Page 37 - Drumul_socialismului_1968_10

â^LA M jLECVURA

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIT1-VA I
Primiri la tovarăşul

Ion Gheorghe Maurer

Joî la amiaz3, preşedintele a p rim it joi după-amiază pe mitru Bejan, prim-adjunct al
C onsiliului de M in iştri al Re­ m inistrul transporturilor şî na­ m inistrului comerţului exterior,
publicii Socialiste România, vigaţiei din India, dr. V.K.R.V. precum si A m rik Singh Mehln,
Ion Gheorghe Maure:, a p ri­ ambasadorul Indiei la Bucu­
Rao care face o vizită In tara
mit pe ambasadorul extraordi­ reşti.
nar şi plenipotenţiar al Japo­ noastră. întrevederea s-a deslăşurot
niei In Republica Socialistă La primire, au participat Du­ Intr-o atmosferă cordială.
România Toshio Mitsudo, în-
tr-o vizită protocolară dc pre­
zentare. A participat Vast!r,
Gliqa, adjunct al ministrului Tovarăşul llie Verdet
alacerilor externe. * «
Întrevederea s-a desfăşurat
Intr-o atmosfera cordială. a primit un grup de indus­
O
Preşedintele Consiliului de
.M in iştri al Republicii Socialiste triaşi si oameni de afaceri
ANUL XX NR. 4214 VINERI 11 OCTOMBRIE 1961 4 PAGINI 30 BANI România, Ion Gheorghe M aurer t t
suedezi

LEGĂTURA NEMIJLOCITĂ CU In locul realizărilor liului de M in iştri al Republicii tor lonescu, preşedintele Ca­
La prim ire au participat V ic ­
Prim-vicepreşedintele Consi­
Socialiste România, llie Verdet, merei de Comerţ, precum şl
baron Cari Rappe, ambasadorul
a prim it joi dupâ-amiază un Suediei la Bucureşti.
CETĂŢENII—caracteristica conducerea I. I. L. vizită în tara noastră, cu p ri­ atmosferă cordială.
grup de industriaşi $i oameni
întrevederea a decurs Inlr-o
dc afaceri suedezi care fac o
lejul organizării la Bucureşti a
Expoziţiei industriale suedeze. (Aqerpres)
principală a activităţii Deva raportează In cadrul schimbului de lectori între

consiliilor populare comunale justificări _ C.G. ale P.C.R. şi P.C.U.S.

A. I. Ancişkin în judeţul nostru
telor de cetăţeni din satul Me-
V i c h e n t e B ă l a n risor, comuna Bucurcsci, lo cui­ In cursul 2Îlel de îerl, 1n a conferenţiat în faţa lectori­
torii au construit un nou local judeţul nostru a fost prezent lor Comitetului judeţean dc
pnm-vicepreşedintc al Comitetului executiv de scoală pentru clasele I-IV Din datele pe care le de­ Â, I. Ancişkin, şef de sector par 1 id despre „Principalele sar­
al Consiliului popular iudeţean provizoriu prin muncă voluntară si resur­ ţine Comitetul de direcţie la Institutul de cercetări şti­ cini şi direcţii de dezvoltare a
Hunedoara se locale; în comuna Baniţa de la I I.L. Deva, rezultă că inţifice de pe lingă Comitetul economiei U.R.S.S. în perspec­
comitetele de cetăţeni, au o r­ planul producţiei globale pe de Stat al Planificării al tiv ă '.
ganizat munca pentru transpor­ 9 luni s-a realizat în pro­ U .R S S. A fost un bun şi nou prilej1
Noua organizare administra- slnt constituite 148 comisii tul şi plantatul stîlpilor nece­ porţie de 100 la sută, Iar Oaspetele sovietic a vizitat de informare a participanţilor
tiv-teritorială a tării a creat permanente, 3032 comitete de sari la electrificare, iar cele producţia marfă a fost depă­ Combinatul siderurgic H u ne­ In legătură cu preocupările
un cadru larq $i favorabil pen­ cetăţeni pe circumscripţii e­ din salul Petreşti. comuna şită In fiecare trimestru. In doara, unde a luat cunoştinţă P.C.U.S., a întreqului popor
tru rezolvarea problemelor e­ lectorale şi 826 comitete de Burjuc la conslruirea a 4 po­ perioada respectivă s-a de­ de realizările colectivelor de sovietic pentru înflorirea ne­
conomice $i sociol-cullurale cetăţeni pentru lucrări din deţe etc. păşit planul la mobilă si ţifică a producţiei spre re­ muncitori, tehnicieni si in g i­ contenita a economiei, ştiin­
din viata oraşelor şi şalelor contribuţie voluntară, In care Datorită muncii depuse de benlonită, au fost ruse în zolvarea acestei probleme neri de aici, de activitatea lor ţei, culturii, introducerii pe
noastre, cadru care trebuie fo­ au fost cuprinşi aproape 10.000 depulali şi cetăţeni în com u­ fabricaţie cîteva produse dificile. consacrată aplicării în produc­ scară mai largă a progresului
losit cu maximum de elicien- deputaţi şi cetăţeni nele judeţului nostru s-au e­ noi, s-a perfectat un plan Solicitat să ne ofere amă­ ţie a rezultatelor cercetărilor tehnic în toate domeniile so­
tă. Aso cum s-a subliniat la Acolo unde aceste forme or­ xecutat anul acesta lucrări de cooperare cu uzinele din nunte despre organizarea Ştiinţifice, cietăţii sovietice.
Conferinţa Naţională a P.CR., ganizatorice au fost folosite si prin muncă patriotică In va­ Cuqir ele Cifrele qlobale a­ ştiinţifică in cadrul între­ In aceeaşi zi- A. I. Anciskîn
comuna trebuie să fie veriga stimulate cu atenţie s-au ob­ loare de aproape 24 milioane par oarecum mulţumitoare. prinderii. tovarăşul DIonisie a fost prim ii de tovarăşul loa-
de bază în sistemul adminis- ţinui rezultate evidente. In sa­ lei. Pe această cale s-au con­ In cele trei trimestre, o se­ Olteanu, care se zice că răs­ chim Moqa, prîm-secretar al
trativ-terilorial. Această cerin­ tul Covraqîu, comuna Bretea struit noi săli de clasă, au fost rie de minusuri din dive r­ punde de această acţiune, Comitetului judeţean Hunedoa­
ţă importantă impune un mod Română, ani de-a rîndul rIni reparate drum uri $1 poduri, s-a se sectoare au fost Insă n-a putut să se refere la ra al P.C.R, preşedintele C o ­
nou de orientare din partea Strei inunda o mare suprafaţă dezvoltat acţiunea privind con­ completate cu plusurile de nici o măsură eficientă p ri­ m itetului executiv al Consi­
consiliilor populare, o muncă de teren si punea în pericol strucţia de trotuare la sate, a­ la alte locuri de muncă, „ n i ­ vind extracţia balastului. A ­ liu lu i popular judeţean p ro v i­
mai organizata, la baza căre­ chiar gospodăriile ţărăneşti. A- menajarea de zone verzi, plan­ velările" camuflînd prezenta cum, se repetă aceeaşi ,.pla­ zoriu, cu care a avut o discu­
ia trebuie să stea iniţiativa si nalizînd această problemă care tări de arbori ornamentali şi restanţelor sortimentale, gre- că" pe care am auzit-o şi în ţie tovărăşească.
competenta. frămînta pe locuitorii satului, co­ alte lucrări care ou ridicai ni­ vind In acest fel situaţia e- anii trecuţi : „N-a fost
A lă tu ri de activitatea colec­ misia permanentă de gospodă­ velul lor qospodăresc, edilitar conomico-financiară a între­ vremea p rie ln ic ă !” . E ade­ După-amiază, A. I. A ncişkin
tivă. ca principiu de bază al rire a propus îndiquirea aces­ si estetic. prinderii. vărat că s-au făcut încercări
muncii consiliilor populare co­ tui rîu, foiosindu-se posibilită­ Despre perfecţionarea legă­ Exceptînd luna august, de şi erau posibilităţi pentru Actuala edific a JO . se va
munale, trebuie să stea în per­ ţile locale care există pentru tu rilo r cu masele se discută la 1 Iunie si pînă acum, co­ crearea unor stocuri de re­ deschide simhătă 12 octom­
manenta legătura strinsă cu realizarea acestei lucrări. Co­ mult In fiecare comună, dar lectivul întreprinderii amin­ zervă, dar ele au fost sto­ brie şi va continua pind la
masele de cetăţeni şi atrage­ mitetul executiv al consiliului unele comitete executive nu tite n-a realizat inteqral pla­ pate de organele bancare. 27 octombrie, cuprinzind 1~>
rea lor la rezolvarea treburilor popular comunal, însusindu-şi sesizează operativ cerinţele noi nul producţiei marfă. Luna Aceasta deoarece conduce­ De la Universitatea zile de întreceri elective.
obşteşti. Din experienţa acu­ această propunere, a întocmit care condiţionează dezvoltarea septembrie s-a încheiat cu o rea întreprinderii şi Direcţia Proqramul include întreceri
mulată plnă acum rezultă că un plan de acţiune concret ca­ si valorificarea iniţiativei ce­ realizare de 96,36 la sută la judeţeană de industrie loca­ serală de marxism— la 10 discipline sportive :
majoritatea consiliilor populare re a fost dezbătut cu locuito­ tăţeneşti In comuna Sălaşu de producţia globală si 94,09 Ia lă n-au reuşit să demon­ atletism, baschet, box, caiac-
şi comitetele lor executive au rii satului $i s-a trecut la în ­ Sus. spre exemplu, au fost cu­ sută la producţia marfă. streze necesitatea stocurilor canoe, canotaj academic, că-
înţeles acest atribut major si făptuirea lui Datorită muncii prinse In planurile comitetului 1 I L. Deva a fost singura u- si să garanteze în scris des­ leninism Deva lurie, ciclism, Inlbal, qim-
acţionează hotărît pentru dez­ depuse do cetăţeni si deputaţi executiv 11 lucrări din con tri­ Fabrica chimică din O nîtate din cadrul industriei facerea lor ulterioară. In naslicu. haltere, hochei pc
voltarea în permanenta a con­ lucrarea, coordonată de Dis­ buţia voluntară a cetăţenilor, roştie. In atelierul de ca locale care nu a respectat consecinţă. Balastul o de­ Deschiderea cursurilor U- iarbă, lupte ţireco-mmone şi
tactului nemijlocit cu cetăţe­ trictul de gospodărire a apelor, care pînă în prezent n-au fost zâne şeful de echipă Eu sarcinile stabilite. Datoriile venit ... un balast In primul niversilătfi serale de mar- libere, notafte, pentatlon mo­
nii. a fost realizată într-un termen realizate. Comitetul executiv gen Suciu şi lăcătuşul Du fafă de plan la agregate gre­ trimestru el trebuia să asi­ xism -lenlim m , de pc lingă dern, polo pc apă, scrimă,
scurt. Pot fi amintite, dc ase­ le totalizează la ora actuală gure circa 240.000' lei be­ tir, volei, yachtinq. Cel mal
L’na din fpnnde* de legătură n-a acţionat suficient pentru mitru Surdulescu participă Comitetul judeţean de partid,
menea, o serie de studii §1 circa 16000 metri cubi de neficii. dar a provocat pier­ mare număr de concurenţi
ru masele care si-a dovedit c- antrenarea comisiilor perma­ la executarea unor lucrări pentru anul 1968-1969, va a­
ficienta o reprezintă comisiile acţiuni ale comisiilor perma­ menite să asigure spori materiale Deşi cunoştea din deri de 74 000 lei vea loc în ziua de luni 14 — peste 1.300 — s-a înre­
nente privind valorificarea re­ nente si a comitetelor de ce­ anii trecuţi prezenţa unor gistrat la atletism, disciplină
permanente şi comitetele cetă­ rea capacităţilor de pro T. PATRASCU octombrie 1968, orele 18, In
surselor locale, construcţia de tăţeni la realizarea lucrărilor care va constitui, ca şi alte
ţeneşti. Pe lînqă consiliile ducţie ale întreprinderii, qreutăti în ce priveşte p ro ­ sala clnematogralului „ A r ­
trotuare, dezvoltarea reţelei de dăli, punctul de mare inte­
populare comunale din judeţ votate In adunările populare. ducţia de balast, comitetul ta" din Deva.
deservire etc Sint invitat! Bă participe res si atracţie al Jocurilor.
Comitetele de cetăţeni se a­ de direcţie n-a canalizat mă­ (Conttnuore in. pog, o 3-a) toţi studenţii universităţii. C ulorile sportive româ­
firmă, in multe cazuri, ca bu­ (Continuare in pag. a 2- surile de organizare ş tiin ­ neşti sini reprezentate la
ne organizatoare ale treburilor marea întrecere de un lot
obşteşti. La îndemnul comite­ alcătuit din peste 80 de
sportivi anqa/afi In 9 disci­
SUCCES, pline (atletism, box, caiac-
canoe, canotaj academic, c i­
. . . . . . . . . »*—■■— - .7“ ... - clism, lupte libere şi qreen-
FAZEI IttTER- n iii DRUMUL SOCIALISMULUI-DRUMUL SOCIALISMULUI. DRUMUL SOCIALISMULUI • ,-rV’ J ^ ’fifV h mmanc, înot, scrimă şi tir).
’ /•1
ji Deci. prezente româneşti nu­
Reporterii „Brigăzii fulger" a ziarului nostru, mai in sporturile individua­
JUDETENE prezent! in zorii zilei de ieri pe tarlalele a nu­ le. spre deosebire de o lim ­
piada de la Tokio, cînd am
meroase cooperative agricole de producţie
din
participat şi la trei spor tun
judeţ, s-au informat asupra stadiului lucrărilor a- td de echipă (volei, polo pe a­
A TEATRULUI grîcole de toamnă. In obiectiv au stat indeosebi pă, tolbal). Reprezentanţii
probleme privind Insâmînţarea culturilor, recoltarea
noştri se aliniază la start
cartofilor, sfeclei şi porumbului, aportul mecaniza­
in sul/eliti de dorinţa de a
torilor şi al cooperatorilor la aceste lucrări, respec­
DE AMATORI! tarea ritmului de lucru stabilit, îndrumarea din conlirma unele rezultate v a ­
partea consiliilor de conducere, specialiştilor, in­ In raid de toamnă, pe tarlalele loroase obfinule la ultimele
structorilor U.J.C.A.P. şi ai consiliilor populare şi patru olimpiQde core ne-au
Timp de trei zile. oroşul altele. adus 38 de medalii. Sarcina
Hunedoara vo fi gazda unei Terenul a oferit fapte şi situaţii pozitive şi ne­ lor nu este, desiqur, uşoară;
mari manifestări ortistice. Se cum în anunţul de ieri am promis, publicăm astăzi 1 valoarea concurenţilor a
gative, care au fost consemnate întocmai. Şi, aşa
desfăşoară, aici, faza inter­ cooperativelor agricole de producţie sporit neîncetat In u ltim ii
judeţeană o Festivalului bienal constatările raidului. patru ani, standardul per­
de teatru ,,l. L. Caragiole". formantelor a urcat In une­
le sporturi pe culmi am eţi­
Amploarea pe care a că­
toare. Nădăjduim că sporti­
pătat-o cea de-a V-a ediţie tractorişti. (n.n. — instructorul U J C A P ],
naţională a concursului for­ 1. Griul „germinează" în magazie v ii noştri vor şti să lupte
Tovarăşii din aparatul admi­ vă rugăm. Sîntem C A P . Măr-
maţiilor ortistice dramatice bilit ca acţiunea respectivă să nistrativ au semnal, conform lineşti, contabilul la telefon. cu ardoare In bătălia spor­
face ca monifestoreo. care se fie terminată la data de 5 oc­ unui vechi obicei, condica — In ce problemă ? tivă a olimpiadei.
deschide miine in judeţul tombrie a.c. Cum se explică (parcă acest lucru ar fi abso­ — A zis că azi vine aci (la 2. Semănâtorile stau în cîmp, tractoarele Speranţele noastre sini
nostru, să ofere publicului 1 . „decalajul" între graficul In- lut necesar pentru ca recolta­ Jeledinţi). Noi avem o încurcă­ legate In prim ul rlnd de
spectacole dinlr-un bogat re­ săTnînţărilor şi realitate? tul şi însămînţănle să se des­ tură cu sacii Ia Aqrosem. T re ­ caiac işti şi canofstl. cotafi
pertoriu al dramaturgiei ori­ Imaginea ne-am format-o făşoare în bune condiţii I) şi buie să schimbăm 20 tone să- la alimentare Intre principalii la v o rili atei,
ginale si universale, la o ţi­ JELCDINŢ! (transmite N .T îr- „lo lo q ra fiin d " modul cum este apoi, contemplînd starea v re ­ nuntă (n.n. — acum e momen­ după ultimele sondaje ale
nută artistică meritorie. Ar­ cob). Este suficient să treci pe orqanizotă munca şi cum se mii, s-au hotărît să trimită tul ?) şi nu avem saci. experţilor aliaţi la Xochi-
tişti omotori din patru judeţe la magazia cooperativei agri- porneşte la lucru. Dar, să de­ două tractoare la însămîntări — Cînd vine (Ia ora II încă milco. Dar răbdarea noastră
va fi pusă la qrea încerca­
— Albo, Gorj. Sibiu şi Hu­ role din Jeledinţi pentru a a- rulăm film ul zilei de 10 octom­ Sămlnta a plecat Insă în cîmp nu sosise) o să vă dea un te­ 3. Să ia aminte cine trebuie... re, Intruclt ei vor concura
nedoara — uniţi in 20 de 11o in ce stadiu se găsesc în- brie Aproape de ora 7 s-au lefon.
sămlntările de toamnă la a­ de-abia după ora 8, deoarece abia In ultim ele zile ale
formaţii, vor face dovada ta­ prezentat la sediu brigadierul tractoristul care urma să trans­ Comentariile stnt de prisos. Jocurilor. Pină alunei, fieca­
lentului lor interpretativ, în ceastă unitate. Aici, In maga­ kiss Andrei (care fusese Ia porte griul o trebuit mai înlîi In jurul orei 8,30 s-a pornit re va dori să afle un cens
opere ce poartă semnătura zie, se poate vedea pe viu mobilizarea oamenilor deoare­ să dea drum ul la vacă In c iu r­ la însămîntatul orzului. 4. „Cînd pisica nu-i acasă,..1* mai devreme ce au Incul a t­
unor outori de prestigiu din cum „germinează" întreaga ce şefii de echipă slnt, după dă (?). La aceeaşi oră, doi bri- N-au trecut nici dou3 ore şl letele noastre V io rica V is -
dramaturgia clasică şi con­ cantilale de sămînţă de grîu cum ne spunea el, doar cu nu ­ qadieri moi băleau uliţele sa- a început ploaia. La oro 15 in ­ copolcanu. Lia Manoliu, I-
temporană. De la „Năpasta" pentru cele 280 hectare pla­ ginerul are cursă spre Orăştie
nificate. In eimp, pină ieri, nu mele) şi preşedintele coopera­ toi lui pentru a găsi măcar clte 5. Una in plan, alta în fapte Jeana Silal — care figurea­
marelui Corcgiole. la „lancu şi, ca întotdeauna, se grăbeşte
se însămînUseră decît 12 hec­ tivei Zudor Ladislnu. După o un om pentru semănătoare ză pe locuri fruntaşe la
de la Holmogiu" o lui Poul (din peste 300 cooperatori). „bursa" pronosticurilor —
Overoc, de la ,,Doamna' spi- tare eu orz din cele 6.5 prevă­ jumătate de oră au apărut in ­ In toiul preqătirilor a sunat scrimerele Ileana Drlmbă.
r>cfuşr' a lui Calderon de la zute. deşi în planul de măsuri ginerul Ştefan Oancea (sosit cu telefonul. 6. Peştele de la cap... O/ga Orban-Szabo. Ecateri-
Fcvco Io „Cocoşul cu două lehnico-orqanizalorice s-a sta­ cursa de la Orăştie) şl trei — Cu tovarăşul Morancea (Continuare in pog. a Z-o) na lencic, Ana Ene. echipa
creste" de Glv Vold — pie­ masculină de floretă, trăqă-
sele aflate în repertoriul fo- torii, boxerii Constantin
? ei interjudeţene vor prile­
Ciucă si Nicolae G tju —
jui publicului o iotîlnire cu spre care se îndreaptă m ul­
0 operă valoroasă, interpre­ Prin esenţa sa, omul este o rău. Cerem îndurare. Nu sln- te aşteptări ale iubitorilor
tată de cele moi remorcobile fiinţă socială, este o părticică tem vinovaţi. Arn fost beţi. puqilatului. Sint dc prevă­
talente din rîndul amatorilor. din acel întreg — societatea — Avem familie, copii..." C u vin­ zut com portări bune ale lu p ­
Hunedoremi vor putea sa­ Si în mod firesc faptele sale se tele se înr|înau cu cele ale so­ tătorilor şi nu sint excluse
luta prezenţa artiştilor omo­ proiectează pe ecranul vieţii liilo r venite de departe în sala surprize plăcute din par­
tori din Biaj şi Tg. Jiu. din sociale, influentînd-o în sens Judecătoriei Deva : „ c o p i i i tea echipajelor de canotaj
Sibiu si Cugir, din Cisnădie pozitiv sau negativ. Făcînd noştri". academic.
si Ocna Mureş, din Zlotno şi abstracţie de aceste percepte aceeaşi slăbiciune — alcoolis­ Mai toii aceşti „eroi", ce va- Olimpiadele au reprezen­
Drogoteşti, Avrig şi Mediaş... unanim recunoscute şi respec­ mul. vrea să mă Împac". Poale că sl odihnă", pe timp de doi ani. luţia, au mulat scena pe pero­ lâmă integritatea fizică a altor tat totdeauna examene spor­
Judeţul nostru va fi repre­ tate de majoritatea covtrşitoare Dar unde duce această „p ro ­ Topor ar fi vrut să se împace, Pentru Cicio Griqore sî M i- nul gării, [ar pentru a deveni persoane „pun vina" pe., al­ tive la cel mai înalt nivel
zentat de cinci formaţii ale a cetăţenilor, unii totuşi spun blemă personală" cum o consi­ că asa-i omul, iertător. N u ­ hoc fanoş combinaţia de spirt nemuritori, s-au urcat In tre­ coolul pe care do bună voie rellcctlnd talentul, v ita lita ­
cluburilor sindicale si dm ..hpau pe hanii m ei1' ,.es[e r> deră un ii? Tripon loan dm co­ mai că legea şi-a spus cuvln- sanitar cu bere a dat reacţii nul personal 2001 Bucureşti— l-au băut Şi nu putem spune tea, calităţile morale ale eli­
sistemul aşezămintelor cultu­ treabă a mea personală". Să muna Băita, satul Săliştea s-a lul : 6 luni închisoare corec- incredibile. Au plecat amîndui Arad. Pereqrinînd prin vagoa­ că nu au dreptate. Aceste fapte telor sportive. Si se poate
rale din Hunedoara, Petro- aibă oare dreptate ? In societa­ hotărîl să-şi petreacă o dum i­ lională. Un alt exemplu. Antal din judeţul Satu Mare pentru ne şi servind in ju rii însoţite de se comit, de obicei, sub in ­ spune că, In ciuda d ificu l­
şoni Colon si Geoogiu. în tea noastră alcoolismul — cu nică împreună cu consătenii săi losif a devenit un adevărat a cîştiga bani. Aveau .famiJic, gesturi huliganice şi uitragian- fluenta alcoolului. tăţilor create de altitudinea
01 căror repertoriu ou fost urmările lui —- est" o „treabă la hora ce s-a orqaniznt In Hercule la bufetul din Criştur. copii. Şi au cîştîqat. In ziua de le, au stîrnil o adevărată pa­ Unul din marii filozofi ai an­ neobişnuită la care se află
După ce şi-a desfăşurat „ta ­
înscrise piese valoroase. pr rsnnală" ? s«t Este un lucru cit se poate lentele" în local, cu mare 11 Iunie 1968, după ce ou luat nica In rîndurile călătorilor, tichităţii — grecul Epictet, în ­ Ciudad de M ex/co (peste
Febrilele pregătiri s-ou în­ Nocivitatea, pe plan social dc firesc. Numai după ce „ v i ­ salariul de la întreprinderea fo­ care, indignaţi, au dat concurs or­ 2,200 m), cea de a 19-a edi­
cheia» Fxomenul, core în­ a alcoolismului este localizată narsul" a început să „fiarbă", ((rentate a fost scos afară. Dar restieră Haţeg, s-au hotărît să ganelor de m iliţie pentru a-i trebat lirnd dc oiielenii săi de ţie a J.O, va întrece la u ­
c.o nu se Îmbată o data măcar
n-a cedat nici în ruptul capu­
cepe. mîinc pentru artiştii o- la oamenii lipsiţi do ocupalie, Tripon a uitat că si altora le meargă acasă. Numai că In loc da jos din tren în gara Deva pentru a .^imli si ol euforia pc nele probe toate ediţiile an­
maîcri înscrişi Io ceo de-a la aceia care n-au un ideal aparţine dreptul de a-şi pe­ lui. In fata cui să cedeze, că să ajungă la familie, au ajuns şi a-i conduce la militja m uni­ caro o produce alcoolul, aresta terioare. Există posibilităţi
V-a ediţie a Festivalului bie­ major, un sens al existentei trece. A început să-i împinqă doar cu organele de ordine 13 Penitenciarul Deva, unde cipiului. a răspuns: „N u înţeleg, ca în ca aceste previziuni să lie
nal dc teatru „I. I Carogia- lor. Pentru ei lumea cu pro­ pe unii şi pe alţii. De aici ia este... obişnuit. Sul) ochii lor izolaţi de spirt sanitar şl bere, Dar oricît de tare or fi al­ mod deliberat, să mă transform împlinite, pentru că nicioda­
le". va fi susţinut în faţa unui blemele oi mari începe şi se scandal n-a fost decît un pas. şi-a petrecut pînă In prezent vor sta cuminţi : Cicio 3 ani, coolul, pînă la urmă tot... se mai înlîi în prost, iar apoi în tă un eveniment sportiv nu
juriu competent, format din sfîrşcşte in... paharul cu ra­ Topor Toader, prieten si rudă patru „concedii de odihnă", iar Mihoc 2 ani. timp suficient evaporă, locul curajului este vilă". Aspru, dar limpede şi a lost întimplnal cu pregă­
15 specialişti. chiu. De la starea de latentă a cu Tripon, i-a sărit în ajutor, Îmbrăcat în straie vărqate. I-a .pentru a-şi aduce aminte că in luat de regrete. In fala instan­ fără echivoc. Pentru că nu tiri aiît de intense, nu a
Dorim tuturor artiştilor c- beţivanului culcat pe margi­ venit foarte uşor să-l „c in ­ restaurantul qării din Simeria ţei, cei doi „e ro i" stăteau ca concentrat atîlo pasiune şl
încorcind să-l’ liniştească Drept stească" pe m iliţianul care 3 există duşman mai înverşunat
malori — slujitori ai Thaliei nea şanţului cu bulelcuta la răsplată s-a ales cu vătămarea au comis cele mai odioase în­ mieluşeii, fruntea le era brăz­ nu a stlrnit un asemenea in­
__succes deplin în coofrun- cap, la a cărui vedere te cu­ foarte gravă a integrităţii cor­ intervenit pentru aplanarea călcări ale requlilor de convie­ dată de şiroaie de sudoare iar al omului, care să-i prejudicie­ teres
prinde o adevărată repulsie, scandalului cu... o lo vitu ră de ţuire socială. Înjurăturile privirea exprima deznădejde. ze mai grav personalitatea sa,
toreo în care vor fi ongo- porale. Acum Tripon se căieş- familia, educaţia copiilor decît
pînă la adevăraţii „ tig r i" ce par.-Cum acest act se numeşte curgeau ploaie pe la toate me­ Din cînd In cînd bolboroseau ILIE GOGA
joţi. te : „îm i pare foarte rău dc sele. Cum este şi firesc, tn alcoolismul.
sfărîmă tot ce întîlnesc în cale, tot ce s-a întîmplat. Niciodată ultraj cu violentă, şî-a procu­ scurt timp au rămas fără spec­ cuvinte timide, tinguitoare : trimisul special Agerpres
MARIA PELE
manifestările slnt alimentate de n-am avut nimic cu Topor. Aş rat omul din nou „bilet pentru tatori. Dar au găsit repede so­ „N u ştiu ce s-a întîmplat. Dacă de Io Judecătoria Deva la Ciudad de Mexico
este aşa cum se spune, ne pare