Page 57 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 57
ftţWtotoca Municipiului Deva
' s a l a UE i-E C fU R * PROLETARI D IN TOATE TARILE, U N IJI-V A I
| In organizaţiile
de partid La jumătatea lunii în Valea Jiului
Au început adu
nările generale RITMICITATEA
pentru dări de
seamă şi alegeri
La 15 oclombrle au început IN... ZIG — ZAG
în întreprinderi, pe şantiere,
în cooporalivele agricole de
producţie, şcoli, instituţii, car
tiere şi Ia sate, adunările gene
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU alegeri — eveniment de o în
rale pentru dări de seamă si
semnătate deosebită în viata
organizaţiilor de partid, a co In conlextul eforturilor chează începutul ultim ului
lectivelor tn cadrul cărora a generale de perfecţionare a trimestru el anului.
cestea îşi desfăşoară activita activităţii economice, ritm i Se pare Insa că. după ce
tea. citatea îndeplinirii sarcini s-a „răsuflat" uşurat la fine
A nu l acesta. adunările st lor de plan ocupă un loc le lui septembrie. în Valea
conferinţele pcnlru dări de central Această noţiune e x Jiului, marea parte a con
seamă şi alegeri au loc in con primă sintetic modul cum ducerilor exploatărilor s-au
diţiile puternicei efervescente este reglat „ tir u l" capacită ,.repliat" In tradiţionala pe
ţilor productive, gradul de
politice si de muncă pentru în
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID făptuirea vastului program de producţie, nivelul de folosire dăunătoare pcnlru eontinui-
rioadă de... relaxare atil de
orqauizarc a procesului de
perfecţionare a conducerii eco
tateo în ritm susţinui a pro
nomici si vieţii sociale iniţial
de Congresul el IX-lea şi de a întregului potenţial al în ducţiei Îndeamnă la această
faptul că, după
treprinderii tn scopul obţi
constatare
Conferinţa Naţională a P.C.R., nerii unor rezultate econo prima decadă din octombrie,
pentru transpunerea In viată a mice superioare. numeroase exploatări a»i ră
politicii inlernc şi externe a Pentru Combinatul carbo mas din nou restantiere, tn-
DE STAT LA IAŞI partidului nostru. Aceasta con nifer Valea Jiului, ritm ici binat o nerealizare .,de 4 200
pe inttequl
com
talizînd
feră alegerilor
de partid —
tatea se impune-a fi respec
aşa după cum s-a remarcat din
adunările care au avut deja tată cu atît mai mult, cu r it tone. Evident, comparativ cu
este o undate economică de
aceeaşi perioadă a lunii tre
loc — un caracter do lucru, de baza Se cunoaşte însă din cute. cînd minusul era de-a
analiza aprofundată, in spirit nenumărate relatări anteri dreptul alarmant, situaţia se
critic şi autocritic, sirius lego- oare că exploatările Văii prezintă mai bine. Se re
tă de activitatea comuniştilor, Jiului mi se înscriu pe coor marcă în primul rlnd (aptul
attt a realizărilor, cit şi a de donatele ritm icităţii norma că mina Dilja a „p lu tit" la
ficientelor, de preocupări stă le în exlractia de cărbune. nivelul planului, Iar Vulca
ruitoare in ce priveşte creşte nul s-a ridicat la un plus de
Tovarăşii N IC O E A E CEAU $ESCU, secretar general al C.C al P.C.R., preşedintele Consiliului de Stat, rea rolului conducător al orga Nu mai departe. în luna tre 75 de tone.
cută. după rămîneri conse
IO N G H E O R G H E M AURER, membru al Com itetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C C . al P.C.R., nizaţiilor dc partid la fiecare cutive sub plan, abia în u l Concluzia insa nu con
toc dc muncă. Comuniştii do
preşedintele Consiliului de Miniştri, V IR G IL T R O FIN , membru al Com itetului Executiv, al Prezidiului Perm a timele zile s-a reuşii, cu duce la o repunere totală
vedesc, tolodată. o răspundere
nent, secretar al C.C. al P.C .R ., PETRE. LUPU, m em b rit supleant al Com itetului Executiv al C.C. al P.C.R., sporită fată de alegerea in noi preţul unor elorlu ri con 1n drepturi a ritm icităţii.
preşedintele Comitetului de Stal pentru Problem e de O rganizare şi Salarizare, şi G H E O R G H E ST O IC A , m em le organe a celor mai buni siderabile, să se recupereze Dimpotrivă, de la o exploa
restanţele şi să se asigure
tare la alta, aceasta foce zig
bru supleant al Comitetului Executiv al C C. al P.C.R., membru al Consiliului de Stat, au sosit în dim ineaţa zi dintre ei. o anumita depăşire a preve zaguri dintre cele mai ne
lei de 16 octom brie la laşi. La pregătirea Şi desfăşurarea derilor.
adunărilor generale care au verosimile. La jumătatea Iul
avui loc. au participai mem Conducerea combinatului, octombrie, cu toate că m i
bri al birourilor şi comitete cunoscînd îndeajuns do bi nusul de producţie pe com
lor judeţean, municipale, oră ne toate laturile activităţii binat a scăzut la numai
şeneşti şl comunale de partid, din luno septembrie şi, pe 2 530 de tone de cărbune,
activişti, cadre cu munci de baza contactului direct cu cifră recuperabilă In cel
răspundere. qrcutălilc şi deficientele mult trei zile, trebuie re
In paqina a Ill-a pu organizatorice proprii, a lă- marcat că în afara Lupeniu-
CUVINTAREA făşurarea adunărilor pen pentru a asigura în ţoale ex AL. VASIU
blicăm relatări de la des
cut
numeroase promisiuni
tru dare dc scamă şi a-
leqeri. care au avut loc ploatările un ritm normal dc
cxlractie, lipsit de sinuozi
tn orqanizaţlile de bază tăţi, de salturi si căderi net
schimbul C (laminorul defavorabile penlru produc IcnliAuO»*
de 650 jnm), şi schimbul
M1C0LAE CE AUŞE SCU permanenţi de zi (sec ţia acestei luni, oare mar-
ţia a ll-a furnale), de la
C.S. Hunedoara.
la adunarea populară din laşi
Dragl tovarăşi, care urmează să Intre în cu- acest oraş unul din marile cen stare să asigure tuturor mem Cunoaşteţi grija partidului şi
Vă rog să-mi daţi voie să rind în producţie. Trebuie sa tre industriale ale patriei brilor săi condiţii dc viată ma guvernului ca. o dată cu dez Presa mexicană
încep prin a vă adresa dv., exprim aici felicitări călduroa noastre Aceste succese sînl o teriale şi spirituale cum nu a voltarea economiei, să se asi
tuturor cetăţenilor oraşului şi se constructorilor care au reu dovada a faptului că şi in laşi. pulul si nu poate oferi nici o gure ridicarea nivelului de trai despre performanţa
ai judeţului laşi, un salut căl şit să realizeze cu cîteva luni ca pe întreg cuprinsul patriei, altă societate (aplauze puter material şi cultural al poporu
duros din partea Comitetului mai devreme această întreprin programul elaborai de Congre nice, urale). lui Şi în Iaşi se pol vedea re Vioricăi Viscopoleanu
Central al partidului, a Consi dere modernă (vij aplauze). sul al IX-lea sc transformă în Cunoaştem rezultatele obţi zultatele acestei politici. ale
liului de Stat şi a guvernului Am vizitai noua întreprindere realitate. Sini dovezi ale rea nute de institutele dc învăţă- acestei preocupări. Condiţiile C IU D A D DE MEX/CO 16.
'epublicii Socialiste România do tricotaje, de asemenea una lismului sarcinilor trasate de mint superior dţn lagit dc m i dc .existenţă ale maselor* s-au (De,, io _ Itim iş u l Agerprcs.
(aplauze, urale). din întreprinderile moderne ale Congresul al IX-lea. ale juste nunatul dumneavoastră corp di îmbunătăţit mult faţă de trecut, lUe Goga). Cea de n treia zi
A m început vizita în oraşul industriei uşoare din tara noas ţii politicii marxisl-leninjste a dactic, de studenţimea ieşeană. iar construcţiile noi au trans a Jocurilor O lim pice de ia
dv. pe un timp ploios. Cu toate tră, creaţie a acestui cincinal. partidului nostru, care face to Unii, profesorii, depun eforturi formai T îrq ul leşilor tntr-un Ciudad de Mcx/co s-a allal
acestea, trebuie să spun că Trebuie să transmit aici cele tul pentru dezvoltarea bazei pentru a ridica predarea la ni oraş modern al societăţii so sub semnul m arilor s u tp ti-
ploaia n-a împiedicat pe m un mai calde felicitări întregului lehnico-malcriale a socialismu velul cunoaşterii contemporane, cialiste (vii aplauze). 7.c si ol reentdurilor m ondia
citori. pc ţărani, pe intelectuali, colectiv de muncitori, tehni lui, pentru creşterea continuă inarmînd studenţii pentru ca Este ştiut că telul suprem al le. La a llclism au fost dobo-
femei şi barbeţi, bătrîni şi ti cieni şi ingineri, conducerii în a forţelor de producţie, pentru mîinc să poată aplica, la locul activităţii partidului nostru este tile doua recorduri m ondia
neri să-si exprime, prin calde treprinderii. pentru felul cum perfecţionarea relaţiilor de pro lor de muncă, cu cit mai bune fericirea poporului, fericirea le şi unul egalai, recordurile
manifestări de simpatie, încre ştiu să folosească aceste m ij ducţie, a întregii noastre so rezultate, cuceririle ştiinţei uni omului. Tot ceea ce construim olim pice fiin d intrecule la
derea, adeziunea lor de loace în vederea asigurării ri cietăţi (aplauze puternice). Vă versale ; ceilalţi, studenţii, se azi,, tot ceea ce ne propunem toate probele Surprize care
plină la politica marxist- nei producţii de bună calitate rog să-mi daţi voie să exurim străduiesc să folosească m ij pentru viitor, este destinat a lac senzaţie aici, continuă să
leninistă a partidului nostru- (aplauze). A m vizitai şi o între la acest miting cele mai calde loacele puse la dispoziţie, con cestui scop înalt. De aici şi lulbu re turneul dc lotbal. Du
care corespunde pe de prindere veche a laşului : uzi felicitări tuturor muncitorilor diţiile create de partidul şi sta preocuparea partidului nosjru pă Inlringerea echipei ceho
plin intereselor vitale ale în na mecanică „N icolina " E cu din întreprinderile laşului şi tul nostru penlru a învăţa, a de a perfecţiona confunuu acti slovace ele către Guatemala
tregii noastre naţiuni (aplauze noscut trecutul glorios al mun să Ie urez noi şi noi succese învă(a cit mai bine. Apreciem vitatea economică şi socială, de (0— 1), fn elapa a treia a pre
puternice). citorilor acestei uzine, f ap*, ii ! în activitatea lor (vii aplauze). că nu există pentru studenţi a crea condiţii ca omul socie lim in a riilo r s-au in re g islra l
că de aici s-au ridicat nenumă mea noastră altă cale. Nu poate din nou rezuHate neaşteptate:
Vizita noastră în municipiul raţi luptători revoluţionari care Am vizitat, dc asemenea, exista un deziderat mai (nalt tăţii socialiste române să se Franla. cu echipa de am alori
şl judeţul laşi se înscrie în au dus cu cinste steagul oiar- Universitatea şi Politehnica la decît acela de a se pregăti poală manifesta multilateral, a învins selecţionata M exicu
preocupările conducerii parti xism-leninismului. in lupla pen şilor — două puternice institu pentru a continua munca îna liber şi stăpîn pe destinele sale, lu i cu 4— 1, Colum l)ia a p ier
dului şi guvernului de a se ţii de invătăinînt superior, la să-si poată făuri în mod con dut fn (ala G uineii cu 2—3,
tru drepturi, pentru o viată intaşilor lor. penlru a asiqurs
sfătui cit mai des cu activul de şul a devenit un puternic cen dezvoltarea continuă a Româ ştient propriul viitor, viito ru l iar Ungaria a term inat nede-
partid şi de stat, cu comuniştii, mai bună. pcnlru libertatea so tru universitar al tării, numă României comuniste (aplauze, cis, 2—2 cu Ghana. Surpriză
cială şi naţională a poporului niei socialiste, pentru a-si servi
cu oamenii muncii din toate rul studenţilor reprezentînd urale). şi la ciclism — echipa Sue
nostru (aplauze). Uzina meca lără preget patria (aplauze,
domeniile asupra felului cum mai mult de doua treimi din Dacă putem să remarcăm cu diei, lo t mala din cei patru
nică „N ico lin a " a trecui la o urale). Dati-mi voie să adresez
se înfăptuiesc hotărîrile C on loialul studenţilor României din atît cadrelor didactico, cît şi mîndrie ceea ce am înfăptuit h a li Pctlersson, campioană
gresului, asupra măsurilor ce fabricaţie noua. Am văzut ceva 1933. Aceasta dovedeşte preo siudenţimii din Iaşi cele mai în laşi şi în întreaga ţară, dacă m ondială şi mare lavorită, nu
trebuie luate pentru desfăşu din noile ei realizări Trebuie cuparea continuă a partidului calde felicitări şi urări de noi putem face un bilanţ pozitiv al a reuşit să cfşlige titlu l o
rarea tn mai bune condiţii a să remarc preocuparea oecslui nostru ca, o data cu dezvolta şi noi succese (aplauze). activităţii noastre, apoi trebuie lim pic, liin d In lie cu ta de lo t-
activităţii noastre de desăvâr colectiv dc muncitori, ingineri rea bazei materiale, să se asi Am auzit vorbind aici pe să subliniem încă o date că m alia O landei fn proba de
şire a construcţiei sociaJislc, şi tehnicieni cu veche Iradilie gure progresul ştiinţei şi cultu preşedintele cooperativei agri aceasta se da-tore$te faptului 100 km contracronom ctru pe
de ridicare a bunăstării mate profesională de a da produse rii. crearea cadrelor care, în cole de producţie din Bivolari. că poporul român are un con echipe, care (t inaugural con
riale şi spirituale a poporului do înaltă tehnicitate, de a-şi fiecare sector de muncă, să Ne-a vorbit de rezultatele bune ducător încercat care a ştiut şi cursu rile de ciclism . Rezulta
(aplauze). perfecţiona continuu munca. transpună în viată politica de obţinute de cooperativa din ştie sa conducă destinele na te -submediocre au o b ţin u i e
Am vizitat cîteva din între Felicităm din toată inima acest făurire a noii orinduiri socia această comună, asemănătoare ţiunii noastre spre o dezvol chipele Franţei (lo cul 15) ş/
prinderile dv. Trebuie să re colectiv şi fi urăm succese tot liste pe baza celor mai înalte rezultatelor obţinute şi de alte tate liberă şi independentă, pe R D Germane (lo cul 13).
marc cu satisfacţie că preve mai mari în activitatea ^a (a- cuceriri ale ştiinţei şi culturii. cooperative din judeţul Iaşi calea luminoasă a socialismu Revenind la atletism , va
derile clnci-nalului se înfăp plauzc). Socialismul va răspunde năzuin Desigur, tovarăşi, alături de in lui (aplauze vii, prclunqite). trebu i fn prim ul rln d sd sub
tuiesc cu succes şi In laşi, ca Am putut constata cu satis ţelor poporului nostru dacă sc dustrie, agricultura reprezinte Rezultatele în construcţia so liniem perform anta remarca
pe întreg cuprinsul patriei. Am facţie că industria laşului se va manifesta din plin ca so o latură esenţială a activităţii cialistă, In toate domeniile dc bilă a discobolului american
vizita-t uziovo de fibre smletice dczvollă continuu, îăcînd din cietatea cea mai avansară, In de sporire a avuţiei materiale. activitate, sînt o dovadă a fap A lfreed O erfer, unică In ana
Succesele pe care le avem — tului că partidul nostru, că- lele J.O. care a cucerit pen
cu toate greutăţile datorate lăuzindu-se de adevărurile uni- j tinele din piesele necesare autoturismului românesc „Dacia" lru a patra oară consecutiv
unor condiţii climatice nefavo versat valabile ale marxism-le- J se confecţionează la F.C. Orâştie. Muncitorul Vîorel Balaşi (in la u rii olim pici, doborlnd fn
ninismuhn pe care le aulică în j!
rabile, precum şi unor lipsuri fotografie) tucreoză la confecţionarea matriţelor necesare viitoa
mod creator la condiţiile spe- ij
de altă natură — în dezvolta relor repere ce vor intra în alcătuirea autoturismului „Dacia".
In Gara Nicolina răsună u- Din maşina deschisă, tova- re a industriei din această rea agriculturii, în asigurarea cifice ale României, ştie să gă- || Foto : V. ONOIU (Continuare in pog! 4 o l
rale şi aplauzele puternice ale Tâşii Nicolac Ccauşescu şi parte a tarii. aprovizionării oamenilor muncii scască modalitatea cea ina-i po- |
m ulţim ii Sc ovaţionează pu Ion Gheorghe M aurcr Tăs- Romarcînd că schitele şi Si a industriei cu produse agri Irivită de a uni eforturile po- î
ternic pentru Partidul Comu pund călduros saluturilor ie proiectele expuse cu doi ani cole, dovedesc că drumul pe porului spre o singură direcţie. I
nist Român, pentru Republica şenilor. în urmă s-au materializai cu care şi l-a ales ţărănimea Aceasta este dovada faptului j
Socialistă România, penlru Primu) popas are loc in succes în noi fabrici $i uzine, noastră sub conducerea pa rti că politica comuniştilor români j
conducerea înţeleaptă a pa rti fata unei machelc şi a mai tovarăşul Nicolac Ceauşescu dului, drumul cooperativizării izvorită din cunoaşterea prin- i In I . A . S .
dului şi slalului nostru, se multor panouri aşezate In a recomandat ca şi pe viitor este singurul drum al pro rip iilo r marxist-leniniste şi a |
scandează numele secretaru preajma a trei viguroase vlăs să se depună aceleaşi eforturi gresului rapid al statului. A g ri situaţie» concrete din România. ||
intereselor I; Insăminţările se apropie
lui general al C C al tare în d u slria le : Fabrica de susţinute pentru realizarea la cultura socialistă poate asigura corespunde năzuinţelor şl do- ij
P.C.R. în această atmo timp a investiţiilor şi scurta
mase plastice, tosătoria de din plin nevoile întregului po rintelor poporului, In afara
sferă de entuziasm general ;ă-, înălase „Victoria'* si cenlrala rea termenelor de execuţie, cauzei socialismului (aplauze !;
sună chemări închinate u n i cleclrică de termoficare. pentru cheltuirea cît mai ju por, si alături de industrie, con puternice),
tăţi» de nezdruncinat dînlre Inq dr Constantin Mihăi- dicioasă a fondurilor, cores tribuie la crearea condiţiilor Desiqur. tovarăşi, nu putem de sfirşit, dar recoltarea
;
partid, guvern şi popor, ade lescu, directorul DS.A.P.C., punzător intereselor economi pentru desăvîrşirea socialismu să nu ne oprim şi asupra unor *j prelor
ziunii fată de cauza socialis ei naţionale şi ale întregului lui in România, pentru crearea
noastră. porumbului?
informează că din anul 1960,
mului şi păcii fn înlreaga lu de la vizita precedentă po popor. bazelor necesare trecerii la lipsuri care au existat $i mai
există în activitatea
me. care secretarul general al C.C Conducătorii dc partid şi de clădirea societăţii comuniste Făurim o societate nouă. Este
că
(aplauze puternice). Cred
Oaspeţii sînt salutaţi de al P.C.R. a făcul-o la Iaşi, în stat se îndreaptă apoi spre veţi fi de acord cu mine să drept, mai înainte au început de curs
tovarăşul M iu Dobrescu, această zonă au intrat In uzina de fibre şl lire sinteti adresăm dc la acest mitinq construcţia socialismului Iova- ;j Volum ul lucrărilor agricole gătit pe moi mult dc 92 la sulă
prim-secretar al Comitetului ce trebuie exet utate în această din terenul stabilit, asigura
funcţiune: o nouă si complexă ce. calde felicitări ţărănimii din răşii sovietici. Există expepicn- ii
judeţean laşi al P.C.R., pre filatură la fabrica „Ţesătu |a lor care oferă multe lucruri |j toamnă pe ogoarele fermelor condiţii pentru ca în cel mult Intre ştirile sosite la re
şedintele Consiliului popular La sosire, oaspeţii sint sa judeţul laşi şi să-i urâm succe bune de învătat Penlru fieca- 11 de stat este destui de mare. 2— 3 zile bune de lucru să fio
ra", complexul de inorărit şi lutaţi de Constantin Scarlal, se tot mai mari In munca de dacţie, unele ne aduc veşti
judeţean, si de al(i reprezen panificaţie care prelucrează rc partid şi pentru fiecare po- |j Dispunînd însă dc o boză toh- încheiată acţiunea de însămin- frumoase despre participa
tanţi oi organelor locale dc zilnic 2 2 0 tone de grîu, furni- ministrul industriei chimice, v iilo r (aplauze). por care trece la construcţia jj nico-malerîală corespunzătoare, lare a griului şi orzului. rea elevilor la lucrările a
parlid şi de stal Ţăranul coo şi Matei C.higiu, ministrul de Toate realizările în dezvolta socialistă, edificarea noii socie- jj aceste unilă(i au posibilitatea Şi la recoltarea cartofilor
perator Ştefan Dânilă din co zînd populaţiei 60 tone piine, construcţii pentru industria rea industriei, agriculturii, ştiin să realizeze toate acţiunile în- s-nu obţinut rezultate satisfăcă gricole dc toamnă. In afara
:i0 tone de paste făinoase şi ţei si culturii sînt rezultatele tăt» pune însă probleme noi, ,{ orelor de curs, sub îndru
muna Holboca îmbie pe oas- chimică şi rafinării, şi de con la care trebuie dat răspuns jj tr-un timp scurt şi la un nivel toare, lucrarea liind realizată
pe|t. după datini străbune, să 30 tone de biscuiţi, fabrica de ducătorii întreprinderii. In fa muncii unite a întregului Numai acel partid comunist îşi jj calitativ superior. Care este in in proporţie dc peste 90 la sută marea cadrelor didactice, au
guste din piine şi sare şi din oxigen şi s-a dublat capaci ta unei machete. Ion Staicu, popor. Ele dovedesc capacita dovedeşte capacitatea şi îşi cu- jj să stadiul însămîntării c u ltu ri constată insă serioase ră fost iniţiale o serie de ac
vestitele vinuri ale podqorii- tatea centralei electrice de directorul întreprinderii, În tea creatoare a clasei noastre cercşte rolul de conducător ne- j lor de toamnă şi al recoltă mîneri în urmă la recoltarea ţiuni de muncă patriotică
io r ieşene. Pionieri şi fele, lermoficare. In acest peisaj făţişează caracteristicile gene muncitoare, care îşi îndeplineş contestat a) naţiunii,- care ştie |j rilor în LA.S. ? porumbului. Din cele 2349 hec la strîngerea recoltei, In
îmbrăcaţi în frumosul port si-au făcut apariţia noi schele rale ale uzinei, care va fu rn i te în mod exemplar rolul de să îmbine în mod armonios în- j[ La fermele agricole de stal tare cultivate, s-a strîns re specia) la recoltarea porum
naţional, oleră flpri conducă care conturează viitoare o- za anual 1*0 0 0 0 fone fibre po- clasă conducătoare a societăţii, vătătura marxist-leninistâ, ex- |î unde timpul favorabil s-a fo colta de pe numai circa 500 bului, cartofilor şi legume
torilor dc parlid şi de stat. bicctive industriale dc mare liesterice Din 1970, o dală cu a ţărănimii noastre coopera perienta altor ţări în construc- l! losit din plin, iar mijloacele hectare Există condiţii ca şi lor.
importantă economică : tesăto- tiste care tn alianţă cu clasa Duminica trecută, spre e
Ncslîrşite urale salută în cea de-a doua etapă, uzina va 11a socialistă cu propria expe- j; existente s-au utilizat cu ran această acţiune să lie termina xemplu, 2 0 0 0 de elevi din
piaţa gării pe secretarul ge ria de mătase „V ic to ria ”, pro produce şt 3 0 0 0 tone lire muncitoare asig»»ră mersul îna ricntă rezultată din condiţiile dament sporii, unele lucrări au tă într-un timp scurt Este ne
iectată pentru o producţie a- inte al construcţiei socialiste, Deva ou participai (a recol
neral al C C. al P.C.R. şi pe sintetice. El subliniază că, da specifice în care îşi desfăşoară lost terminate. La ferma nr 5 cesar insă ca cele 33 cnmbino
ceilalţi conducători. Coloana nuată de 2 0 milioane metri torită hărniciei constructori a intelectualităţii, parte inte activitatea Partidul nostru a a I.A.S, Bîrcea, spre exemplu, dc recoltat aflate iu dotarea tarea cartofilor la I.A.S.
de maşini străbate încet Ca pătraţi, o întreprindere pen lor si a montorilor de utilaje, grante di«n nn du rile clasei mun ştiut şi Ştie să facă această s-a încheiat însămîntarea cul I.A.S. să sc loloscaseă cu în Rîrcea şi a legumelor la
lea Nicolinci si Calea Ţuto- tru reparatul utilajului greu, care au devansat lucrările cu citoare, şi a ţărănimii, a po îmbinare (aplauze puternice, tu rilo r de toamnă, iar la ferma treaga capacitate de lucru. In C.A P. Şoiuiuş. O acţiune
roi. îndrcptîndu-sc spre noua o fabrică de ceramică, ce va circa şase luni faţă de gralic. porului şi care, Împreună .cu uralcl. dîn Deva s-a terminat recolta acelaşi timp se impune ca pen frumoasă au întreprins şî
zonă industrială a laşului. furniza anual 70 milioane că viitoarea întreprindere va pu muncitorii şi ţăranii, creează Greşelile şi lipsurile care au rea cartofilor de pe înlreaga tru impulsionarea ritm ului lu elevii de Ia Şcoala genera
De-a lungul străzilor, m ărgi rămizi. o fabrică de industri tea fi pusă în funcţie înainte noua structură a societăţii so apărut In activitatea dc con suprafaţă. crării respective să fie mobi lă din Hărau care. in afara
nite dc elegantele blocuri r i alizare a laptelui, un centru de termenul prevăzut. cialiste. Muncitorimea, ţărăni strucţie socialistă sint, dacă Pc loial, întreprinderile oqri- lizate toate forţele de care di>- orelor do curs, sub îndru
tovarăşilor Cornel
mea, intelectualitatea sint unite
marea
dicate In ultim ii ani, o mare de industrializare a fructelor intr-un singur gjnd, Inlr-o sin le-am privi în mare, de două colâ de stat din judeţul nostru pun fermele agricole de stal Bobişteanu şi Pompilia Gaş-
mulţime de oameni ai mun şi legumelor şi alte întreprin gură năzuinţă — desăvîrşirea feluri Unele sint cele care pu ou insămînla! griul şi orzul pe Re această cale sc va asigura par, au participat la sorta
înmagazmarea lără pierderi a
cii salută cu bucurie şi oferă deri. In cadrul discuţiilor se (C ontinuare în pa g . a 2 -a ) socialismului în România, asi aproape 2 0 0 0 dc hectare, ceea recoltei şi se vor crea condiţii rea şi depozitarea a 2 0 tone
ce reprezintă peste 80 la sulă
flori oaspclllor dragi. subliniază marea diversifica gurarea bunăstării tuturor ce pcnlru executarea arăturilor de cartofi la C A P. Blrsău.
lor ce muncesc în patria i m i i i t f U H iit pag. a ! o) din suprafaţa planificată. Faptul toamnă şi punerea unei temelii
noastră (aplauze puternice). că potul germinativ 6-a pre trainice viitoarei recolte.