Page 64 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 64
S O C IA L I5 M U L UI ^
m a conducătorilor de partid SECVENŢE INTERNATIONALE
stat în judeţul Botoşani ITALIA: Mişcarea IN AUSTRALIA: Acfiunl
grevistă ia amploare dc protest împotriva
războiului din Vietnam
Cuvintul rostit Ayerpres, Giorqio Pastor*, în care au cerut să se Inter CANBERRA î? (Aqerpres). damente prevăd pedeapsa cu
RO M A 17. Corespondentul
industriei
vină în
favoarea
locale La Neapole, Palermo,
tra n sm ite : In Inlreaqa Italic
au loc qreve în cadrul cărora Bari, Brindisi. Siracusa şl în In oraşul australian Melbournc- închisoare a tinerilor care se
oamenii' muncii protestează vut loc greve generale, spri au avut loc miercuri demon sustrag serviciului militar sau
alic oraşe meridionale au a
refuză ordinele de Incorporare
N I C O L A E C E cedierilor si revendică salarii jinite în mod unitar de col* condamnării de către autorită pentru a pleca să lupte alături
straţii
de protest îm potriva
împotriva şomajului si a con
războiului din
Vietnam şf a
de r.ruuele amcricano-saiqoneze
eqale pentru muncă egală (In
trei
mari cerut rale sindical'*
prezent, Italia este împărţită italiene. Joi au declarat cea ţile australiene a tinerilor în Vietnamul de sud Reprezen
In aşa^numi'telc „zone de sa de-a doua grevă qenerală de care refuză să participe la in tanţi ai clerului din Melbournc
larizare" în care există dife 48 de ore, 40 000 de oameni ai tervenţia militară din V ie tn a au organizai o demonstraţie de
la mitingul din comuna Flămînzi renţe în retribuirea muncii) muncii din Latina, revetidi- mul de sud. Participanţii la de nuleze legea In baza căreia
protest certnd guvernului să a
monstraţiile iniţiate de orqani-
aşo-numi-
cînd desfi-inţarca
avut
La
loc
Cosenza
a
miercuri un mitinq Ia care au telor zone de salarizare. zatin „Salvaţi copiii noştri" au tinerii australieni care refuză
treaqa ţărănime din România rilor, a fost sprijinul de nădej se poale asigura pacea în în participai peste 10 000 de oa Şi în oraşele din nordul cerut anularea amendamente să lupte în Vietnam Slot defe
nu va precupeţi nici un efort de In lupta pentru neatirnarea treaga lume. Noi vom face si meni ai muncii din regiunea Italiei mişcarea grevistă a lor la legea cu privire Ia riţi justiţiei condamnaţi «i a-
(U nnore din j* o g . \ ) .Calabria. Ei au cerut ca auto căpătat din nou amploare In
pentru a obţine rezultate lot principalelor române, pentru în v iilo r totul pentru n dezvol serviciul militar. Aceste amen runcati In închisoare.
mai bune în activitatea coope unitatea naţională, iar azi, ta continuu prietenia cu ţările rităţile să intervină în fa- provincia Veneţia, şi îndeo
rativelor. a întreprinderilor do alături dc clasa muncitoare, socialiste, colaborarea cu toate voarca regiunii lor, deoarece sebi în zona industrială a
poate dezvolta rapid, poale asi stat, pentru a obţine re constituie un sprijin de nă popoarele lumii în lupta pentru în ultim ii ani cifra investi provinciei — Porto Marghera,
gura recolte îmbelşugate, creş colte lot mai mari. dejde al politicii partidului de parc si proqres (aplauze). ţiilor a scăzut foarte mult In
terea bunăstării ţărănimii, pro- Ştiţi, tovarăşi, că despre dezvoltare si înflorire a Româ Daţi-mi voie, tovarăşi, să vă zeci de miri de oameni al Populafia globului
qresul înlreqii economii naţio răscoalele din 190“ s-a scris niei socialiste, de apărare a urez din toată mima dumnea Calabria, sporind in acelaşi muncii se află în grevă. La
nale (aplauze puternice). mult. Ele au inspirat pe scrii independentei şi suveranităţii voastră. cooperatorilor din Flă- timp numărul şomerilor. La Pisa în cursul unei manifesta
Mai avem. desiqur, tnră tori, pe artişti plastici Rebrea- patriei (aplauze, urale). Noi minzi — comună cu o denumi Palermo. mii de oameni ai ţii declarată în semn de pro NEW YORK 17 (Aqerpres). — Potrivit datelor anuarului
multe de făcut. Ogoarele pa tri nu a scris minunat despre ştim că urmaşii celor care şi-au re istoriră ra m nu mai cores muncii au participat la n demoqraflc al O,N U ., apărut joi, In perioada iulie 1%6 —
ei noastre păstrează Ineă răscoalele din 1907. Cei tare dat viaţa pentru a dpvrni stăpini punde realităţilor de azi, dar test împotriva concedierii 3 Iulie 1967 populaţia globului a crescut cu 65 de milioane,
multe rezerve nefolosite. ‘Tre au scris, au sculptat, au pictat pe pămînt nu vor admite nicio care aminteşte vremurile lupte ,,veghe" In Piazzo Politeamn, 300 de munciitori din între cifrtndu-so la 3.4 miliarde oameni. In această perioadă popu
buie să organizăm în asa fel sau au compus atunci despre dată ca pomîntnl patriei să se lor eroice — întregii ţărânimi prinderile „Sfliint Gobain", au laţia a sporii In medie cu 180 000 de oameni zilnic ceea ce
activitatea fn cooperative şi lupta ţărănimii au trăit acele alle sub jugul străin, că ei vor d in judeţul Botoşani urarea avut loc oiocniri între de reprezintă un ritm dc creştere de 1.9 la sută Dacă acest ritm
în întreprinderile d* stal In vremuri, le-au înţeles şi le-au apăra cu viaţa independenţa si (1p a obţine succese tot mai Demonstraţii va continua, se arală în anuar, pînă In anul 2006 urmează
cit să folosim cu maximum d~ redat în cuvinte, in culori sau suveranitatea patriei socialiste mari în creşterea producţiei a- monstranţi şl poliţie. ca populaţia globului să se dubleze.
randament mijloacele puse de în muzică, au exprimai năzuin (aplauze, urale) qrim le, In dezvoltarea coope
stat la dispoziţie pentru creşte ţele de liberlate şi drepiate România, ca (ară socialistă, rativelor, venituri tot mai mari, şi tulburări
rea într-un ritm tot mai rapid a ale ţărănimii româneşti Aslă/Î are mulţi prieteni Avem prie o viată toi mai îmbelşugată.
producţiei agricole. Numai pe trăim alte vrem uri Dar şi azî teni în ţările socialiste Obţi- Vă urez să întăriţi continuu în capitala
această cale pot spori ven itu avem scriitori. compozitori, nind succese toi mai mari în prietenia şi alianţa cu (raţii CURIER • CURIER • CURIER
rile fiecărui cooperator, agri- pictori, sculptori, oameni de construcţia socialistă, fiecare voştri muncilor!, cu clasa mun statului Jamaica
cullura poale contribui tot ma! rreatie Trăind vremurile noi popor îsi întăreşte ţara şi în citoare. cu intelectualitatea, u-
mult la rresleren avuţiei ma de bunăşt.arp, de înflorire acelaşi timp întăreşte forţa ge niialea poporului în jurul
teriale a patriei socialiste. Ţă continuă a salului românesc, nerală a socialismului, face im partidului şi guvernului — KINCSTO N 17 (Aqerpres)
rănimea noastră, aliatul de nă sperăm că ei vor şli să redpa posibil un atentat la indepen forţa rare asigură trium ful so Unităţi alo poliţiei şi armatei R S Cphoslovace. a pleca! Joi
dejde a! rljs e i muncitoare, *>! viu năzuinţele şi înfăptuirile denta şi suveranitatea nalio- cialismului in România, înă l au patrulai In cursul nopţii de spre patrie.
aduce contribuţia ir.i mai acti dc azi ale ţărănimii, să înfăţi nală a statelor noastre Avem ţarea României pe ru lm i tot miercuri pc slrăzilr capitalei Orqanizaţla din Berlinul
vă la dezvoltarea socialistă a şeze deceniile în care oamenii prieteni şi în ţările cu alte o- mai înalte de progres şi c iv i Insulei Jamaica, după demon * 0 * occidental a Partidului naţio
României, la desăvirsirea con muncii, eliberaţi de exploatare, rin dm ri sociale, deoarece par lizaţie — sîi vă aduceţi con tri straţiile şi tulburărulo care au nal democratic de orleotare
strucţiei socialiste, la crearea Infrinqind nenumărate greu tidul şi guvernul nostru dez buţia la întărirea independenţei avui loc în acesl oraş. O sinqură docnfre a fost neonazistă s-a autodizolvat
condiţiilor pentru a trece la tăţi, făuresc o soriclatp nouă, voltă continuu prietenia alît cu Si suveranităţii patriei noastre Tulburările au fost declan semnalată miercuri între fo r noaptea trecută. Această mă
lăurirea comunismului în ra- societatea bunăstării tuturor lările socialiste, cit şi cu cele socialiste (aplauze, urale). şate miercuri de demonstraţiile ţele patriotice sud-vielname- sură a fost luată pentm a
tria noastră (aplauze, oralei. c pI ot ce muncesc în România lalte popoare. Numai pe aceas Vă doresc la toţi multă să studenţilor de la „U n iversita ze $i trupele amerlcano-sal- evita interzicerea partidului,
Sîntem ronvin i că ţărănimea (v|j aplauze) tă rale se pot asigura condiţii nătate, o via|ă tot mai îmbel- tea Indiilor dc vest" di>n King- qoneze. In apropiere de Glo recomandată de Senatul Ber
dio Flămîn/i. ţărănimea dm ju M-am referit la faptul că de dezvoltare paşnică şi de suqată >i fericită (aplauze, u- slon. Mnh. un batalion dc infan- linului occidental
deţul Botoşani, la fel ca Sn- ţărănimea, de-a lungul v ra c u bunăstare pentru fiecare popor, rale puternice, prelungite). Demonstranţii s-au îndreptat terle aparţininri unităţilor
spre reşedinţa prim ului m i quvernulul de la Saigon a ♦ O *
nistru, Muqh Shearcr, şi a m i că2ut intr-o ambuscadă a pa
Continuarea reporfâjniui de Sa vizita nistrului de inlerne, proleslînd trioţilor. După rlteva ore de Harold Wllson, a anunţat id
Primul ministru al Angliei.
luptă, la căderea nopţii, qru-
împotriva refuzului guvernului
de a permite întoarcerea în pul de patrioţi s-a repliat Camera Comunelor o reorga
ţară a dr. W aller Rodnei, profe Pierderile suferite de saiqo- nizare a citorva ministere şl
conducătorilor de partid şi de sfat sor la TJniversita-lea din Kînq- „uşoare*. De asemenea. ca departamente Potrivit măsu
nezi au lost calificate
se
adoptate,
Ministerul
rilor
ston, exclus din rîndul cadre
lor didactice universitare sub menţionează că patru vehicu Commonweallh-ului fuzionea
pretext că a participat Ia o le blindate au fost avariate. ză cu M inisterul Afacerilor
Externe, urmînd ca noul mi
în judefu! Botoşani conferinţă a scriitorilor neqri. nister să fie condus de actua
ţinută recent în Canada
Politia a intcrveniil pentru a lul ministru de externe, Mi-
Federaţia studenţilor si U chael Stewart. O altă măsură
împrăştia pe demonstranţi uti-
niunea studenţilor universi se referă la reorganizarea
vîntu! tovarăşii Gheorghe Ghî- de producţie dm Conceşti, pro ortei noastre interpretative, me lizînd gaze lacrimogene şi opc- tari din Panama au dat pu
nea. Maria Vosilache, munci fesoara Mono Zaiţ de lo liceul sagerului neobosit ol umani;- rînd arestări. Unităţi ale arma blicităţii o declaraţie comu M inisterului ocrotirii sănătă
ţii şi asfqurăriîor sociale şi
• • ; j " toare Io uzinele textile „Mol nr. 1 din locO'litate. mului românesc şi al dragostei tei au fost aduse în sprijinul nă in care işi exprimă pro transformarea Iul în M iniste
dovo". profesorul Ştefon Dra- Intr-o atmosferă de more en de frumos o poporului nostru politici. testul împotriva recentei lo rul serviciilor sociale. Pre
gomir. directorul liceului „A u tuziasm. io cuvintul tovarăşul ☆ In cursul tulburărilor care
In semn de pios omagiu a* gust Treboniu Laurian", Eroul Nicoloe Ceauşescu. au urmat acţiunilor de repre v itu ri militare de stat. Sem mierul englez a cdmilBftral.
dus memoriei celor căzuţi în Muncii Socialiste Mihai Bîrliga, Cuvîntarea secretarului ge Vizita de lucru o conducăto siune, poliţia si armata au des natarii declaraţiei subliniază totodată, ea Direc|la pentru
1907, conducătorii de partid preşedintele CAP. Romo, ş neral al Comitetului Central ol rilor de partid şi de stot în chis focul uciqînd o persoană. că acţiunile juntei mititare problemele serviciilor de stal.
şi de stat depun o coroana de Ion Dragomir, pnm-secretar al partidului este subliniată in -e- judeţul Botoşani o constituit o S-au înregistrat, dc asemenea, „subminează bazele orindui- aliată sub tutela M inisterului
flori in faţa plăcii comemora Comitetului judeţean al U.T.C petote rînduri de puternice a nouă şi elocventă expresie a mai mulţi răniţi, dintre care rii democratice din tară $) de Finanţe, va fi trecută sub
tive. In uralele mulţimii. core plauze şi urale. Participanţii lo unităţii de nezdrunemot a po unii au fost internaţi la spi duc la instaurarea unui cli eontrolul Departamentului
Nu departe de oi ci, urmaşii porului nostru, a sentimentelor talul din Kiriqston. pentru problemele servîcliîoi
umple pînă la refuz piaţo adunare ovaţionează îndelung, de înaltă dragoste şi profundă mat dc nelinişte şi teamă*. de stat.
răsculaţilor, ţăranii liberi ai
teatrului, io cuvintul tovo.răşu! scandează lozinci pentru Parti încredere pe core oamenii
□ mior noştri, ou ţinut să înfă
Nîcoloe Ceauşescu. dul Comunist Român, pentru muncii de pe aceste străbune ♦ O *
ţişeze înalţilor oaspeţi, ca o re
Mitingul ia sfîrşit într-o at Republica Socialistă România. plaiuri romaneşti le nutresc INDIA. Vedere de Io Centrul Reprezentanţa din Dar Es Salaam a Frontului de Elibe
plică a istoriei, belşugul roade mosfera de entuziosm general Premiul Nobel pentru de cercetări şi experienţe in rare din M o/am bic ( F R E L I M O . ) . a dat publicităţii un comu
lor culese de ei O expoziţie Cei prezenţi işi exprimă prin 1îr faţă de Partidul Comunist Ro vederea folosirii soteli|ilor de nicat în care se arata ca o dată cu începerea sezonului us
prezintă mostre de produse a ovaţii şi aclamaţii puternice Lo Dorohoi. conducătorii de mân. foţă de conducătorii săi. literatura pe anul 1968 c o m u n i c o t ' i Io Ahmeda- cat. colonialiştii portughezi, care au intensificat operaţiunii^
gricole şi înfăţiseoză cele moi odeziuneo lor puternică Io po partid şi de stot foc un ultim Locuitorii judeţului ou ţinut să bad. Acest centru este prevâ- „d c curăţire" re teritoriul m0 2 ambican, au suferit însemnaţi-
de seamă realizări economice litico partidului, la măsurile popas Io Muzeul memorial asigure cu acest prilej condu STOCKHOLM 17 (Ager- iu l a face parte dintr-un sistem pierderi în oameni şi tehnică militară Trupele portuqheze
şi sociol-culturole din această luate pentru înflorirea patriei, „George Enescu". cerea de partid şi de stat că preş). — Premiul Nobel pen global de comunicaţie. dislocate In M o/am bic încearcă să compenseze pierderile
işi vor înzeci eforturile in ve- j
comună îşi exprimă hotărîreo de o lup Conducătorii de portid şi de tru literatură pe anul 1968 suferite în lupte prin efectuarea unor raiduri aeriene asupra
Peste 15 000 de săteni, repre ta neobosit pentru troducereo stat viziteoză sălile muzeului, dereo traducerii in viaţă a ho- n fost conferit joi scriito unor localităţi paşnice. In timpul unor astfel de opera
zentanţi a< ţărănimii coopera lor în viaţă. Se scandeozâ mi unde sint expuse 600 de ma târîrilor Congresului ol IX-lea rului japonez Yasunarî Kn- ♦ O * ţiuni. se arată în comunicat, trupele portuqheze folosesc na-
tiste din judeţ, participă apoi nute in şir numele partidului, nuscrise. fotografii şi fotocopii, şi ale Conferinţei Noţionole, wabat pentru „arta sa nara Alexei Kosiqhin, preşedia- palm, îndeosebi împotriva po rulaţiei din provincia Nyassa. In
Io o însufleţită adunare popu voriote documente personole că vor vegheo Io opărorea cu
ol secretarului general ai CC tivă care exprimă cu o sen lele Consiliului de M iniştri această regiune, detaşamentele FR E L I M O au obţinut în
lară, Adunarea este deschisă ol P.C.R., tovarăşul Nicoloe La plecare, oaspeţii consem- ceririlor revoluţionare ole Româ sibilitate plină dc fineţe al U R S S., care s-a aflat Ia ultima vreme o serie de succese importante în lupta de eli
de tov. Gheorghe Ghineo ; iou Ceauşescu. neozâ in cartea de onoare t niei socialiste şi că vor mi caracteristică spiritului japo Praga la (nv|la(ia guvernului berare naţională.
cuvintul Constantin Călin, pri Cu prilejul vizitei Io Muzeul lita neobosit pentru triumful
memorial „George Enescu". Ideilor păcii şi socialismului in nez". v
marul comunei Flămînzi, Mir- Yasunarî Ka^abat este
ceo Călin, preşedintele C A P, In mijlocul aducem un cald omagiu me lumea intreogă. prim ul scriitor japonez, dis
Ripicenî, deputat în Mareo A- moriei genialului creator ol Reportaj re ol i z ot de tins cu premiul Nobel pen
dunăre Naţională, şi profesorul rapsodiilor romone, compozito tru literatură. A lţi doi com
Virgil Baraboi. oamenilor muncii rului şî artistului care o fpcul GEORGE RADU CHIROVICI, patrioţi ai săi sînt laureaţi CURIER - CURIER • CURIER
Primit cu vii şi însufleţite^ o- să strălucească pe toate me ŞTEFAN BRATU, ai premiului Nobel pentru
plauze, io cuvintul tovarăşul din Oorohoi ridianele globului nestematele NICOLAE VAMVU, fizică.
Nicolae Ceauşescu, muzicii româneşti şi virtuţiile PETRU UILACAN
Cuvintoreo este subliniată în
Coloana de maşini se în r --------- ..................... ■ ■ ■ • - • -n!u>g»Hr«'W T*- 1 5
repetate rîndurl de ovaţii
dreaptă apoi spre oraşul Do-
furtunoose. Ultimele cuvinte
rohoi, străbătînd ţinuturile nor Lupte violente
sînt ocoperite de urale ; dice ale judeţului. Este un colţ C lU D A D DE M EXICO 17. te, este mereu in atac. si Drim bâ (România) — 4 v ic A\cdalia dc aur a revenit ordinar fn care le-a întrecut
se scandează ,,P.CR.'\ (Dc la trim isu l Aqerpres, llie punctează de două o ri con torii. I inlrînqere — meda recordm anului mondiol, a- pe enqlezoaica L illlan Boord
de ţoră cu frumoose şi înflo secutiv: 4— 4. Moment de lie dc aur ; 2. Jeno Kam uti m encanul Bob Scaqren.
„Ceouşescu". ritoare plaiuri, este locul unoi Goqa). Vă transmit din sa (Unqaria) — 3 v ic to rii. 2 In- Cea mai dram atică cursă a $i americana Jarvis Scott, a în R.A. Yemen
In drum spre Botoşani, oas la te le xu rilo r C om plexului marc tensiune. Atacă Reve cucerit prim a medalie de aur
vestigii care evocă vibrante pa Irin q e ri — medalia dc ar- zilei a lost, (ărâ îndoială, fi
peţii sint din nou solutoţi cLe sportiv Maqdalena M ixhuca nu. dar Drimbâ, Intr-un elort pentru cu lo rile Franţei.
gini de istorie şi cultură ro qint ; 3. Daniel Revenu nala la 200 m plat mascu
mulţimeo ce străjuie, în fiecore din Ciudacl dc Mexico, unde suprem, punctează decisiv. T itlu l olim pic la pe/ifaf/on
mânească. (Franţa) — 3 vic to rii, 2 in- lin. cîsliQQlă dc a lle tu l ame
comună, şoseaua. Lo Botoşoni Qcum cilcva minute, in salo Explozie de aplauze: rom â rican dc culoare, Tommic a revenit atletei vest-qerm a- S.AN.AA 17 (Aqerpres). —
osîstăm Io o impunătoare mo- Oraşul Dorohoi. inveşminlot de arme, am aplaudat stră nul Ionel Drimbâ este cam irin q c ri — medalia dc bronz; Sm ilh cu 19"8/)0 nc Inq rid Becher. româncă UDităţi militare ale quvernulul
4. C ristian N o d (Franţa) —
Tinăra sportivă
pion o lim p ic i Solia sa. Ile a
nifestoţie de ataşament faţă de astăzi sărbătoreşte, face con lucita victo rie a scrim erului na. phnqc de bucurie, an 2 v ic lo rii, 3 in lrin q e ri — (18 M u ltip lu l campion sovietic C ornelia Popescu a ocupat republican yomenit au lansat
politica partidului, de neţăr ducătorilor de partid şi de român Ionel Drimbâ, încu tuse p rim ite ); 5. Jcan-C lau- la aruncarea suliţei, lanis miercuri o amplă operaţiune de
murită dragoste pentru condu stot o entuziostă primire. In nunat cu la u rii dc campion treno rii. sp o rtivii noştri pre dc Maqnan Lusis nu $i-a dezm inţit con locul 22 (cu 4.435 punefe), deqajare a şoselei Sanaa—Taez,
in
zenţi în sală îl poartă
(Franţa) — 2
cătorii săi. Din maşini, oaspeţii înlîmpmareo oaspeţilor ou ve olim pic la lloretă. Drim bâ a Irium l. O victo rie senzalio- v ic lo rii, 3 In lrin q e ri (22 tuse stanta rezultatelor din anul din 30 dc concurente care anunţă agenţia France Presse,
au term inat proba.
răspund cu căldură oclomo- nit mii şi mii de locuitori care luptat extraordinar in finala p rim ite) ; 6 . M ih ai Ţiu olim pic, reuşind sd in/re fn citind surse din capitala Repu
fluturind steguleţe roşii şi trico acestei clasice probe, dove- naki, s1 prim ul litiu in a- Num erosf spectatori pre blicii Arabe Yemen. Această
ţiilor mulţimii. zenţi la Arena M exico au a-
In faţa liceului ,,August Trc- lore. buchete de flori, scandînd dindu-sc un muşchetar demn principală cale dc comunicaţii
numele partidului şi ol patriei de iafma pe care şi-o cuce plaudat un nou succes al s-a aflat în ultimele tuni sub
boniu Laurian", coloana se rise in u ltim u l timp. El a fă p u q ilistilo r români. In lim i
opreşte pentru cîteva minute. dou glos bucuriei de o-î avea controlul forţelor regaliste spri
în mijlocul lor pe conducătorii cui fa fă cu eroism asa ltu ri tele cateqorici cocoş. N ico- jinite de mercenari, care au
In numele celor 10 000 do
României socialiste. lor co a liţie i (lo re tiştiio r fran laie G iju l-a fn/rect// la lansat repetate atacuri asupra
elevi — oproape o treime dm cezi. Daniel Revenii, Jean- puncle pe am ericanul Sa-
populaţio oraşului — pionierul Vizita de lucru începe lo Claude Maqnan si C linstia iv m uci Goss. •apitalei yemenite. Potrivit in
Coste! Hîncu adresează secre tinăra fabrica de confecţii N oel .şi ale „ ve te ra n u lu i“ După potru zile de în tre form aţiilor provenite din Sanaa.
tarului generol al C C. ol P C R Oospeţii sint informaţi că pio maqhiar Jeno Kam uti. lu ceri olim pice, în clasam entul miercuri dupa-amiază ao con
cuvintele colde de bun venit ; nul pe primele trei trimestre cind pc podium ul cel mai neneral pe medalii. România tinuat să se desfăşoare lupta
mulţumind pentru grija ocor- ale anului a fost îndeplinit lo Ina/t. ocupă locul patru cu 2 me violente între trupele quver*
dotă dezvoltării învăţomintului. toţi indicatorii. Prevederile Io dalii de aur si una dc ar nului republican şi elementele
Finala a avut o dcslaşu-
Coloono de maşini străbate producţio marfă au fost depă rarc dram atică, finind pc qint. Pc prim ul loc se allâ reqalisle. Operaţiunile m ilita r*
străzile oraşului îndrepiindu-se şite cu 11 la sută, iar la pro spectatori într-o permanentă S.U.A, (6 aur. 2 arqint. 4 ale trupelor republicane sînt
spre uzinele textile ,,Moldova" ductivitatea munci cu 2,2 lo încordare. Reprezentantul bronz, urm ată de U.R.S.S. conduse direct de către Hassan
Vizîtorea întreprinderii începe suta. In toată aceostâ penoo- nostru a cîstiQOt cu 5— 0 p ri (3— 1— 4) si Kenya ( 2 - 2 - 0 ) . Al Amri, prim ul ministru al
dă. fabrica a realizat şi livrat Ionel Orîmbă - campion olimpic la floretă tării, caro îndeplineşte sl func
cu secţia filotură. Reţin a te n mul asalt in la (a fostului
ţia ringurile moderne, moslrv confecţii de calitate. campion m ondial Kam uli. In FOTBAL : ţia do comandant şei a) arma
de o înoltă productivitate core Se viziteoză principolele sec continuare, Drimbâ îl în tre ceasta prcsliqioasă d is c ip li (România) — 1 victorie, 4 posesia m edaliei dc aur si să In cel mai im portant meci tei republicane.
produc fire de bumbac şi de ţii. Lo trecerea oospeţilor, mun ce pc cel de-al doilea lina- na olim pică. Pentru a trib u i in lrin q e ri. stabilească un nou record o al zilei, deslâsurat la Guada- Potrivit agenţiei France
celofibră. Se vizitează apoi citorii se opresc o clipă din list al nostru, M ihai Ţiu, dar rea m edaliilor dc arqint si Ş irul neîntrerupt de recor lim pic. Dar după cile em o lajata. selecţionata Bulqariel Presse, trupele guvernamentale
ţesătorio unde se produc In lucru şi oplaudo cu însufleţire, pierde surprinzător cu 2— 5 bronz s-a disputot un barai d u ri m ondiale si olim pice a ţii I Abia la a sasea si u lti a term inat la eqalitatc 2— 2 au lansat asupra poziţiilor re-
fiecore zi 120 000 de metri-pă Tovarăşul Nicoloe Ceouşescu la Noel. Intre timp. Ţiu ciş- in tre K am uli si Revenu, v ic continuat si in ziua a patra ma încercare a accsfe; p io - (1— 2) cu lorm afia Ceho qaliste o ofensivă fără prece
traţi de ţesături, cît si nouo se interesează de măsurile tiqă cu 5—3 un asalt im por toria revenind prim ului. a concursului de atletism . be care s-a desfăşurat in slovaciei. De remarcat că dent prÎD amploarea şl violen
secţie de finisaj, una dintre luate in vederea diversificării tant la Revenu. Ionel D rim - In virstă de 26 de ani. Io După ce ita lia n u l Giuseppc tr-un v e rita b il suspans, Lu fo tb a liştii bulqari au reuşii te luptelor. Acţiunile ofensive
cele moi moderne din ţoră. sortimentelor de confecţii şi bă isi revine 5/, în asaltul nel Drimbâ are o înălţim e G entile (25 de a n i; 1,86 m : sis si-a asiqurat victo ria cu să cqaleze scorul in m inutul ale republicanilor sfat susţi
Vizita în uzină se Încheie in reolizârii unor produse cores cheie cu Maqnan, lupiîn d cu de 1.73 m si o qreutale de 85 kq). stabilise încă In ca o aruncare dc 90,10 m. Du 71 prinţr-t) lo vitu ră liberă de nute dc mal multe triburi oare
salo unde s-a amenajat o mică punzătoare cerinţelor mereu stinqa ca si el. cistiad cu 65 kq. El practică scrima în lific ă rile probei de trip lu - pă a patra inccrcarc, ma- la 11 m transform ată de sprijină guvernul de la Sanaa.
şi sugestivă expoziţie sporite ale populaţiei 5—4. După victoria lui Re că din anul 1952 Reprezen salt un nou record m ondial qh ia rul GerqeN Kulcsar Jckov. In urma acestui re Din inform aţiile transmise de
La plecare, sutele de mun Intre timp, în piaţa oraşului venu asupra lin Kam uti, doar tant al clu bu lui Steaua, noul cu 17,10 m. în cursul după- conducea cu 87.06 m sî se zultai, reprezentativa Ceho agenţia MEN reiese că repu
citori manifestează îndelung, francezul si rom ânul aveau campion olim pic a cucerit in am iczii un alt record mon credea că N ilu l olim pic ii va slovaciei — învinsă ante blicanii au respins elementele
s-ou adunat peste 15 mii de
exprimîndu-şi cu însufleţire ho- locuitori din Dorohoi. precum cile tre i v ic lo rii. M edalia dc prodiqioasa-i carieră sporii- dial, cinci recorduri o lim p i reveni. Dar In ultim a încer rior dc Guatemala — nu mai regaliste dc pe poziţiile pe
tărirea de a munci şi pe moi aur se hotăra intre ei. Asalt vd dc m al m ullc on titlu l dc ' ce si două recorduri europe care, Lusis si finlandezul are nici o sansâ de c a lifi care acestea le ocupau 1n sec
şi ţărani cooperatori dm comu
departe pentru îndeplinirea decisiv.electrizant. Em oţii in campion naţional. Iar in u l ne au încheiat această zi Kinnunen. care a realizat care. A lte rezultate : La Lon: torul sudic al capitalei. In u r
nele învecinate — Şendrirenl,
marilor sarcini pe core porbdul tribună -, crainicu l postului tim ii ani a term inat înv in - memorabilă. La căderea în 88,58 m. i-au spulberat spe Guatemala — Tailanda ma presiunii exercitate asupra
Corlăteni, Brăeşti. Ei ii întîm-
le pune in faţo poporului. dc radio francez transm ite qălor in nu mai pufin de 24 tunericului, cei peste 60.000 ranţele. (qrupa D) 4— 1 ; La Cutând lor, reqaliştii s-au retras în
pînă pe iubiţii oospeţi cu pu in direct. Drimbâ intră decis de concursuri internaţionale. de .spectatori urmăreau încă Finala probei de 3.000 m dc M exico (qrupa B); Spa
ternice urale şi ovaţii. Aici are Cel mai strălucii rezultai al regiunile muntoase din apro
Mitingul oamenilor loc o more odunare populară. pe planşă $i punctează p ri său. pină In medalia o lim p i la lum ina reflectoarelor des obstacole a lost dom inată dc nia — N iqeria 3—0 ; la Puc- pierea oraşului Sanaa. fn timpul
făşurarea fazei linalc a celei
Japonia —
bla (qrupa R) ;
mul. Revenu eqalează. dar
care
reprezentanta Kenyci,
Adunarea este deschisă de m m dnul preia conducerea, că de aur dc la J.O. din Mc- mai disputate întreceri din au reuşit să ocupe prim ele Brazilia 1— 1 înaintea dis luptelor, trupele republicare
muncii din oraşul secretarul comitetului orăşenesc punctind pe o ripostă a ad xic. este cucerirea. împreună toate tim pu rile la săritura două locuri. p u tă rii u ltim u lu i tur. cele au distrus numeroase piese de
de partid. Vasile Caba. după versarului. Punctează din cu echipa de lloretă a Româ cu prăjina, in care. pentru M arc surpriză în finala mai mari şanse de calificare artilerie, au capturat însemnate
Botoşani care Iau cuvintul Maria Titionu, n o u : 3— 1 Francezul reuşeş niei. a liftu lu i de campion prima oară In Istoria probei, cursei de 400 m femei. In- le au echipele Spaniei si Ja cantităţi de armament uşor de
muncitoore Io fabrica de con te o tuşă, apoi din nou a- m ondial. I trei a lle li au trecut in ca Urmînd toate pronosticurile, poniei (în qrupa B) si Bul-
In loto teotrului din oroş ore fecţii, Dumitru londeo, preşe va n ta j pentru Drim bâ : 4—2. Clasam entul probei de llo d ru l aceluiaşi concurs peste atleta Iranceză C olettc Bcs- qariei si Guatem alei (in q ru diferite tipuri şi o cantitate în
loc un mare miting. Iau cu- dintele cooperativei agricole Revenu isi loacă ultim a car retă (m a scu lin ): 1. Ionel Ştacheta înăl/ată la 5,40 m. son, qra fic unui finis e xtra pa D). semnată de muniţii.
B ED A C Ţ1A 51 ADM INISTRAŢIA ZIARULUI l otr. Dr. Petru Gro&f Or. IS, U i Of OQ 111% 13 63* S3.ll. TIPAR U L i întreprindere* poligrafica Baoedoara—Deva.