de- le ale programului de acţiu „Apollo", la bordul câreio Ad posibil să se ajungă Io o r cuzoţii au declarat că au re
porumbi//, bumbacul, ananasul, bananele, maninciil, tutunul, motivând lipsa de fon vili ri. Pre rlaratii în rare au cerul satis ne al P.C C. Faptul că arh am ministraţia naţională pentru reglementare reciproc oc- ; curs la gestul disperat deoa
ceaiul, aurul, lemnul etc. Aceste bo</d//i naturale au permis şedintele consiliului de grevă facerea integrală a, cererilor pornit pe calea reorganizării problemele aeronauticii şi cer ceptobilo a problemei ; rece nu au avut mijloace să - î
dezvoltarea exporturilor .şi imhunâtujirca nivelului de trai nl a criticat „lipsa de sinccrila- lucrătorilor din serviciile pu federative a R S C. încă în săp- cetarea spaţiului cosmic spe rhodesiene". ; întreţină.
populaţiei acestor insule, lor mată din indieni, lijieni, eu blice. îămînilc şi lunile care nu tre ră să-şi lanseze cosmonauţii
ropeni, m etili şi chinezi. Efectele grevei s-au făcut cut a avut o importantă ho- in direcţia Lunei înainte de
Pe orrlinea rle zi a actualei sesiuni a Adunării Genera simtite prici dezorganizarea tnritoare în zilele critice ale sfîrşitul anului 1969.
le a O.N.U, liqurează ş/ probleme leqate rle acordarea inde temporară a transportului în lui august Aceasta s-a mani
pendentei coloniei britanice a insulelor F iii. 116 de mari oraşe In primele festat din plin în poziţia bota Potrivit statisticilor sindicale,
ore. în şcolile primare mi s-au nici a celor două popoare, ca Adunarea Naţională Fran in Franţa sint astăzi 700.000
K IN S H A S A lin u l cursuri. Lucrătorii din re înlr-o unitate frăţească ne- Constantin Lundras, căpitan ceză o reluat dezbaterea şomeri, şi pînă in primăvara a
reţeaua de alimentare cu apă maiîntilnifă, s-au aflat pe de de marină in retragere, soţul începută cu o sâptâmînâ nului viitor există pericolul ca
din 91 de oraşe s-au alăturat, plin pe poziţia orînduirii de cunoscutei editoare de ziare în urmă asupra reformei uni numărul lor să crească pînă la
un milion.
Pierre Milele de asemenea, greviştilor. stal cehoslovace. Heleni Vlachos, aflată in exil versitare, la core s-au înscris
40 de oratori.
la Londra, a fost condamnat
de un tribunal militar din A După intervenţia ministrului ♦ ♦ ♦
a lost Acţiuni de luptă ale forţelor tena la 18 luni închisoare. educoţiei, Edgar Faure, o înce
put examinarea celor 37 de ar
Patru tineri au fost condam
Sclavia, protecţie minorită
naţi de acelaşi tribunal, pen ticole şi amendamentele care ţilor şi discriminarea rasială
condamnai patriotice sud-vietnameze tru activitate împotriva guver au fost propuse şi acceptate foc parle din ordinea de zi a
de comisie.
nului, Io închisore pe termene
de-a
celei
lucrărilor
XXI-a
la moarle SAIGON 8 (Aqerpres). — viatiei şi artileriei, Mari: dim i intre 2 şi 5 ani. ♦ ♦ ♦ sesiuni o „Subcomisiei de lu
ptă contra măsurilor discrimi-
La sud-vest de Da Nanq, unde neaţa a-j continuat şi lupte,U.» ♦ ♦ ♦ notorii şi pentru protecţia mino
lortele americane încearcă să Începute luni la R kilometri Studenţii Institutului politeh rităţilor", care s-a deschis
KINSHASA (R (Agprpres). degajeze tabăra „forţelor spe nnrd-esl de Trang Bang. Peste 300 de detectivi me nic din Ciudad de Mexico ou luni Io Palatul Naţiunilor de
Tribunalul m ililar din Kinsha- ciale" saignnez.e de la Thoung Se anunţă că luni seara, for xicani şi ai Interpool-ului au hotorît să-şi continue mişcarea la Geneva
sa l-a condamnai marţi la Duc, încercuită de 10 zile de ţele patriotice au supus ninui fost mobilizaţi pentru a supra de revendicări politice şi so
moarte pe Pierre Mulele, fos le itele patriotice, marţi dim i bombardament de artilerie po veghea fabuloasa trezorerie ciale recurgînd la greva foa
tul ministru al educaţiei în neaţa au continuat să aibă lor ziţiile inamice , de la Binh dm codrul expoziţiei „Opere mei. Studenţii, care au de 4 4 4
guvernul lui P a trie I.nmum- lupte violente. O ciocnire de Chanli la numai 16 kilometri alese din arta mondială", care clanşat mişcarea revendicati
ba. Mulele. unul dintre lide două ore si jumătate s-a desfă de Salgon A lost bombardată s-a deschis luni in cadrul „O vă cu peste două luni in urmă, Potrivit unui ultim bilanţ ofi
rii rebeliunii de la k w ilu dm şurat la şase kilometri de n- limpiadei culturale". Expoziţia au anunţat că vor declara gre cial, in cursul inundaţiilor şi
J96d, a revenit recent la K'in- ceastă tabără, ciocnire In cursul şl tabăra „forţelor speciale" de Inaugurată de către Pedro Râ va foamei Io 14 octombrie. alunecărilor de teren ce s-au
shasa de la Bra/.z.aville, după căreia forţele americane au tre la Sapa. .aliată la 200 kilometri mi re 2 Vozquez, preşedintele produs in nordul statului in
ce primise asigurări din par buit să recurgă la ajutorul a- , nord-est de Saigon. Comitetului organizator al Jo ♦ ♦ ♦ dian Bengal au pierit 780 de
tea ministrului de cile rn e curilor Olimpice, reuneşte în persoane. Numeroase locali
conqolez., Juslin Bomboko, că sălile Muzeului de 'antropologie Ministrul libanez ol educaţi tăţi se află încă sub opâ. Au
de
va beneficia de amnistia Con După lovitura de stat şi o celui de Artă modernâ din ei şi informaţiilor, Jeon Azil, torităţile civile şi armato con
cretată în luna auqust. capitala mexicană opere de şi-a dat lunî demisia din gu tinuă operaţiile de salvare.
vorbirile dintre Mulele si valoare şi bijuterii din 68 de
solului stalului Congo din Peru
Bomboko au avui loc în ab ţâri. Printre acestea se află a
senta parte din trezoreria imperială
(Kinshasa), Joseph Mobutu, a Etiopiei, faimoasa colecţie
i are se afla în vizită în M a % UN DECRET AL NOULUI PREŞEDINTE. de artă orientală a lui Avery
rne. La înapoierea sa in pa • ARESTAREA UNOR FOŞTI MINIŞTRI. Brundage, preşedintele Comi
trii', Mobutu a declarat <:o tetului internaţionol olimpic,
L IM A 8 (Agerpre*»). — au lăcut parte din cabinetul
Mulele nu r<™ie beneficia de celebro relicvă „Riobamba" din
această amnistie şi va fi ju Generalul Juan Velasco Alva- fostului preşedinte Fernando aur mosiv şi diamante care
decat ca criminal de război. rado, noul preşedinte al Peru Helaunde Terrv. Printre cei aparţine Ecuadorului.
Imediat după această declara lui, venit 1« putpre în urma lo arestaţi se află Fernando C-al Poliţia mexicană, serviciile
ţie. Mulele a lost arestat si vitu rii militare, a emis un de mei I del Solar, fost ministru secrete şi agenţi ai Băncii din
deferit unui tribunal militar i cret prin care prevede că în al muncii, Javier Arias^ Slei Mexic şi ai Interpool-ului su
funcţiile de prefect! în toate ta, lost ministru al sănătăţii
special, constituit printr-o or praveghează cu discreţie aero
donanţă prezidenţială departamentele tării vor fi nu publice, şi Guillermo Hoyos dromurile, hotelurile şi căile de
După pronunţarea sentinţei miţi ofiţeri superiori din arma Osores lopi ministru al justi acces spre expoziţie pentru o
de condamnare la moarte, M u tă După cum transmite din ţiei. descoperi pe eventualii „ama
Lima corespondentul nqenliei Pe de altă parte, Manuel Ul-
lele a înaintat preşedintelui tori de artă*1.
Prensa Latina, numeroşi lunc- loa, fost ministru de finanţe,
Mobutu o cerere rle graliere.
Agenţiile de. presă anunţă tionari de stal Îşi dau demisia -.-a refugiat în sediul cotidia
că preşedintele Jnserph VI o bu in semn de protest împotriva nului „Expreso", al cărui di ♦ ♦ ♦
tii a respins apelul la cle acţiunilor guvernului militar. rector este. Duminică şi luni au avut loc — Noile locomotive ofe trenurilor expres japoneze otingind
mentă al Iui Pierre Mulele*. Printre cei care şi-au părăsit Judecătorul Jose Ort iz este in Finlanda alegeri munici o viteză medie de 200 km pe oră.
A ulon tă lilo nu ou anunţat da funcţiile se află preşedintele însărcinat in specia! cu studie
la executării sentinţei, pronun Băncii centrale de rezerve si rea îm prejurărilor dispariţiei
ţate marţi dimineaţă membrii juntei pentru proble unei pagini din contractul de
Condamnarea Ini Mulele — mele turismului. cumpărare si vînzare a ţiţeiu
In ioloqraîie : Vedere de pe vina din străzile oraşulu1 consideră observatorii politici lui, încheiat între firma de stal
Suva, capitala arhipelaqulul, rare are o populaţie de aproa — ar putea provoca o qravă Judecătorul de instrucţie Jo din Peru „Empresa Pelrolera CURIER • CURIER - CURIER
pe 50.000 locuitori Arest oraş este situat in cea mai mare încordare in relaţiile dintre se Ortiz Reyes a ordonat luni Fiscal" $i firma americană ,.In
insulă din arhipelag, V ili l.evu. guvernul de la Hraz.z.av iile şi ternational Petroleum Com-
cel de la Kinshasa arestarea unor miniştri care pany".
R E D A C ŢIA 01 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I b « ir. D r. P «tru Qro«ft o r. 13, l«l«roa 1213, 10 U , «8.17. - T IP A R U L » Ifltr tp r lo d x r * * p o ll« r*» lc l B u n e d o a rt-D c v *.