Page 36 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 36
DRUMUL SOCIALISMUL UI
' jif s m r i
i H w m a i j m a a / M u
După vizifa în U.R.S.S.
Vizita în Uruguay a delegaţiei
Delegaţia C.C. al U.6.S.R. CURIER • CURIER • CURIER
guvernamentale romane s-a înapoiat în Bucureşti
M ie rcu ri s-a înapoiat in Ca internaţionale. membru su
pitală delegaţia C onsiliului pleant al C o m itcluluî Executiv Preşedintele Consiliului Su După cum anunţă agenlia Centrală Telegrafică Coreeană,
Central al U niunii Generale a al C onsiliului Central al perior al Agriculturii, Nicolae întregul echipaj a) navei americane „Pueblo". care, la 23 ia
Intîlnire între conducătorul delegaţiei române, Sindicatelor din România con U G S R O in Tunisia la invitaţia omolo în tim p ce desfăşura ar|u»ni de spionaj, a adresai o petiţie
Giosan, care se află în vizită
nuarie, a fosl caplurată in apele te rito ria le ale R.P.D. Coreene
Gheorghe.
tovarăşul
dusă de
Apostol, preşedintele C onsiliu La plecarea clin Moscova, op gului său, Las aad Beri Osman, guvernului R P.D Coreene în care recunoaşte încă o dală
Gheorghe Rădulescu, şi preşedintele Uruguayului, aflat în Uniunea Sovietică la aeroportul Şcremelievo, dele a fost primit miercuri de pre a ctivită ţile de spionaj desfăşurate îm potriva poporului co
lui Cenlral al U.G.S R care s-a
gaţia a fost condusă de A. N.
şedintele Habib Bourguiba. In
reean, precum şi încălcarea in te g rită ţii te rito ria le şi a suve
in vita ţia C onsiliului Cenlral a) Şclepin. preşedintele C onsiliu cursul întrevederii au lost a ra n ită ţii acestei ţări A rolîu d că guvernul american nu a dat
Jorge Pacheco Areco S indicalelor din U.R.S.S. lui Central al Sindicalelor din bordate probleme pe core le nici un răspuns afirm ativ şi nu a luat nici o măsură pentru
Din deleqalie au făcut parte U.R.S.S., P. T Pimenov, secre ridica proiectele ce vor fi a recunoaşte că această nava a fosl trim isă în apele te rito
tovarăşii Constantin Drâgan, tar al C C S . din IJRS.S., realizate de România in Tu riale ale RPD. Coreene pentru a întreprinde acţiuni de
M O N TEVID EO 9. T rim isul bune, adăugind că personal va tat tratative cu reprezentanţi prim -viccprcşedinlc al Consi B A A vm a n o v. sclu) secţiei nisia in cadrul asistentei teh spionaj, m em brii echipajului cer guvernului R.P.D. Coreene
special Agcrpres. V. Oros, face lo tu l ca aceste relaţii să ai Comisiei de planificare şi liu lu i Cenlral el U.O.S.R., Ion relaţii internaţionale a C C S nice şi cooperării româno-tuni- să-r trateze cu indulgentă şi sa Ic permită să revină la fa
transm ite: C onducătorul dele fie lărgite in v iilo r, in Intere buget. Băncii centrale. Came şi alic persoane oficiale siene Cu această ocazie, pre m iliile lor.
gaţiei guvernam entale române. sul reciproc. Preşedintele Aro- rei dc induslrie şi com cr|, A- Tănăsoiu, şelul secliei re la lii (Agerpres) şedintele Dourguibo a decla
Gheorghe Rădulescu, vicepre co a Unul să sublinieze că sodaţiei exp o rta to rilo r urugtia- rat : „S ini foarte mulţumit de ♦ ♦ ♦ adusă fa cunoştinţa opiniei
şedinte al C o nsiliu lui dc Mi* dezvoltarea re la ţiilo r româno- yeni, în tre p rin d e rii de telefoane PRAGA: Şedinţa Prezidiului C.C. al P.C.C. aceasta cooperare utilă şi fruc publice de M.P.W. Bofha, mi
niştri a avut ta 8 octom brie o uruguayene este favorizată de şi electricitate şi ai Societăţii tuoasă, care se dezvoltă intre La 9 octombrie s-a deschis nistrul apărării, cu prilejul con
in tiin ire cu preşedintele Re iaptul că ambele ţări sc orien naţionale pentru petrol. In ca A genţia CTK transm ite că la slovace la recentele convorbiri cele două ţâri ale noastre, în la Palatul UN.E.S.CO din Pa gresului anual al presei scrise.
pu blicii O rientale a U ruguayu tează in acelaşi sp irit in abor drul şedinţelor s-au examinat 3 octom brie la i'raqa a acul de la Moscova şi a holărît ca tărind în acelaşi timp senti ris a 80-a sesiune a Consiliu Baza experimentală va fi in
lui. Jorge Pacheco Areco. Cu darea problem elor co n vie ţu irii m odalităţile şi m ijloacele ' con loc o şedinţă a Prezidiului în zilele urm ătoare să fie mentele de simpatie dintre lui Executiv al U.N.E.S.C.O, stalată intr-o zonă de 15 kilo
acest p rile j reprezentantul gu internaţionale, a colaborării re crete de intensificare a schim CC al PCC sub preşedinţia lui elaborat un document care să popoarele tunisian şi român metri de pe coasta Zululcnd,
ve rn u lu i român a transmis şe ciproc avantajoase cu loale ţă b u rilo r com erciale între Româ Al. Dubcck. prim -sei retar al formuleze sarcinile concrete prietene". ♦ ♦ ♦ in apropierea capului Vidai.
fu lu i statului uruguayan un sa rile. indiferent de sistemul lor nia şi Uruguay. CC al PCC Prezidiul a apro principale ale partidului in
lu t din partea preşedintelui p o litic şi social. Ca si Româ bai activitatea delegaţiei cchn- momentul de fată. ♦ ♦ ♦ La 1 2 octombrie va avea loc
C o nsiliu lui de Slat al Republi nia, a spus e), U n igu ayu l a ceremonia de proclamare a
cii Socialiste România, Nicolae cordă o mare im portanţă dez Cu ocazia vizitei pe care o independenţei Guineei Ecua
Ceauşescu. Preşedintele Jorge v o ltă rii com erţului in te rna ţio face în Olanda, ministrul co toriale, singura ţară de limbă Din capilala Statelor Unite
Pacheco Areco a m ulţum it căl nal. văzind în el o contribuţie merţului exterior, Gh. Cioară, spaniolă din Africa. Data o se anunţă că Pentagonul va
duros, declarînd că se simte la avansul economic şi la bu a fost primit de primul minis fost aleasă in legătură cu ani trimite săptămînă aceasta in
onorat de salutul transmis. In năstarea popoarelor. La con tru olandez Piei de Jong. La versarea descoperirii Americii R.F. a Germaniei o escadrila
cursul co n vo rb irii care a u r vorb ire a participai, de aseme întrevedere a participat amba de către Cristofor Columb, la de 18 avioane militare cu reac
mat. desfăşurată tntr-o atm o nea, ambasadorul extraordinar sadorul României la Haga, 12 octombrie 1492. Preşedin ţie pentru a întări potenţialul
sferă de prietenie şi co rd ia li şl plenipotenţiar al R epublicii George Elion. te al noului stat, care esle N.A.T.O. în Europa. Escadrila
Cu acest prilej a avut Ioc un alcătuit din teritoriul continen
tate, şeful stalu lu i uruguayan Socialiste România in Uruguay, va participa la manevrele m i
schimb de păreri cu privire la tal Rio Muni şi insulele Fer
a spus că e ste . bucuros de V ictor Florescu. relaţiile economice bilaterale nando Po, Corisco, Elobey litare ce se vor încheia la 23
vizita delegaţiei guvernam en In aceeaşi zl, grupele de dintre România şi Olanda. Grande şi Elobey Chico va fi octombrie.
Francisco Macias Nguema.
tale române, de faptul că rela lucru alcătuite din m em bri sl
ţiile dfn lre cele două ţări sint cxpcr(l ai delegaţiei au pur ♦ ♦ ♦
Conferinţa internaţională a M arţi dimineaţa, în largul
Puternice manifestaţii sfudenţeşfi Organizaţiei Naţiunilor Unite coastei portului M arsilia au în
pentru circulaţia rutieră îşi con
tinuă lucrările la Viena. In Acţiuni ceput o serie de experienţe
în Japonia cadrul alegerilor pentru orga privind posibilităţile omului de
nele de conducere, reprezen greviste a lucra sub apă la o adin-
tantul Republicii Socialiste Ro cime de 150 de metri în ve
TOKIC) 9 (A gerprcsl. — In capilala Japoniei, Tokio, Ia mânia, ing. Victor Moleevici, derea exploatării gazelor na
Osaka, K voto şi In alle oraşe au avui loc puternice m ani turale şi petrolului. In timpul
director general în Ministerul RO M A 9 (Agerpres).
festaţii studenţeşti, la care au participat peste 15 000 tineri La chemarea orqaniza- acestor experienţe, denumite
japonezi. In cursul c io cn irilo r cc au avui loc In lre m ani transporturilor auto, navale şi t i i I o r sindicale. 5 000 „Janus", persoanele care vor
festanţi şi forle le polifieneşli. care au interveni! pentru a-i aeriene, a fost ales ca unul de m im crlori de 1a uzi cobori sub apă vor fi supuse
Împrăştia, au fost ră n iţi <113 studenţi şi poliţişti. Cea mai din vicepreşedinţii conferinţei.
nele do autom obile Io diferite eforturi. Cu acest
violentă ciocnire s-a produs în gara S hinjuku din Tokio, unde prilej, vor fi încercate diferite
♦ ♦ ♦ „La ncia" din Torino au
.1500 de sludenli au blocat calea ferată, boicotînd transportul
declarat m arţi o grevă costume si unelle. De rezul
carburanţilor spre bazele m ilitare americane amplasate pe dc 24 do ore în sp rijin u l tatele acestor experienţe, care
te rito riu l Japoniei. Politia a operat 78 de arestări. In localitatea Kalowice din vor dura trei sâptâmini, va de
Polonia a avut lac o conlerin- revendicărilor lor de ma
j ţâ voevodalâ de partid la care jorare a salariilor. pinde deschiderea in anul vii
Stare de alarmâ la Saigon | a participat şi Wladysîaw Go- 0 RIO DE JANEIRO 9 tor a unui şantier submarin in
O
Gabon.
» mulka, prim-secretar a1 C.C. al
P.M U.P. Această conferinţă, la (Agerpres) — A p ro x i
R.P. BULGARIA — In staţiunea climaterica Pamporovo din munţii Rodope. mativ 2 0 0 0 dc m uncitori
care au fost discutate proble-
SA/GO N 9 (Agerpres). — poarte ale serviciilo r de in fo r \ me politice, economice şi so de la Fabrica de zahăr ♦ ♦ ♦
Declararea slă rii de alarmă, m aţii despre intenţia unor per ciale actuole, a deschis ciclul din orasu) brazilian Cabo
ca şi ord in ul dat trupelor de a soane de a pune la cale o lo conferinţelor voeyodale de sc află în grevă dc două
fi gata de intervenţie confirm ă vitură de forţă. A devenii cu- partid — ultima fază a lucră zile Oi cor plata sala Autorităţile vamale de lai ae
ştirile care au circulai aic'1 riA’ScOt Că W n U m ffr cîe ofiţe ri Nigeria Cauza loviturii de stat din Peru rilor in vederea pregătirii celui riilo r restante pe mai roportul internaţional .d in o M a
despre o posibilă rebeliune m i superiori ar fi fost areslali. Se de-al V-lea Congres al m ulte luni in urmă, acor nila au arestat două persoane
litară sau lo vitu ră de stat. pare că situaţia este confuză, L IM A 9 (Agerpres). Nuni gu nu lu i condus de Femandn Rc- P.MU.P. darea de concedii, pre de naţionalitate libaneza asu
Recunoscînd existenta unp| temerile, mai mult decit exis vern m ilita r al Perului a dat launde Terry. Wladyslaw Gomulka a rostit cum si îm bunătăţirea pra cărora s-au descoperit a-
astfel de decizii, purtătorul do tenta unor acţiuni concrclc. Biafrezii opun o rezis p u b licită ţii un decrel-leqe prin O bservatorii n o litic i consi o cuvintare in care a abordat co n d iţiilo r de muncă proximotiv 70 de kilograme de
ouvlnt m ilita r guvernam ental determ inînd luarea acestor care se anulează acordul în deră insă că de fapt acest a o serie de probleme interne şi Reprezentantul sindica aur. Acestea au inlrat in Fiii-
a refuzat să dea alte amănun- măsuri excepţionale In acesl tenţă tot mai îndîrjită cheiat in tre fostul guvern si cord a fost doar un prelext lo- internaţionale tulu i m un citorilor a de pine in calitate de turişti îu
le, în tim p ce anturajul gene sens nu este lipsită de interes compania americană „In te rn a losit de a u lo rii lo v itu rii de clarat ca pentru un mo tranzit, intenţionînd să-şi conti
ra lu lu i Thieu a refuzat să con aprecierea unor cercuri d ip lo tional Petroleum Com pany". stat. Ei au vrut să îm piedice ment aceştia refuză să nue ruta in direcţia Tokio. Au
firm e, la rîndu l său, dacă matice, după care Saiqonul ar LAGOS 9 (Agerpres). — R it A cordul prevedea naţionaliza organizarea alegerilor in 1909 ♦ ♦ ♦ iniţieze negocieri cu de torităţile filipineze ou comuni
aceste măsuri au fost luate fi intrat in alarmă In urma mul desfăşurării op eraţiunilor rea tere n u rilo r petrolifere de la în care şansele ca pa rtidu l A - Agenţia TASS anunţă că legatul regional al M i cat că cei doi troficanţi de aur nu
pentru a prefntlinpina o lo unor supozjţii despre o even m ilitare ale forţe lo r federale l.a Brea-Parinas, pc* care com in zilele de 7—9 octombrie, nisterului muncii. au putut justifica provenienţa
vitură m ilitară, ele fiin d in tuala suspendare loială a bom nigerlene în Biafra a fost deo pania le exploata încă din 1924 lianta populară revoluţionară A. N Kosighin, preşedintele m etalului preţios descoperit a
terpretate ca „precaufiunt n o r bardamentelor asupra R D camdată încetinit — relalcază şi ar conslilui, p o triv ii agenţiei americană (A.P R.A.) de a nb- Consiliului de Miniştri al supra lor.
male". Din alte surse bine in Vietnam de către preşedintele corespondentul agenţiei United U.P.I., cauza r â ' n ă r i i gu ver Une victo ria erou loarle inan. U.R.S.S., a focul o vizită neo
formate, corespondenţii de S U .A. fn acesl context ar fi Press Internaţional. Biafrezii ficială în Finlanda, la invitaţia
presă au aflat însă că la baza posibilă o reacţie a acelor opun o rezislcnţă lot mai în- preşedintelui Urho Kekkonen,
acestui ordin, prin care de cercuri m ilitare şi politice sud- d îrjită trupelor federale, in i Con9°^): Pierre Mufele Cei doi oameni de stat au
plasările u n ită ţilo r m ilitare nu vietnameze care nu îm părtă ţiin d numeroase ambuscade pe avut o serie de convorbiri
sint permise fără a fi necesară şesc poziha extrem istă a ge loale drum urile c c . duc spre in legătură cu probleme inter
aprobarea prealabilă a eşaloa neralului Thieu şi a partene Umuahia, ullim a fortăreaţă im a fost executat naţionale actuale şi problemele
nelor superioare, se află ra rilo r săi. portantă ce se mai află sub dezvoltării relaţiilor sovielo-fin-
control hiafrez. după peste KIN SH AS A 9 (Agerpres) •— nuluî şi ai conducerilor^ p a rti landeze.
15 luni de război. Tactica hăr La mai puţin de 24 de ore de delor politice, în cursul căreia
ţu irii fo rţe lo r federale in ac la pronunţarea sen lin lci trib u preşedintele M obulu a ju s tifi ♦ ♦ ♦
Campania electorală ţiun i dc guerilă, practicată lot nalului m ilila r special, Pierre cat respingerea recursului con
mai intens de trupele IuI Odu-
La Belgrad au fost reluate
mcqwn O jukw u este in mo M ulele a fost executat în zorii dam natului la moarto, deşi în convorbirile iugoslavo-vest-
zilei de m iercuri — se anunţă
favoarea sa
interveniseră
în
din S.U.A. m entul de fa(ă principala mo- oficial din capilala congoleza. repetate rîndu ri au to rită ţile de germone cu privire la siluaţia
dalilate de rezistenţă a bla-
In aceeaşi zi a avui loc o
la Brazzavillc, capilala stalu
frezilor. reuniune a m em brilor quver- lu i vecin, de unde (ostul dom- socială şi legală a m uncitori
lor iugoslavi care lucrează in
n ila r conqolez. aflat în exil,
W A S H IN G TO N 9 (Agcrpres). legaţiei americane la con vor Republica Federală a Germa
C andidatul P artidului democrat b irile de la Paris", a m enţio revenise în urma asigurărilor niei.
la alegerile prezidenţiale dîn nai totuşi că dacă va li ales conferinţa conservatorilor că va beneficia de amnistia Au fost examinate probleme
SU .A ., H ubert Hum phrey. a preşedinte va acorda un rol proclamată cu puţin tim p în le râmase nerezolvate între
repetat m arţi în fata reprezen mai mare aspectelor nem îli- urma Refuzul cererii dc gra cele două ţâri.
ta n ţilo r presei di«n W ashington tare ale co n flictu lu i După cum britanici ţiere a lost determinat, după
afirm aţia făcuta în urm ă cu o relevă agenţia Associated cum a afirm at cu acest p rile j ♦ ♦ ♦
săptămînă că dacă va fi ales Press, N ixon este adept al generalul M obulu. dc faptul că
Pierre M ulele „afla t o dală în
preşedinte „va fi dispus să „bom bardam entelor lim itate", BLACKPOOL 9 (Agerpres). litatoa re ve n irii lor la putere. La 9 octombrie, M arina Po-
oprească bombardamentele n- conditionînd oprirea lor de n- — Inccpînd de m iercuri, tiinp Programul conservatorilor v i rebeliune armată contra ţâ rii povicî, soţia cosmonautului so
sale se pregătea să relanseze
supra V ietnam ului de nord", şa-zise măsuri de reciproci- de Irei zile, la Blackpool sc zează „deznaţionalizări" în o a doua. un comandou al vietic Pavel Popovici, a născut R D. GERMANA. — Unul din locurile de plimbare îndrâgite
ca un „ris c " pentru începerea talc. desfăşoară lucrările G onlcrin- anumite sectoare ale econo partizanilor săi ocupînd deja o fetiţă. Colonelul Popovici a de locuitorii Berlinului — bulevardul Unter den linden.
de negocieri de pace cu repre C il priveşte pe cel de-al tre i tci anuale a P artidului conser miei britanice, rerlucerea unor un cap de pod în capitala con zburat in august 1962 limp de
zentanţii R D. Vietnam . Elemen lea candidat, Georqe W allace, vator britanic. Dezbaterile se im pozite directe, precum şi a goleză a doua zi după reve 71 de ore in Cosmos.
tul nou, după părerea cores acesta declară că doreşte o re vor axa pe un document de che ltuielilor publice, mai ales nirea lui la Kinshasa". Aceasta este cea de-a doua ♦ ♦ ♦ Poliţia argentinianâ a ares
pondentului agenţiei Reuter ar glementare pe calea tra ta tive 5 0 0 0 de cuvinte, elaborat de în domeniul social. fiică o cosmonautului, prima tat marţi Io aeroportul din Buc-
it că de această dată Hum phrey „cabinetul fantomă", un (el de Lucrările confcrinlei se des O avind 12 ani. La 9 octombrie s-a prăbuşit nos Aires un original călător :
lor a războiului din Vietnam manifest preelectoral, care cu- in apropierea foeolitâţii lue- el transporta într-o jachetă
nu s-a mai re ferit la acea par dar că în cazul cind acestea făşoară în co n d iţiile unor se BR AZZAVILLE 9 (Agerpres).
te din declaraţia sa prin care ar eşua va urina slalu! consi prmde, între afteie, un număr rioase fră m in lă ri in rîn d u rile Preşedintele C o nsiliu lui N a tio ♦ ♦ ♦ dinghausen din R F. a Germa special confecţionată peste
condiţiona încetarea bom bar lie rilo r statului m ajor — con de măsuri cu caracter econo conducerii pa rtidu lui. care. nal al Revoluţiei dîn Congo niei cel de-al 90-(ea avion 40 de bare de aur cintârind t
dam entelor de un semn pre fără îndoială, vor influenta In R.A.U. se desfăşoară o de tipul „Starfighter F-104". kg fiecare. Numele infractoru
tinuarea războiului cu m ijlo a mic pe care conservatorii ar dezbaterile generale. (Brazzavillel, căpitanul M arien In urma acestui accident p ilo lui este Mahamed Raşid. El are
m ergător de reciprocitate din campanie de lichidare a anal
ce de luptă convenţionale. urma să Ic aplice in eventua- Pe ordinea de zi a conferin Nqouabi, a anunţai m iercuri tul a fost omorit. Agenţia 26 de ani şi este cetăţean li-
partea R.D. Vietnam . fabetismului. Pină în 1970 se
ţei figurează, dc asemenea, în cadrul unui discurs radio prevede ca toţi copiii de virstâ France Presse relatează că, banei.
In tim pul scurt care a mai probleme cu p riv ire la politica televizat ruperea re la ţiilo r d i dacă se adaugă şi acciden
rămas pînă la 5 noiem brie cind externă britanică, iar aborda plom atice in tre tara sa şi Con şcolară să fie cuprinşi in în tele survenite la sol, Bundes- ♦ ♦ ♦
grade.
văţământul de diferite
vor avea loc alegerile pre zi rea lor va constitui un nou go (Kinshasa) ca urmare a Anul acesta a fost elaboiat un wehrul vest-german a pierdut
denţiale, războiul din Vietnam p rile i de atacuri îndreptate executării lui Pierre Mulele. dîn 1961 aproximativ ISO de Un violent incendiu a izbuc
este tema principală abordată îm potriva ac’. t al ol p o litici ex fost m inistru in guvernul con proiect urmărind folosirea in avioane „Starfighter F-104" s> nit marţi in capitala Sudanu
în discursurile celor tre: can terne a guvernului laburist. dus de Patrice Lumumba. timpul vacanţelor a tineretu 45 de piloţi lui. Aproximativ 800 de clădiri
didaţi la preşedinţia S.U A. lui universitar la combaterea au fost mistuite de flăcări. Nu
Candidatul P artidului rep ub li analfabetismului în localităţile s-au inregistrat victime. Circa
can. Richard N ixon, deşi a re rurale O altă măsură adopta 4.000 de persoane au rămas
fuzat să-şi exprim e clar pozi tă de autorităţile din R.A.U. ♦ ♦ + fără adăpost.
ţia în legătură cu războiul din recomandă deschiderea unor Intr-un viitor apropiat, j^ Afri
Vietnam deoarece „doreşte să Grave inundaţii in nordul cursuri pentru adulţi şi inte ca de Sud va efectua primele Zece persoane ou lost ucise
nu aducă p re ju d icii poziţiei de- grarea programului de alfabe
tizare cu cel de pregătire pro lansări de rachete — anunţă şi mai multe altele grav ră
Bengalului (India) fesională in uzine şi instituţii agenţiile de presă. Ştirea pro nite intr-un incendiu care a iz
vine din sursă oficioasă, fiind
bucnit miercuri in hatelul-res-
publice.
laurat „M etzerbau" din Zu-
rich.
9 A pro xim a tiv 1000 de m or(l
Un funcţionar al hotelului, in
0 M ii de oameni au rămas fără adăpost
Pierderi portugheze £ O peraţii de ajutorare extrem de grele M arii s-a încheiat la Teheran tea de-a 37-a conleriulă virstâ de 17 ani, a fost ares
anuală a Interpolului. In cursul lucrărilor, care an durat <■ tat. El ar fi afirmat că a pus
în luptele CALC U TTA 9 (Agerpres) — D arjceling are aspectul unui săptămînă. p a rticip anţii an adoptat mai m ulle rezo lu ţii în focul la indemnul tatălui său.
conglom era' de blocuri de piatră si arbori dezrădăcinaţi : probleme ca delicventa juvenilă, traficul de stupefiante, iden ♦ ♦ ♦
tificarea victim elor în cazul unei calastiofc aeriene, regle
din Mozambic oraşul Coochbuliar se allă sub apă. iar la Poolbazar doar cite- mentarea vînzăTii arm elor de foc, proiecţia internaţională a
va casc din cele patru sule au rezistai inundaţiilor, iar tu riştilo r, seciirilatcu transportului obiectelor de arta eh. Unul din cei şase gemen?
îm prejurim ile sînt presărate de cadavre. Apele nu au crulat
DAR ES S A fA A M 9 o singură locuinţă la Jalpaiquri. Aceasta este situaţia ce sc A fosl ales. de asemenea, noul preşedinte al organizaţiei în născuţi săptămînă trecută la
(Agerpres). - - 480 de m ili desprinde clin telegramele corespondenţilor d. presă din persoana lu i Paul D ickopf (Republica Federală a G erm aniei) Birmingham a fost operat de
tari portughezi au fost ii- nordul Rcnqalului. regiune grav alinsă de recentele inundaţii Secretar general ai Interp olu lui a fost reales Jean Nepolo ocluzie intestinală şi starea să
nătăţii sale prezintă ingrijorâri
cişi şl al (I 2 0 0 răn iţi in şi alunecări de terenuri Au fost înregistraţi aproxim ativ (Franţa) pentru încă o p:rioadă de cinci ani serioase.
cursul acţiu nilor desfăşurate 1 00 0 de morţi, num ărul victim e lor înlrecînd cu mult pe cele
in ullim e le Ire l lu n i în Mo- din cursul a două cataclisme sim ilare cc au b in tu it in acesle
zambic de căi re detaşamen locuri in 1934 şi 1950 M ii dc oameni au rămas fără adaposl
te ale F rontului de Elibe Mai m ulle localităţi sini complet izolate, p ro viziile trebuind
rare din Mozambic. se a Caricaturâ apârutâ în ziarul american „M ilwaukee Jour să fie paraşutate Siluaţia sin istra ţilo r esle şi mai m ult în
rată in tr-u n comunicat dat nal" şi care pune problema lipsei de idei politice înnoitoare a greunată dc valul de Irig ce s-a abătui asupra reqiunii. iar
p u b licită ţii la Dar Es Sa- reluaţilor candidaţi prezidenţiali. ruperea conductei de petrol dintre Assam şi rafinăria de la CURIER • CURIER - CURIER
laam. Nixon câtre HumphreySă dezbatem soluţiile dinamice Barauni ameninţă cu pericolul contam inării apelor potabile
care să schimbe societatea 1!!". O peraţiile de ajutorare sînt extrem de dificile.
B E D A C Ţ IA 81 A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I I «Ir. D r. P etra G ro i* o r. 8L tele fon 12 ÎS» 15 B5, 23,17, — T IP A R U L | lo rre p rta d e re e p o lig ra fic * B u o e d o a ra -D e v o .