Page 4 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 4
D R U M U L S O C I A L I S M U L U I
Tovarăşul Luigi „Bulgaria socialistă nu a avut şi
T v a i
T o vă ră ş ii Adunarea festivă din Bucureşti
Longo l-a primit
nu are pretenţii teritoriale faţă de
Paul Niculescu-Mizil pe tovarăşul nici o tarâ“
Virgil Trofin * cu prilejui celei de-a XlX-a
şi Mihai Dalea R O M A 30 — Coresponden — O declaraţie a agenţiei B.T.A.
tul Agerpres. N. Puicca trans SOFIA 30 (Agerpres), — te şl declaraţii oficiale In a
mite : Luni dimineaţa, tovară Agenţia telegrafică bulgară — ceste documente si declaraţii, aniversari a proclamam
au sosi! la B u d a p e s ta şul Luigi Longo. secretar ge B.T.A. — a dat publicităţii o de Republica Populară Bulgaria se
claraţie în care, printre alte
Comunist
neral al Partidului
pronunţă clar şi categoric pen
Italian, l-a primit pe tovarăşul le. arată că a fost îm puterni tru întangibilitatea frontiere
BUDAPESTA 30. Corespon partidelor comuniste şi m un V irg il Trofin, membru al Co cită să declare că „Bulgaria lor stabilite după cel de-al
dentul Aqerpres, Al. Pintea, citoreşti. La sosirea în gara m itetului Executiv, al Prezidiu socialistă nu a avut si nu are doilea război mondial. Repu R. P. Chineze
tra n s m ite : Luni dimineaţa au Kelletl a fost de fată Uku lui Permanent, secretar al CC. pretenţii teritoriale fată de blica Populară Bulgaria — se
sosit la Budapesta tovarăşii Pal, membru supleant al Bi al P.C.R., conducătorul dele nici o tară. Această poziţie a spune în declaraţie — este ho-
Paul Niculescu-Mizil, membru roului Politic al CC . al gaţiei Partidului Comunist Ro fost exprimată nu o dată în tărîtă să nu se abată de la
al Com itetului Executiv, al P.M.S.U. mân care face o vizită în documente internaţionale de această politică a sa. Bulgaria Luni dup?-amiază a avut loc Român, guvernul Republicii So materiale şi spirituale a po
Prezidiului Permanent, secretar ftaiia. partid şi guvernamentale, p rin va depune şi pe viito r toate
Au fost de faţă, de aseme în Capitală adunarea festivă cialiste România situează în porului chinez a crescut In
al C.C. al P.C.R., şi M ihai nea, Dumitru Turcuş, amba In cadrul convorbirii, des tre care declaraţiile de la Bu eforturile necesare pentru îm organizată de Institutul român mod consecvent în centrul po mod simţitor, vorb itoru l a ară
Dalea, secretar al C C, al P.C.R., făşurată într-o atmosferă bunătăţirea relaţiilor dintre
sadorul Republicii Socialiste cureşti şl K arlovy Vary, tra pentru relaţiile culturale cu liticii externe a tării noastru tat că vechea Chină semi-feu-
care vor participa la lu cră ri caldă, tovărăşească, au fost ţările balcanice, pentru întări străinătatea, cu p rile ju l celei do dezvoltarea relaţiilor de prie dală şi semi-colonială, săracă
le Comisiei pregătitoare a România la Budappsta, si mem discutate probleme interesînd tatele bilaterale cu o serie de rea păcii şi securităţii In a XtX-a aniversări a procla tenie, alianţă şi colaborare fră şi înapoiată, lovită din greu
Conferinţei internaţionale a bri al ambasadei. cele două partide. ţări socialiste şi alte documen- Balcani". mării Republicii Populare Chi ţească cu toate ţările socialis de calamităţi şi nenorociri, s-a
neze. te, de care ne leaqă com u ni transformat rapid într-o ţară
Au luat parte tovarăşii tatea de orînduire, ideologia socialisto prosperă, puternică
Gheorghe Apostol, membru al marxist-leniaistă, telurile luptai şi avansată.
In continuare vorbitorul a în
comune îm potriva im perialis
începerea lucrărilor Comisiei pre Comitetului Executiv, al Prezi mului, pentru cauza socialismu făţişat realizările Chinei popu
al
diului Permanent al C.C.
P.C.R., preşedintele C onciliului lui. România se pronunţă cu lare în diverse domenii de ac
Central al Uniunii Generale a
gătitoare a Consfătuirii internaţio Sindicatelor, Constanţa Cră toată fermitatea îm potriva ac tivitate obţinute în anii de du
Republicii,
proclamarea
pă
ţiun ilo r agresive ale cercurilor
ciun, membru al C.C. al P.C R , Imperialiste, în frunte cu subliniind că masele populare
nale a partidelor comuniste vicepreşedinte a) Consiliului de S.U.A., care au dezlănţuit răz stimulează într-o măsură tot
Stat, Dumitru Bejan, prim-ad- boiul îm potriva poporului mai mare dezvoltarea si pros
junct al m inistrului comerţului vietnamez; România cere peritatea economiei, culturii,
şi muncitoreşti exterior, Mihai Marin, adjunct cu tărie să fie respectat drep silinţei si tehnicii. Pe frontul
al m inistrului afacerilor exter tul sacru al fiecărui oopor do industrial, a arătat vorbitorul,
ne, membri ai conducerii unor a-şi alege în mod nestinqherit ia avînt o mare şi Impetuoasă
BUDAPESTA 30 . (Aqerpres). pregătitoare au luat notă de
— A g cn litr *MT1 anunţă că la raportul Comitetului Central organizaţii obşteşti şi institutiî calea dezvoltării sociale, po revoluţie tehnică şi apar ne
triv it intereselor sale vitale.
30 septembrie 1968, la Budapes al Partidului Muncitoresc So centrale, numeroşi oameni ai contenit noi produse care ating
muncii din întreprinderi şi in V o rb ito ru l a subliniat apoi sau chiar depăşesc nivelul
ta şi-a început lucrările Comi cialist Ungar cu privire la ac
stituţii, oameni dc artă şi cul că între partidele şi ţările tehnic mondial. La rîndul său,
sia pregătitoare a Consfătuirii tivitatea depusă In vederea pre
tură. noastre, între poporul român $5 agricultura obţine şl anul a
internaţionale a partidelor co gătirii Consfătuirii internaţio
Adunarea a fost deschisă de poporul chinez s-au statornicit cesta, ca In fiecare din u ltim 1’
muniste si muncitoreşti. nale. In aceeaşi zi au în prof. univ. Stanciu Stoian, se relaţii frăţeşti de colaborare ani, o recoltă bogată.
Reprezentanţii partidelor par ceput discuţiile asupra proble cretar general al Ligii român® bazate pe idealul comun al V o rb ito ru l s-a referit ap
ticipante la şedinţa Comisiei melor aliate pe ordinea de zi.
de prietenie cu popoarele din construirii socialismului, al la lupta popoarelor înlpotri
Asia şi Africa. internaţionalism ului socialist. imperialismului, subliniind
Lulnd cuvîntu! Mihnea Pe această bază relaţiile eco uneltirile şi încercările,
Vizita delegaţiei Gheorghiu, membru supleant al stiintifice dintre cele două ţări tuia vor fi cu siguranţă ^zo
nomice, culturale şi
tehnico-
V IE T N A M U L D E SU D şedinţe al Institutului român au cunoscut o dezvoltare me bite de paşii victorioşi ai p
C.C. al P.C.R, prini-vicepre-
poarelor revoluţionare din Î d
pentru relaţiile culturale cu reu ascendenta. Republica treaga lume. In legătură cu
parlamentare r o m â n e străinătatea, a evocat lupta e Populară Chineză — a spus problema vietnameză, el a a
S A IG O N 30 (Agerpres). Lup părăsite ulterior de aceştia du speciale asupra cărora unită roică a poporului chinez îm po vorbitorul în Încheiere — cu rătat că poporul chinez este
te deosebit de violente s-au pă lupte înd îrjite în timpul ţile F.N.E. au exercitat în u l triva reacţiunii Interne şi a m arile sale resurse materiale hotărît să sprijine poporul
în Finlanda desfăşurat de-a lungul matu cărora au provocat trupelor Agenţia citată menţionează că dominaţiei imperialiste străine, portant în viata internaţională. vietnamez în lupta sa dreaptă
si umane — joacă un rol im
timele zile puternice presiuni.
pentru
îm potriva agresorilor,
pentru
puterii
instaurarea
pierderi
Vu Gia, între
americano-saîqoneze
rilo r flu viu lu i
trupele de elită amcrlcann-sud- în oameni si materiale de s-a semnalat o Intensificare a populare. Proclamarea Republi In lupta popoarelor îm potriva salvarea patriei. Acum, etnd
imperialismului, pentru zădăr
HELSINKI 30 — Trim isul în orăşelul Raahe, veche a vietnameze şi detaşamonle aie luptă. activităţii patrioţilor şi în pro cii Populare Chineze — eveni nicirea acţiunilor agresive ale sărbătorim împreună Ziua na
ment de o deosebită im portan
special Agerpres, N. Vamvu, şezare de marinari, căruia as Frontului National de Elibe ""u.'onrr Duc este una din vinciile Quanq Tin şi Quanq tă mondială — a spus vo rb ito acestuia, pentru libertate, de ţională a Republicii Populare
Itansmite : Delegaţia parlamen tăzi vecinătatea combinatului rare din Vietnamul de sud. cele trei tabere ale trupelor Ngai. rul — a avut ca urmare în mocraţie. pace si socialism. Chineze, nc aducem aminte de
tară romană condusă de Gheor- Rautaruukki îi deschide larql rare au atacat avanposturile tărirea forţelor sistemului so Considerînd că problemele In imaginile sărbătoririi celei de-a
qhe Necula, vicepreşedinte al perspective de dezvoltare in taberei militare speciale de la cialist, a clasei muncitoare in ternationale majore nu pol fi X X IV -a aniversări a eliberării
poporului român de sub jugul
Marii Adunări Naţionale, care dustrială si urbană. Thuonq Duc, anunţă agenţia ternaţionale. a mişcării de eli rezolvate fără participarea fascist, care a avut loc nu de
se află în Finlanda la in vita In drum spre oraşul Oulu Associated Press. Patrioţii au ttegresu! P.N.D. ia alegerile berare naţională. întărirea for Chinei populare. România se
ţia Parlamentului finlandez, i ,«e străbate, apoi, un peisaj lansat intense atacuri pentru ţelor care militează pentru pronunţă în mod consecvent mult în tara dv. In cel 24 f*
făcut o călătorie de două zile dc o mare frumuseţe cu pajişti a cuceri această tabără şl car progres social, slăbirea po ziţii pentru restabilirea drepturilor ani, sub conducerea Parti'
In tară. întinse şi multicolore în nuan tierul general de la Thuonq municipale din landul Saxonia lor imperialism ului în lume. legitim e ale Republicii Popu Comunist Român, utilizlnd/ re
Oaspeţii Tomuni au sesit în ţele delicate ale toamnei, cu Duc. Asaltul asupra poziţiilor Devenind singurul stăpîn al lare Chineze la O.N.U., aceas sursele naturale interne şi bi*
provincia Oulu, situată în nor salbe de lacuri albastre si ămcricano-saigoneze a fost destinelor sale, poporul chinez, ta fiind singura îndreptăţită să zuindu-se pe pro priile sale for
dul Finlandei, la aproximativ păduri do pin şi mesteacăn. precedat de un baraj de mor- Inferioară *ub conducerea Partidului Co reprezinte poporul chinez. te. harnicul $1'talentatul popor
200 km de Cercul Polar. M e m Duminică, membrii delegaţiei tiere. Un purtător m ilitar de munist Chinez, în frunte cu to A luat apoi cuvfn tu l Mo Şiu român a înregistrat importante
brii delegaţiei au făcut o v i au fost oaspeţii oraşului O u cuvlnt american a declarat că H A N O V R A 30 (Agerpres). — In comparaţie cu procentajul varăşul Mao Tze-dun, şi-a con Sîn, însărcinatul cu afaceri ad- succese în opera de construi
zită la cel mai mare combinat lu, important centru economic s-au înregistrat morţi şi ră Alegerile municipale care au vo tu rilo r exprimate în alegeri- înlerim al RP. Chineze la re a patriei sale. In prezent,
metalurgic al Finlandei — şi cultural al Finlandei, care în niţi. avut loc duminică în landul lu pentru parlamentul landu sacrat eforturile si enerqia ope poporul român munceşte c»
Rautaruukki, care se întinde pe această zi şi-a sărbătorii 360 Tabăra specială Thuong Duc Saxonia Inferioară au marcat lui, care au avut loc în 1967, rei de edificare a socialismu Bucureşti. hărnicie pentru îndeplinirea
A nu l acesta— a spus vorb ito
cca, 450 ha, dominlnd ţărmul do ani de la întemeiere. Înso este situată pe malul vestic menţinerea poziţiilor Partidu social-democratii au pierdut 1,4 lui. de făurire a unei vieţi rul — poporul nostru sărbă noului plan cincinal. Inqadui-
demne si prospere.
G olfului Botnic. Ei au fost în- ţiţi de preşedintele C onsiliu al flu viu lu i V u Cîa. Cîteva lui Social-Democrat şi Uniunii la sută din numărul alegători V o rb ito ru l s-a referit apoi toreşte cea de-a 19-a an ive r ti-mi să vă urez noi succese
tim pinati de directorul general lui municipal, Kauko Hjerppe, avanposturi ale taberei, rele Creştin-Demorrate şt un reqres lor. creştin-democratiî au înre la principalele înfăp tu iri ale sare a proclamării R P. Chineze şi mai mari în toate domeniile
al combinatului, Toivo Harko- şi de primarul oraşului, A rv o vă agenţia Associated Press, al Partidului National Demo gistrat un spor de 1,4 !a sută, talentatului popor chinez, ară- In condiţiile unei situaţii exce de activitate pentru construi
ncn, care i-a informat că a Heino, ei au vizitat mai multe au fost capturate de detaşa crat, de extremă dreaptă. iar nalional-democratii au înre tînd că poporul roman se lente atît pe plan intern cit rea patriei.
ceastă modernă întreprindere Instituţii social-culturale, pre mentele forţelor patriotice şl Rezultatele definitive indică gistrat o pierdere de aproxi bucură de aceste realizări şi şi pe plan internaţional. După Intre poporul chinez şi po
Industrială produce anual cum şi Fabrica de celuloză o participare la urne de 76,9 mativ 3 la sulă, ceea ce re urează oamenilor muncii chi eliberare, sub conducerea porul român — a spus în fn-
400.000 de tone fontă $i 200.000 din localitate, considerată ca l i sută din alegătorii înscrişi prezintă o respingere de către nezi succese tot mai mari în Partidului Comunist Chinez, în cheiere vorbitorul — nu exis
de tone de laminate. Ea a fost una din cele mai mari între G RECIA: în listele electorale. Partidul opinia publică a po liticii a opera de construire a socialis tat întotdeauna relaţii frăţeşti
creată în 1960 pentru a valo prinderi de acest gen din Sociai-Democrat a obţinut 41,7 cestui partid. In timpul cam m ului în patria sa frunte cu marele său conducă şl de prietenie. Slntem con
rifica resursele de minereu p- Europa. la sulă din voturile exprimate. paniei electorale din Saxonia Au fost înfăţişate totodată tor. preşedintele Mao Tze-dun, vinşi că aceste relaţii se vor
xistent In ţară şi pentru a asi O Uniunea Creştin-Democrată — p rintr-o muncă în d îrjită şi consolida şi se vor dezvolta şl
gura oţelul necesar industriei Luni, în cea de-a patra zi a 38,9 la sută Partidul Liber-De- Inferioară, liderul naţional de succesele obţinute de poporul plină de abnegaţie a maselor în viitor.
construcţiilor de maşini si in- şederii sale în Finlanda, dele Rezultatele mocrat — 9,2 la sută. Partidul mocrat, von Thadden, a fost nostru, sub conducerea Parti largi de oameni al muncii, ta O
dustrei navale aflate în plin gaţia M arii Adunări Naţionale National Democrat — 5,2 la huiduit în cîteva rînduri de dului Comunist Român, în ope ra noaslră a obţinui strălucite După adunarea festivă a ur
avlnt. A u fost vizitate, în con a vizitat oraşul Helsinki, re sută. alegători. v* ra de desăvîrşire a construcţiei realizări în opera de construi mat un program artistic.
socialiste. In continuare vorbito-
tinuare, principalele secţii ale numit pentru arhitectura sa lu referendumului Tul a spus: Partidul Comunist re a socialismului.
combinatului. minoasă, „oraşul alb al N o rdu Relevînd că nivelul vie ţii (Agerpres)
U rm ătorul popas a avut loc lui". A T E N A 30 (Agerpres). —
In capitala Greciei au fost da Congresul Partidului laburist
te publicităţii rezultatele refe
rendumului pentru noua con
stituţie, care a avut loc d u m i britanic
nică. Dintre votanţi, 94 la suta incinta sălii congresului pen CURIER • CURIER • CURIER
au răspuns '„Da" la referen BLACKPOOL 30 (Aqerpres).
dum. Cu toate că legea pre — Luni s-a deschis la Blackpo- tru a protesta împotriva hotă-
vede pedepsirea celor ce nu ol. cel de-o) 67-len Congres na rîrii guvernului W ilsoo de a
se prezintă la vot, totuşi 25 ţional al laburiştilor. Deschi închide numeroase mine.
relevat câ „o lărgire a Pie
la sută dintre alegători no derea Congresului a fost mar La lucrările Congresului iau 0 * 0 ţei comune ar avea drept con ritate japono-american.
s-au prezentai în faţa urnelor. parte 1 200 de delegaţi, reprs-
cată de la început de un vio Peste 500 000 de persoane secinţă transformarea aceste
Noua constituţie urmează zentind pe cei 700 000 de mem 0 * 0
lent incident. O delegaţie de — muncitori, ţărani, intelectu ia intr-o organizaţie economi
să înlocuiască constituţia a- bri individuali şi cei 5 500 000 ali, militari, studenţi — au fost că vest-europeano cu totul
doţ tată în anul 1952. 50 de mineri a pătruns în membri ai sindicatelor. Potrivit prezente simbătâ in Piaţa Re diferită de cea existentă as Mareşalul Montgomery, cu
aprecierilor observatorilor, dez noscut comandant m ilitar din
voluţiei din Havana la i.iore- tăzi” . Explicind declaraţia ge
baterile se anunţă deosebit de 1 le miting consacrat celei de-a timpul celui de-al doilea
război mondial a publicat o
Demonstraţie rlarat că aceasta a fost orga furtunoase. Pentru prima oară 6-a aniversări a înfiinţării Co neralului de Gaulle, potrivit că lucrare intitulată „Istoria răz
reia o „deschidere" a C.E.E, ar
memoria victim elor
nizată în
de la venirea sa ia putere, în
antirăzboinică manifestaţiei de acum o lună, octombrie 1964, guvernul W il- mitetelor de apărare a revo duce la dizolvarea sa, Couve boaielor", care acoperă o pe
luţiei (C.D.R.).
de Murville a menţionat câ
rioadă de aproape şapte mi
In urma căreia mai multe per
son se va afla In fata unui
soane au fost ucise, iar altele greu examen. In afara faptu ceea ce preşedintele Franţei a lenii.
la Chicago rănile. Participanţii au cerut lui că W ilson va trebui să dea 0 * 0 spus în capitala R.F. a Germa
încetarea războiului din V ie t un răspuns în legătură cu scă niei nu diferă cu nimic de 0 * 0
CH IC AGO 30 (Agerpres). — nam si au protestat îm potriva derea popularităţii guvernului Agenţia China Nouă anunţa ceea ce el a susţinut întotdea
Peste 10.000 de persoane eu reprimării manifestaţiei de a laburist, el va avea de făcut câ Cen (, vicepremier al Con una. Poliţia din Sarosota (Flori
MEXIC. — Polalul O uetial din Piaţa Lunii in Teotihuocan, participat la o demonstraţie cum o lună, organizată cu faţă atacurilor asupra politicii siliului de Stat ol R. P. Chi da) a făcut uz duminică de
In apropierea capitalei m e xica n i antirăzboinică la Chicago. In i p rile ju l convenţiei Partidului guvernamentale, atît pe plan neze, a primit pe Hoang Thuc 0 * 0 grenade cu gaze lacrimogene
ţiatorii demonstraţiei au da- democrat. intern, cît şi extern. Ba, membru al Comitetului pentru a împrăştia o manifes
Central al Frontului Naţional taţie a negrilor din localitate.
Franţa a început construi
de Eliberare din Vietnamul de rea unui nou tip de subma Au fost operate 10 arestări.
AGENDĂ ECONOMICA sud, cu care a avut o convor rin, conceput pentru cercetări Şeful poliţiei, Francis Scott, a
bire prietenească.
cerut întăriri din partea gu
oceanografie*. Acest submarin
vo putea să navigheze la adin- vernatorului statului Florida
In aceeaşi zi, Cen I o avut o cimi de 5-600 de metri, iar pentru a „menţine ordinea” .
convorbire cu Sithon Komma- membrii echipajului vor avea Deşi manifestaţia negrilor a
Mărirea plantaţiilor de nave cu un dcp!Psnrr,en^ ^e Rezervele mondiale de Accelerarea concentrări mens — Bosch“ din R.F.G, ş; dan, vicepreşedinte al Comi posibilitatea să iasă de pe fost împrăştiată, incidente izo
citrice în Cuba 35 000 de tone. ToiPdală, vor minereu de fier lor şi fuziunilor în indus „Zanussi" din Italia. tetului Central al Partidului navă pentru a cerceta flora şi late s-au produs şi in cursul
nopţii.
II construite m in e ra lie r* de tria franceză Neo Lao Halxsat, anunţă a fauna subacvatică.
fn Republica Cuba, o mare 10 000 tone şi carqouri Comisia economică a O.N.U. 3 500000 de zile de mun genţia China Nouă.
atenţie se acordă m ă ririi plan 13-15 000 tone. pentru Europa a dat p u b licită Fenomenul de accelerare a că pierdute de industria 0 * 0 0 * 0
ta ţiilo r de citrice . A st/e l, ia ţ i i un raport fn care se arată con cen tră rilo r si fu ziu n ilo r fn britanică 0*0 Incendiul care a izbuenit du
sud de Havana, pe Insula P i- Reprezentanţe permanen CLţ din 1050 pi na In 1965 ex- industria franceză continuă. Statele Unite vor reduce nu minică intr-o sală de dans
nos au fost plantate peste te ale unor firme străine f rac'tia m ondială dc minereu Recent. M in iste ru l Ind ustriei a In tr-u n raport publicat de Secretariatul general al Li mărul consilierilor lor m ilitari din Beirut (lib a n ), unde au
40 900 de hectare cu citrice. fţ<>t o crescut dc la 244 anunţat că In anul trecut 901 M in iste ru l M u n cii al M a rii gii ţârilor arabe a difuzat un pe lingă armato japoneza, dar loc turnările unui film, a pro
In acest mod Insula Pinos Ia Moscova m ilio a n ă tone ,Q 6,7 my,foonc de între p rin d e ri in dustriale au B ritan ii se arată câ fn cursul memorandum despre situaţia îşi vor păstra bazele lor m ariti vocat moartea a cinci persoa
se va transform a fntr-una dispărut din c irc u itu l produc prim elor 8 lu n i ale anului 1968, refugiaţilor arabi care a fost me şi aeriene amplasate în ja ne şi arsuri grave altor 29.
La Moscova s-a deschis o fon©. In ce 7950 m ,m a'
din cele mai m ari reqiuni pro 17 la sută d>n acest minereu ţie i franceze, iar In prim ele 6 ca urmare a qrevelor, indus adresat Adunării Generate a ponia, a declarat un reprezen
ducătoare de citrice din Cuba. reprezentantă permanentă a ti fost v io riu l1 pe P,atn mon‘ lu n i ale an ului 1068 a lic 550 tria - britanică a pierdut Organizaţiei Naţiunilor Unite. tant al Ambasadei americane 0 4 0
Tot aici au tnst electuate im firm ei enqleze ,.M. G oh detz". dlo/ă, In 1965 oces7 procent de îqt reprinderl au avut ace 3 500 000 de zile de muncă, din Tokio. El a precizat câ re
portante lu cră ri hidraulice $1 Prin această reprezentantă se eaşi soartă. ie două o ri mai mult declt ducerea numărului consilieri Un puternic cutremur a zgu
- a .
un sistem de iriq a fii conside livrează In U.R.S.S. in sta la ţii r i d i c a t l a 6 . \ ce‘ U ltim a din aceste concen In aceeaşi perioadă a anului 0 * 0 lor m ilitari nu im plică schim duit duminică localitatea Khor-
rat printre cele mai moderne industriale com plexe $i se im re ,li de m inereu l llc r ° du5 tră ri priveşte marele trust de trecut. La cele 1510 de qreve Intr-un interviu acordat Ro- bări la cele şase baze m ili ramobad din partea de vest a
din Am erica Latină. portă produse chim ice, m edi- noi zăcă aparate elcclrneasnice ffriq i- ce s-au desfăşurat In perioa dioteleviliunii franceze, după tare aeriene şi la cele trei Iranului. Mişcarea seismică,
camenle, re zcr\na rc pentru la descoperirea de dere, m aşini de spălat rufe. da am intită au participat 2 întrevederile la nivel înalt de baze navale pe care Statele care a durat două secunde, nu
Dezvoltarea construcţiilor produse chim ice si qoz.e lich e minte si la p e rle c fio inarea pro ra d io u ri, televizoare) ,.Thom- m ilioane de m uncitori. la Bonn, primul ministru al Unite le au in japonia in con a provocat victime sau pagu
fiate, carton etc. Tot In cap i ccdeelor de prelucrări " a rninc
navale bulgare som — Brandz" care a absot- Se observă, aşadar, o in te n Franţei, Couve de Murville, a formitate cu Tratatul de secu be materiale.
tala sovietică mai există re ilate. fn-
reu rilo r de slabă cal hit societatea „C /aref" cu sificare a m işcării q reviste,
prezentările permanente ale S.U.A. $i
Sectorul co n slru cfiilo r nava Urmelor italiene „ Fiat" $i deosebi fn U.R.S.S 6 000 de salariaţi dispensail fn ceea ce demonstrează eşecul
le continuă să se dezvolte. In Eni". Cele mai larq repre Canada. cele 16 uzine ale sale si so încercărilor g u ve rn u lu i laburist
prezent, şantierele navale bul- zentate sint societăţile lapone P o trivit aceluiaşi ro port, re- cietatea C.S.F. care a realiza' de a impune m oderaţii“ oa
parc construiesc diverse tip u ri le „Tom in Boeki” , „M ilz u i” . minereu televiziunea fn culori. C ifra dc m enilor m uncii in lupta lor
de nnve de transport si d ife zervele mondiale de 1065 la alaceri a no ului qrun francez pentru m ajorarea sa la riilo r $» CURIER • CURIER . CURIER
rite nave ilu via le . In curind „ A la ka ", „M itz u b is i" si alte de fier se ridicau In ' se ridică la 1,5 m iliarde de îm bunătăţirea c o n d iţii lor de
se va începe construcţia unor sase firm e japoneze. 248 000 m ilioane m ' Irand , in tre cln d firm e ca Sie muncă.
4RULUI r *tr. Dr. Petru Gro<* or. II. telefon UZI. III». 0.11. TIPARUL i totrcprloâtree poiiireMea Buoedoare-Oev^