Page 61 - Drumul_socialismului_1968_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIT1-VA I T
Adunările populare

ÎH PAG. A III-A j
pentru votarea con­
,5

Adunări pentru tribuţiei voluntare,

prilej de afirmare a
dări de seamă şi

alegeri în organi­
iniţiativei maselor

zaţiile de partid
SABIN BOTICIU
ANUL XX NR. 4290 VINERI 18 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI vicepreşedinte al Comitetului
executiv al Consiliului popular
judeţean provizoriu Hunedoara

Ridicarea continuă a gradu­ de cetăţeni alese pentru execu­
lui dn urbanizare a comunoloi tarea liirra rilo r
CONDUCĂTORILOR principal al politicii partidului teritorială a judeţului nostru
şl şalelor noastre — obiectiv
Noua împărţire administrativ-
5 ( sfatului nostru — preocupă
vorabil
continue a
tot mai mult masa de cetăţeni a creat un cadru nou, mai fa­
ridicării
An de au, prin iniţiativa si gradului de urbanizare a aşe­
munca lor creatoare, locuitorii zărilor rurale. In spiritul sar­
s ile lo r îmbogăţesc patrimoniul cinilor stabilite de Conferinţa
localităţilor cu noi şl noi obiec­ Naţională a P C R , în satele
JUDEŢELE ta preocupare se concretizează noastre s au creat posibilităţi
tive de interes obştesc. Aceas­
noi de valorificare a experien­
fn contribuţia pe care şi-o a-
rlgc în hani si muncă patrio­ ţei acumulate, a tuturor resur­
selor locale, pentru o Inlcnsi-
tică la efectuarea unor lucrări licare a ridicării nivelului lor
de inleres local — şcoli, că­ odililar-gosporiăresc. In cadrul
mine Culturale, dispensare, e- adunărilor populare pentru v o ­
lectrif icarca satelor etc., pre­ tarea contribuţiei voluntare în
cum şi cu muncă la întreţine­ bani si muncă, ce vor avea loc
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre rea şl repararea drum urilor şi în această toamnă, locuitorii
podurilor satelor şi organele locale vor
Adunările populare
ce vor
Lupu şi Gheorghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la avea loc In cursul lunilor oc­ şti să valorifice aceste posibi­
lităţi rilnd un nou conlm ut ac­
ţ tombrie şi noiembrie In satele tivităţii du urbani»,are şi Înfru­
Iaşi, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, în sala Filarmonicii j judeţului nostru vor prilejul museţare a localităţilor iura.le.
lo cuitorilor un bilanţ rodnic al Pentru a asigura o mai mare
de stat „Moldova“. i i rezultatelor obţinute, pc măsu­ oportunitate lucrărilor ce vor
I
ra priceperii şl eforturilor pe li executate în anul viitor, pro­
rare le-au depus. Exprimat In punerile au fost analizate si la
In continuarea vizitei pe care o fac în nordul Moldovei, conducătorii de i cifre, acest bilanţ însumează nivelul Comitetului executiv a!
ptnă în prezent 23 săli de cla­ Consiliului popular judeţean,
partid şi de stat au fost, în cursul zilei de joi, oaspeţii judeţului Botoşani. să noi. 5 cămine culturale da­ cu instituţiile executive si d i­
te în folosinţă, construirea a 81 recţiile de specialitate, făcîn-
km drum uri şi a 48 poduri şl du-se unele observaţii ce au
podele La accsloa se adaugă fost comunicate la timp com i­
încă 107 lucrări accesorii şi de tetelor executive ale con silii­
i reparaţii la diferite obiective lor populare.
Cuvintarea tovarăşului Cuvântul rostit de tovarăşul I i i locale, precum şi olectrifirarca dunărilc populare au o im por­
Ţinînri cont de faptul c5 «-
a 13 sate. Sînt. de asemenea,
tantă deosebită in această ac­
i începute alte aproape 10 0 de ţiune, comitetelor executive ale
lucrări noi dc şcoli şl cămine
j
culturale. consiliilor populai# h* rovine
Nicolae Ceauşescu Nicolae Ceauşescu i i i putea mindri locuitorii satelor sarcina de a le pregăti m inu­
vor
Cu bucurie legitimă se
ţios, In conformitate cu pre­
1793/1965.
vederile* IL C M . nr.
i Cerlejn de Sus, Bătălar, Piş- Este necesar să se aducă la cu­
( binţi şi allcle, cu noii»'
i ăniin»'
culturale inaugurate în acest noştinţa cetăţenilor, prin depu­
p ro­
taţii consiliilor populare,
la adunarea oamenilor de cultură din laşi la mitingul din comuna Flăminzi i an, precum şi cetăţenii satelor punerile de lucrări aprobate de
Merişor, Tc-
Unirea, Topliţa,
! chereu. V î IojIu si altele, eu spa­ sesiuni şi care urmează să he
i ţioasele luminoasele săli de supuse adunărilor populare Da
Slimatl tovarăşi, de absolvenţi ai învălămîntu- tematicieni şi fizicieni de va- . Dragi tovarăşi, coala din 1907 a fost semnalul lui că s-n aliat cu o clasă de clasă construite în folosul co­ asemenea, este necesar sîi >e
La mitingul de astăzi m a m lui tehnic şi universitar con­ loare. laşul poate face aceasta. rid icării ţărănimii româneşti la nădejde, cu un prieten Iticer- 1 piilor lor. La lei de mare este poarte discuţii cu cetăţenii a­
referit la citeva probleme care tribuie. alături de specialiştii La această muncă cheamă Dati-mi voie să vă adresez luptă, alături de clasa munci­ rat, cu clasa muncitoare, cla- , mîndria cetăţenilor din satele ; supra lucrărilor respective, ast­
consider că. preocupind între­ care învaţă în alte centre ale partidul nostru şi pe intelec­ dumneavoastră, locuitorilor co­ toare. dc forţele progresiste ale sa cea mai avansată a socielă- Roscani, Mihăieşti. Lăpnqiu de fel îneît să lie pregătiţi pentru
gul nostru popor, muncitori, tarii noastre, la desăvîrşirea tualii din laşi (aplauze puter­ munei Flăminzi. tuturor coope­ societăţii, pentru răsturnarea Iii Dacă ţărănimea poale să-si | Sus, M iincclu Marc. Tomeşti, a participa la dezbaterea pro­
ţărani. intelectuali. preocupă operei de construcţie socialis­ nice. prelungite). ratorilor din judeţul Botoşani, vechii orînduiri, pentru crearea înfăptuiască astăzi năzuinţele \ Livada si din alte şale pe ale blemelor
deopotrivă şi intelectualitatea tă Aş dori să loloscsc acest Noi dezvoltăm o industrie cele mai călduroase salutări orînduirii celor ce muncesc în spre o viată mai bună, aceasta căror străzi si în ale căror ca­ Comitetele executive ale con­
dm laşi. prilej pentru a exprima corpu­ modernă în laşi Dacă m-aş re­ din partea Comitetului Central tara noaslră (aplauze, uralc pu­ se datore.şte faptului că are un se a fost introdus In acest an siliilor populare trebuie să pu­
Am ascultat cu deosebită lui didactic, tuturor tovarăşilor feri numai la chimie, în curînd al partidului, a Consiliului dc ternice). conducător încercai. Partidul curentul electric. La ţoale a­ nă un accent deosebit pe cali­
plăcere cuvînlul reprezentanţi­ core lucrează în domeniul pre­ va intra aici în funcţie un Stat şi a quvernului Republi­ In jstoria .poporului român, Comunist Român, al cărui tel cestea sc pot adăuga si rezul­ tatea materialelor ce se vor
lor intelectualităţii ieşene. In gătirii tineretului, cele mai cal­ marc combinat modern, puter­ cii Socialiste România (aplau­ dc-a lungul veacurilor, ţărăni­ suprem este bunăstarea între- , tatele ' ObtintUd de l’Odnitorif prezenta-1-n adunări AedSlen -ă
tot ceea ce aţi spus, tovarăşi, de felicitări pentru munca pe nic, cu tehnologie importată. ze, ura le). mea a dat multe jertfe, a dus. gului popor unor sate în construirea de prezinte In nmd concret rezul­
vedem o expresie a încrederii care o depun si urări de noi Dar oare. tovarăşi, va trebui Ne aflăm In comuna unde sc poate spune, greul luptei Am ascultat vorbind aici pre­ trotuare cuni sînt cei din To- tatele obţinute şi apoi să tacă
dv. în politica marxist-leninistă succese In activitatea lor (a- să fim permanent tributari ai In 1907 ţăranii, apăsaţi de ju­ pentru eliberarea naţională ti şedinţi de cooperative, prim a­ teşti, Baia de Criş. Geoaqiu, propuneri, in funcţie de posi­
a partidului nostru. o expresie plauzc). importului de tehnică şi de gul moşieresc, s au răsculat socială. Răscoalele conduse dc rul comunei Flăminzi. un p ro­ Beriu, Ropoltu Mare. bilităţile materiali' şi financiare
a hotârîrii intelectualităţii ie­ pentru dreptul de a fi stăplni Realizări frumoase s-au ob­ existente, cu privire la obiec­
Se desfăşoară în Iaşi o inten­ creaţie ştiinţifică? Nu, trebuie Doja. floria, Cloşca şi Crişan, fesor Ei ne-au vorbit despre j
şene ca. alături de întreaga să aclivitale In domeniul cer­ să ne propunem ca, pe baza pe pămîntul pe care-l mun­ răscoalele din 1907 sînt numai realizările in dezvoltarea agri- j tinut şi din contribuţia în mun­ tivele ce se vor executa în
noastră intelectualitate. să-şi cetării ştiinţifice. Si in acest progreselor pe care le-am ob­ ceau. pentru dreptul la o viată citeva momente din şirul lup­ culturii, în dezvoltarea satelor j că a locuitorilor, pentru rid i­ anul viitor. Va fi astfel sti­
aducă contribuţia la înfăptui­ sector laşul sc poate mtndri ţinui în dezvoltarea forţelor de liberă, independentă, fără slă­ telor purtate în secole de ţără­ de pc aceste meleaquri, în ar- ! carea gradului dc viabilitate a mulată participarea la dezba­
rea programului de desăvîrsire cu o serie dc rezultate pozi­ producţie, să ducem mai depar­ pini şi asupritori (aplauze, i i - nimea României pentru drepta­ livglatea de învătămînt. Am • drum urilor locale. La astlel dt teri a cetăţenilor, care se vor
a socialismului In România. rale). simli atraşi să-şi spună parciea
tive. Dar noi considerăm că te noi înşine cercetarea ştiin­ te socială, pentru eliberarea auzit vorbindu-se aici de averi j lucrări s-au executat peste
S-au ridicat si o serie de p ro­ Irebuie să se depună eforturi ţifică. să valorificăm la o sca­ Flacăra răscoalei aprinsă în naţională, pentru păstrarea fi­ obşteşti de milioane de lei ; în I 148 0 0 0 zile cu braţele şi 30 009 asupra diferitelor aspecte din
bleme pe care le-a|i dori rea­ şi niai mari pentru a folosi pe ră mai largă creaţia oameni­ februarie 1907 la Flăminzi a inţei naţiunii noastre. 51 ili bine trecut aproape nici moşierii zile cu atelajele proprii ale activitatea dc pină acum, cît
lizate. Ele oglindesc preocu­ deplin potenţialul ştiinţific din lor noştri dc ştiinţă Avem cuprins întreaqa tară româ­ că în forţele de luptă ale lui nu-şi socoteau averea în mi- i cetăţenilor. S-a reuşit ca şi asupra lucrărilor ce urmea­
pările celor care lucrează In
laşi, puternicul corp de oameni mulţi oameni de şlîintâ valo­ nească. Toate satele. întrea 5tclan ccl Mare ţărănimea mol­ lioane Toate acestea, tovarăşi. j pc o lungime de peste 700 km ză să fie votate, să Iacă pro­
diferitele sectoare ale cercetă­ de slnntă de aici. pentru a o r­ roşi. $i în străinătate sint mulţi ga ţărănime s-au ridicat la luptă doveana s a aflat totdeauna In oglindesc viata nouă. schimbă- ; să se îmbunătăţească condiţiile puneri constructive pentru rea­
rii $liintifice. ale creaţiei lite- ganiza mai bine cercetarea români fruntaşi in cercetarea împotriva feudalismului, îm po­ primele rînduri ; ea a fost n rilc radicale care s-au produs : de transport între localităţile lizarea lor
rar-arlislice de a dezvolta acti­ ştiinţifică în cadrul învătămîn- ştiinţifică modernă în chimie, triva moşierimii, a rcqinmlui ceea care l-a ajutat atit pe în salul românesc. Sînt numai din judeţul nostru. La obţine­ Participarea tuturor capilor
vitatea lor de a valorifica mai t ii In i superior. Vi în acest do­ in electronică Noi dorim m burqhezo-moşieresc. cu holărire Ştefan ccl Mare. cît şi pe alţi 0 ani dc la încheierea coopera­ rea acestor rezultate o con­ de familie la aceste adunări
din plin lorlele intelectuale de meniu trebuie nu numai con­ şi dv., oamenii de ştiintă din să scuture jugul asupritorilor. voievozi moldoveni să apere tivizării in România In aceşti tribuţie de seamă şi-au adus-o poale crea cadrul propice dc
care dispun oraşul si judeţul
tinuate tradiţiile progresiste, laşi, să fiţi permanent un de­ Această luptă, c adevărat, s-a fiinţa noastră naţională, să în ­ R ani agricultura patriei noas- 1 consiliile populare, comitetele
dv. .Nu am de gind $i vă rog rl si sporit aportul concret la taşament de frunte al ştiinţei soldat cu peste I 1 0 0 0 de v ic ti­ făptuiască unilatca naţională a tre a obtinut însă succese re- ] executive alo acestora care,
sa nu-mi luaţi în nume de rău dezvoltarea ştiinţei româneşti româneşti (aplauze). Aceasta me — ţărani răpuşi de qloan- poporului nostru (urale, aplau­ marcabilc în toate domeniile. ] valorifici ud iniţiativa creatoa­
aceasta, să răspund imediat Ia contemporane. Este de înţeles, este valabil şi pentru alte sec­ tcle burgheziei şi moşicriniii. ze). Ele ies în evidentă chiar dacă re o maselor, au organizat şi
problemele ridicate astăzi ; ele tovarăşi că opera pe care noi toare de activitate spirituală. Ea a înspaimînlat însă nu nu­ lată do ce, parlicipînd lâ a- ne referim numai la situaţia condus asemenea acţiuni, tn-
necesită studiu, o analiză aten­
o înfăptuim — construirea so­ Avem Intr-adevăr un trecut mai stăpînirea de la noi, ri şi ccst milinq al ţărănimii din Bo­ acestui an. După cum şliti, cu drumlnd activitatea comitetelor
ta, pentru a vedea posibilităţile cietăţii socialiste — nu poate frumos în creaţia literară ie­ clasele stăpinitoare din tarile toşani. din comuna Flăminzi. toate că am avut o secetă pre- j
existente pentru realizarea lor să fie dusă la bun sfîrşit fără şeană. Să-mi fie permis să a­ vecine, gata să intervină pen­ ne reamintim cu evlavie de cei lungită, agricultura noastră a j
şi poate, la unele, s.i oportuni­ a pune la temelia ci tot ceea daug că astăzi nu putem spu­ tru a înăbuşi răscoala, lupta reuşit să obţină recolte mulţii- i
tatea realizării F.stc justificată ce omenirea a creat mai bun ne că sîntem în laşi la înăl­ pentru libertate şi dreptate so­ rare au aprins flacăra răscoa­ miloare care osigură hrana tă-
lei din 1907, aducem omagiul
dorinţa pe rare noi o apreciem, In toate domeniile de activita­ ţimea acestui trecut Avem cială a ţărănimii româneşti în nostru tuturor acelora care. ranimii. tirana populaţiei de Ia R i t m u l s la b ia r e c o l -
a intelectualilor ieşeni de a nu te, şi în primul rind în dome­ unele rezultate bune Dar con­ caro vedeau un pericol pentru de-a lunqul secolelor, au udat oraşe, nevoile industriei, şi.
rămlne in urmă 1n nici un ser- niul ştiinţei Astăzi, cînd sîn- siderăm că trebuie să lucrăm propriile lor interese. Este încă pămîntul românesc cu sîngeln trebuie să spunem, ne dau şl d wr a n R a r
1or, de a li la înălţimea activi­ tem martorii celui moi uriaş în aşa fel. incit să avem re­ o dovadă că întotdeauna asu­ lor şi prin munca şl lupta lor disponibilităţi de export. Cun-
tăţii tumultuoase desfăşurate în progres al ştiinţei, care schim­ zultate şi niai bune, ca din rîn- pritorii do pretutindeni si-au diti-vă numai la anii I94G— 1947 ta ro p u n e p s e d i a
patria noastră pentru dezvol­ bă in mod radiral nenumărate durile intelectualităţii ieşene dat mina, s-au unit pentru a au făurit România de astăzi si la amil aresta şi puteti sin- j
(aplauze, urale puternice).
tarea sliintei şi culturii. concepţii, care creează orizon­ să se afirme cil mai mulţi u r­ înăbuşi mişcarea de eliberare guri vedea ce înseamnă agri­ #4. u s t * V* a B
Desigur, tovarăşi trăim acum
Este adevărat laşul are turi noi. nebănuite. a nu cer­ maşi demni ai lui Vosile Alec- naţională şi socială Au căzut alte vremuri. Poporul român, cultura socialistă. Folosind nie- i m s a m m ţa ri§ o r
vp.rhi tradilii ştiinţifice şi ar­ ceta a nu te strădui să duci sandri, Emincscu, Sariovcanu. jertfe, dar aceste jertfe n-au sub conducerea Partidului Co­ canîzarca, îngrăsăniinlcle d u - 1
tistice In aceste domenii a dat mal departe cunoaşterea, a nu Creangă. Oare oamenii de făcut decît să Indirjească şi mice, ştiinţa în lucrarea p.l-
oameni de valoare care con­ 1e pune în serviciul progresu­ creaţie de astăzi nu au cn să mai mult ţărănimea română, munist, a devenit slâpin pc mînlului, putem învinge toate Una din lucrările agricole pate cu culturi de toamnă Pe
stituie o mindne a poporului lui material şi spiritual înseam­ sirio, nu au de unde să se poporul român, hotărirea lor destinele sale Clasa niunnfoa- greutăţile, inclusiv cele crea­ | dc toamnă re necesită un vn- suprafeţe întinse doar î n ­
ro, ţărănimea, intelectualitatea
nostru. Nu este desigur uşor nă a le condamna celei mai inspire? DinipoiTivii, în afară de a-şi cîştiga libertatea şi in ­ te de natură şi putem smulge luni însemnat de muncă şi ma- colo zăreşti cile o parcelă de
să asiguri continuarea acestor grave rămineri în urmă Or, de muntî, de păduri de t impii, dependenta naţională, de a în ­ conslruiesc în România o orîn- roade lot mai bogate pămîntn- j ; ximă operativitate In un ităţii»3 porumb cules In lotal pe uni­
tradiţii, dar mai cu seamă să noi. comuniştii nc-am propus de rîuri. ovem înfăptuiri socia­ trona în tara un regim de duire nouă. fără moşieri şi ca­ ; cooperatiste este recoltatul po- tate s-a slrins porumbul de
ridici activitatea ştiinţifico şi să conslruim societatea cea le pe care nu le-au cunoscut dreptate sorială (urale puterni­ pitalişti, orînduirea celor ce lui. Aceasta dovedeşte juste- (j i nim bului, cartofilor şi al sf**- pe atiifi 22 de hectare, ceea ce
muncesc cu braţele şi cu min­
culturală. folosind tradiţiile mai avansată din lume De a- înaintaşii noştri şi care aşteap­ ce, îndelungate). tea. în care toate bunurile a­ tea drumului pe care parii- i j clei. Acest lucru din d-iuă mo­ înseamnă extrem de puţin dacă
bune. la nivelul cerinţelor de rrea. trebuie să facem totul tă de la creatorii de astăzi din S-a vorbit aici de sponta­ dul comunist a îndrumat tă- ji tive principale ; in prunul rind avem în vedere râ pe GG hec­
astăzi ale ştiinţei şi culturii, la pentru a slăpini ceea ce ştiin ­ Iaşi, ca şi din Bucureşti, şi din neitatea acestei răscoale. Lu­ parţin poporului. Am intindu-ne runimea românească, drumul ji trebuie evitate pierderile de re- tare ocupate cu această culţii-
nivelul exigentelor pe care ţa a creat mai bnn, de aceea rrstul tării, să Ic redea în toa­ crurile nu stau cliiar aşa. to­ de trecutul glorios dc luptă, coita iar apoi, după culturile ru urmează să sc Insăminţez^
no angajăm să facem totul pen­
partidul, poporul nostru Ie pun oamenii noştri de ştiinţă tre­ tă măreţia lor. A rtiştii au da­ varăşi Răscoala din 1907 nu a tru a asigura înaintarea con­ unirii în cooperative aqricole. j respective pe suprafeţe însem­ giîu Nici la scvisui cartofilor
în fata intelectualităţii. Noi, buie să fie creatori, să contri­ toria să lase scris urmaşilor, drumul socialismului. Acuma j nate urmează a se însămînţa nu se sta mai bine, lucrarea
conducerea partidului si stalu­ buie la progresul qeneral al peste veacuri, mărturii despre fost o întîniplare. ri rezultatul tinuă a patriei pe culmile pro- este evident pentru toată Iu- j grîu, orz sau secară. Cbiar daca fiind realizată abia pe jumăta­
lui. dăm o apreciere deosebită ştiinţei (aplauze), lată de ce. ceea ce au fost în stare să creşterii conştiinţei ţărănimii qresului şi civilizaţiei, ale bu­ mea că numai pc această cale [ culturile tîrzii nu te din suprafaţa planificată
activităţii destăşurate de inte­ tovarăşi, nu este suficient să creeze oamenii, constructorii noastre, a setei ei străvechi dc năstării (urale prclunqitc). constitui»3 Dorind să aflam dc* ce sc lu ­
lectualitatea ieşeană în dome­ vorbim de Petru Ponî sau de libertate şi o viată mai bună agricultura românească se plante premergătoare pentru crează cu „încetinitorul", nc-.i
niul învdtâmintohii. Intr-ade­ alţi oameni de sliintă din tre­ Dacă ţărănimea noastră poa­ cerealele de toamnă, sc impune trebuit mult timp să dăm de
văr. aici, In acest puternic cen­ cutul laşilor. Trebuie sa ne Răscoala a fost consecinţa u­ te sâ-şi clădească astăzi viata eliberarea grabnică a terenului ulmule preşedintelui şi ingine­
tru universitar al României, se propunem să avem nu linii), ri nui regim ce se cerea înlăturat aşa cum doreşte aceasta sc da în vederea executării ogoare­
obţin rezultate bune. M ii şi mii zeci de Petru Poni, zeci dc ma­ o dală pentru totdeauna. Răs­ toreşte în primul rind faptu­ lor pentru culturile ce se vor rului. Asta mi pentru că ci se
Insâmî-iiţa în primăvara viitoa­ aflau undeva pe cîinp. ocupaţi
re. cu treburi urgente legate de
Pentru efectuarea în ritm ac­ campanie. Preşedintele s-a ară­
celerat a recoltărilor in fiecare tat la fată abia cînd „telegra­
încheierea vizitei în Judeţul Iaşi Vizita în Judeţul Botoşani unitate au cxislat condiţii cli­ ful fără fir" al satului i-a dat
dc veste că este căutat. Pe loc
materice din rele mai p ric in ii u
Tn ultimele 7-8 zile vremea s-a >-a M Mistificai : ,.ain (<M m
menţinut deosebii de favorabilă capul salului spre Cerfej, unde
La întîlnireo cu intelectualii fost subliniată în repetote rîn­ Mare a avut loc un scurt mo­ Plecînd din laşi conducători: cu. Nico'oe lorgo, Ştefan Lu- lor răscoale ţărăneşti ce avea pentru culesul porumbului, re­ se culege porumb" Adică exact
din municipiul 1 o şi ou luat cu duri de puternice oplouze ment evocator al gloriei M ol­ de partid şi de stat ou (ost chion si pe mulţi alţi cărturari să cuprindă inlreoga Moldovă, coltarea cartofilor şi a altor unde-I cântasem şi paznicul de
vintul tovarăşii Miu Dobrescu, Intilnirea a prilejuit o vi­ dovei Actorul Teofil Vîlcu de so Iu toţi cu căldură de locui­ şi artişti ; de pe aceste me- Muntenia şi Oltenia, de pe culturi, precum şi pentru pre­ rlm p ne-a spus; „A zi nu l-am
prim-secretor al Comitetului ju- brantă monifestore a adeziunii lo Teotrul National a rostii cu­ torii străvechilor aşezări mol­ leoguri au pornit în 1907 morile aceste pămintun şi-ou ridicat gătirea şi insămînlarea terenu­ văzuf deloc pe preşedinte" E
deţeon Io şi ol PC.R, preşe­ oomenilor de ştiinţă, ortă şi vintele de neuitat ole marelui doveneşti de pe drumul Boto- răscoale ţărăneşti, care ou cu­ glasul oropsiţii cu şase decerni lui. Cunoseindu-se stadiul in- clar deci... Dc altfel preşedin­
dintele Consiliului popular ju­ cultură dm laşi Io politico in­ voievod Ştefon, din piesa lui şonilor. prins întreaga ţară. în urmă. tîrziat al lucrărilor aqricole do tele Petru Motoc nici nu cu­
deţean, acad. Cristofor Sunio- ternă şi externă a partidului Delovronceo „Apus de soare" : Ora 1 1. La intrareo pe teri­ Ţinut de legendă. împodobit Cu ad iacă emoţie conducă­ toamnă era necesar ca în co­ noştea situaţia reală a lucră­
nescu, rectorul Institutului poli­ nostru. Cei prezenţi şi-au expri­ „Moldovo este o u-moşilor. o toriul judeţului Botoşani, oas­ cu dărnicie de natură. înfru torii de portid şi de stot se rilor din unitate.
tehnic „Gheorghe Asachi", mat hotărirea fermă de o spori urmaşilor urmaşilor voştri. în peţii sint întimpmoţi de mii de museţot si mai mult prin hor opresc în foto unei plăci co­ operativele agricole să lie mo­ Inginerului Valentin JivănevS-
toate
bilizate şi concentrate
prol. dr. docent Mirceo Pe- eforturile in educoreo tinerei veacul veacurilor" Corul a re­ ţăroni îmbrăcoţi In portul stră­ nicia şi priceperea locuitorilo» memorative, „Glorio luptătoii- cu i-am dat de urmă abia sea­
existente
forţele şi mijloacele
trescu-Dimbovîto, directorul In­ generaţii, pentru dezvoltarea luat aceste cuvinte emoţionante moşesc. core ii oclcimâ înde­ săi. judeţul Botoşani se înfăţi­ lor împotriva jugului burghe- la urgentarea acţiunilor amin­ ra. De la or-a 16 Împreună cu
stitutului de istorie şi arheolo­ Ştiinţei, artei şi culturii in scopul în mijlocul nesfirşitelor urale lung, manifestindu-şi bucurio dc şează astăzi ca loc al unor zo-moşieresc pentru pămint tite instructorul U.J C.A.P . Foro a
gie al Filialei dm laşi o Aca­ înfloririi continue o României ole ieşenilor core i/mpleou o i avea în mijlocul lor pe con­ prefaceri înnoitoore, ce ri-oi şi libertote — stă înscris în Asemenea sarcini deosebit fost plecat la o „op erativă" de
demiei, pictorul Don Hotmonu, socialiste. Piaţa Palatului. Se ovaţioneoză ducătorii partidului şi stolului pus pecetea pe fiecore aşe memoria veşnică o pietrei de importante au stat şi ştuu urmi trei ceasuri Iu CIouuliul
prol dr. Constontin Negoită, Seoro. conducătorii de partid pentru Partidul Comunist Ro­ începe vizita de lucru. Vechi zare. Mărturii vii, evoeatoore ole şi în fala cooperatorilor din popular comuna! Hurău. La ce
prol dr. Constantin Corduneo- şl de stat au osistot Io un mân, călăuzitorul încercat ol pămint românesc, pomenit o- ocelor 2 i fe istorice, aici f o: satele Bîrsău, llorău şi Bam- a folosit această şedinţă ? In-
nu, poetul Corneliu Sturru şi spectacol folcloric susţinut de desea de cronicari, ţinutul Bo­ de gardă bătrîni core au trăit potoc Cum s-a acţionat în<71 uineru) ne-a spus ca s-a Ideui
Alexondru Husar, preşedintele poporului nostru
colectivul Teotrului Noţionjl Vizita conducătorilor de toşanilor a înscris pagini de Vibranta evocare a însmgerotu! februarie 1907. pentru înfăptuirea lor ? doar o simplă confruntare do
Comitetului judeţean pentru „Vosile Afecsandri” şi de an­ neuitot în istoria poporului cifre. Dc cifre care arată că
potlid şi de stat lo laşi s-a în­ In satul odinioară flămînd —
cultură şî artă. sambluri artistice locale. nostru Pe oici şi-o dus Ştefon luptelor revoluţiona­ numit ostăzi Flăminzi doar pen­ lucrările merg destul de slab.
cheiat cu o intilnire tovără­ cel Mare oştite !o biruinţă ; am adăuga noi. Arest exem­
Primit cu puternice şi înde­ Lo ieşirea din tcotru. mii de tru a eterniza un nume intrat Lipsă de oameni
şească cu activul de portid din oici moi stau şi ostăzi mărturie plu ridică din nou un mare sl
lungi aplouze. in încheierea în- ieşeni au intîmpinat pe tovo- ctitorii de seamă ale lui Petru re ale ţărănimii in istorie — se desfăşoară o acul semn dc întrebare: clnd
judeţul Io şi core a ovul loc in impresionantă evocare a zile­
tîlnirii o luat cuvintul tovarăşul răşii Nicolae Ceouşescu, Ion Roreş. Alexondru Lăpuşneonu. sau de anume organele comunale
Palatul Culturii. lor răscoalei.
Nicolae Ceauşescu. Cuvîntarea Gheorghe Maurer şi pe ceilalţi Ieremia Movilă şi ale oltor Coloano de maşini se în­
domnitori ; aceste meleaguri dreaptă spre comuna Flămln/i
secretorului general ol C C. al conducători de portid şi de iniţiativă ?
au dăruit spirituolitătii romă — cuvînt intrat în legendă. Dc-
P.C.R., oscultotă cu un deose­ stat cu urale şi ovaţii. neşti oameni de seamă : pe aici o pornit, in primăvoro de
bit interes de cei prezenţi, a In faţa statuii lui Ştefan ccl Mihoi Eminescu, George Enes' flăcări o lui 1907, valul mori­ La C A P . Bîrsău este foarte
uşor de constatat stadiul re­
coltărilor plivin d tarlalele ocu­