Page 38 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 38
LEGĂTURĂ NEMIJLO DRUMUL SOCIALISMULUI‘ DRUMUL SOCIALISMULUI • DRUMUL SOCIDLISMULUI
CITA CU CETĂŢENII R M C A D A
Cfnd am plecat din Romos, •— Da, avem planuri operati clnd se va term ina oaie însă-
za unul program adus la , cu trebuie să aibă un program In zare am observat nori grei, ve de măsuri, planuri pe 2-3 m lntatul griulu i? Planul de
noştinţa publicului. In comuna precis de activitate, îndreptat (Urmare din pag. 1) de ploaie Ne-am qîndlt atunci, zile. campanie întocm it — şl care,
(Urmate din pag. t) Clnd sH le vedem mal bine, culmea, a fost p ie rd u t— nu se
Şoiznuş, de exemplu, preşedin spre rezolvarea celor mai Im cît au lucrat cele 6 tractoare?
tele sau secretarul com itetu portante problem e din viata Că nici nu apucaseră să a jun Inginerul le retrage repede de respectă. In ziua de 9 octom
lu i executiv al consiliului satelor Este pozitiv (aptul că să n-o piardă De la D irecţia gă pe ogor. pe masă. brie a trecut pc aici ing. Chi-
A spectul gospodăresc sub n i popular comunal se deplasează m em brii com itetelor executive agricolă judeţeană n-a mai tre Şi atunci să ne m ulţum im — Ce... ce... ce v i trebuie? rilă de la Uniunea judeţeană a
ve lu l p o s ib ilită ţilo r din unele !n zilele de m arţi şl jo i In sa ale co n siliilo r populare com u cut nim eni pe aici de cel p u că fată de alte un ltăti, la Ro Probabil 11 era teamă să nu C.A P. A trecut şl s-a dus. S-a
comune ca O ră$tloara de Sus. tu l Păuliş unde primesc In nale sînt repartizaţi pe sale ţin o lună de zile / Şi tovară mos se slă mai bine cu semă descifrăm niscaiva... secrete. dus fără să a|ute In mod
TomeştI şi altele, arată la fel audientă cetăţeni din acest spre a răspunde de Înfăptuirea şii de la consiliul popular Îşi natul ? Noi am spune că fată Ora 8 . Preşedintele C A P ., practic cu nim ic la îndrepta
prezenta unor deficiente orga sat şl cele Învecinate. Tot cu tuturor sarcinilor pe tărim c- fac apariţia doar cînd sînt de p o sib ilită ţile şl co n d iţiile Traian N lslor, încă nu şl-a fă rea situaţiei. El a trecut pe
nizatorice pe lin ia contactului această ocazie slnt create şi conomic şi social-cullural, spre „in v ita ţi". Cu un astfel de ce există aici, nu se stă de cut apariţia. aici nu în postura de respon
cu masele de cetăţeni. con diţii pentru eliberarea unor a s p rijin i In muncă deputaţii, sp rijin nu e de m irare că aco loc pe roze. Poate cel In drept Ora 8,30. Un tractor, după sabil cu executarea lu cră rilo r
La unele con silii populare acte — certificate de producă com itetele de celăteni, spre a lo unde trebuie ca la ora ac ne vor infirm a părerea... clleva „v ira je * în curie, ră- din campanie din partea
comunale mal persistă încă tor. bilele de vite, dovezi des tine un contact direct cu lo tuală să (ie însăm lnţal g riul, mîne.. locului. Pană de cau U.J C A P ., cl In acela de tu
tendinţa de form alism şl ru ti pre ve n itu l Im pozabil şi altele c u ito rii Va trebui insă să se mai foşneşte Încă porum bul, ciuc. Deci, la ora 8,30, două rist Se spunea că s-ar (I dus
nă, de conducere în general, — evitlndu-se astfel deplasări insiste ca aceştia să urm ăreas că alte zeci de hectare aşteap tractoare „odihnesc". T ra cto la C A P. Geoaqiu, dar acolo
se renunţă greu la unele prac le oam enilor la sediul com u că rezolvarea d e finitivă a p ro tă să fie eliberate de cartofi şi riş tii se agilă In ju ru l lor. nu credem că se simţea ne
tic i învechite După cum se nei Această practică se folo blem elor din liecare sat. să Irifo licn e pentru ca apoi să (ie Ing ine rul Ii zoreşte. Probabil voie de prezenta sa. La C A P.
ştie, sesiunile sînt o formă im seşte cu succes şi la comune inform eze periodic com itetul arate şi însămtntate. le-a spus că slntcm.,. de la Gcoaglu slnt doi Ingineri, a
portantă de studiere a cerinţe le Brănişca, Blăjenl, M ârtineşli executiv şi să ceară s p rijin u l ziar, că tra cto riştii se uită „pe colo sînt organele comunale
lo r locale şl de în tă rire a le şl la alte comune care au o atunci clnd nu reuşesc să cla sub sprlncene" In direcţia de partid şi de stat, deci are
g ă tu rilo r cu cetăţenii. Totuşi, rază te rito ria lă mal mare. A rifice unele din problem ele ce SPINI (transm ite S. Pop). noastră. rin e să controleze, să în d ru
nici In ultim ele lu ni nu s-a a preciem că este o bună metodă se ridică Sincer să fiu, la ora 5 şl 15 Ora 8,55. Cele două tractoa me şi să ajute cooperativa din
cordat toată atenţia pre gă tirii de rezolvare a problem elor r i N oul cadru ad m ln lslra llv- m inute nu m-am aşteptat să re Încă nu slnt reparate. T im Geoaqiu.
si desfăşurării sesiunilor De dicate de cetăţeni şl totodată te rito ria l cere mereu o acţiu găsesc pe cineva la sediul coo pul trece, se face „de ploaie" Organizarea m uncii, după
pildă, 1n comunele Tomeştl şi de În tă rire a le găturii cu oa ne organizată pentru descope perativei de producţie Nu şi recolta stă pe cîmp Aşa-1 părerea noastră, lasă m ult de
Vata de Jos sesiunile din luna m enii. rirea şi folosirea unor forme ROMOS (transm ite S. Cer- m-a lătrat nici măcar clinele. clnd pisica nu-l acasă, sau v i dorit. In fiecare zl se pierd
septembrie nu s-au tinut, iar Cu toate că munca de p ri superioare de În tă rire a legă bu). Nu m ijiseră zorile clnd Am văzut însă lu m ini -la g ra j ne numai clnd face soarele m ulte ore bune dc lucru. Un
In comunele Bucureşcl şi Băita, m ire a cetăţenilor s-o Îm bună tu rilo r cu masele de cetăţeni am ajuns la sediul C A .P. Un duri şi m-am dus înlr-acolo. „o ch i". exemplu prost II dau chiar cel
ca si In altele, acestea au fost tăţit, continuă să existe d e fi Atragerea acestora la condu p rile j m inunat — ne qîndeam A ic i era şl,paznicul M unleanu din conducere care, In loc să
am tnate din cauză că n-au fost ciente, mal ales tn ceea ce cerea tre b u rilo r de stat şl ob noi — de a constata cum înce Ion. fie p rim ii peste tot, să organi
bine pregătite. Necesităţile Im priveşte rezolvarea operativă şteşti, stim ularea sp iritu lu i de pe laborioasa activitate ce se In g ra jd u ri sc făcea curat; zeze munca, să îndrum e oame
pun ca fiecare consiliu popu a cere rilo r şl propunerilor fă in iţia tiv ă al cetăţenilor şi con cere a fl desfăşurată de consi m ulgătoarele şl-au Îmbrăcat n ii şl să la măsuri acolo unde
lar să acorde o aten|Ie deo cute cu ocazia audienţelor. A sultarea largă a acestora, a p li liu l de conducere al C A P. halatele şi la 5 şi 30 de m inu situaţia o cerc, vin clnd vo r
sebită pre g ă tirii sesiunilor. A- cest aspect negativ se desprin carea cil consecventă a p rin pentru buna desfăşurare a lu te au Început mulsul. Se m un la lucru. In d e finitiv, este v o r
tlt prezenţa c it şl participarea de şl din faptul că foarte cip iu lu i m uncii colective tre cră rilo r agricole de toamnă. ceşte de zor. M ulgătoarele ba de slrînqerea recoltei fără
de putaţilor la dezbateri depin m ulţi cetăţeni ajung In audi buie să constituie trăsăturile Am aşteptat însă degeaba. Cu mulg, q râ jd a rii mătură (parcă pierderi, de ve n itu l cooperati
de In prim ul rln d de alegerea enţă la C onsiliul popular ju caracteristice olc m uncii con cîleva m inute înainte de ora nu aşa spune igiena), dc la AUREL V LA IC U (transm ite vei şi al cooperalorilor, de a
problem elor înscrise pe o rd i deţean pentru problem e care s iliilo r populare comunale N u 7,00 soseşte femeia de s e rv i crescătoria de porci se aud N. Badiu). Recoltarea c u ltu ri sigurarea viito a re i recolte. Să
nea de zl. de pregătirea tem ei pot şi trebuie să fie rezolvate mai în acest mod se va putea ciu* întrebăm de tovarăşul guitături. Anim aţie în toată re lor de toamnă, pregătirea tere se fi uitai oare aceste lucruri?
nică a sesiunilor. Din păcate la nivelu l comunei. realiza un salt ca lita tiv In în preşedinte, de inginer şl de gula nului, însăm lnţarea g riu lu i şi
mai există com itete executive Asemenea situa ţii s-au con deplinirea im portantelor sar brigadieri. Pînă la 6 şl 30 de minute... orzului se desfăşoară aici cu în
care pun In discuţia sesiuni statat In comunele C erteju de cini ce stau In fata noastră. — Nu vin aşa de dimineaţă. Pauză. M ă-ntretln cu paznicul.
lo r problem e minote, care se Sus, Lunca C ernii de Jos, Săla- C om itetul executiv al Consi Tovarăşul Inginer vine cu mo Cam somnoros, dar om de ce tin itoru l. După cum ne spunea
pot rezolva operativ de com i şu de Sus, Lăpuqiu de Jos şl tocicleta de la O râştle, Iar şe treabă. Vine magazinerul G hl- tov. Ing. Codreanu Pavel, re
coltarea c a rto filo r şl a sfeclei
tetul executiv. liu lu i popular judeţean va lua nea Petru si intrăm în vorbă.
altele, problem ele nerezolvate şl în continuare toate m âşurlle ful secţiei I M .A cu autobuzul de zahăr Irebula să se te rm i
Unele con silii populare şl-au pe plan local referindu-se la pentru perfecţionarea sistemu tot de la oraş. Aşa că nu vin După binele tl în tre b ; ne cu 10-15 zile In urmă. In
— Cîtă sămlnţâ a(i dat ieri ?
InsusU ca practici bune In re a m e n a jă rl'fl reparaţii de d ru Peisoj de muncă din ptnă după 7,00. B rigadierii slnt — 53 de saci a 45 de kilo- ziua de 10 octom brie mal erau V A ID E I (transm ite N. Panaţ-
la ţiile cu cetăţenii Inform area m uri, repartizarea de m aterial lu i de legătură cu masele de parchetele forestiere. la m obilizarea oam enilor pen qrame sacul La qrlu, azi cred de recoltat 19 din cele 31 hec tescu). Ora 5. De un sfert de
oam enilor despre problem ele lemnos, eliberarea de autorizo- cetăţeni, dar o con tribu ţie sub Un zumzet de motor şi tru lucru. tare cultivate cu cartofi, sfe oră mă plim b pe u liţe le satu
care se discută la sesiuni tn til de construcţii. Înd igu iri, re stanţială la reglementarea pro copacul cade răpus. De Neqăsindu-I Ia sediu pe cel că începem. cla de zahăr de pe un hectar lu i Sc aud c in lin d cocoşii. In
scopul m ob ilizării lo r la înfăp zolvarea unor cazuri la com i blemei trebuie să o aducă tn aici va lua drumul secto căula|i. am p o rn ii după dinşii. In magazie mai slnt două şi 2 ha de soia Deşi se stabi rest, nim ic.
tuirea h o tă rlrilo r si prezenta siile de Îm păciuire şl altele. rului de industrializare. Pină la ora 8,00 am reuşit să stive de saci p lin i cu orz tra lise ca porum bul să fie cules Se face ora ,7 şi 1 0. Pornesc
tat care urmează să fie însă-
rea de dări de seamă ale de Deoarece unele com itete e- prim ul rlnd co n siliile populare Foto : V. ONOIU găsim pe preşedinte, Inginer şi de pe Intreaqa suprafaţă (216 din nou pe u liţă şi întreb clleva
p u ta ţilo r in fala alegătorilor xecutlve ale co n siliilo r popu comunale, prin initl-alivă şl şeful l.M .A, începem să Intrăm m lntat hectare) pină la 15 octombrie, femei — care merg să
— E pentru azi G riu l încă
Din păcate asemenea acţiuni lare comunale nu răspund cu acţiuni concrete. In „problem ă" şl adresăm, fie nu 1-am pus în saci, n-a fost nu s-a cules nim ic. „P robabil siringă otavă — dacă au văzut
slnt sporadice şi, In ultim ul căruia, separat, Întrebarea i
atentte cerinţelor cetăţeneşti, urgentă. că va Începe de lu n i — a fir pe cineva din consiliu ?
timp, nu se bucură de toată oam enii le ocolesc şi se adre Care este planril de semănat ma Inginerul C A.P. — şl cu — N ici p icio r de şei maică.
atenţia com itetelor executive. la qrlu şl cît s-a realizat ? Aproape de ora 7 vine şl
sează direct altor organe su preşedintele Sîrbu loan. Se ve lesul porum bului". Probabil... La ora 7 şi G0 apare preşe
Există chiar un ii deputat!, perioare Se mai întllnesc ca Preşedintele C.A.P., loan Su- de c it de colo că nu -1 co n v i La C A P A u re l V laicu es dintele cooperativei agricole
ciu :
membri al com itetelor execu zuri clnd u n ii salariaţi ai con V IA T A Ş C O L A R A ne prezenta mea : te planificat să se c u ltiv e cu de producţie din Vaidei, A u
s iliilo r populare comunale nu — Plan 260 ha. s-au Insâ- — Cam de dimineaţă, tova q rlu 350 ha şl cu orz 115 hec rel Bălan. V ine de parcă se
tive, care se Intllnesc rar cu m lntat pînă joi, 80 ha
cunosc suficient dispoziţiile le răşe Sîrbu .. tare. Pină la 9 octom brie se duce. Schimbăm cîteva vorbe.
alegătorii Intr-un cadru orga gale In vigoare, astfel Incit, In Inginerul Eugen Lăzărescu : — Ba nu chiar, nu-l chiar însămînlaseră 124 ha cu q rlu şl AJIu că In această toamnă coo
nizat. loc 6ă rezolve cererile îndrep — Plan 260 ha., realizat 85 de noapte A ltă dată vin maî 47 ha cu orz Pentru pre gă ti perativa are de lnsăm intat cu
Una dintre problem ele Im tă ţite ale unor cetăţeni, II în ha. Şeful secţiei I M A., pentru devreme, dar azi. (A zi, parcă rea terenului — arai şl dis grîu 850 de hectare. Pînă a
portante pentru co n siliile drumă să se adreseze altor o r Cum pregătim elevii de 6 ani? comuna Romos. loan Cocrea- n-ar li zl de campanie) cuit — se folosesc 5 tractoa cum s-au lnsăm intat 90 de
gane judeţene, lată de ce este — Cum staţi cu recoltatul, re, Iar la semănat 3. Viteza hectare. Porum bul nu a începui
populare comunale o consti nu:
necesar ca fiecare lucrător din cu Insăm întărlle ? zilnică de semănat stabilită es să-l culeagă, „N -avem forţă
tuie audientele şl rezolvarea aparatul consiliului popular co — Plan 260 ha., realizat 78 — Am Început la cartofi In te de 25-30 ha. Cum se re a li de muncă dispo nib ilă ", ne-a
ha.
cere rilo r oam enilor m uncii In munal să cunoască şl să aplice Contabila C A P . ne-a spus ziua de 9. Recoltăm In medie zează această viteză ? In ziua spus preşedintele.
sectorul In care muncesc, să-şi Fo bona! că planul e de 268 ha şi s-au însăm tntalul orzului. Azi In 21,5 hectare, ?n 5 octom brie 17 din sat ?
ultim a vrem e s-au făcut d iv e r In mod corect, prin cip ia l, ac 3 hectare pe zi. Am term inat de 4 octom brie s-au lnsăm intat — Unde-or fi cooperalorid
tele norm ative ce se referă la
se încercări pentru organiza lnsăm intat pină m arii vreo 50 trăm în plin cu grîul. (Eu vă hectare, în 6 octom brie 14 hec — il
rea m uncii de prim ire a ce perfecţioneze continuu cunoş ha. zusem bine două stive cu saci tare, în 7 octom brie 17 hecta — Şi acum ce faceţi, tova
tăţenilor. C om itetul executiv tinţe le profesionale. Deci răspuns\irl „precise" cu orz pentru sămlntă in ma re, în 8 octom brie (o zl foarte răşe preşedinte ?
In ansamblul m uncii pc care date de către cel care ar tre gazie!? Deh. chestie de., ro bună de lucru) numai 8.5 ha,
al C o nsiliu lui popular Jude bui să ştie în amănunt orice — Insâm intăm grîu.
o desfăşoară, co n siliile popu tu n jire la m ijloc). în ziua de 9 octom brie s-au
ţean a dat Ind icaţii ca la co laferial didactic problem ă de campanie. De fapt — Bine, dar de la ce or&.Jn-
lare trebuie să acorde o aten Vine, în slîrşit. ingin eru l Teo- însăm lnţal 26 ha cu orz. De cepeti dumnevoasLră a ctivita
mune să «e afişeze şl să se ţie deosebită p rim irii cetăţeni nici tovarăşul loan Bucluman. dorescu A ntonie de la... Deva Ia 1 la 10 octom brie s-au 1n- tea ?
respecte un program preds* de' lo r şl şă răspundă cu pro m pti secretarul com itetului de Ce treburi a avut aşa „de săm lnţat cu grîu şi orz 104 ha. - - Pe la 8 — 9. Num ai atunci
tudine cerinţelor şl sesizărilor partid, n-a ştiut să ne relate noapte" la organele judeţene? De ce nu se realizează viteza
prim ire a oam enilor, care să Predarea la clasele î cu dezvoltarea alentlel, a obser vin oamenii.
acestora. ze concret care era suprafaţa N ici una. vine om ul do-acasă. zilnică stab ilită ? Pentru că nu
asigure accesul cetăţenilor la elevi de 6 ani ridică mai multe vaţiei, folosind în acest scop însămîntată pînă m iercuri sea sn pregăteşte din tim p terenul, Intr-adevăr aşa a lost. La
Contactul ne m ijlocit cu ma problem e decîl ne închipuim planşe cu păsări, animale, m ij că-i navetist... Cum intră tn ora 8 ,2 0 a apărut in gin eru l a-
consiliul popular tn tot cursul sele de cetăţeni depinde Insă Ja prim a vedere, a lît în ceea loace de transport, am orga ra spunfnd că „s-a realizat curte „se face s im ţii". Dum iar lu cru l începe lîrz lu şl se grouom A u re i Ghigu. La cîteva
zilei. Ca o formă nouă — Im de s tilu l de muncă şl m eto ce priveşte pregătirea meto- nizat — cum să lc numesc ? — circa 1 0 0 ha” nealui ne spune că... va tre term ină devreme De exemplu, m inute după el au venit şi b ri
Pentru a constata adevărul,
pusă de actualele co n d iţii ad- dele folosite pentru plan ifica dico-didactlcă a învă ţă to rulu i, să le zicem concursuri cu co să facem media cifre lo r ? bui să se urce pe semănătoare în 10 octom brie la ora 8 , nu ga dierii de cim p losit Tudor,
rea şl organizarea a ctivită ţii pentru că n-arc pe cine pune era scos din magazie pentru a
m in islra tiv-te rlto rla le — s-a re cîl mai ales pentru îm bogăţi piii, aceştia trebuiau să acopere „N u stăm r ă u \ era afirm aţia fi trim is în cîmp la semănat losi-1 Petica şi V io re l G hiqu.
înainte de toate, m em brii com i rea cunoştinţelor de psiholo im agini din planşe — pe care si nu-l convine „să stea trac Lipseau Insă tra cto riştii. La
curs la audiente In anumite tetelor executive şl salariaţii gie a copilului, ca bază ş tiin le numărau — cu altele ase In te rlo cu to rilo r noştri. torul. A zi trebuie să se te rm i nici un bob de grîu. N im eni ora 8.30, pe u liţe le satului, >c
Care era suportul aulo lln lş-
sale din raza comunei pe ba co n siliilo r populare comunale ţifică pentru îm binarea a c tiv i mănătoare, decupate din car llr il? „E tim p frumos, trebu ne orzul şi să înceapă însă- nu ştia dacă tra cto riştii slnt aude zgomot de motoare. „S ln t
tă ţilo r Instructive cu cele de ton. rile merg bine*. m întatul g riu lu i". (Să fie oare sau nu la lu cru tn cîmp. Oare c i" — Îm i spune preşedintele.
aici planul a fost făcut pentru
agrement. M ai ales în prim a Pentru poveştile cunoscute — Bine, dar orlctnd poate să treaba Ing ine rulu i agronom ?) ca să nu fie respectat ? Erau, Intr-adevăr, mecaniza
jum ătate a anului şcolar, se — Creangă e un nesecat Izvor plouă — am Intervenit noi — Pînă spre ora 9, Iau pauză A ic i nim eni nu se grăbeşte. to rii. Veneau de-acasă cu trac
Impune din parlea în v ă ţă to ri — am u tiliza t planşe ilu slrtn d şl apoi, mat puteli term ina tn clnd apar şi., căruţaşii, iar Exemplu g ră itor II constituie toarele. B ie ţii băieţi, obosesc
lor folosirea unul bogat ma principalele momente din „P u n term enul prevăzut ? Clnd a în la... 10 pleacă (C ăruţaşii tăi- faptul că fn ziua de 10 octom dacă merg pe jos.
făsulesc şi recolta aşteaptă tn
guţa cu doi bani', „Capra cu
trecut
m ult şi lo sif
N-a
RAPORTAM teria l didactic, care să stim u trei Iezi" şl altele, care au ceput semănatul g riu lu i ? afirm a cîm pl) M-am lăm urit. Cam brie zeci de cooperatori aştep Ileaşcă, M ih a i Leontin, A u re l
leze Interesul ele vilo r pentru
— De două zile —
tau de la ora 6 dim ineaţa să
„lu n g ă " ziua de muncă O a
suscitat în mod vădit interesul
învăţătură, să-l ajute — pe ca
vină m agazinerul
a
pentru
M ihăilescu au apărut ca nişte
lea in tu itiv ă — In asimilarea copiilor. tovarăşul I. Suclu, foarte se m enii Ies în cim p mai ab itir c ln lă ri ca rto fii recoltaţi tn ziua !!eaşcă, Ion Boblrcâ şi Petru
nin. La ztm belul nostru, secre
cunoştinţelor, In form area de C onlinua dezvoltare a spi tarul com ite tu lu i de partid ca... fu n cţio n a rii pe vrem uri la precedentă şi să le dea saci. „le ţi-lru m o ş i" călare pe tra c
p rin d e rilo r impuse de procesul ritu lu i de observaţie, fiin d o confirm ă, foarte obiectiv : birou. Să io aminte cine tre El şi-a făcut apariţia abia du toare de ziceai câ-s caii lor, nu
JUSTIFICĂRI ? de învăţăm lnt cerinţă de primă im portantă, brie. les. pă ora 7. „Şi azi. spuneau cu ai lu i I M .A. O răşlie. A u tras
buie şi... U J.C.A P., bineînţe
— Am început în 17 septem
am organizat cu elevii p lim
Ştiam Încă din vară că voi
ju ru l
în
tractoarele
cisternei
amărăciune cooperatorii, p ie r
lucra cu o clasă de copii de bări discutlnd despre prim ele Deci, oricine poale calcula dem tim pul de pomană şl o să cu m otorină. Şi au rămas acolo
6 ani, că mă aşteaptă o muncă semne ale toamnei, roadele po care a fost „ritm u l" de lucru mergem în cfmp tot după o pină la ora 9,30. Intre tim p
spectivele pentru realizarea deosebită fată de cei anteriori. m ilo r din livezi, strada, car in acest tim p ra 10 ca şi In alte zile. au mai slrln s c ile un şurub,
Integrală, la to ţi in dica torii A n ii îndelungaţi de activitate tie ru l în care locuim . La a rit — Au fost ploi, nu s-a putut De ce nu s-au c în tă rlt cartofii au mai dat drum ul la ctte-un
a planului ? La o şedinţă o r didactică roi-au dăruit satis metică le-am prezentat planşe lucra — vine pc loc ju stifica ol lat, la cite-un căscat, iar a lţii
ganizată recent la Direcţia facţii, Izbînzl, din care am tras cu m ulţim i de, obiecte pentru rea. şi nu s-au repartizat sacii la se uitau după ploaie. N-aveau
judeţeană de Industrie loca învăţăm inte deosebit de u tile a le im prim a noţiunea de m ul — Dar zilele bune au fost C A P ORÂŞTIE (transm ite oameni din ziua precedentă?" de ce se grăbi. De altfe l nici
Cadrele tehnice din în lă s-a apreciat că tovarăşii azi. clnd desfăşor o muncă ţime. apoi cete de aproape, de Tot pe la ora 7 ş|-a făcut
treprindere şi specialiştii folosite din plin ? Aug. Jula). Ora 6,20. In curtea apariţia şi Inginerul coopera săm lnla nu era dusă la cele
din conducerea întrep rind e deosebită fată de trecut. parte, sus, jos Pentru fixarea — Da. Se munceşte de d im i cooperativei, singurul care-şi
D irecţiei judeţene trebuie rii nu acţionează cu destu Lucrlnd cu copii de 6 ani, no ilo r cunoştinţe, am organizat neaţa şi pînă seara — ne răs afirm ă prezenţa este paznicul. tivei. El spunea că răspunde Lrei semănători.
să analizeze acest aspect şi lă competentă pentru re a li dintre care o bună parte n-au diverse jocuri distractive, reu pund cei în cauză. Intrăm ca la noi acasă. Nu ne de pregătirea terenului şl exe O ra 9,45. Am plecat din coo
să Intervină cu m ăsurile ne zarea sarcinilor de plan, (ar frecventat nici in s titu ţii pre şind astfel ca în permanenţei I-am in v ita i atunci pc to ii cutarea însăm lntărilor. Cum perativă şi cele 7 tractoare nu
cesare. Acesta nu este sin tovarăşul Ing. V lad care răs şcolare, ini-am dat scama că să le reţin aten|ia către n o ţiu cei mai sus notati, la punc întreabă nim eni ce dorim Aş răspunde se vede Preşedintele s-au urn it Încă din curtea b ri
g u rul domeniu care solicită punde de această unitate o atare activitate impune fo lo nile noi — destul de nume tul de alim entare şi reparare a teptăm. aşteptăm.. Baciu loan. care răspunde de găzii. Cine să-i trim ită La tre a
Ora 6,35 Un cooperator se
in te rven ţii. din partea D irecliel judeţe sirea unui mare volum de ma roase — cc le aflau tractoarelor. (Ştiam noi ce îndreaptă spre p a z n ic ; recoltări nu-şi făcuse aparifia bă ; preşedintele, ingin eru l,
b rig a d ie rii ? Ţ i-a i găsii
In prim ele trei trim estre ne, n a reuşii să determ ine teriale didactice, m ajoritatea Bineînţeles că, o dată cu lă r ştiam. De dimineaţă, înainte — N-a venit „conducerea"? nici la ora 8 Am aflat că mai , buie mai In lli să-l scoale Tre-
si
nu s-a realizat planul la ra o schimbare radicală In per nefiind însă confecţionate prin girea sferei do cunoştinţe, voi de a găsi pe tovarăşii din con — încă nu. tîrziu a trim is vorbă că e b o l pe ei cineva. De (a Uniunea
nav. E cam suspectă această
mura prelucrarea m etalelor, fecţionarea s tilu lu i de m un întreprinderea noastră de spe pune la dispoziţia ele vilo r mei ducere, am stal de vorbă cu — Păi, eu trebuie să mă duc judeţeană a C.A.P. n-a mai
la nasturi şi alte produse. că. cialitate. Din acest m otiv, am noi m ateriale didactice pe care trei tractorişti. Ei ne relatase să rid ic nişte materiale. îm bolnăvire subită, peste noap trecut nim eni pe aici de mai
te. O fi aflat că a sosit „B ri
La cap riciile vrem ii sau lip Tovarăşul loan Bodea, socotit necesar să pregătesc le am In pregătire. Astfel, con ră că pierd tim p preţios la a — M ai aşteaptă, că nu-i for. gada fulger". m ulte zile, iar pe tovarăşii de
sa de beneficiari s-au adău preşedintele com itetului de din tim p o parte din m ateria fecţionez acum lo to -uri cu si lim entare) V in ei
gat alte deficiente tehnice direcţie, e insă mai optim ist lu l didactic Am in tra t In noul labe (asemănătoare jo cu rilo r A ici. 6 tractoare erau la a li M ai trec clleva minute. A Faptele demonstrează că aici la C onsiliul popular com unal
şi organizatorice. După cit Dinsul ne-a declarat : „V o m an şcolar avtnd deja confec cu silabe), din care elevii vor mentat. unut pe butuci, tar pare prim ul tractorist, apoi al lu cru rile nu merg bine. T re din Romos nu-i prea Intere
am aflat la sucursala Băn realiza planul anual a lll la ţionate planşe cu litere şi ilus alcătui cuvinte, planşe ilu stra unul atunci pornise spre tarla. tul... Se aprind ţigări, se dis buie însăm lnţal după porumb sează activitatea cooperativei
cii Naţionale, nici în acest balast şl calcar, cîl şl la tra ţii colorate, pentru fiecare te cu întregul alfabet, precum Şi era ora 8.20! Inginerul, pre cută 91 ha cu q rlu Dacă recoltatul agricole. Şi clnd le glndeşti că
an întreprinderea n-a fost prelucrarea metalelor, unde literă, planşe cu cifre de la si cu cifre de îa I la 100 şedintele şi şeful secţiei Ora 6,50. Pe poartă Intră porum bului Începe abia luni, iarna bate 1a uşă...
scutită tle dispute şi În avem restantă. In legătură cu î la 10, tot cu Ilustraţii, 1 0 0 de Socotesc că utilizarea unul l.M .A . erau vădit încurcaţi. Inginerul loan A vram îşi ro
curcături p rivin d calitatea balastul, D irecţia judeţeană belişoare form al mare |40 cm), m aterial didactic bogat, cît mal V in ova tu l a fost găsit : meca teşte p riv irile prin ogradă... ca
producţiei In luna august, nu ne-a ajutat să garantăm o seomă de alte materiale. variat, confecţionat astfel In nicul llie D ragom ir n-a venit om ul gospodar Tractoarele,
d le v a g a rn itu ri de mobilă In scris băncii că stocurile Ţ inlnd seama de p a rticula cit să slîrnească Interesul co la serviciu Altfel... ce-l drept, sînt „a lin ia te " In Rind pe rind, reporterii „Brigăzii fulger", cel care în zorii
do bucătărie au sufe rii ca pc care intenţionam să le rită ţile de vlrstă ale şcola p iilo r fată de noţiun ile ce le Din partea co n siliului popu curte, nu pe cîmp. In birou l zilei au fost prezenţi pe tarlalele unor cooperative agri
lita tiv în tim pul transportu creăm erau necesare şi a rilo r mei, pentru a-l deprinde doblndesc treptat, va asigura, lar s p rijin u l e nul. Tovarăşul Inginerului discutăm despre cole de producţie, şi-au făcut apariţia în redacţie. O dis
lui datorită am balajului ne- veau deslacere ulterioară. cu. operaţiile de adunare şl In mod cert, o tem einică asi preşedinte, fiin d plecat In con lucrări. Intră un cooperator : cuţie operativă şi concluziile au prins contur. Le redăm
cnrespunzâlor. De aseme m ilare şl llxa re a cunoştinţe în cefe ce urmează :
Astfel, am pierdut m ult toc scădere de la aritm etică, am cediu, greutatea a căzut pe u — S a înnăm olit cam ionul la
nea. s-au semnalat refuzuri mai atunci clnd era vremea confecţionai, din carton şl pla lor, Iar rezultatele vor fi d in m erii secretarului Eugen C re capătul locului şl nu-l pot ţ O constatare ge ne rală : în plină campanie de in-
de plată pentru balastul li prielnică. La prelucrarea caj, ciupercuţe, Iepuraşi, căsu tre cele mai bune Aceasta este ta — care ne-a spus : scoale. Nu ştiu ce să fac. Am sâminţare şi recoltare a culturilor de toamnă, lucrul în
vrat* Uzinei „30 Decembrie" m etalelor n-au fost comenzi ţe, mere etc. O peraţiile ma una din căile principale pen — Ne ocupăm, sigur că da, tăiat cocenii de porumb, toa cepe foarte tîrziu. Uneori, chior şi la ora 9 sau 10 (C.A.P.
cl■ n Cwqir. suficiente, Iar la nasturi tem atice se îm bină astfel cu tru obţinerea unoT bune rezul de campanie Tovarăşul preşe tă noaptea, ca să putem intra Spini, C.A.P. Jeledrnţi) conducătorii de atelaje moi ţin
Cu toate că pierderile pla n-am avut asigurată desfa Jocul, In tr-o unitate care le tate la clasele I cu elevi de dinte a fost ziln ic acolo. Acum pe unde terenul e mai ridicat. „consfătuiri" în loc să fie pe cimp. Iar vina o dau toţi
nificate au losl excluse din cerea Restanţele noastre conferă mal m ultă accesibili 6 ani. Insă e In concediu.. — Dacă nu te-al uitat bine pe timpul nefavorabil... (sărmanul, de s-ar putea răz
planurile Întrep rind erii, ele mai evidente se localizează tate — Dumneavoastră atl fost pe unde să mergi, acum stai. buna...),
există şi fără plan La ben- Insă In sectorul financiar In cele trei sâplâm lnl care Inv. ELENA GALAMBOŞ „pe acolo* ? N ici cu trei căruţe nu pulem Q Peste toi ni s-o relatat că fucru! pentru a doua zi
tonilă, produse do tapiţerie datorită faptului că n-a e- au trecut de la începerea Şcoala generale, rr. 2 — Da I (salvator), am fost descărca porum bul din camion. este bine organizat de cu seară. Şi totuşi, în multe coope
si alte activită ţi s-au ob xîstat o previziune realistă, cursurilor, m-am preocupat de Hunedoara Ieri la Romoşe). Aşteptăm, ce să facem ? Pe la rative agricole (Romos, A. Vlaicu etc.), dimineaţa, ingi
ţin u i într-adevâr beneficii iar u lte rio r nu s-au urm ărit 10 vin cei de la zootehnie şi nerul nu şlie unde sînt brigadierii, aceştia nu ştiu nimic
suplim entare, dar ce folos în amănunţime toate la tu rile te vor ajuta să ieşi. despre şelii de echipă şi aşa mai departe. Cu alte cu
că rentabilitatea altor pror eficientei economice". — Ce bine era dacă tăiam vinte, dimineaţa, „nim eni nu şlie nim ic", toţi se agită, iar
duse este periclitată Am reţin ut recunoaşterile cocenii ieri. Nu rămlneam In timpul îşi vede liniştit de curgerea sa ireversibilă. Abia
Contrar aşteptărilor, tn şl optim ism ul tovarăşului nămol • pe la orele 8,30—9,00 îşi aduc aminte că mai trebuie
semestrul I s-au Înregistrat Bodea. Ele slnt Insă cam —■ Era... să plece şi pe cimp.
pierderi la balast, calcar şl tardive şl era mai bine să O ra 7,30 Tractoarele au în g Tractoarele se alimentează tot dim ineaţa (ca do
nasturi, Iar b ilan ţul s-a În nu fie nevoie de ele Pină ceput „să se Încălzească* N u cument vedeţi fotografia) in ciuda regulei stabilite de a
cheiat cu o restantă la be la s llrş itu l anului au rămas mai 3 din cele 6 . adică ce fi alimentate seara. De aceea ele ajung pe cîmp, la în*
neficii de 82.000 lei Deoa numai două lu ni şi jum ăta le la care le-au venit tra cto riştii sâmînţârî, abia către orele 9— 10.
rece slnt urm ărite „In gene te. In această perioadă co Unul din tractoare nici nu are O Nu s-a prea văzut eficienţa muncii instructorilor
ral* şl mal ales doar la sflr- m itetul de direcţie şi întreg tractorist- Tim pul trece, oame U.J.C.A.P., şi nici persoana lor fizică pe tarlalele coope
şit de perioade, rezultatele colectivu l de la I.F.L. Deva nii stau. rativelor agricole de producţie. îndrumă oare de fa...
linanclare prezintă fisuri c- trebuie să acţioneze cu ma Ora 7.50 Prim ul tractor plea- distanţă ?
vidente. In 8 lu n i de zile .că pe cîmp la semănat Mal O Un mare absent în campania de toamnă : consi
sarcina de reducere a p re ţu xim um de eficienţă, Iar D i răinîn în curte tncă 3. Discu liile populare comunale. Măsuri s-au luat (planurile sînt
lu i de cosi nu s-a realizat recţia Judeţeană de Indus tăm mai departe cu inginerul arătate îndată ce sînt cerute), dar au rămas undeva in
cu circa 400.000 lei, Iar chel trie locală să dea un sp rijin loan Avram . A flăm că s-au fn- aer, suspendate. Aplicarea lor nu este urmărită (Romos)
deşi preşedinţii se laudă că toată ziua-s pe tarlale.
sămînfat 130 hectare din 290
tu ie lile la 1 0 0 0 de lei p ro mal tem einic Fiecare Indl cîte erau planificate pentru g Faţă de această situaţie se impune ca organizaţiile
ducţie marfă au fost depă câtor de plan trebuie re a li Ora 9,45. La brigada de tractoare a cooperativei agricole de producţie din Vaidei 7 griu si 60 hectare cn orz. de partid, consiliile populare, Uniunea judeţeană a coo
tractoare stau. Nu au nici o defecţiune, iar vremea e numai buna de treabă. Stau insă pe mo
şite. zat Integral, Iar acest lucru tivul că băieţii s-au sculat liriiu . Nu are cine sâ-i trezească dimineaţa. Necazul mare e că de Frontul de lu rru e asigurat pe perativelor agricole de producţie, Direcţia agricolă jude
Cum a acţionat com itetul nu se poate lace cu ju s tifi această meteahnă mai suferă preşedintele, inginerul şi brigadierii de cimp. Mare problemă I clleva zile S-au recoltat 10 ţeană să ia măsuri operative şi eficienie. Dar nu numai
hectare de cartofi sl 2 0 ha de
pe hîrtie, cum s-a mai inlîm plat, ci în fapt !
de direcţie şt care sînt per cări. Foto : V. ONOIU porumb Brigada fulger promite pc curind o revedere. O dorim
— Există întocm ite planuri? plăcută.