Page 58 - Drumul_socialismului_1968_10

Cuvântarea tooar&asrluî (U rm are din pag. 1) resc funcţionarea modernelor pol aula „M lh af Eminescu* a Conştientă că are datoria să
şl cellalt! conducători
urmă­
Universităţii. El străbat să­
poarte mai departe vechile şi
bobi­
lile care leagă Universitatea
maşini din secţiile dc
nat, tricotat, finisaj, croit şi de Politehnică, oprindu-sa In valoroasele traditl! ale cultu­
rii ieşene, Îmbogăţite şi am­
confecţii şl cercetează calita­ laboratorul de celuloză, hlrtie
Conducătorii de partid ş! tea diferitelor produse. şi fibre sintetice, utilat la n i­ plificate tn anii edificării noii
NICOLAE CEAVSESCV de stat sînt invitaţi să viziteze nistrativ se vizitează expozi­ velul celor mal înalte cerinţe chiului oraş moldovean şi-a
studenţimea
orînduirl,
ve­
admi­
In
holul
blocului
pavilioanele şl secţiile fabri­
ale cercetării şl la catedra
exprimat hotârirea de a se
cii. aflate în faza de finisaj
In cadrul Politehnicii,
9 a m ontajului Instalaţiilor — ţia care prezintă o bună par­ de macromolecule se lustrul fără preget pentru a
te din cele 1 2 0 de sortimen­
deveni cît mal utilă poporului,
unele în perioada rodajului te realizate de întreprindere. vizitează biblioteca şl aula, patriei socialiste,
mecanic. Iar altele In pragul
im ad u n area începerii probelor tehnologi­ tori, care-1 petrec pe oaspeţi unde generaţii de-a rîndul au printre noi, dumneavoastră
Jn uralele m iilor de munci­
„Prezenta
ascultat prelegerile unor ves­
m uncitorii
cu
ce Oaspeţii s-au oprit la sec­
tiţi oameni de ştiintă, ca A L
exprimlnd sentimente de ne­
mintea — se arată In mesa­
să
ţia de etirare, care urma
Intre.în rod ajul mecanic chiar ţărmurită dragoste şt simpatie, D. Xenopol, Petru Ponl, Grl- ju l tnmlnat tovarăşului N i­
gore Cobălcescu, Titu Malo-
de
conducătorii de partid şl
în această zl. La Invitaţia gaz­ stat se îndreaptă apoi spre U­ rescu. colae Ceauşescu în numele
Institutului politehnic — con­
p o p u lară din laşi Ceauşescu conectează instala­ zina mecanică Nicolina — în­ Se scandează : răzbat ovaţiile. stituie un deosebit imbold în
afară
Ntcolae
tovarăşul
De
delor,
„Ceauşescu” ,
treprindere veterană a indus­
rnunoa avîntată, pentru înde­
„M au rer". Tovarăşii
ţia de punere în mişcare a a­
Nicolae
gregatelor acestei secţii. Sînt triei ieşene. Ceauşescu, Ion Gheorghe plinirea cu cinste a Îndatori­
A lă tu ri de muncitorii, Ingi­
vizitate, în continuare, cele nerii şi tehnicienii uzinei este Maurer şl ceilalţi oaspeţi a­ rilor noastre. Convinşi de
aproape 2 0 de instalaţii din prezent ing. Mthai Marlnescu, par în balconul din fata sălii justeţea po liticii Partidului
este de a se ajuta reciproc Sîntem convinşi că vor fl depă­ cheat şt a luptat ori de oîte componenta uzinei, oaspeţii o- senatului Universităţii, râs- Comunist Român, încredinţăm
pentru sporirea capacităţii in­ şite greutăţile şi neînţelegerile ori a trebuit să-şi apere fiinţa prlndu-se In fata instalaţiei de ministrul industriei construc­ punzlnd aclamaţiilor studen- conducerea de partid şi de
ţiilo r de maşini.
dustriale şi agricole, pentru de astăzi, că unitatea se va a­ naţională. Statuia lui Ştef&n cel distilare a amestecului de a- tiraii. stat, pe dumneavoastră, sti­
dezvoltarea activităţii ştiintili- firma mei puternică, va li o Mare este un simbol ai aces­ monîac şi glicol care se atlă Uzina noastră — arată Ing. Salutlndu-l pe cel de fală mate tovarăşe Ceauşescu, de
ce a fiecărei ţări şi, prin a­ unitate de tip nou — unitatea tei lupte a poporului nostru In faza de finisare. Vasile Lupuşoru, directorul In numele conducerii partidu­ deplina noastră adeziune la
teau fi evitate, şi aş putea ceasta, pentru progresul mai ţărilor socialiste şi a partide­ La încheierea vizitei, tova­ întreprinderii — este In curs lui şl statului, tovarăşul această politică, ce asigură
spirne că acestea sînt cele mai rapid al întregului sistem mon­ lor comuniste egale în drep­ (aplauze). Pe alte meleaguri răşul Ntcolae Ceeuşescu adre­ de reprofilare, pentru utilaje Nicolae Ceauşescu a spus : independenta şi suveranitatea
multe. Ele se datoresc în mă­ dial socialist (aplauze vil). turi, unite prin telurile comu­ ale patriei noastre, Mircea. Mi- sează felicitări proiectanţilor, de construcţii şl drum uri ru ­ Dragi tovarăşi, doresc la naţională, proqresui patriei".
s u ri însemnată nesocotirii rea­ Este cunoscut, tovarăşi, că ne, prin ideoloqia comună, hal Viteazul şl alţi conducă­ constructorilor $1 monlorilor tiere Ca urmare a creării u ­ Început de an universitar să Despărtindu-se de studenţii
lităţilor. nesludierii condiţiilor socialismul, comunismul por­ prin dorinţa de a asigura tori ai principatelor române, acestei noi uzine chimice, u- nor noi condiţii de lucru, prin vă urez ca In desfăşurarea şi de% cadrele Universităţii sl
concrete în care are loc edi­ nesc de la lichidarea claselor victoria socialismului şi păcii au ştiut întotdeauna să tină lărgirea spaţiului do produc­ activităţii dv. să obţineţi suc­ Politehnicii, conducătorii de
ficarea orind uirii noi în Romfi- în înlreaqa lume (aplauze şl sus steagul neatîrnârii sl au rîndu-le noi succese în activi­ ţie şi reutilarea cu mijloace cese tot mal mari In ridica­ partid sl de stat acordă o
nia, aplicării mecanice a unor exploatatoare, a proprietăţii urale). preferat să moară declt să în­ tatea viitoare moderne, s-a realizat, încă rea nivelului general al ln- înaltă preţuire aclivitălii a­
teze sau experienţe care nu private asupra mijloacelor de genuncheze In fata cotropito­ Se face apoi un popas la din 1965, prim ul an at acestei vfitămîntului, ca profesorii cestor lăcaşuri dc învălă-
corespundeau nivelului de dez­ producţie. Mijloacele de pro­ In lumina acestor principii rilor străinii (aplauze). Aici, la cealaltă extremitate a platfor­ acţiuni, o producţie de 900 centrului universitar laşi să mlnt, care In ultimele trei
ducţie sînt proprietate socialis­
voltare si situaţiei din tqra tă — fie de stat, fie coopera­ generale, noi punem un accent Iaşi, a răsunat pentru prima mei Industriale ieşene, la fa­ tone utilaje noi. Astăzi, volu­ aplice cît mai hotărît reco­ decenii, au dat patriei aproape
deosebit pe dezvoltarea rela­
noastră. Noi, după cum stiti, dată Hora U nirii ş! de aici s-a brica de tricotaje „M oldova". mul producţiei este de peste mandările Comitetului Cen­
în ultim ul timp am criticat şi tistă. Trăinicia societăţii socia­ ţiilor cu ţările socialiste veci­ ridicat marele fiu al naţiunii Aici, oaspeţii sîr\t tntîmpinati 5 ori mai mare, iar tn 1969 va tral ai partidului şi preve­ 30 000 de profesori, ingineri,
criticăm aceste neajunsuri si liste constă tocmai în dezvol­ ne. întărim prietenia şi cola­ noastre oare pornise pe oalea de Alexandru Sencgvici, m i­ ajunge la 8 .0 0 0 tone utilaje. derile leqii adoptate In acest medici, jurişti, economisii,
tarea si perfecţionarea conti­
lipsuri din trecut şi slntem nuă alit a forţelor de produc­ borarea cu Uniunea Sovietică, unităţii, Alexandru loan Cuza nistrul industriei uşoare, şi In timpul vizitei prin secţi­ an de Marea Adunare N a ţio­ oameni de artă.
ferm hotărîti să organizăm în de ale cărei popoare ne leagă (aplauze). Avem obliqatia să de alte cadre de conducere nală, In aşa fel Incit cursu­ Deplasîndu-so la un com­
ţie, cit şi e relaţiilor de pro­ tradiţii de luptă comună, ală­ ile întreprinderii, oaspeţilor plex social a! studenţilor ie­
aşa fel activitatea noastră In ­ facem totul, în noile cojvdltît din minister şi din întreprin­ le sînt prezentate staţiile dc rile pe care el Je predau să
cit asemenea qreşeli, precum ducţie. In aceasta rezidă, de turi de care construim noua o- sociale, In condiţiile socia­ dere. Conducîndu-i prin dife­ fie la nivelul cuceririlor şti­ şeni din apropierea U niver­
asemenea, o îndatorire naţio­
si încălcări ale normelor socia­ nală şi internaţională deosebit rînduire şi considerăm că nu lismului, pentru a asigura In­ rite secţii, ing. Nadia Lâmâşa- preparare a m ixturilor asfal- inţei mondiale. sităţii, oaspeţii vizitează că-
există nimic care să împiedice
liste să nu se mai poată repe­ de importantă a comuniştilor eforturile comune ale popoare­ dependenta şl suveranitatea nu, directoarea întreprinderii, ticc, care au o capacitate de Dumneavoastră, studenţilor, mimul n>r. 5, unde locuiesc
ta niciodată şi sub nici o fo r­ patriei noastre, Întărirea con-, subliniază că această modernă 10 tone pe oră. vă urez să depuneţi eforturi studente de la biologic şi
mă în viata societăţii noastre aflaţi la putere In ţările socia­ lor noastre pentru socialism şt tinuă a unităţii naţiunii noas­ unitate, cu o producţie anua­ La secţia de prelucrări me­ pentru a vă însuşi cuceririle chimie sl o cantină în care
liste (aplauze puternice).
socialiste (aplauze puternicei. comunism (aplauze). Ne preo­ tre socialiste (aplauze). Noi lă de 17,5 milioane bucâ{i t r i­ canice. în fata unei machete, ştiinţei. Desigur, ştiintă, în­ se serveşte masa la 1 2 0 0
Sînt şi lipsuri mat mici din Intre sarcinile naţionale şl cupăm de dezvoltarea continuă stnitem hotărîti să întărim con­ cotaje, pentru a cărei con­ arc loc o discuţie despre suşirea ei, cere muncă. Sîn- persoane într-o serie.
care unele Inerente. Dar ca să cele internaţionale noi vedem a colaborării cu popoarele tinuu capacitatea de apărare a strucţie şi dotare s-au chel­ perspectivele pe care le-a teti însă tineri, tovarăşi. Nu Coborînd dealul Copoului
discutăm cinstit, trebuie să re­ o strinsă unitate dialectică, din Bulqaria, luqoslavia, Un- patriei, să ne îndeplinim ob li­ tuit 84 milioane lei, şi-a a- deschis uzinei acţiunea de re­ pregetaţi de a învăţa, a În ­ în aclamaţii care nu mai con­
cunoaştem că pînâ la urmă două laturi ale activităţii de qaria — popoare vecine, con­ gaţiile pe care le avem ca ţară raojrtizat investiţiile încă din profilare văţa, iar a învăţa. Numai aşa tenesc. oaspeţii sînt poftiţi în
toate lipsurile sînt rezultatul construcţie a socialismului ca­ structoare ale socialismu­ socialistă în cadrul Tratatului prim ul an, cu beneficii de Tovarăşul Nicolae Ceauşescu veţi deveni buni specialişti, imeimta impunătoarei clădii'
faptului că fie nu folosim cum re se condiţionează reciproc şi lui — văzlnd în această cola­ de la Varşovia şl dacă vom fi relevînd străduinţele acestui buni constructori al socialis­ a Casei tinerelului, unde sr.
care trebuie îmbinate în mod borare o contribuţie la unita­ peste 3 milioane lei. In anul
trebuie mijloacele pe care atacaţi, dacă Imperialismul va viitor, întreprinderea urmea­ colectiv de a asigura ridica­ mului, cetăţeni de nădejde al a/lă expoziţia cu caracter per­
le avem la îndemînă, fie nu armonios arlicînd în viată în­ tea socialismului, la cauza pă­ ataca România sau vreo altă ză să-şi ridice producţia la rea activităţii de producţie pe României socialiste. Vă do­ manent : „Dezvoltarea învălă-
cii în lume. Acţionînd pentru
ştim să găsim căile şi metode­ văţătura atotbiruitoare a mar- dezvoltarea colaborării cu ţă ri­ tară socialista, ne vom îndepli­ 25 milioane bucăţi tricotaje. noi trepte de progres, a re­ resc multă sănătate, multă fe­ mîntului superior din laşi în
le pentru a uni eforturile în xism-leninismului (vii aplauze, ni îndatorirea atît fată de po­ comandat ca fondurile aloca­ ricire, succese la învăţătură. anii construcţiei socialiste"
direcţia cea mai importantă. urale). le socialiste vecine, noi ne porul nostru, cît şi fată de M inistrul Industriei uşoare te pentru dezvoltarea uzinei IntîlniTea cu conducătorii — pregnantă ilustrare a evo­
Avem asemenea neajunsuri şi Se aud şi asemenea între­ preocupăm în acelaşi timp de precizează că maşinile de t r i­ să fie judicios fructificate şi, partidului şi statului prile­ luţiei în v ă tă m în lu k i din
în economie'şi în cultură şl în bări : oare în condiţiile socia­ intensificarea colaborării cu aliaţii noştri (aplauze). cotat, cele de bobinat şi insta­ în acelaşi timp, să se acorde juieşte tineretului o nouă şi pu­ Moldova de-a lungul timpu­
alte domenii. Depinde de noi, lismului alirmarea şi întărirea toate ţările socialiste din Eu­ A m subliniat toate acestea laţiile de vopsit sînt în tofali- cea mai mare atenţie ca mun­ ternică afirmare a dragostei rilor, a transformărilor vieţii
ropa, cît şi din Asia şi A m e ri­
tovarăşi, să îndepărtăm aceste suveranităţii şi independenţei pentru că nu trebuie să uităm tote furnizate de întreprin­ citorii. în mare parte tineri, Si recunoştinţei fierbinţi fată universitare ieşene în u lti­
lipsuri. Fiecare, la locul său de naţionale nu vin în contradic­ ca Latină, văzând in această co­ deri ale Industriei ro ­ sărŞi ridice calificarea în ra­ mele două decenii, manualele
de par lift, care îi călă uv.es-
muncă, trebuie să facă totul ţie cu marxism-leninismul ? laborare o necesitate vitală niciodată, tovarăşi, că preocu- mâneşti şi că printre clienţii port cu cerinţele noului pro­ le paşii pe drumul v iito ­ şi revistele editate în centrul
pentru a realiza în cît mai bu­ Noi considerăm că Ia această pea,l ru cauza socialismului (a­ plndu-ue de dezvoltarea eco­ fabricii figurează firme im ­ ces tehnologic. rului mereu mai luminos universitar Iaşi.
plauze).
ne conditiunl directivele Co­ întrebare trebuie să răspun­ nomică, culturală, de ridicarea portatoare dtn Austria, Cana­
mitetului Central, ale guvernu­ dem : nu ! Dimpotrivă, numai In acelaşi timp, noi pornim nivelului de trai, trebuie să ne da, Franţa, U.R.S.S., R F. a Lutndu-şl rămas bun de Ia
lui, planurile de dezvoltare a în socialism se creează condi­ de la faptul că în lume există Germaniei, Olanda, S U A şi constructorii de maşini din
României elaborate de Con­ ţiile pentru afirmarea deplină un număr mare de state cu în g rijim şl de întărirea capa­ altele, care achiziţionează 25 „N ic o lin a ', conducătorii de jran cta l miting
gresul al IX-lea al partidului a independentei şi suveranită­ altă orînduire socială. Consi­ cităţii de luptă, de apărare a la sulă din producţia anuală. parlid şi de stat se îndreaptă
şi de Conferinţa Naţională. Stă ţii naţionale (aplauze puter­ derăm necesar ca între ţările patriei noastre. Numai aşa vom Tovarăşul Nicolae Ceauşescu către centrul universitar.
in puterea noastră să înfăptu­ nice). Este cunoscut că socie­ socialiste şi statele cu altă o-
im desăvlrşirea socialismului tatea capitalistă, imperialismul rinduire socială să existe re­ asigura dezvoltarea şi întărirea
cu cît mai ru tin e lipsuri. Pen­ au nesocotit şi nesocotesc Inte­ la ţii de colaborare in toate do­ el continuă. Independenta sl din Piaţa Unirii
tru aceasta trebuie să folosim resele naţionale, negînd drep­ meniile de activitate. Îmbună­ suveranitatea României socia­ Lfin soiul fertil
cît mai raţional şi cu cit mai tul la independentă şi suvera­ tăţirea continuă a relaţiilor liste (aplauze, urate). M-am
multă pricepere mijloacele ma­ nitate al naţiunilor. Noi, co­ dintre ele este in interesul Tradiţionalul loc de înttlnl- Creangă, reclorul Uqlver
teriale şi umane ale societăţii. muniştii, ne-atn ridicat însă proqresului general al omeni­ referit la aceasta deoarece şl re a ieşenilor în marile mo­ sitătii „ A l I. C u zaV ŞcrUiui
In aceasta vedem noi principa­ totdeauna împotriva politicii rii, în interesul progresului so­ aceasta constituie atît o obli­ mente din viata oraşului lor Constantin. preşedintele
la răspundere a organizaţiilor capitaliste, imperialiste, înăl- cial, a) păcii în lume (aplau­ gaţie naţională, cît şt un-a l>n- al culturii ieşene şi a tării — Piaţa U nirii — C.A.P, din comuna Bivolari şl
de partid, a comuniştilor, în tînd steagul e q a lilitii în drep­ ze), De aceea, România dezvol­ ternatlonalistă a poporului a fost iert martorul entuzias­ Alexandrina Cozur. studentă
aceasta constă înfăptuirea în turi între oameni şi între na­ tă relaţii de cooperaje si co­ la Facultatea de industrie
practică a rolului conducător ţiuni. Aceasta este una din laborare cu toate tătkle din nostru, a partidului nostru, tei îutîlniri a conducătorilor uşoară.
al partidului în societatea problemele vitala ale marxism- Europa, acţionând pentru cauza marxust-leninist, care de la în­ de parlid şi de sto't cu popu­ In aplauzele şl ovatjilo
noastră. Noi chemăm comuniş- leninismulul şi numai înfăp­ securităţii Europei — cauză a ceputurile sale a ştiut să ţină cresc vlăstare laţia laşului.
1 ii, toii oamenii muncii din Iaşi tuirea în practică a acestor tuturor popoarelor, atît con­ S-au adunat aici zeoi de furtunoase, prelungite, ale tu-,
turor celor prezenţi, a luat
ca. impreună cu întregul po­ idealuri asigură trium ful roar- structoare aje socialismului, cît sus steagul internaţionalismului mii de oameni — muncitori apoi cu v ia tu l tovarăşul
din noua zonă industrială a
por, să facă totul pentru a în ­ xism-leninismului (vii şl înde­ şi cu ajtâ orînduire socială. proletar. Slntem şl acum hotă-
făptui prevederile cincinalului,, lungate aplauze). Este o îndatorire a fiecăjui co­ rltt să acţionăm In spiritul aces­ oraşului, studenţi, intelectuali, Nicolae Ceauşescu.
pentru ca România să urce Popoarele care au scuturat munist să contribuie la înfăp­ tor principii, pentru a contribui viguroase tineri şi vîrstnici, bărbat! şi Insuflcţitul m iting din Pia­
noi Irepte pe calea progresu­ recent jugul imperialist, colo­ tuirea destinderii şi securităţii femei, locuiitori ai laşului ţa U n irii se transformă în-
lui şi civilizaţiei (aplauze în ­ nial, popoarele care mai luptă în Europa (aplauze). Dezvol­ la dezvoltarea solidar-iitâţil In­ V care, prin munca lor neobo­ Ir-o uriaşă demonstraţie
delungii. pentru eliberarea de sub do­ tăm relaţiile cu statele de pe ternationale a tuturor oameni­ Treptele Caset tineretului chl“, prof. dr. docent Mihai sită, au contribuit la realiza­ a dragostei şl încrederii ma­
Activitalea noastră este în­ minaţia colonială, pentru inde­ celelalte continente, atît cu lor muncii din lume (vil aplau­ şi piaţa din faţa ei sînt inun­ Răvărut, rectorul Ins tiuitului rea planurilor elaborate de selor larqi populare, în
dreptată in primul rînd, desi­ pendenţă naţională, privesc cu statele în curs de dezvoltare, cît ze). date de miile de elevi ai şco­ agronomic „Ion lonescu de partid pentru înflorirea aces­ Partidul Comunist Român, in
şi cu ţările avansate. Conside­
gur, spre Întărirea forţei ma­ cea mai mare atenţie spre ţă­ răm că este necesar să acţio­ lilor de cultură generală, ai ta Brc^d", prof dr. Mihai Du­ tui vechi centru al M oldo­ conducătorii săi. Lozincii»;
teriale şi spirituale a poporu­ rile socialiste. Ele văd şl do­ năm în continuare cu şl mai Vrem ca prietenii noştri din liceelor şi şcolilor profesio­ ca, rectorul Institutului de vei. scandate din mii de piepturi
lui nostru, spre creşterea bu­ resc să vadă In relaţiile din­ ţările socialiste să ştie că în nale, alături de care se atlă medicină şi farmacie, prof. In amintirea celor prezenţi exprimă unitatea de granit
năstării maselor. Noi ştim în­ tre ţările socialiste prototipul multă energie pentru dezvolta­ România, în poporul român au îndrumătorii lor — profesori, Achim Stoia, rectorul Con­ stăruie încă trează întîln.irea dintre partid, quvern şi po­
să că îndeplinind această în­ relaţiilor de mîlne aţe zilei rea colaborării cu popoarele un tovarăş de nădejde şi si­ educatori. servatorului „Georqe Enes- tovarăşului Nicolae Ceauşescu por. ataşamentul fată de p o li­
de pe toate continentele. Es­
datorire naţională faţă de pro­ cînd pe întreg pâmîntul va te cunoscut, tovarăşi, că po li­ Răsună zeci de tronjpete. c u \ conf. unîv. Petre Mîlco- cu lo cuito rii laşului din tica marxist-lcninistă internă
priul popor ne îndeplinim tot­ triumfa socialismul, adică re­ gur, oare ţine sus steagul so­ mele, secretarul comitetului mai 1966, cînd secretarul ge­ şi externă a partidului şi sta­
odată şi una din principalele laţii de deplină egalitate în tica României a cucerit multe cialismului, oare întăreşte con­ Sînt fluturate eşarfe albastre, de partid al centrului un i­ neral al C C. al P C R a sub­ tului nostru, hotărîrea de a o
îndatoriri internaţionale ce re­ drepturi, de respect al inde­ simpatii, a cucerit pentru po­ tinuu unitatea cu toate ţările galbene, roşii Pionierii dau versitar laşi. liniat prin Insufletitoare cu­ Înfăptui neabătut, pentru con­
porul nostru muJti pjieteni pe
vin unui partid conducător în pendentei şi suveranităţii na­ toate meridianele. Recunoaş­ onorul. Cea mai tînără qenc- Conducătorii de partid şî vinte rolul pe care laşul M tinua înflorire a României so­
ralie a laşului înconjoară cu
condiţiile construcţiei societă­ ţionale care să permită în flo ­ terea de către multe popoare, socialiste (aplauze, urale). dragoste pe conducătorii iu ­ de stat îşi încep vizita la U ­ are în dezvoltarea m ultilate­ cialiste, po trivit Intereselor
ţii socialiste. Numai în măsura rirea deplină, liberă a fiecărei Vrem ca prietenii noştri din niversitate. rală a patriei noastre. cauzei păcii şi socialismului
în care fiecare popor obţine naţiuni de pe qlobul pănun- de către mulţi oameni politici partidele comuniste şi muncito­ biţi ai partidului şi statului. In muzeul universităţii le Apariţia la tribună a con­ în lume.
succese tot mai mari, în care lesc. lată de ce noi nu vedem a justeţii politicii ţării noas­ reşti din îqlreaqa lume să ştie In urale care nu mai conte­ sînt prezentate documente — ducătorilor de partid şi de In după-amiaza zilei a avut
fiecare tară socialistă înregis­ nici un fel de contradicţie In­ tre este o dovadă că merqem nesc oaspeţilor le sînt ofe ri­ manuscrise, tipărituri rare, fo­ stat este salutată cu oesfîrşite loc o întlln ire cu intelectua­
te buchete de flori, pe catar-
De un drum b.un, că drumul
trează progrese tot mai rapide tre suveranitate şi socialism şi că în comuniştii români, în po­ tografii, diferite obiecte pri­ urale de populaţia din plată, litatea ieşeană, pe care o vom
in economie şi cultură, se în ­ nu considerăm că în condiţiile prieteniei şi al colaborării cu porul român constructor al so­ qul argintiu din centrul pie­ vind naşterea şi evoluţia in- de la ferestrele blocurilor relata în numărul de mîine
tăreşte sistemul mondial socia­ socialismului problema Inde­ toate popoarele lumii este sin- cialismului, au un tovarăş de ţei este înălţat tricolorul pa­ vătăm înlulni superior din înconjurătoare, de pe schele­ ai ziarului. Apoi conducătorii
list, creşte forţa socialismului pendentei şi suveranităţii qura cale justă a.tît pentru con­ nădejde, oarc-şj va îndeplini triei. Moldova. Acest muzeu ates­ le noilor con.structii. Lozinci de partid şi de stat au asistat
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
socialismului, cît şi
strucţia
în lume, inlluenta sa asupra s-ar pune Intr-alt fel Dacă e pentru cauza păci.î (aplauze urează pionierilor şi şcolari­ tă locul de frunte pe ca.re-1 şi ovaţii exprimă draqosteo la un spectactol folcloric, in
altor popoare. In orlnduirea să acceptăm că ea s-ar pune vi;, îndelungate), întotdeauna îndatoririle de so­ ocupă laşul prin vechile si neţărmurită şi ataşamentul conti«miere, la Palatul Culturii,
socialistă care asigură condi­ într-un mod deosebit, aceasta lidaritate internaţională cu cel lor succese la învăţătură. strălucitele sale aşezămjnte profund al ieşenilor fată de a avui Inc o întlln ire tovă­
ţii superioare de viaţă pentru este nu în sensul lim itării in ­ M-am referit In cîteva pro­ ce luptă pentru proqres, pentru Din Piaţa Tineretului, din de învătămînt partid, fala de conducerea sa. răşească cu aclivul de partid
re-
oamenii muncii din toate punc­ dependentei şi libertăţii, ci în bleme care constituie în mo­ dreptul statuii marelui des­ Vizita continuă apoi la Se­ M itin g u l a fost deschis de din judeţul laşi.
M.
Eminescu,
se
el,
tele de vedere, popoarele văd sensul afirmării depline alît n mentul de fată preocupări ale pace, pentru socialism (aplau­ minarul matematic, care poar­ tovarăşul M iu Dobrescu,
orinduixea pentru care trebuie libertăţii şi eqalilătii oameni­ partidului şi guvernului nostru ze. urale). chide larg Calea 23 A u ­ tă numele fondatorului său. prim-secrelar al Comitetului VIRGIL DANCIUIESCU
să lupte şi să muncească. lor, cil şi a independentei na­ atît In activitatea internă, cit Vrem ca prietenii noştri din gust, care urcă, în pantă eminentul om de ştiintă, Al. judeţean P C R . — Iaşi.
ţionale (aplauze şi urate înde- şi iu cea internaţională. Am în­ lină, dealul Copoului. De-a NICOLAE DASCALESCU
Se pun multe Întrebări In întreaga lume. din rtndul tu­ lungul acestui ştrăvechi bu­ M yller, unde este adăpostită Au luat apoi cuvlntu! GEORGE DAVIDESCU
ultim ul tim p : oare nu există lunql).. Numai atunci cînd au cercat să răspund la unele în­ turor popoarelor, toti cei că­ levard ieşean, care deşteaptă o bibliotecă ce constituie mîn- tovarăşii Jehac Romeo,
o contradicţie sau o opoziţie lost lichidate clasele exploata­ trebări ce se ridică în legătură dria şcolii matematice româ­ muncilor la Uzina me- MANOLE CORCACI
toare, cînd au fost lichidate cu dezvoltarea vieţii interna­ amintirea atîtor mari fiquri
între sarcinile naţionale şl in ­ rora le este scump proqresul, ale culturii naţionale — Eroi- neşti ; oaspeţii vizitează a- camicâ Nicolina, prof. I od A. MIREA
ternaţionale; oare preocuparea condiţiile economice care ge­ ţionale Siqur, nu am putut cărora le este scumpă pacea, nescu şi Creangă, Ibrăileanu
pentru succesul construcţiei nerează Inegalitate între oa­ răspunde noianului de proble­ să ştie că tn poporul român şi Călinescu, Calistrat Hogaş
socialiste in propria tară, pen­ meni şi popoare se poate vorbi me pe oare le ridică evenimen­ şi M ihai Sadoveanu — se în-
tru ridicarea bunăstării po­ cu adevărat rle egalitate în tele ce se petrec în lume. Dar au un prieten de nădejde care şiruic edificiile vechi şi noi
porului constructor a) socia­ drepturi între naţiuni, rle su­ vreau să sublimez încă o dată, va face totul pentru trium ful ale centrului universitar.
lismului nu vine In contradic­ veranitate naţională. Socialis­ tovarăşi, că viata, desfăşura­ colaborării între popoare, ai Rîndurile compacte de co­
ţie cu sarcinile internaţionale? mul creează şi trebuie să cre­ rea evenimentelor au demon­ păcii tn lume (aplauze, urale). pii încep să se îngemăneze
Noi răspundem : Nu. Dimpo­ eze condiţii ca aceste atribute strat şi demonstrează continuu cu ale studentimli. In urale-
trivă. îndeplinirea acestor o- să se manifeste din plin. Noi. că politica partidului nostru de În încheiere, dati-mi voie le tinereşti şi aclamaţiile stu-
bîiqalii naţionale este o ron- comuniştii români, nu vom pre­ a acţiona pentru găsirea căilor încă o dală să reamintesc că denţimii, trecînd pe sub ar­
ditie esenţială pentru maniles- cupeţi nimic pentru a ne în­ rle întărire a unităţii cu ţările avem sarcini mari de Îndepli­ cada de verdeaţă a Intrării,
laroa internaţionalismului so- deplini îndatorirea noastră, na­ sociali9t-e, cu toate partidele împodobită cu cuvinte de bun
n n lj^ l lapl.iuzc vii, îndelungi). ţională şi Internaţională, de a comuniste esle o politică justă, nit în toaite domeniile de acti­ venit, conducătorii de partid
contribui la perfecţionarea
Noi con.lirlorăm că, in condiţii­ marxiist-leniinistă, care corespuin-' vitate, că realizarea lor cere şi de stat păşesc în vechea
le e x ig e n te i-a H state con­ continuă a relaţiilor dintre ţă­ de pe deplin cauzei marxism- noi şi noi eforturi, că trebuie cetate a ştiinţei şi culturii
structoare ale socialismului şi rile soriolisle Noi considerăm lenimismutui, cauzei comunis­ să organizăm mai btne acti­ româneşti.
comunismului, este necesar cn că divergentele care au apă­ mului in lume (aplauze, urale). Un qrup de studenţi
rut azi in relaţiile dintre aces- vitatea In ijidustrie, în agri­
între acestea să se dezvolte Practica arată, de asemenea, oferă tovarăşului Nicolae
relaţii de slrînsă colaborare $5 le ţări nu sînt de neînlăturat ţ că politica noastră de colabo­ cultură, în învătămînt, în cer­ Ceauşescu cheia cetăţii u-
cooperare în toate, domeniile ele nu sini tn spiritul princi­ rare şi cooperare cu mişcările cetarea ştiinţifică, în toate do­ nîversitare.
de activitate. Această colabora­ piilor ideoloqiei marxist-leni- In Piaţa Unlversitălil sînt
re şi cooperare trebuie să se niste, ci sînt tocmai rezultatul de eliberare naţională, cu miş­ meniile de activitate, să unim veniţi să-i Intîmpine pe oas­
abaterii de la aceste principii.
manifeste în ajutorul pe care cările antumperialiste, cu toate şi mai sirius eforturile poporu­ peţi peste 15.000 de studenţi
$i-l acordă reciproc în con­ Considerăm că avem îndato­ statele lumii, de dezvoltare a lui în direcţia desăvlrşîrii con­ ai celor 5 institute de învâţă-
strucţia socialistă Dacă ne-am rirea fată de poporul nostru, strucţiei socialiste şi ridicării mînt superior din Iaşi, cadre
rcleri concret la domeniul p- fată de popoarele ţărilor socia­ relaţiilor de colaborare pe baza didactice şi alţi lucrători din
conomir. considerăm că trebuie liste, de mişcarea comunista principiilor egalităţii In drep­ bunăstării. Sînt convins că ce­ centrul universitar. Printre ei
să se perfecţioneze continuu Internaţională, de toate forţele turi. neamestecului în treburile tăţenii m unicipiului şi judeţu­ sînt tineri din alte ţări ale
colaborarea şi cooperarea în progresiste anliimperialiste de a Interne, respectului indepen­ lui laşi, In frunte cu comuniştii, lumii veniţi să studieze în
producţie, pentru a se asigura universitatea ieşeană.
milita pentru depăşirea greutăţi­ dentei şi suveranităţii, cores­ la fel ca întregul popor român,
producerea de utilaje şi maşini Răsună solemn imnul stu­
lor şi contradicţiilor ivite între punde Intereselor Inlreqil ome­ nu vor precupeţi nimic pen­
rlc înaltă tehnicitate alît pen- denţesc „Gaudeamus IqiturN
ţările socialiste, pentru îmbună­ niri, cauzei păcii în lume (a­ tru a-şi aduce contribuţia tot Pe treptele intrării principa­
Iru nevoile economiei din fie­
tăţirea relaţiilor, pentru aşeza­ plauze puternice). mai activă la înfăptuirea pro- le a Universităţii sînt de fa­
care tară, cît şi pentru expor­ tă membrii senatelor şi con­
rea lor cu adevărat re princi­ Trăim In condiţii în care mai gr omului multilateral stabilit
tul pe alte pieţe. Este cunoscut siliilor profesorale ale insti­
piile marxist-leninlste (aplau­ există pericolul aqresiun.ii im ­ de Conqresul al IX-lea pentru tutelor de învătămînt supe­
ca astăzi toate tarile so­
ze, urale). Punem fn centrul perialiste şl ştim că atlta timp înflorirea României socialiste rior din Iaşi-
cialiste sînt nevoite să ape­
preocupărilor noastre unita­ cit va exista imperialismul, (aplauze, urate). Sînt prezenţi acad. Ştefan
leze la importul de utilaje —
tea, pentru că ştim că numai acest pericol nu va dispare. Vă urez să obţineţi succese Bălan, ministrul învătăjnînlu-
«i complexe şi necomploxe — lui. conf. univ. Aurel Loqhin,
desăvirşind, perfecţionînd con­ De aceea, partidul şi guvernul tot mai mari în munca dv. în­
din târî capitaliste avansate secretar al Comitetului ju­
tinuu această unitate, inlălu- se preocupă continuu de întă­ chinată bunăstării şi înflo ririi
pentru a-şi asiqura dezvoltarea deţean laşi al P C R , prof
rînd tot ceea ce poale să rirea capacităţii de apărare şi patriei, vă doresc multă sănă­ d r docent Ion Creanqă. rec­
rapidă a forţelor de producţie,
ridice piedici în calea ei, ne în­ de lupta a paitriei noastre. Aici tate şi multă fericire (aplauze, torul Universităţii „A l I Cu­
lată de ce credem că prima în­ deplinim îndatorirea de detaşa­ za-, acad. Crîslofor Simio-
datorire internaţionaliştii a f 0 ' ment activ al mişcării comuniste la Iaşi, ştiti bine că niciodată urale vibrante, repetate minute n.escu, rectorul Institutului
m uniţiilor clin tarile socialiste şi muncitoreşti internaţionale. poporul nostru n<u a îngenun­ In şir). politehnic „Gheorghe Asa-