Page 34 - Drumul_socialismului_1968_10

U L U I

SARCINA FUNDAMENTALĂ A TUTUROR COLECTIVELOR DE MUNCĂ

....... ---------• •• •:p--------------------------------------i-.vnr-,— r-,-----r- ........ . ..li- .” ' -------------- --------•

I.F. Deva, I.M.C, Bîrcea şl ganizării ştiin ţifice a produc­ sarcina lich id ă rii pînă la finele Aceasta a determ inat şt de­
Anul acesta este o perioada de eforturi susţinute pen­ altele. De m enţionat este şi ţiei şi a m uncii, nu a stat în anului a acestor anom alii re­ păşirea n iv e lu lu i planificat al
tru dezvoltarea intensiva, accelerata a economiei naţiona­ faptul că la obţinerea acestor atentla conducerii acestei u n i­ zultatele obţinute pînă în pre­ ch e ltu ie lilo r la 1 0 0 0 lei pro­
le. o etapa hotârîtoare pentru continuarea In ritm rapid Folosirea timpului rezultate o con tribu ţie deosebită tăţi, ceea ce a făcut să nu se zent tn acţiunea de re n ta b ili­ ducţie marfă.
a procesului de înflorire m ultilaterala a României socia­ au adus com itetele si organi­ poată întreprinde măsuri ope­ zare nu sînt pe măsura posibi- L ipsu rile de natura celor e-
liste. Ansamblul de masuri stabilite de conducerea parti­ zaţiile de partid din aceste rative pentru recuperarea râ- tă tilo r. Insuficientă este preo­ xem p lifica tc arată rezervele
dului si stotului nostru în vederea perfecţionării conducerii unităţi. M antfestînd o exigentă m ln e rilo r In urmă, pentru l i ­ cuparea pentru reducerea si mari care există în toate în tre ­
Si planificării economiei, a democratizării vieţii economice susţinută faţă de conducerile chidarea unor deficiente în lichidarea p ie rd e rilo r la l.M . p rind erile din jude ţu l nostru
Si întăririi răspunderii faţă de mersul activităţii întreprin­ de lucru în scripte între p rin d e rilo r, a secţiilor şt activitatea se cţiilo r de pro­ Barza, I.F. Orăştie, Petroşani pentru reducerea ch e ltu ie lilo r
derilor, au dat un impuls puternic forţelor de producţie, sectoarelor de producţie, aces­ ducţie şi a se rviciilo r fun cţio­ Si Deva. u n ită ţi la care s-a de­ de producţie şi, pe această ca­
au deschis un larg cîmp de afirmare iniţiativei creatoare, tea au im prim at la to ţi m unci­ nale. păşit dotaţia planificată pe 8 le, sporirea eficientei econo­
elanului $) abnegaţiei in muncă a tuturor colectivelor to rii sl tehnicienii o atitudine Deficiente asemănătoare e- tuni. La în tre p rin d e rile fores­ mice, Remedierea deficientelor
muncitoreşti. plină de răspundere pentru xlstă şl la în trep rind erile fo ­ tiere şi C.C.V.J., econom ii­ existente im pune preocupări $1
Industria judeţului Hunedoara s-a încadrat organic in realizarea ritm ică la para­ restiere O răştie şi Haţeg. Sub le la preţul de cost nu se măsuri energice în prim ul rînd
contextul general al eforturilor pentru perfecţionarea pro­ şi în realitate m etri ca lita tiv i superiori, a paravanul unor re stricţii tem ­ reflectă în depăşirea corespun­ In ceea ce priveşte reducerea
ducţiei ţi ridicarea eficienţei economice. BManţul încheiat producţiei destinate exp ortului. porare la expedierea unor p ro ­ zătoare a plan ulu i de benefi­ consum urilor specifice de me­
după trei trimestre de activitate din acest an demonstrea­ Exigenţa în execuţia şi re- duse, conducerile acestor u n i­ cii, din cauză că se labrlcă tal, com bustibil, m aterial lem ­
c e rtia produselor este reflec­ produse de calitate in fe rio a­
ză elocvent că întreprinderile noastre îndeplinesc cu tăţi căutau să ju stifice nerca- nos, gospodărirea raţională a
tată şl de lipsa re c la m a ţilo r
succes sarcinile economice stabilite de partid. mărul mediu scriptic, repre­ (izarca planului de livra re la ră care se valorifică la pre­ tu tu ro r resurselor m ateriale st
Colectivele de muncă din întreprinderi, de pe şantie­ De mai m ulta vreme. în în- din partea beneficiarilor ex­ export, deşi cele mal m ari res- tu ri de vînzare mai reduse. băneşti.
Ireprind i-rile din ju deţul nostru zintă la I.F. Haţeg 48,5 la sută, terni precum sl de aprecierile
re şi alte unităţi economice au păşit în ultimul trimestru 1ante le-au Inrcqistrat la sor­
studiile şi planurile de măsuri la I.F. Deva 47 la sută, Iar eloqioase făcute dc aceştia la
al anului, într-o perioadă în care sarcina fundamentală tim entele unde n-au avut re­
p rivin d organizarea ştiin ţifică la I.F. O răştie 90 la sulă In adresa produselor livrate.
pentru fiecare colectiv este asigurarea celor mai bune s tricţii, dar la care nu şi-au În ­
a producţiei şl a m uncii u r­ asemenea con diţii nu este greu
condiţii pentru îndeplinirea ritmică, la toţi indicatorii a Rezultatele bune o b ţn u le dc d e plinit planul de producţie
măresc rezolvarea unei proble­ de dedus ce qrave p re ju d icii
prevederilor planului anual de către toate unităţile eco­ m ajoritatea în tre p rin d e rilo r au sau produsele executate au
me dificile , dar de maximă aduce procesului de producţie
nomice. Ultimele luni ale anului trebuie să constituie o lipsa de stabilitate a m uncito­ fost um brite de realizările ne- fost dc calitate necorespunză- Un puls viguros
verigă solidă în bilanţul neîntrerupt de succese. îr> ridica­ im portantă pentru sporirea rilo r, descomptelarea fo rm a ţii­ salisfăcătoare pe care le-au loare. Aşa este cazul la che­
p ro d u ctivită ţii
m uncii, pentru
rea activităţii economice Io un înalt nivel de eficienţă. lor de lucru şi permanenta ve­ î n r e g i s t r a t în tre p rin d e rile resteaua de fag, lăzi de fag,
creşterea n ive lu lu i general al „M a rm u ra " Simeria, I.F. Orăs- bile-m anele si p ră jin i răşinoa-
eficientei economice. Este vo r­ hiculare a lu cră to rilo r d«* la tie, I.F. Haţeg şi I.J.L.F. Deva. se, lem nul de faq pentru celu­
ba de folosirea raţională a u­ un punct de lucru la altul. La aceste u n ită ti nu s-au înde­ loză şi altele.
riaşului potenţial uman de R eferitor la folosirea tim ­ p lin it o b lig a ţiile contractuale de muncă pe
care dispun întreprinderile, de pu lu i de lucru se impun de a­ la un număr Im portant de sor­ Nesatisfăcătoare se prezintă
utilizarea integrală a fondului semenea precizări Im portante. timente. Trebuie să arătăm că situafia la întreprinderea jude­
ţeană de legume şi fructe care
de tim p destinat muncit pro­ Pe ansamblul ju d e ţu lu i tim pul la u n ităţile menţionate, aceste şi-a realizat o b lig a ţiile contrac­
Succesele econo­ ductive. neuliliz.at însumează aceasta, nerealizări nu s-au înregistrat tuale numai în pro po rţie de fiecare şantier
numai
pentru trim estrul III, 2,25 m i­
înttm plălor.
U rm ărind
Datele de care dispunem ne
mersul
6 8 ,6 la sută. liv ră rile efectuate
lioane ore-om.
Din
îndreptăţesc să afirmăm că în
numeroase un ităţi economice în tre ru p e rile şl stagnările în în d e p lin irii sarcinilor de li­ reprezentînd numai 6 la sută
vrare la export constatăm că
din planul anual.
s-au depus în acest an efor­ procesul de producţie, absen­ în maf m ulte lu n i din acest an Deşi se prezenta cu planul
mice, amplificate tu ri m erito rii, soldate cu re­ tele nem otivale şi în v o irile to ­ la u n ităţile respective s-au în­ perioadei înd eplinit, totuşi la
ore-om.
talizează 373 887 de
zultate din cele mai bune. A st­
registrat sistem atic răm îneri în
V olum ul im portant de Inves­
fel. la C.S.H., Uzina „V ic to ­ De m enţionai că dim inuarea urmă în realizarea o b liq a ţiilo r în tre p rin d e rile de industrie lo ­ t i ţ i industriale şi social-cultu- mediu lunar de cel puţin 11 le '
sulă — 34 de beneficiari d
ria - Călan. F C. O răştie. R.M.R. fondului de tim p s-a produs tn contractuale. cală Deva şi O răştie liv ră rile rale ce revin ju de ţu lui nostru in ve stiţii, din totalul de 76, r *
Simeria s-a ajuns la un pro­ co n d iţiile prestării suplim enta­ întreprinderea „M a rm u ra " efectuate pe cele trei trim estre pentru acest an, necesitatea au realizat prevederile afe­
la scara posibilită­ cent ridicat de stabilitate a re a 737 000 ore-om. Prezen­ Simeria, pe cele 3, trim estre a respectiv 54 la sută din planul punerii în funcţiune a tu tu ro r rente celor tre i trim estre.
reprezintă numai 16 la sută şi
tarea lapidară a acestor cifre
salariaţilor, dim inulndu-se ma­
rămas cu o restantă de 29 000
siv fluctuaţia anga jaţilor şi. demonstrează clar că în unită­ lei, ceea ce reprezintă 0.7 la antial, procente care se consi­ obiectivelor au Impus benefi­ Desigur, la aceasta concură
paralel, efectele economice ne- ţile economice ale ju de ţu lui se sută din sarcinile planificate. deră nesalisfăcătoare. tu tu ro r c ia rilo r şi con stru ctorilor o r­ cauze mai vechi p ricin u ite de
ganizarea superioară a m uncii
beneficiari p rin
neasigurarea
recuperarea
Pentru
iroseşte încă un mare volum
qative ce decurg din aceasta
ţilor reale In acelaşi timp, m ăsurile de de tim p destinat producerii bu­ Care a fost cauza acestei ră- restanţelor şi asigurarea în ­ aslqure ritm u ri înalte de lucru. ce. amplasamentelor sau u tila ­
pe fiecare şantier. în c lt să se
la tim p a docum entaţiei teh ni­
m îneri în urm ă? La această
d e p lin irii integrale a sarcinilor
nu rilo r materiale, că în în tre ­
organizare ştiin ţifică a produc­
După trei trim estre de a c tiv i­
ţie i care vizau mai buna fo ­ p rind eri se m enţin rezerve întrebare d irectoru l un ităţii, anuale şl a angajam entelor tate, în judeţ au fost realizate in ­ je lo r. In măsură m ai mare în ­
ing. N icolae Clobotea răspunde
losire a tim pu lu i de lucru au valoroase pentru sporirea pro­ ră produsele au fost fabricate luate la export, se im pune ca v e s tiţii reprezentînd 71,3 la sută să restantele se datoresc con­
fost aplicate cu consecventă, ducţiei şl a p ro d u ctivită ţii dar nu s-au rid icat de către în toate unităţile, organizaţiile <li-n plan ul anual. Numeroase în­ stru cto rilo r, m odului defectuos
de organizare şi coordonare a
Chemarea conducerii p a rti­ în trep rind eri au dim inuat rea­ ajungîndu-se In prezent la m uncii beneficiar. De altă părere sînt de partid să întărească con tro­ tre p rin d e ri au depăşit prevede­ m uncii pe şantiere. S itua ţiile
conducerilor
leh-
lul asupra
dului si statului de a se rea­ lizările pe ansam blul judeţu­ rezultate superioare perioade­ U rm ărind mai îndeaproape Insă organele de control ale nico-adm inlstrelive si să le de­ rile la zi, punînd în funcţie, îna­ arată că din 15 un ităţi de con­
liza In în tre p rin d e rile indus­ lui, In principal datorită se­ lo r anterioare. In trim estrul situaţia pe între p rin d e ri re­ Băncii N aţionale care preci­ term ine în luarea unor măsuri inte de termen, obiective de stru c ţii aflate în cadrul jude­
triale ale ţâ rii sporuri sup li­ rioaselor răm lnerl în urmă din III, la C.S.H gradul de fo lo ­ zultă că nu peste lo t se zează că produsele executate concrete, operative pentrii o r­ mare interes pentru economia ţulu i. aproape jum ătate se
mentare de producţie cît ma<l lu n ile august si septembrie, fn sire a tim pu lu i de lucru s-a acordă prioritate a cuvenită nu corespund din punct de ganizarea judicioasă a produc­ naţională. A stfel, la C.S. H une­ m enţin sub 75 la sută din vo­
mari, a avut un puternic ecou această situaţie se află în tre ­ apropiat de 96 la sută. la U.V. tim pu lu i de lucru, soluţionării vedere ca lita tiv cerinţelor be­ ţiei. m ărirea num ărului de doara s-a realizat 81.5 la sută lum ul anual de constru cţii st
în toate u n ităţile economice prind erile forestiere Orăştie, Călan a ajuns la 96,3 la sută. m u ltip le lo r problem e de ordin neficiarului. Faptul că plnnul schim buri, întreţinerea şi fo lo ­ din pionul anual de Investiţii, montaje. Cele mai slabe rezu l­
din ju de ţu l nostru. Colectivul®, .llalM -S U lteU A S aoj, A stfel, în la F.C. O răştie 95.5 la sulă. organizatoric legate de aceasta. nu s-a realizat cu o sumă m i­ sirea intensivă a capacităţilor la U.V. Călan, 77,8 la sută, iar tate le prezintă tâ ju a tt) şanti­
m uncitoreşti au m obilizat toa- trim e stru l III. «întreprinderea » .'îm bucurător.„este. .de .aseme­ Un caz tip ic îl prezintă Com­ nimă, demonstrează elf priso­ de „producţie. Va trebui să se- la I.F. Deva 92,3 la sută. erele „Energom<5htâf‘^ M in ‘ i
-Ic fo rţele pentru obţlnerea- •din -O ră ştie -a ..Îndeplinit, doar nea, faptul că şî la l.M . H u­ binatul carbonifer Valea Jiu lui. sinţă că nu s-a cu n o scu t'a ce st1* Se remarcă, de asemenea, — 45 la sută, 503 Bîrcea —
unor in dica tori de producţie 69,7 la sută . din plan, cea din nedoara acest procent s-a rid i­ La exploatările m iniere ale lucru decît după încheierea urmărească pe bază de grafice pentru ritm u rile înalte de lu ­ 56.3 la sută, T .C M M . Hune­
cat la 95,8 la sută. fapt ce do­
rid icaţi, în procesul productiv Haţeg 95,9 la sulă, îar cea din vedeşte că In în tre p rin d e rile acestei u n ită ti de bază tn eco­ trim estrului. îm bunătăţirea sis­ zilnice recuperarea c a n lilă tilo r cru o serie de un ităti de con­ doara — 57.5 la sută. H id ro ­
.1 fost Investit un volum im ­ Petroşani 95,7 la sută. D atorită m iniere indicele redus de u ti­ nomia ju de ţu lui, indicele de tem ului inform aţional. care nelivrate, concom itent cu re a li­ stru cţii care au înreqistrat lu ­ tehnic Valea J iu lu i — 68,3* la
presionant de pricepere, en­ a c tiv ită ţii de producţie nesa- lizare o tim pu lu i de lucru nu utilizare a tim pului de lucru este o latură principală a o r­ zarea planului curent. nă de lună avansuri fată de sută. T.C.M.M. Petroşani — 71
tuziasm şi abnegaţie In m un­ lisfăcătoare din luna trecută, este o... fatalitate cl, d im p o tri­ se menţine la un nivel scă­ qraficele de execuţie. Intre a­ la sută. N ici planul lu c ră rilo r
zut — 92,3 la sută. Absentele
ca. în tre p rin d e rile forestiere am in­ vă. poate fi m ult îm bunătăţit cestea se numără şantierul „E- în antrepriză pe trei trim estre
tite a<u determ inat serioase nem otivate şi În v o irile con­
Spre lauda colective lor noas- în folosul efectiv al pro du cţi­ tinuă însă să crească, Intr-un nergoconstructla" M in tia cu nu se prezintă strălucit. La a­
t i f după tre i trim estre de ac­ restante la buşteni de 1180 me­ ei. singur trim estru ajungînd la 82,2 la sută din planul anual, cest capitol au rămas reslantî-
t f .te, succesele dobîndiite tri tu b l, cherestea 147 m etri Dacă aşa stau lu cru rile în u- 125 000 ore-om. Raportată nu­ Resursele mate­ întreprinderea dc construcţii ere 7 unităti. iar In luna sep­
i > alizarea sarcinilor de plan cubi, lemn de mină 97 m etri n ilă ţile am intite mal sus. se mai la productivitatea medie forestiere Deva cu 88.4 la su­ tem brie, cînd 1n mod norm al
aliniază industria hunedorea- cubi. impune a fi remarcat faptul că pe combinat, cifra arată că tă, I.CS. Hunedoora cu 77 la trebuia acţionat energic pentru
r. 3 tn rîndu l judeţelor cu o A lă tu ri de u n ită ţile forestie­ la restul u n ită ţilo r din judeţ, s-au pierdut In acest fel circa sută şi şantierul Enerqo- a da ritm u lu i de lucru un plus
ro n lrib u tie im portantă la dez­ re, se impun a fi m enţionate între ceea ce prevăd plan uri­ 25 0 0 0 tone de cărbune, adică inontaj Paroşeni cu 1 2 0 la su­ de vigoare şl dinamism, alte
voltarea econom iei naţionale. pentru nereelizarea in d ic a to ri­ le de organizare ştiin ţifică în mai m ult decît producţia z il­ tă. Esle. de asemenea, notabil 7 unităti au rămas sub plan.
I-i această perioadă, cu ţoale lo r de plan In luna septem­ dom eniul fo lo sirii forţei de nică de v îrf a în tre g ii V ăi a riale şi băneşti faptul că T rustul de construc­ Un semnal de alarmă se im ­
rb necesităţile obiective ale b rie şi întreprinderea m inieră muncă, a tim pu lu i de lucru şi Jiu lui. Iar dacă vom completa ţii Deva a realizat 77,2 la su­ pune si pentru I.C.S.H. care a
b o n o m ie i au impus suplim en­ Barza, Întreprinderea de indus­ realitate, se m enţine încă un că In toată această perioadă lă din planul anual, reuşind să rămas dator faţă de com bina­
t ; planului cu 135 m jlloa- trializare o cărn ii Deva, Indus­ serios decalaj. Dalele pe t r i­ tim pul prestat suplim entar dea în folosinţă, de la începu­ tul siderurgic cu numeroase
? lei, depăşirile dc plan tria la ptelui Simeria $i în tre ­ mestrul trecut cu p riv ire la pentru recuperarea răm înerilor valorificate ia tul anului şi pînă acum, 1960 lucrări. De asemenea, sîm se­
p oductie globală induslria- p rind erile de industrie locală mişcarea m u n cito rilo r In în tre ­ fn urmă faţă de plan se ridică dc apartomenle. rioase răm îneri în urmă la in ­
. insumează, pe judeţ, o va­ O răştie şi Petroşani. Un sem­ prinderi arată că pe Întregul la 330 600 ore-om, avem In Situaţia pozitivă de la bene­ v e s tiţiile destinate alim entării
loare de aproape 113 m ilioane nal de alarmă trebuie să-l con­ judeţ num ărul m u n cito rilo r an­ fată un tablou deloc îm bucu­ fic ia rii şi c o n s iru rio rii enume­ cu apă In Valea Jiu lu i, la ce­
lei. ’ .a producţia marfă vindu- stituie situaţia de )a I.M. Bar­ gaja ţi şi plecaţi reprezintă 1 1.3 rător al m odului cum nu tre­ raţi mai sus nu este, din pă­ le ale industriei locale, în sec­
lo t i încasată rezultatele sînt za unde, din cauza răm îne rii şi respectiv 11.6 la sulă din buie p rivită folosirea tim pu lu i nivel superior! cate. caracteristică pentru un i­ toarele de com erţ şi sănătate
t asemenea pozitive. în tre ­ sub prevederile planului totalul efectivelor La această de lucru. Se constată de ase­ tă ţile din restul judeţului. şi In agricultură.
prind erile din ju de ţ au tnregis- a fost lichidat com plet p lu ­ fluctuaţie de p ro p o rţii c o n tri­ menea că fn numeroase u n ită ţi D im potrivă, datele furnizate Fată de această situaţie, atft
• .*t la acest indicator o de- sul de metal în concen­ buie în principal Com binatul nu se respectă program ul de după 9 luni de activita te in-, beneficiarii, dar mai cu seamă
p işire de 145,7 m ilioane lei. tra t acumulat în prim ele 8 carbonifer Valea J iu lu i şi În ­ lucru, se produc p rin încăl­ dică insuficicnlo preocupare* con stru ctorii trebuie să în tre ­
Deosebit de sem nificativ esle lu n i de muncă din acest an. treprind erile m iniere Barza, carea disciplinei de producţie pentru accelerarea ritm u lu i de prindă cele mal p o triv ite mă­
aptul că numai în cursul lu ­ Conducerea acestei în tre p rin ­ Hunedoara şi Deva, adică toc­ stagnări In funcţionarea agre­ Un aspect deosebit de Im ­ te de m alerli prim e si m ateria­ lucru pe şantiere, atît din suri pentru accelerarea lu cru­
partea bene ficiarilor cît si a
n ii eptembrie, depăşirile tota- deri — director general lng. mai acele u n ită ti care acuză gatelor, o p riri accidentale sl portant al eficientei a ctivită ţii le la Întreprinderea de indus­ constructorilor. Continuă să ră- lui. prin utilizarea la în lrra q a
hîOJiză 15.8 m ilioane lei si A m e l Lăpuşcă — nu a luat neîndeplinîrea sarcinilor de avarii. economice îl con stituie / n ive lu l trializarea cărnii Deva, în tre ­ inînă în urmă, prin realizările rapacitate a m aşinilor şi u ti­
i -r>ectiv 23,7 m ilioane lei. m ăsurile corespunzătoare pen­ plan din lipsă de... forţă de Rezultate sub po sib ilită ţi se c h e ltu ie lilo r de producţie. fn p rin d e rile de industrie locală lo ia l nesntis/ăcătoare, Term o­ la jelor existente pe şantiere,
D»n aceasta rezultă că în lu- tru realizarea ritm ică a planu­ muncă înregistrează şi la I M. Deva m ajoritatea în tre p rin d e rilo r din Deva şi Haţeg. extinderea lu cru lu i în două şl
ireculă e fo rtu rile ain p lifi- lui. O situaţie cu totul aparte o — 92,2 la sută, l.M . Ţebea — ju d e ţu l nostru s-au in iţia : o se­ Se constată, de asemenea, că centrala Deva — 65.7 la sută trei schim buri, folosirea in te ­
rie de acţiuni pentru revîzulrpa din planul anual, I M. Hune­ grală a forţei de muncă si a
ra ţr ale colectivelor din indus­ A ctivita te a din luna septem­ prezintă în tre p rin d e rile foresti­ 93 la sulă, I. M Barza — 94 la la m ajoritatea u n ită ţilo r econo­ doara — 62,4 la sută. FC . O-
trie s-au concretizai în spo- brie conduce şi la alte conclu­ ere. D irectorii acestor unităti, sulă, „V lsco za " Lupeni — 92,8 norm elor de consum, repro- mice se înregistrează un volum răştie — 59. 2 la sută, R.M.R. fondului de tim p de lu c ra Cu-
: suplim entare de produc­ zii care trebuie să preocupe în in g in e rii Nicolae Tudor, M a­ la sută, Întreprinderea po lig ra ­ iectarea unor produse, folosirea ridicat de reb uturi si che ltuieli Simeria — 44,9 la sulă, I.P. vîn tu l de ordine actual pen­
t e mai mari decît în lu n ii-a cel mai înalt grad conducerile rin Bâllăteanu si Cornel Ful- fică Deva — 91,4 la sută. De mai elicientă a fo n d u rilo r de neproductive. Pe ansamblul ju ­ tru fiecare fo rm a ţe de con­
tT* c ,te. De altfel, acest lucru în tre p rin d e rilo r. Este vorba în qa, au m anifestat o condamna­ aici concluzia că in fiecare producţie, îm bunătăţirea ca lită ­ deţului, valoarea acestora se C riştu r — 40.8 la sută. S.C.S.M. structori trebuie să fie recupe­
. .!*• dem onstrat şl de faptul prim ul rtnd de ritm icitatea în ­ bilă lipsă de g rijă fată de con­ întreprindere com itetele de ţii produselor şi alte măsuri ridică la 76 m ilioane lei, din Petroşani — 38 la 'su tă . rarea grabnică a răm îne rilo r
.; după tre i trim estre, toate d e p lin irii sarcinilor de plan. d iţiile de muncă $i viată ale direcţie, ajutate efectiv de care au determ inai ca n ivelu l care ponderea cea mai more re­ M ai în g rijo ră to r esle faptul tn urmă şi asigurarea unui
1 - prind erile din judeţ au Unele între p rin d e ri au co n ti­ forestierilor, din această cau­ organizaţiile de partid şi sin­ c h e ltu ie lilo r de producţie să vine C.S. Hunedoara — 62 m i­ că în loc să se depună efo r­ ritm dinam ic pentru punerea
: epăşil prevederile la produc­ nuat să lucreze în asalt, au ză num ărul celor care pără­ dicale trebuie să urmărească înregistreze o scădere însem­ lioane lei, C.C.V.J. — 6 m ilio a ­ Jn funcţiune la tim p a tu tu ro r
t ,i marfă vîndută şi încasată, făcut o „tra d iţie " de loc .lău­ sesc întrep rind erile atingînd cu maximă atenţie desfăşura­ nată. Dacă la m ajoritatea u n i­ ne Ie4, Uzina „V ic to ria " tu ri pentru im pulsionarea r it­ obiectivelor. Acestui scop tre­
ier ia producţia qlobală doar dabilă din neîndeplinîrea z il­ cifre îng rijo ră toare Astfel. în rea normală a proceselor de tă ţilo r se manifestă o preocu­ Călan — 2.5 m ilioane lei, l.M . m ului de execuţie - - biroul buie să-f fie subordonate tn
2 în tre p rin d e ri au rămas cu nică, decadală a planului. In trim estrul III, num ărul m unci­ producţie. în con diţii de înaltă pare susţinută pentru realizarea Hunedoara — 968 000 lei, pre­ C o m itetului judeţean de partid continuare toate e fo rtu rile con­
restante. luna trecută, cu excepţia m i­ to rilo r plecaţi, raportat la nu­ disciplină a m uncii. sarcinii planificate de reduce­ cum şi în tre p rin d e rilo r forestie­ a stabilit să se atingă un ritm
re a pre ţu lu i de cost, mai sînt
Din rln du î u n ită ţilo r econo- nei Lupeni, toate exploatările re. La C.C.V.J., I M. Hunedoa­ stru cto rilo r din judeţul nostru.
r cu realizări însemnate se m iniere din Valea Jiu lu: au încă în tre p rin d e ri care, lună de ra. În tre p rin d e rile forestiere
,n rcâ în mod deosebit Corn­ avut m ari restante care, a-bia lună, înregistrează depăşiri fată O răştie şi Petroşani volum ul r i­ A ,.u m iliţi suuoţio inoepiinirii sorcmilor economice cam
e lu l siderurgic Hunedoara. spre s lîrş ltu l luniii si cu pre­ de n iv e lu l ch e ltu ie lilo r p la n ifi­ dicat de che ltuieli neeconoml- revin industriei judeţului Hunedoara în cele trei trlm eit .
,m a „V ic to ria " Călan, Lx- ţul unor serioase e fo rtu ri au cate. In opt luni, la un num ăr coase este cauzat de m enţine­ ale anului, biroul Comitetului judeţean de partid opre r
;area m inieră Lupeni, T er- p u tui fi recuperate. C om itetul Toate produsele - de *8 în tre p rin d e ri — l.M . Bar­ rea, vrem e îndelungată, a unei ro eforturile sporite ale muncitorilor, tehnicienilor şi jr%gi.
nr. r,mtrala Paroseni, Fabrica de direcţie al com binatului în za, I.F. Deva, I.F. Orăştie, I.I.C. situ a ţii financiare nesatisfăcă- nerilor îndreptote spre realiroreo exemplară a tuturor in­
-I mică Orăştie. Întreprinderea frunte cu directorul general dr. Deva, pa nificaţie Petroşani, în ­ tcare. La aceste un ităţi, ca u r­ dicatorilor de plan.
, r utieră Deva. care au adus ing. Petru Roman, nu a respec­ tre p rin d e rile de industrie loca­ mare a im o b iliză rii fo n d u rilo r Succesele obţinute în întreprinderi şl pe şantiere de­
, o n trib u ţie substanţială a tat nici In luna trecută prom i­ lă Deva, Haţeg şi Hunedoara. tn stocuri supranorm ative, se monstrează că industria judeţului dispune de un pute » -
i. r oltarca economiei. Aceste cerea la norm al a ritm ic ită ţii înainte de termen — nu s-a realizat sarcina de m enţine de la începutul anului potenţial tehnic, material şi uman, capabil să osigurc n
siunile repetate pentru readu­
m ilă li, alături de celelalte In- reducere a ch e ltu ie lilo r p la n ifi­ un volum rid ica t de îm prum u­ continuare îndeplinirea In cele mal bune condiţii a o
K-.prinderi, au produs s u p i- producţiei. La fel s-au prezen­ cată ia producţia marfă compa­ tu ri restante pentru care s-au oului pe anul în curs şi pregătirea temeinică a p ro d u c ţii
, tar 30625 tone de cărbune. tat lu cru rile la IM . Tebea, rabilă, iar 14 între p rin d e ri — p lă tit dobînzi penalizatoare. anului viitor.
■ , ione de fier In m inereul „M a rm u ra " Simeria, I.M.C. U E. Deva, C.C.V.J., l.M . Te­ La n ive lu l rid ica t al cheltu­ Pornind de la faptul că pentru perioado rămasă pină
bea, l.M . Barza, C.S. Hunedoa­
fS. 32 m ilioane k l," 'v a l' Bîrcea şi In unele secţii dc pe piaţa externă! ie lilo r m otcrîale contribuie, de la finele anului sarcina fundamentală a tuturor colective
, . enem ic eleclncS. 30500 bază de la C.S. Hunedoora. ra, Fabrica de produse refracta­ asemenea, nerealizarea In d ici­ lor de muncă este îndeplinirea exemplară o sarcînilo- e
- de lontS. 13700 tone de Această practică, cu efecte re Baru, I.F. Deva, I.F. Orăştie, lor tehnici $1 econom ici proiec­ conomice stabilite de partid, este necesar ca in toate i-i
* °940 tone taminate im ite dăunătoare pentru continuitatea I.F. Petroşani, panificaţie Petro­ taţi la unele capacităţi de pro ­ treprinderile. comitetele de direcţie, organîzoţiile de p a i d.
o i, nV." mobilă în valoare de 1n ritm susţinui a economiei, Im portanta rea liză rii exem­ luate măsuri speciale pentru şani, I. I. C. Deva, în ­ ducţie. D intr-o analiză recentă, întreaga masă a salariaţilor să-şl îndrepte otenţlo eu
de
tre p rin d e rile
industrie
000000 lei. 85 tone preparate se cere grabnic lichidată. In plare a sarcinilor de livra re organizarea fab ricării acestor locală Deva, Haţeg Şl H u­ rezultă că la m inele Lonea, precădere asupra tuturor factorilor care c o n d iţio n a la
din carne s« alte produse- fiecare întreprindere există la export a fost subliniată In produse, îm bunătăţirea ca lită ţii nedoara — au depăşit n ive lu l Vulcan şi D îlja nu se realizea­ notărilor realizarea prevederilor planului :
ză volum ul de producţie prevă­
succesele de scamă obţinute reale p o sib ilită ţi pentru asigu­ repetate rln d u rl în documen­ şi respectarea cu stricteţe a pla n ifica t al ch e ltu ie lilo r la ^F olosire a integrală şi intensivă a capacităţilor dr
ţt, suplim entarea producţiei rarea În d e p lin irii sarcinilor de tele de partid şi de stat. In term enelor contractuale. Un 1 0 0 0 le i producţie marfă. zut în proiecte. La toate exploa­ producţie, o forţei de muncă şi a tim pului de lucru, in
tă rile dtn cadrul C.C.V.J. pre­
: uionstrează cu prisosinţă c3 pian în fiecare zl. Pentru atin ­ m ajoritatea În tre p rin d e rilo r num ăr însemnat de în tre p rin ­ ţu l de cost ce se realizează este vederea obţinerii unor producţii suplimentare sporiţi' v
' , m ită tile economice ale ju ­ gerea acestui obiectiv esenţi1)! din judeţ această sarcină esle deri au propus cantităţi im ­ Practica arată că depăşirea mal ridicat decît cel din pro ­ creşterea productivităţii muncii ;
deţului. colectivele de munca, este necesară folosirea Inte­ considerată ca o problemă de portante de produse pentru a ch e ltu ie lilo r de producţie este O Asigurarea unei aprovizionări tehnice şi materiale
mobilizate electiv de orgamza- grală şi intensivă a capacită­ bază. majoră, fapt dem onstrai fl livra te la export peste pre­ determ inată de faptul că în a­ iect. Instalaţii si ogregate la corespunzătoare şi coordonarea competentă a procesele-
care nu se realizează capacitatea
1 ,, de partid au răspuns cu ţilo r de producţie — îndeosebi prin m ăsurile luate pentru asi­ vederile planului. Astfel, pe ceste în tre p rin d e ri există d e fi­ proiectată există si la C.S. H u­ de producţie pentru recuperarea râm inerilor in urmă s»
./u ita te economice de ,presli- în siderurgie, m inerit si secto­ gurarea executării la un Întregul judeţ, planul la export ciente In gospodărirea si va lo ­ îndeplinirea ritmică a sarcinilor de plan de către fiecare
chem ării pa rtid u lu i de a rul forestier — asigurarea con­ înalt nivel calitativ a produse­ pe cele trei trim estre a fost rificarea m ijloa celor m ateriale nedoara — la m ino rul de 1 0 0 0 formaţie de lucru, sector, secţie, întreprindere ;
mm, fu rn a lu l nr. 8 , cariera de
ne în acest an sporuri de d iţiilo r tehnice si m ateriale lo r pentru export. U n ităţile în d e p lin it în proporţie de $i utilizarea completă a oopa- Q Continuarea eforturilor pentru sporirea şi diversi­
liu ctie cit mai mari. in ace­ pentru a im prim a proceselor economice au fost aprovizio­ 115,3 la sută, livrtndu-se peste c ită tilo r de producţie. In m ulte calcar Crăciunesti. ficarea producţiei la evport, pentru devansarea livrării pro­
In m ulte În tre p rin d e ri, fo lo ­
, i tim p, b ilan ţul qenera-1 po- de producţie un caracter con­ nate din tim p cu m aterii sarcinile aferente perioadei în trep rind eri, deşi norm ele de sirea neraţon ală a capacităţi­ duselor Io înalt nivel calitativ ;
- lţ,,f după trei triibestre arată tinuu, dinamic. A ctivita te a din prim e şl m ateriale corespunză­ planificate produse în valoare consum de m aterii prime, ma­ lor de producţie influenţează 6 Reducerea cheltuielilor m ateriale de producţie,
. în în tre p rin d e rile noastre e- acest trim estru — perioadă de toare ; s-au repartizat să lu ­ de 97 m ilioane lei. Fată de teriale, com bustibil stnt destul negativ ch e ltu ie lile m ateriale sporirea volumului de economii şi beneficii in vederea ri
de largi, acestea se depăşesc
,-tă mari rezerve şi p o sib ili­ efo rtu ri intense pentru linall- creze la aceste produse cei planul anual, liv ră rile efectuate cu regularitate. Astfel, la C.S. prin sporirea cotet am ortizări­ dicârii nivelului întregii activităţi economice ;
tăţi care, puse mai bine in va- zarea unui an de muncă, de mai pricepuţi m uncitori şi teh­ reprezintă 77,2 la sută, expe- Hunedoara, sau depăşit norm e­ lo r pe unitate de produs. <9 Intensificarea ritmutui de lucru pe toate şantieirîr
ţc»-'-e sînt capabile să asiqur*' pregătire temeinică a produc­ nicieni, s-a în tă rit controlul diindu-se în devans produse în le de consum la cocs m etalur­ In cadrul ju d e ţu lu i nostru pentru a asigura predarea in funcţiune Io termen a tu­
pipă la finele anului rezultate ţie i anului v iito r — trebuie să tehnic de calitate pe toate fa­ valoare de 21 m ilioane lei. gic, feroaliaje, u tila j de turna­ avem încă un ităţi economice turor obiectivelor industriale şi social-culturale.
nomlce m ult superioare ce- se concretizeze în sporuri de zele procesului tehnologic. M erită să fie scoasă în e v i­ re. la I.F. Deva la buşteni d'> nerentabile şl produse fa b ri­ C olectivele din industria noastră. detaşamr ttr
l i de pînă acum. producţie cît mai mari, pe mă­ După ce s-a lansat chemarea dentă preocuparea pentru rea­ faq pentru cherestea; la I.F. cate cu pierderi, a căror va­ m uncitoreşti de nădejde, conduse de organizaţii rt?
lizarea sarcinilor de liv ra re la
O sumoră trecere în revls- de a devansa livrarea unor partid puternice, prin priceperea, experienţa $i .elanul
sura resurselor productive re;r- produse din ultim ul trim estru export a colectivelor de la O răştie consumul de cherestea loare prevăzută pe acest an in muncă pot am plifica valoarea succeselor de n I r .*
1 a cifre lo r şi datelor centra-
le de care dispun toate în tre ­ în Irim estul 1(1, în cele mai C S Hunedoara, Uzina „V ic ­ pentru lăzi de faq. Au mai fost este de 245 m ilioane lei. Deşi acum, rsportînd la finele anului îndeplinirea exemplar*)
1,7 ite la D irecţia judeţană de to ria " Călan, „V id ra " Orăştie, depăşite consum urile plan ifica­ conducerea pa rtidu lui a trasat
i .listică arată că o scrie de prind erile din judeţ. m ulte întrep rind eri au fost « sarcinilor ce le revin din hotărîcilc p a itid u lu i.