Page 33 - Drumul_socialismului_1968_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I

In cooperativele

agrScoSe de producţie

MIJLOACELE

MATERIALE Şl

FINANCIARE SÂ

mfi. • • • • ■ . • ,:W ......... :>
FIE GOSPODĂRITE ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RCR. §1 AL CONSILIULUI POPULAR

CU MAXIMA
P r im ir e la tovarăşul

CHIBZUINŢĂ
Ion Gheorghe Maurer

Consolidarea economico-or- )-i porcine şi ovine au apărut
ganizatorică a C A P . este ne­ în plus U animale Acest lu­ Preşedintele Consiliului dc la Bucureşti. Marcos Antonio
m ijlocit legală de modul cum cru nu poate decît să la\ oriz.?- M iniştri al Republicii Socialiste Dc Salvo Coimbra, intr-o v i­
sln-l gospodărite mijloacele ma­ ze posibilitatea păgubirii avu­ România, Ion Gheorghe M au­ zită protocolară dc prezentare.
teriale şi băneşti aliate )a dis­ tului obştesc. Tendinţa rn-le cit rer, a primit miercuri la amia­ La întrevedere, (arc s-a des­
poziţia fiecărei unităţi, de g ri­ Si? poate de clară. Cum nlllel făşurat inlr-o atmosferă ''or-
ză pc trimisul extraordinar şi
ja pe care o mamleslJ consi­ se poale explira scăderea din dială, a Juat parte Petru
liile de conducere fală de creş­ electiv a doi vilei în virstă dc ministrul plenipotenţiar al Re­ Burlacii, ad ju m t al mim jiru lu i
terea şi apărarea averii ob­ 7-8 luni (sacrificaţi (le neccsi publicii Federative a Braziliei afacerilor externe.
şteşti. Dacă în majoritatea co­ tale), lără a se înregistra nici un
operativelor agricole există nn produs o b fn u t ? Iată şi un o!t
climat lavoeabil şi o preocu­ aspect de păgubiră a unităţii.
pare susţinulă pcniru folosirea Ciobanul Gheorghe Hindorcanu
tu elickmlă cît mai ridicată a ii furajat 45 de oi proprietate Metode complexe In rezervaţia
tuturor mijloacelor şi posibili­ personală cu nutreţuri dc In
tăţilor de consolidare ci avnli- C A P. în valoare dc peste originale de cercetare de la Haţeg
p: obşteşti, se intilncsc şi li­ 3000 lei lără a plăti nimic pînă
nele aspecie care lac ca In Ia data ronlroiului. Activitatea cercetătorilor
activi lalea li năucim •gestionari Apare cu totul dc neînţeles români de antropologic şi Familia zimbrilor, din re­
să apară fenomene nvgolivc. şl modul ciini s au înregistrat zervaţia „S tiv u i” de ilingă
deficiente ce Irînenză progre­ produsele din aetivitatUe anexă. etnologie, noile lucrări si Hatcq. rare împlineşte in
metode de Invcsliqalie ela­
sul unităţilor cooperatiste res­ Deşi din registru! de fabrica­ borate de aceştia polarizea­ luna aceasta un deceniu de
pective. ţie a ţuicii rezultă o cantitate ză nn interes rrcsrin d din existentă, s-a imhoqâtit cu
O parte din aceste neajun­ dc 1561 litri, în evidenta nna- partea specialiştilor Retine un nou membru. Dc cile va
suri au fost scoase în eviden­ li'liră apar doa.r 1 .'133 litri (?). îndeosebi atentia meloda zile, în registrul familiei
ţă cu ocazia reviziilor de Ionel De asemenea, contrar indica­ complexă originală de cer­ zimbrilor, a fost înscris nu­
efectuate in C A P. Constntăn- ţiilor date, preşedintele coope­ Frezori/) Ferdinand Delmondo de la F.C. Orăştie este un muncitor de înalta calificare. Lui i se Încredinţează execuţia cetare, utilizată la întocmi-' mele „ R iU ” cea mal lînără
|«» făcule la cooperativele a- rativei şi brigadierul Ion Rap pieselor de mare precizie! cum este matriţa din fotografia de faţa. rea unor lucrări de mare strănepoată a perechii colo­
gricolp clin Cimpori-Surduc şi au înlesnit vîn/.area unor pur­ amploare, cum este Atlasul nizată aici in 1058 — Poda-
Crişlnr denotă că în roudnre- cei la diferite percuta ne Iară a antropologic al O llcniei şi roc Polonca.
rea a c tivită ţi fi.nanr ior-gesti,»- avea avizul prealabil al consi­ care a permis un studiu Legendarele animale au
nare a unităţilor amintite exis­ liului de conducere, al adună­ amplu asupra popula(iei din găsit în rezervaţia din H a ­
tă serioase „g o lu ri” , care tre­ rii generale a cooperatorilor această zonă a tării, asupra ţeg condiţii prielnice dc în-
buie să-şi găsească grabnic sau al uniunii cooperatiste. A- Sezonul rece, m înlregul m l şef. Mircea Panait. M ulţi preocupări ce vădesc grija fa- fenomenului de evoluţie mul|irc şi dezvoltare, fapt
rez-olvarea, in sensul de a asi­ semanâtor s a întîmplat şi cu său „alai". îsi face fot mai sim- dintre muncitorii lorestieri tâ de condiţiile dc viată ale spre industrializare. care permite acum răspîndl-
gura folosirea cu maximum de un număr (le 12 capele tineret tilă intrarea în cotidian. A p ro ­ s-au instalat In cabane noi si m uncitorilor forestieri. Le-am In domeniul arheologiei, rea lor şi în alic părţi ale
chibzuinţă a fondurilor mate­ bovin. pierea lui este. înregistrată de alţii urmează să primească în confruntat în aceeaşi zi. 3 oc­ şcoala românească de antro­ tării. Trei dintre aceste ani­
din IN ZIARUL
riale şi băneşti. Deşi se ştie Gi respectarea scara termomelrului şi m â n a ­ folosinţa asemenea cabane. La tombrie, într-o vizită făcută la pologie s-a impus prin me­ male au îmhoqăllt fauna gră­
V e r i f i c a r e a efectuată la bolărîriloi adunării generale şi tă prin măsurile de antit ipa- dealul de Groapă (sectorul O- o exploatare forestieră toda de anali/.ă chimică dinii zoologice din Capitală,
C A P. Cimpuri-Suiduc a evi­ ale consiliului de conducere lie re se impun a li luate pen­ răşlie) s-a construit o cabană cadrul sectorului Orăştic. Pc. complexă a elementelor care două au fost trimise pentru
denţiat serioase neajun-mn p ri­ este unul din principiile esen­ tru înlîm ţ'inarrn sa. Pregătiri < ii etaj, însumînd 13 încăperi, Valea Bobîlncî in sus, la ex­ Inlră în compoziţia stratu­
descărcare NOSTRU
vind exercitarea controlului ţiale re trebuie să stea la bn- în vederea primirii, aşa cum se prevăzută cu sală de mese şi ploatarea O p tu ra r, ne-am o­ rilor, precum şi prin stu­ a crea un nou nucleu, in
preventiv. Numai aşa se poa­ 7,-i activităţii cooperativei, la cuvine, a „calamităţii a lb r'1 dotata cu toate ( d n necesare. prit Io stafia de diul de anatomii* fun cţio­ rezervaţia „T rlv a lc ” din Pi­
a funi( olarului Wiesen. Cit de.
te explica dc re s-au făcut o C A P Cimpori-Surduc nu s-a s-au (ărut si se (ac la nivelul Forestierii dn la Lupşa au şi nală. teşti.
prezente sînt aici preocupările
seric de cumpărări de materia­ urmărit punpren în aplicare a tuturor sferelor de activitate ci In dispoziţie o cabană nouă. de care vorbeam ne lămurim
le şi alimente care ou lost ti ?- arestui principiu. Ca dovadă, tocmai pentru ca iarna să nu — Pe lingă rele amintite de din declaraţia prim ului inter­
cule direct pe cheltuieli, Iară deşi s-a hotari! recuperarea de fie o ... calamitate. Preocupări către tovarăşul inginer şef, locutor — Ion Topor, şeful c-
a fi rreeptiomdc şi dale în con­ la uncie persoane vinovate a chipei ce deserveşte staţia.
sum pe buză dc acte justifica­ pagubelor provocate avutului
tive. In plus, nu se re.spcclâ obştesc nu s a luat nici o mă­ — Nu am putut să-mi dau
nici disciplina de casa, in Ta­ sură în această privinţă seama că se fac pregătiri de
petate rinduni riepăşmrlu-so pla­ Lipsuri de lelul celor arăla'.e iarnă In ceea cc ne priveşte.
fonul stabilit. Deoarece desfă­ s-au in fin it si la C.A.P. Cris- Declaraţia ni se parc intere­
şurarea proceselor economice tnr. Aici an fost efectuate plăti Pregătirile pentru santă şi poale fi interpretată
nu se urmăreşte îndeaproapo, în valoare de zeci de mii de în diverse moduri. Ori nu se
neintor inindu-se la timp actele ini fără a se întocmi orte pen­ fac pregătiri, ori, dacă sc fac. Reporterii noştri au popo­
necesare, în urma verificărilor tru recepţia lucrărilor executa­ se foc în „ascuns", ca ele sa sii azi, în zori, pe ogoare.
făcute la magazie s-a consta­ te iar in ce priveşte gestiona­ apară dintr-o dată ca surprize Au vrut să vadă „cu ochii La Cit al ari dc M cn/co au
tai un plus de peste MOD lei, serioase încălcări ale dispozi- iarnă se realizează pentru lucrători !? Nu şiim r a ­ lo r” CUM SE PORNEŞTE continuat lucrările calci rle-tt
rea bonurilor materiale an loc
rczultind ea diferenţa inlrc sol­ re nr fi răspunsul Ia întrebare. LA IN S A M IN Ţ A R I Şl CUM 07-a sesiuni a Com itetului
durile laptice si cern scriptice. til'nr în vigoare, schimbîndu-Ii-se Ceri este, însă. că cei cărora ESTE O R G A N IZA T A M U N ­ International Olimpic. In ye-
Crearea plusurilor de produ.su destinafa lără nici o aproba­ le sînt destinate preocupări CA PENTRU STRÎNGEREA dinla dc marii a Inst exa-
a joşi favorizată de (aptul că re. Cu toate că din cauza sla­ speciale pentru asigurarea ce­ ROADELOR T O A M N E I . mituri raportul com itetului
U înmagazinate nu ,s-au n o tă ­ bei organizări a muncii s an în parchete, lor mai optime condiţii de v ia ­ Au dorit să afle CUM RĂS­ dc orqanr/arc o Jocurilor
rii luate produsele. De aseme­ compromis unele (.nituri, nu tă pe timpul iernii, nu le simt. PUND „PREZENT” LA DA- Olimpice dc iarnă dc la
nea. unele nereguli in p riv in ­ s-a stabilit nici o măsura pen­ nu au cunoştinţă despre aşa TORIC SPECIALIŞTII, ME­ Sapporo (Japonia) din 1972.
ţa întocmirii coreclc a doru- tru recuperarea pierderilor a- ceva Totuşi, considcrind fap­ C A N IZA TO R II. PREŞEDINŢII Sesiunea a holăril ca Ohm
menlelor primare au lost în ­ dn-e cooperativei. tul ca izolat- am continuat DE I NIT A JT. BRIGADIERII prada (Ic iarnă să oi hă loc
curajate chiar de preşedintele Fără îndoială că aceste as­ nu în birourile drumul pînă la cabanele de la Şl COOPERATORII. S-au in ­ intre 3 şi 17 februarie 1072-
cooperaţi vei, Teolil Tnpa, şi de pecte nu influenţează deeit Cepturar. teresat cît dc spornic csle In cc priveşte ediţiile v ii­
brigadieri. Ei au semnal bor- negativ activitatea econcmicn- Prima cunoştinţă : cabaniera ritmul lucrărilor agricole de toare ale Jocurilor O lim ­
dor ou r i pentru scoaterea din financîară a im itaţilor am inti­ Elena David, surprinsă în tim ­ toamnă. pice s a hotă rit ca la pro-
magazie a unor produse fără te. Ele dovedesc lipsa de preo­ pul exercitării uneia din a tri­ Cele văzute, auzite si con­ (Iramul întrecerilor dc tir sa
ca acestea să poarte şi semnă­ cupare a aparatului contelui şi întreprinderii buţiile ce-i revin — frecalul semnate în bloc-notesuri le iie inclusă y/ proba de mis­
tura oamenilor care le-au con­ a comisiilor de revizie pentru podelei. Despre curăţenie, în vom relata intr-unui dîn nu­ treţ alcrqălnr. Au lost esa-
sumat, îndeplinirea sarcinilor re le situaţia dc fată. aproape că merele viitoare ale ziarului : mmnlc. de asemenea, si o
J>i în privinţa gestionării fu­ sînt încredinţate, ia care se nu mai ai ce să spui. Dar... nostru scrie dc ptoblcme organi/a-
rajelor se întîlnesc muhu nea­ adaugă şi slaba preocupare a — Cearşafurile le-am schim­ lorice.
junsuri, ceea ce fare ca întru (onsi'.iilor de conducere Uită bai luni Ivizila noastră a a-
cantităţile ieşite din magazie şi de înfăptuirea hoîarîrilor adu­ în a.-nast sens există şi la în­ maî putem menţiona că în mai ' vnl loc joi). j «6®
cele justifica'le pri-n sv'miLi du nărilor generale adoptate (le treprinderea forestieră Orăştie, multe exploatări sini in curs Explicaţia a venit ca răspuns
consum să apară unele dife­ cooperatori care vizează întreaga gamă de de finisare cabane ( are vor a­ la privirile întrebătoare si Crima deghizată în Un marc Iralct aztec. m-
rente. Astfel, dpşi o parte din Stă în posibilitatea aparatului probleme ce sc ridică în m un­ sigura cele mai bune condiţii mirate ce le-am „aruncat" asu­ tcrpielot rte 900 de tineri
furajele concentrate au lost Uniunii judeţene a C AP. ca ca forestierilor. In rînriurilpdc dc viaţă forestierilor a preci­ pra cazarmamentului de pe pa­ mexicani, a marca! inaugu­
măcinate scăderea d n gestiu­ în continuare, prinlr-o muncă fală ne vom referi, insă, nu­ zat tovarăşul Gheorghe Susan, turi. Cu ţoale asigurările ca­ avort calificat rarea Taberei olimpice a
ne s-a făcut în mod ilegal, susţinută şi pluîă de răspun­ mai la ai ele preocupări în­ şeful sectorului Orăştie. La banierei si ale maistrului A n ­ l increlum i mondial situata
direct pe baza situaţiei de con­ dere să-şi adnră o contribuţie dreptate înspre asigurarea ce­ Bradui, Tisa, Strîmbu-Doluţ, tonie Burta, refuzăm să credem in localitatea Oaxlcnec, la
sum, fără a se mai întocmi o f­ substanţială la î mhnnătăliro-o lor mai bune condiţii de viaţă Valea Rea, lucrările de con­ că în trei noptî cearşafuri­ Hg g n u 9(t lut. sud-iest dc Cittdad
tul de transferare, documente activităţii I manei ar-gest ;on are în ( abanele forestierilor. strucţie şi finisări se apropie le au primit o culoare dubioa­ Cu cîlva timp în urmă, IN K j f H de Mcx/co. In această ta ­
de ieşire şî reintrare a produ­ a cooperalivc-lor agricole, la Solicitînd amănunte în acest de sfirşil. să Nu putem să credem că DEVA S-A AFLAT DESPRE bără peste 1 000 dc băieti si
sului rezultai. Toate cele ară­ recuperarea pagubelor provo­ sens ronducerii înlrepiinderii, — In afară de epoa ce asî- vreun om e în stare să sc a- DESCOPERIREA M AI M U L­ lele, m virstă de la Jf> la
tate sînt urmarea firească a cate pe seama persoanelor v i­ - - ni s-au prezentat o serie de qurăm nou pcniru îmbunătăţi­ 1 runce în pat cu hainele „ude TOR PERSOANE A C l’ /A T E 20 dc ani, vcni(i din 12b de
lipsei de răspundere cu rare novate şi la înlăturarea cauze­ realizări, precum si unele n- rea condiţiilor de viaţă ale fo­ ' .şi murdare, cum vine dc la lu­ DE A PI EFECTUAT ÎN ţări vor participa timp dc
s-a privit exercitarea contro­ lor ce fiînează progresul un i­ bîective ce îşi vor găsi rezol­ restierilor — intervine ingine­ cru", după cum motiva mais- MOD CLANDESTIN ÎNTRE­ lă zile la aci ivirăţi culturale
lului preventiv. tăţilor cooperatiste. varea în viito rul apropiat. rul şef — se pol menţiona . trul. Nu credem pentru că am RUPERI DE SARCINA Si sportive, nrgunr/ate in
Din păcate seria deficientelor ■— Sezonul re( e no găseşte pregătirile generale ce le în­ In zilele următoare în zia­ afara Int rcccrilor olimpice
nu se opreşte aici. In sectorul N. BOLDURA mai bine pregătiţi la acest ca­ treprindem pentru înlîmpina- văzut oamenii şi am vorbit cu rul nostru veţi putea cili Locuinţele uit ramoderne. pis­
zootehnic evidentele nu se lin vicepreşedinte al Uniunii pitol faţă de anii trecuţi — a rea iernii : completarea gea­ ci. Cabaniera se plîngea că un articol realizat pe baza cina olimpica, stadionul si
In mod corect, îapt pentru care judeţene a C.A.P. apreciat de la început ingine- murilor, reparaţiile m obilieru­ „cei de la funicular nu au lă­ concluziilor anchetei penale, instalai iile sportive y / cultu­
lui. reînnoirea cazarmaincnlu- sat cheia de la cabana nr. 2. declaraţiilor unor persoane rale de aici (igurcazxi prin­
lui. amenajarea beciurilor pen­ ca să lc fac curat în ca­ implicate în acest caz, pre­ tre cele mai remarcabile
tru alimente de lungă durată meră” . Locatarii acestei oame­ cum şi ale unor cadre medi­ realizări ale arhitecturii me­
— cartofi, varză ele., repara­ xicane.
rea şi dezinfectarea celor e- rsi. STANCIU cale de la maternitatea din Din lîvez/Je unităţilor agrico­
Dcv e
x is lrn lc ş.a le se strjnge rodul bogat al # > * < > i
toamnei.
Declaraţiile interlocutorilor
Pină luni seara in salul ■
au scos în evidentă o serie de
olimpic au sosit 7 Rid spor- !
tiv i .şi oiiciali Aproxim ativ I
atic 2 000 dc persoane sin!
aştept qIc să sosească puia
la deschiderea Olimpiadei,
T E A T R U L D E S T A T „ V A L E A JIU L U I lui nostru rare iubeşte fru­ ceea ce va lac? ca satul
mosul şi arta1' olimpic să găzduiască apro­
— Dc gusturile publi­
xim ativ 10 000 dc persoane
cului în ce măsură s-a pe timpul deslăşurării Jocu­
Unul scama ?
C O O R D O N A T E L E unor comedii. Din croaţia dra­ rilor Olimpice. La a c itita
— Aici nc-ain oprii asupra
distantă,
lost
kilom etri
maturgului Mircea Şle-fănescu creat un „sat anexă" care
găzduieşte pe arbitri, crono-
am ales „Comedia zorilor', o metrori y / 7 ia rişti — n pro­
R E P E R T O R I U L U I piesă pcniru tinerel, un d ive r­ xima//V 1 000 dc persoane.
tisment plăcut, fără implicaţii,
în care rîsul o sănătos, spon­
tan. Cunoscutul nostru Turlor
Mu.şaieseu va li ropr' vni.n l Timbrele emise cu ocazia
■ÎN N O U A S T A G I U N E piin comedia „Sosesc riisca- Jocurilor Olimpice vor li
piesă rare va puica oieri
/â
puse in vi uzare simhăla d i­
spcelaloruliu cîtcva ore d<> a- mineaţa, cu citcvn orc îna­
devărală delectare. O altă In­ intea ccremoniei dc deschi­
Tealrul de stat din Petroşani, publicului, forţele artistice, decenii în urmă. marele succes trare aleasă, tinfnd cont de dere a Olimpiadei. Scria
care aniversează în curjnd prezentarea diverselor genuri, in interpretarea Arislizci Ro- m ie r iu l dc mai sus. este „C a ­ olimpică este alcătuită din
două decenii dc existentă, a afirmarea dramaturgiei o rig i­ mancscu şi a Iui C I. Nottara. viar sau linie" a dramaturgilor 10 valori dintre care cinci
păşit într-o nouă stagiune. nale. Pc baza acestora. am Din dramaturgia originală d a tin ii Scorniri şi Tarabusî. E sînt pentru poşta aeriană.
Preocuparea colectivului de prezentat a riorilor o listă cu contemporană ne-am oprit asu­ o comedie frumoasă, cu sub­ \'Qloarca întregii emisiuni
aici pentru afirmarea valorilor 19 titluri, din care după re pra unei piese a Im Alexandru stituiri de personaje, dar nu este dc 37 000 000 pe.şos (a-
naţionale, pentru aspiraţia spre au fost citite, analizate, dis- Pupesc.il. Numele autorului lipsită de implicaţii sociale an proximot iv 3 milioane do­
universalitate e binecunoscu­ (iila tc s-au reţinut şapte. A- poale nn spune mult. fiind pu­ rorato în viata mizeră o mun­ la r ii
tă. Ea a stal la temelia reper- ccstea au fost dezbătute In ţin cunoscut în dramaturgia citorilor italieni
loriilor precedente, oferind pu­ consiliul artistic şi. pentru că noastră, dar piesa sa „C ro ito ­ — Diversitatea, ca ge­ • • •
blicului, iubitor al artei dra­ de la sfîr.şilul stagiunii pină rii cel mari din Valahîa'. pr- nuri. s-a asigurai V
matice, creat'i valoroase. la deschiderea prezentei sia caro am alos-o. a cucerit la — Da. A til drama cil .şi co­ Talia no Talişcva, cam­
Noua stagiune promite să (Uimi s-au ivit piese noi. rar»' Concursul de dramaturgie ori media vor fi reprezentate prin pioana URSS la sărituri In
reprezinle o dramaturgie cu îşi găseau tnlîietate din loalc qinalâ pe 1963. Premiul special piese din dramaturgul origina­ lungime, nu arc decit o
pnnzâtoarc ca tematică, gen şi punctele de vedere, am renun­ al juriului A uto rul îşi subin­ lă clasică şi contemporană, singură ambiţie la Jocurile
expresivitate, să promoveze ţat la unele în favoarea nou­ titulează piesa : „O istorie a- din dramaturgia universală la
autori şi piese cu puternic e* tăţilor. pocrilă în cinci părţi şi un r- care se adaugă operele pe ca­ din Alexic : sa tiqurez.e intre
con în contemporaneitate, pre­ — La ce opere, v-ali P ilo q ". subliniind că nn c vor­ re le vom prezenta în cadrul primele şase clacate „ A d ­
cum şi ( reatii clasice. stabilit propunerile a- ba de istorie propriu-zisă, ci studioului experimental, crea­ versarele melc cele mal de
Citeva criterii no-au fost Uinti eind a(î ţinut sea­ de „modul în care se retleclă ţii ce aparţin dramaturgiei o- temut a declarat ca —
ghid la întocmirea repertoriu­ ma de criteriul artistic, gîndirea şi comportamentele vor ii poloneza Kirzsen-
lui — nc-a spus profesorul de valoarea pieselor ? noastre contemporane vizavi LUCIA LICIU
Un crimpei din frumuseţile citadine ale Hunedoarei. Constantin Pascu, secretar l i ­ “ Am ales una din cele mai dc particularităţile destinului stein, românca Viscopoleanu,
Foto : V. ONOIU terar la tealrul petroşănean : valoroase creaţii ale lui Ate- norvegiana Derlhelscn si
csandri. „Fîntîna Blauduziei’’, istoriei noastre. Marii croitori fCânUnutira in pag. o 3-a) vest-qermana Beckcr".
valoarea artistică, gusturile piesă care a cunoscut cu multe întruchipează „geniul poporu-