Page 7 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 7
CINSTIRE Agregaţii! etalon ai oţelăriiSor
VIN
cesului de topire a devenii e-
p o trivit grafi
eivm pregătite
SlderurglştH hunedorenl stnt
MUNCII într-o continuă căutare pentru cum o problemă la ordinea z*l- cului Întocmit, ceea ce făcea 9S
cu elaborarea
să se in tlrzie
lel, extinzlndu-se (a toate cup
a găsi noi soluţii tehnice care
să ducă Ja creşterea Indicilor toarele de mare capacitate. Se şarjelor. Mai mult, acest lucru
da utilizare a agregatelor şl punea deci problema utilizării ducea şi la obţinerea unul otel CICLIŞTII ts
ÎMPLINITE In mod Implicit la sporirea ace9tul stimulent al arderii In necorespunzător din punct de
vedere calitativ.
Punerea
la
cuptoare In condiţiile unei Înal
producţiei de metal. Aceste
căutări «tul generate, In p ri te eficiente economice. Mai în- punct a acestei probleme a dus
mul rlnd, de necesitatea de ttl s-a întocm it un grafic pen la un Important salt calitativ,
Incfi din toamna trecuta şt ce. Cu o parte din roadele a se realiza tn acest en un tru sincronizarea perfectă a obtintndu-se cile 8 tone de
din primăvară clnd s-a semnat agriculturii cooperatiste şl de spor de producţie de oţel de tuturor operaţiunilor, tncepînd otel pe mp de vatră $1 zi ca Dezbaterea chestiunii film u lu i tomânesc, începută
actul de naştere al noii recol stat vom putea face cunoş 180.000 tone faţă de nivelul de la sarjallzarea fierului lendaristică. cu scopul nobil de a aduce tn cinematografia naţio
te, cooperatorii, mecanizatorii tinţă pe viu In cadrul expo planului anului trecui. Pe de vechi, circulaţia trenurilor de Acest prim succes a avut da nală acel suflu nou, pe care-l aşteptăm de atîta vre
şi lu cratorii din I A.S. cu spri ziţiilor ce se organizează cu altă parte, aceste căutări tşl încărcare, dozajul încărcăturii, rul să stimuleze $i mai muJt me, se va continua (oră-ndoială tn Ipostaza cronicilor
jin u l specialiştilor au trasat, prilejul „Z ilei recoltei" la au explicaţia în dorinţa slde- corectarea şarjelor, pregătirea eforturile slderurgiştiloT care de film, consacrate pro ducţiilor viitoare (şl vrem sâ
într-o lupta permanenta cvi Deva, Hunedoara, Petroşani şi rurglştllor de a face faţă cu în mod treptat au ajuns să credem că şi de viito r) de Ia Buftea. S-a «arătat cu
capriciile vremii, jaloane tra i tn alte localităţi din judeţul succes cerinţelor mereu cres- sporească indicele de utilizare multă competentă că mal ales In domeniul comediei
nice producţiei din sectorul nostru. Aici va fl etalată p ri d n d e de metal ale economiei al acestui agregat etalon. Ast- slntem deficitari. Este de aşteptat deci ca realizatorii
zootehnic, ale celei de cereale, ceperea şl hărnicia oamenilor noastre naţionale. lel, după 0 luni de experimen să reflecteze asupra problemei, fericindu-ne. tn sflrşlt,
legume şl fructe. A cum clnd care prin munca lo r fac ca Ca în oricare altă Întrep rin tare s-a ajuns la obţinerea tn cu o peliculă reprezentativă (pentru care avem posi
s-a trecut, după obiceiul m ile pămlntul să rodească mal bo dere, şl aici clim atul cel mal mod frecvent a cîte 10 tone O bilităţi, caie să n-aibă nevoie de reclamele considera
tn
bil mai spectaculoase declt film ul In sine. (Vezi
nar. la „numărarea bobocilor", gat, pe măsura dezvoltării ba propice pentru găsirea de so de oţel pe mp de vatră şi zi z acest sens afişele film u lui „îm puşcături pe portativ", un
calendaristică, deci In medie
vina. satisfacţia muncit Îm plinite a zei tehnlco-materlale şl a ce lu ţii cu o mare eficientă eco cu cîte 3 tone mai mul*, declt de am rls cu poftă... de afiş!).
lucratorilor de pe ogoare se rinţelor actuale ale populaţiei. nomică a fost oferit de ampla la cuptoarele de aceeaşi capa Cam acelaşi lucru se tntîmplă cu noi şl in cazul
acţiune de organ-lzare ş tiin ţi
Dar cu... exprima prin unităţi de mă Pentru ca lauda muncii să flc fică a producţiei şi a muncii. trenu rilo r calde şl mergtnd citate, dar care îşi desfăşoară noii comedii a Iul A ure l Miheleş, «Vin c ic liş tii'. Cu
mal Întregită, In vreme ce o
pînă la descărcarea propriu-
sura care pe alocuri Ies
din
tiparele obişnuite. recoltă se slrlnge, . se trasea Aici, de pildă, s-a născut ideea zisă( a cuptoarelor. Aşadar, activitatea 1n condiţii normale < ce se deosebeşte acest film de un altul, frenetica că
de lucru. Este un rezultat re
dere a anului trecut, „Corigenta dom nului profesor” ?
creării In flecare sector de ac
parul ? Din m ultiplele exemple ofe ză şl coordonatele celei v ii tivitate a unor agregate etalon este vorba de o mai bună o r velatoriu care a făcut ca la o Cu n im ic i — răspundem tot noi, fiindcă film u l nu
ganizare a muncii
la acest
rita am ales doar clteva. La toare. O primă veste îmbucu acest cuptor sâ se obţină un izbuteşte să răspundă. Sau cel puţin nu vădeşte cali
cultura g riu lu i cooperatorii rătoare ne este oferită de că la care, fără prea mari efor cuptor. spor de producţie de aproape z
N-d încercat fncd nim eni tre lu crătorii din fermele a- turi materiale, cl numai prln- In lim bajul slderuiglşitilor, tăţi care l-ar situa valoric înaintea exem plului mn>
din Slmerla au dat pesle pre
— şl chiar dacă ar II lăcut-o grlcote de stat. Deşi In ultima tr-un plus de organfzare, să se toată această experimentare a 33.000 tone fată de realizările o sus citat, care ne-a lăsat o amintire apăsătoare.
vederile planului mal mult de
nu se şl le dacâ reuşea — să perioadă au lost cam multe demonstreze posibilităţile de căpătat denumirea de „tehno mediJ Înregistrate pînă acum Păcatul principal al noii comedii este absenta acu
600 kg la hectar, sporul reali QC
scrie o Istorie a geloziei. Nu „zile aparte” din cauza ploi obţinere a unor Indici de logia nr. 3". Desigur că pri la toate cuptoarele M artin de tă a comicului vizual, a cărui substituire sclrţtltoare
zat totallzlnd peste 160 de u
Incetcâm n ici noi, cd gelo lor, s-au găsit soluţii şl timp utilizare cit mal Intensivi. mele rezultate nu au fost chiar 400 tone pe şarjă. Desigur că se încearcă pnlntr-un comentariu rareori spiritual. Se
tonei De pe terenurile Irigate, o dată consolidate, aceste suc reeditează din nou acelaşi comic al fizionom iilor, care
zia-/ veche de nu se ştie la LA S . Blrcea se culeg clte p o trivit pentru ca germenii In cadrul sectorului oţelâm, aşa de spectaculoase. Dar, ma
clnd. Dar am do ri sâ addu- 7000-8000 kg porumb boabe viitoarei recolte sâ găsească sorţii acestei experimentări rea valoare a Iniţiativei con cese pot constitui o bună bază vo r să salveze cu disperare p riutr-o avalanşă de g ri
qâm un /apt petrecut, se sus la hectar, Iar producţia de car un clmp fertil penlru tncolţi- s-au oprit asupra cuptorului stă în perseverenta otelarilor de pornire spre geaeralizarea. mase situaţia m ult prea evidentă. N u există nici o In
ţine, din gelozie la Bretea tofi depăşeşte 15000 kg. la a- re. Drept urmare, a-a reuşit M a rlin nr 7 de 400 tone pe de a o traduce tn viată, cit „tehnologiei nr. 3", astfel în- trigă comică viabilă. T o tu l se rezumă ta o bagatelă hoaţă,
Românâ. A ici, Pâdureanu Pe ceeaşl unitate de suprafaţa. ca pe mal mult de 1.300 hec şarjă, fn ce a constat aceas şl In stăruinţa corpului in gi ctt ea să devină o tehnologie la fleacuri sprintare, oare vor să păcălească spectatorul
curentă In procesul de elabo
mai puţin avizat. Slabe speranţe, după ce am vizionat
tru este cunoscut ca cel mal Legum icultorii din Berlu şi tare, ceea ce reprezintă peste tă experimentare ? Se ştie că neresc de a-i aduce pe parcurs rare a metalului. „ n " comedii cusute cu aceeaşi aţă albă proverbială.
„ge lo s" om din cuprinsul a Geoaglu au tlnut să demon 30 la sută din ţ lanul Insâmîn- tehnologia de folosiTe a oxige m odificările de rigoare. La un Cele cîteva aprecieri spirituale ale lu i A l. Stru-
13 sate clte are comuna. De streze ce se poate clşliga tărilor de toamnă, să se Incor moment dat, de pildă, s-a con teenu şt Emanoll Valerlu, Ia adresa carenţelor eticii
curlnd şl-a vârsal „ am arul prin folosirea mal Intensivă a poreze în sol sămînta de orz nului ca intensificator al pro statat că trenurile calde nu I. M IN D R U sportive, nu pot susţine o arhitectonică şubredă, care
geloziei" pe Pâleanu Emil, pâmtntutu! destinat grădinări şi grtu. Asemenea preocupări ameninţă ciclic cu prăbuşire. Lipsa de preocupare a
pe care... l-a bâgat fn spital. tului, rldlctnd valoarea pro există şl tn cooperativele a- cineaştilor fa(ă de nivelul Intelectual obiectiv existent al
Pâleanu era la el acasă ducţiei obţinute de pe terenu grlcole. La Turdaş, Romos, spectatorului de cinema, rezultă din astfel de replici: „Pen
clnd a venit Bălâceanu Du rile respective de aproape ze Stntandrel şl tn alte unităţi, tru ce să facem noi pe zmeii dacă nimeni nu ne-o cere?*.
m itru şl l-a Invitat sâ bea o ce ori. Recolta de ro E lesne de dedus că se enunţă un lapt existent. Dar
ţulcâ. A scos sticla din buzu şii cultivate In solarii pe zeci şl sute de hectare 6-au unde este asta de un nivel artistic convlmgâtor ? Răs
nar şl nu s-au lăsat pînă la G.A.P. Geoaglu între pus baze temeinice producţiei punsul poate fl doar u n u l singur i Departe 1 Consem
n-au dat-o gala. Apoi s-au ce chiar şl cele mal opllmls- anului viilor. E tap a judeţeană, a ca m p io narea Jurnalistică a unei acţiuni sărace In surprize
dus la magazinul din sal u n este un material m inor spre a verticaliza osatura unul
te calcule, rldlcindu-se la circa Pe zt ce Irece succesele ae
de Iar au băut „ceva", dupd lung metraj. Dacă Harold Lloyd spunea cu vreo 40 de ani
care Pâleanu a lost In vita t 30 ,kg pe mp. Este cel mal amplifică. De la scara ctmpu- tn urmă că rtaul devine din ce fin ce mal Intelectuallzat,
să-l însoţească pe Bâlâceanu convingător argument ce ple 1 u 1, fertilitatea ogoarelor rid i natului II* §• II* de cro® enunţa de fapt un adevăr Incontestabil. Dar de la a-
în pădurea de la marginea dează pentru extinderea cu cată la noi pulerl este transpu plloaTea acestei idei, „ V in cicliştii” este m ult prea
satului unde acesta urma sâ departe. Chiar dacă mlşcorea aparatului este uneori
mult curaj a cultu rilo r prote să în grafic, panouri şl stan
albă... o în tlln lre amoroasă. La Deva a avut loc etapa ju plea (M etalul H unedoara); 3. (dem liond): I. Ştefan Bereg- (vrem să credem că nu accidentat!) Inspirată, reall-
(Bine, ve(l spune, ce-are a ta jate de legume în toate uni duri care tşl vor ocupa locul deţeană a campionatului R.SR. lancso Ana (Progresul Deva). szasl (M etalul H unedoara); 2. ztnd acet comic cinematografic cunoscut teoretic, ea
ce che lu l celor doi cu., ge tăţile cooperatiste. binemeritat In cadrul acţiuni de cros. La competiţie au par 1500 m senioare: 1. Cornelia Gheorghe Zglrle (M etalul H u este Insuficientă spre a înviora 90 de minute de pro
lozia tul Pâdureanu 7 Are şl Ne oprim aici cu exempli lor ce se organizează cu p ri ticipat peste 80 de concurenţi Pavel (M etalul Hunedoara) ; 2. nedoara); 3. Gh. Cacoveanu iecţie de o monotonie exacerbată.
v e fl vedea de ce). A ic i Pd- ficările, amintind doar că bu lejul „Z ilei recoltei", dlnd o din m unicipiile Deva, H une Maria Bordelanu (Jiul Petro (Metalul Hunedoara). 6000 m Gaq-ul, element vital al comediei, este tn faza unul
leanu a lost rugat sâ aştep doara şl Petroşani V iu dispu şani). ,1800 m Juniori m ic i: 1. s e n io ri: 1. Alexandru Arnâu- Infantilism greu digerabil. Tomazlan ridică şl coboară
te. Şl-a aşteptat om ul pfnă curia culegerii roadelor pă- Imagine sugestivă asupra Inte tată, Întrecerea s-a soldat cu Emil Galea (Metalul Hunedoa lu (M etalul Hunedoaro); 2. mereu o barieră tn faţa cicliştilor, Dem Râdulescu
ce., dln tr-u n tufiş a ieşit m tntulul se materializează In resului depus şl ' e fo rtu rilo r următoarele rezultate : 800 m ra); 2. O cU via n Maier (Pro loan Paul (M etalul Hunedoa aterizează tntr-o baltă, Tapalagă fură un ou tul Putu
Pâdureanu cu parul. Cică ar peste 00 000 tone produse a- pe care le fac lucrătorii oqoa- Junioare m ic i: 1. Monica lacob gresul Deva); 3. Florin Ju- ra ); 3. Constantin Peca (M eta Călinescu etc. Ia-tă care este arsenalul umoristic al
ll venit să se Intîlnească aici grlcole, la strlngerea cârora, relor pentru a spori belşugul (Jiu! Petroşani); 2. Maria Stai- veloiu (Jiul Petroşani) 3000 m lul Hunedoara). peliculei. Se reiau cu consecventă clteva .poante* ar
cu consoarta lui. Şi... Pâlea cu (Ş.S. Deva); 3. Ileana Bu ju nio ri m a ri: 1. A urel Macarie In majoritate, probele au fost hicunoscute: directorul tşl vizitează echipa favorită,
nu Em il a a/uns la spital In aceste zile, cooperatorii şl şl a conlribul la ridicarea bu cur (Jiul Petroşani). 900 m ju (Jiul Petroşani) i 2. Ladislou dominate de sportivii din H u Însoţit de secretara lui, de pildă. O compătimim pe
cu contuzii grave. lu crătorii din I.AS. au m obili năstării întregului noslru t o nioare mari: 1, Gabor Niculina Balaş (Metalul Hunedoara); 3. nedoara, care s-au dovedit bine Vasllica Tastaman, excelentă actriţă de comedie, care
Dar Pâleanu nu este singu zat Importante forte şl m ijloa por. (Progresul Deva); 2. Ana Ti- Ion Marcu (M etalul) ; 3.500 m pregătit!. este silită să Joace, pentru oine ştie a cita oară, ro lu l
ra victim ă a geloziei Iul Pă- aceleiaşi frivole violente. Ne pare rău de Ştefan Ta-
dureanu. Ionel Crlşan şl Cos- palagft, pe care nu l-am văzut încă 1nlr-un rol pe mă
tel M lclâută au p ă lit şl el E adevărat că Voinţa are un sura posibilităţilor sale. De asemenea, ne provoacll
aproape ca şl Pâleanu Cu avans de 5 puncte, dar aceas întreaga compasiune Ana Sz^les, Dem Rădulescu, N i-
deosebirea că... n-au stat tn CUMPĂRĂTORI! ta nu o scuteşte de practicarea ru Constantin, Ştclan Bănică şl chiar acel „a lţii", a
spital. In sat se spune că I unui joc spectaculos care să n u n ţ a ti In generic. care sini nevoiţi să sc prefacă
Pâdureanu 1 şl fnva/d nevasta mulţumească pe cei ce asistă timp de 90 de minute.
să spună că X şl Y (a că FYofitaţi de ocazia unor mari şi noi ta meci. Acest surogat de comedie are toate atributele suro
ror ochi lu i nu-i plac) l-au A u înscris: Vlâdescu (7); gatului : n-are gust, e ieftin şi nu satură pe nimeni.
lăcut el semne. Şi dumnea Voinţa Deya- Rovinaru (4); W eber (5); Da- Nici chiar procedeul „Transcolor" nu are efectul la
lui, gelosul, rezolvâ urgent REDUCERI DE PREJURI * vid ( I ) ; Hristea (2) — pen caro ne-am aştepta. Paralizează ritm ul, care se regă
. jiijoblem a dar nu are nim ic "I tru Voinţa Deva $i Biăqăilă seşte uneori, devenind inutil şi antifunclional. Aurel
cu nevasta, c l cu X şl Y pe Ponorul Vata (5); Boloţ (4); Koza (2); Miheleş n-a reuşit sa ne convingă nici măcar parţial
care-l lace c lie n ţii m edicilor. de pînă la 50 la sută la o serie de produse ca: Lapuqeanu (2); Julo (I) şi Lo- <-ă film ul său s-ar justifica întrucltva pe ecranele
Acum se pare cd Pâdureanu noastre.
va deveni şl el clie n t al... — pardesie şi paltoane 19-15 (9-6) lis (I) — pentru oaspeţi.
fudecătorlel. Cd va trebui să A arbitrat satisfăcător Cor AL, COVACI
dea socoteală. De, qelozAa, Pe terenul de handbal din nel Nistorescu (Orăştle).
bat-o vina. C it despre par, — costume bărbaţi, femei şi copii Incinta stadionului „Cetate" IO A N SIM IO N l
sâ tragă Pâdureanu concluzii. din Deva s-a desfăşurat pa rti
—■ tricotaje diferite da dintre Voinţa Deva si Po
Cheia — încălţăminte pentru bărbaţi, femei şi cooii norul Vaţa. Cu toate că rezul
tatul final este strins, echipa
locală a avut tn permanentă
Cff nu ae bucură om ul precum şi alte articole, vizitînd magazinele comer jocul la discreţie. Dacă sco
clnd gâseşie cheia problem ei rul nu oglindeşte realitatea de
care-l frâm lntâ şl pe care o ţului de stat din localităţile: DEVA, HUNEDOA pe teren, faptul se datoreşte
cautâ de mult. Dar mal stnt în prim ul rind m ultelor ra-
şl a ltfe l de... chel. D efiniţia RA, SIMERIA, CÂLAN, PETROŞANI, LUPENI, lări comise de Vlădcscu, pe
lor exactă şt la ce anume care, fiind cel mal bun jucă
se folosesc o şl le Hălmăqea- tor al Voinţei, tl căutau toate
nu A lexandru. Dar nu spune, VULCAN, PETRILA, BRAD. mingile, iar el de la un timp
e secret profesional. C it nu plictisit, s-a jucat de-a „păcă-
s-a bucurat el clnd a găsit â m a v S to c u rile d e o ro d u s e c u p re ţ l i l u r cu portarul (a lost de
cheia p o triv ită uşii lo cuin ţei CjKADI 1 1-VA. re d u s s în t lim ita te i citeva ori singur cu porlarul
Iul V P. din Hunedoaral A ic i şi vrînd să-l păcălească, a dat A N U N J A :
„a lăcut p lin u l" cu ce-a apu tot peste poartă).
cat şt şl-a văzut de drum ul
Iul care l-a dus In plată un In ziua de 24 octombrie 1968, Ia sediul întreprinderii de
de a vlnduf ce-a luat şl a electricitate Hunedoara — Deva din str. Gh. Enescu, nr. 39, va
poi. . acasă la Arad. De aici,
a lost Invita t să „lipsească" întreprinderea de industrie locală „M obila" Ghimbav avea Ioc examenul de autorizare pentru electricieni instalatori.
şase lu n i p e n tru . corecţie. La acest examen se pot prezenta ingineri şi tehnicieni în
Sd înveţe la ce se folosesc...
cheile. specialitate, precum şi electricieni absolvenţi ai unei şcoli profe
Organizează concurs pentru o — 5 muncitori zidari ; sionale de specialitate, cu vechime de cel puţin 2 (doi) ani în
0 ,,plimbare a cuparea următoarelor posturi : — 2 zugravi-vopsitori ; meseria de electrician.
— 2 posturi de maiştri mineri — 20 muncitori necalificaţi pen Anunţăm pe această cale că, orice lucrări de instalaţii elec
la Roscani exploatare cariere dc piatră ; tru cariere de piatră. trice interioare noi, precum şi reparaţii, nu pot fi executate de-
— 2 economişti principali ;
In ziua de 14 septembrie — 1 planificator principal pre Condiţiile de angajare şi sala cît de electricieni autorizaţi. SE IMPUNE DECI, CA TOATE
a decedat, In urma unui ac rizare sînt cele prevăzute în no ÎNTREPRINDERILE ŞI INSTITUŢIILE, ÎNTREPRINDERILE
cident de clrcu lalie , M untca- ţuri ;
nu loan, angajat la sectorul menclatoarele legislative în vi AGRICOLE DE STAT, UNITĂŢILE COMERCIALE etc. SA
Dobra al IF . Deva. Mun/ea- — 3 fochişti pentru cazane cu goare. Problema cazării va fi AIBA ELECTRICIENI AUTORIZAŢI PENTRU EXECUTAREA
nu loan a p lă tit astlcl cu aburi ; ŞI REPARAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INTERIOARE
viafa o „ v l/lla lă " tn care, a discutată la sediul întreprinderii.
plecat cu tractoru l În tre p rin — 2 electricieni auto şi bobina ŞI EXTERIOARE DE FORŢA Ş l LUMINA.
derii. El lucra tn depozitul tori ; Concursul pentru ocuparea înscrierile pentru examenul respectiv se fac la sediul între
de buşteni din Dobra şl s-a
q ln d lt că nu l-ar prinde rău — 1 mecanic compresor ; posturilor de maiştri se va ţine prinderii de electricitate Deva pînă în ziua începerii examenului.
o plim bare pfnă la... Roşcani. în ziua de 15 octombrie 1968 la Actele ce trebuie depuse anticipat sînt următoarele :
C it despre perm isul de con — 2 lăcătuşi mecanici ; sediul central al întreprinderii
ducere pe care nu-/ mal a- — 2 excavatorişti ; — Pentru ingineri şi tehnicieni : Copie de pe diploma de in
vea, că-l lusese ridicat de o r din Ghimbav, str. Lungă nr. 69, giner sau tehnician ;
ganele de m llllte , ntcl nu s-a — 2 maiştri timplari de mobile; ora 10 dimineaţa.
q ln d lt Ja el. — Pentru muncitori : Copie dc pc diploma de absolvire a
La Roşcani Insă, 8-a în — 30 timplari manuali şi me şcolii profesionale şi o adeverinţă că a lucrat în meseria de elec
curcat „a-o ţu ică ". La întoar canici ; Informaţii suplimentare se
cere n-a mal putut line d ru pot obţine zilnic la telefon nr. 5, trician 2 (doi) ani de zile.
mul, a Intrat tn şanţ şl a — 10 muncitori tapiţeri ; Informaţii suplimentare se pot primi la sediul întreprinderii
răsturnat tractoru l, acclden- serviciul organizarea muncii şi
tIn d u s e m ortal. Destul de — 5 vopsitori ; biroul personal. de electricitate Hunedoara — Deva, serviciul U.U.F., telefon
scump p lă tită „p lim b a re a " de 3050, interior 33.
rosc") | D uelu l lu n g („C u ltu ra l") ; fon, m elodia preferata ; 9.30 M a ro lo gic ; 18,20 Pe stru nele v io rii fa n fa ră ; fl.OO P re lu c ră ri de fo l
LO N E A t P rietenele („M in e ru l") ; tine u lite ra r. R etrospectiva ed ito — m clodU po pulare : 16.30 Cores clo r ; 8.30 B u le tin de ş tiri ; 0.33 — clnlece ciobăneşti : ifl.OO Reci „O experienţa de v ia ţă " ;
ria la ; 10,00 A n sa m b lu ri a rtistice pondenţă specială ; 17.15 Odă llm - tal dc c h lla râ A ndrcs Segovla ; 19,30 T e le ju rn a lu l de seară ;
U R IC A N I r O am eni tn ru lo tă ; S ulta de balet „C ă p rio a re le " de 16.IS M uzică ; 16,20 S fa tu l m e d i
şcolare ; 10,10 Cura de lim ba fra n i)H rom ăne ; 17,45 P atrie cu v ltto r 19,50 B u le tin u l m eteorologic ;
P E T R ILA i Alegere de asasini ; cezi) ; 10,30 D in cele m al cunos de a u r — program de clntcce ; Francis Poulenc ; 9,00 P agini din c u lu i : 16.2S Parada succeselor de -Wt&ÎX ;• 20,00 S o lişti do m uzică populai 1 t
V U LC A N : C origenta d -lu l p ro cute m e lo dii pooulnre ; n.OO n u - IR.00 B u le tin de ş tiri ; 18.02 Radlo- opera „F re lsch U U " de W eber : 9,25 m uzică uşoară ; 17.00 R a d io ju rn a l M a ria P ie tra rii şl fon L u lc a n ţ
B u le tin m eteorologie ; 17.15 L e x i
le tln de ş tiri ; n,05 D ialog cu m u slm pozion ; l«,20 Frum os curgi.
fesor ; ORAŞT1E : Tarzan, om ul Poem ul voca l-shnfo nlc „V lrul Iul con fo lc lo ric : 17,40 R iadtopubll- 20.10 La înce put do an u n iv e rs ita ri
zica uşoarâ ; 11,23 MuztcA In s tru Argeş la vale — m uzică po pu 20.35 Estrada tin e re ţii.
m a im u ţa („P a tria ") ; E ro u l v ie t la ră ; 18.40 A rii celebre dfri o p e rr: Bălcescu" dc Ion H a rtu la ry D â r clla te ; 17.50 S im fo n ia plolc.ştoanA S H
m entala ; n.43 S fatu l m e dicului. de Paul C onsiantlnescu : 18.00 P ie
nam ez N’gyen Van T ro l („F la c ă 19.00 nadlogazcta de seară ; 19,30 O e le ; 10.05 A m in tiri d in vacanţă M uzică uşoară In in te rp re t»-
CINEMA ra ") l G E O A G IU -B A l î El G rcco ; P revenirea oboseli! in te le ctu a le la m elodie pe adresa dum neavoastră; — muzicA uşoară : 10.30 E m isiune se alese din m uzica corală : 18.30 rea a m a to rilo r ;
Rampa : l«.50 Doufl m e lo dii
cu
FIAŢEG : D ouă b ile le la m atineu ; şcolari ; 12,00 D ansuri de estrada : 20.00 B u le tin de ş tiri ; 20,05 T ă rii, lite ra ră p e n lru şcolari ; 10.35 Co F.tena Neagu : 18.55 B u le tin d? 21.10 J o c u rile olim p ice ’68 la T r-
Icvlzlu n c ;
12,20 Notaţt-vA d in program ele
DRAD : De tre i o ri B ucureşti ; in im a şl versul ; 20.20 Em isiunea ru ri d in opere ; 11,15 V iers şl Joc ; ş llri : 19.00 A lb u m fo lc lo ric : 19.30
D EVA : V in c ic liş tii (cinem ato noastre ; 12,30 J n illn lre eu m elo 21,23 Telecincm oteca : „V ia ţa tu|
g ra fu l „P a tria ") ; N eînţelesul ( „ A r G U n A B A R Z A : Loan a ; IL1A : Cei ..de In 1 la 5" (reluare) : 20.55 11.30 N um e dragi — m uzică uşoo- Curs do lim b a germ ană — (Lecţia 10.00 C o n su lta ţii Io m atem atica (cla Emil© Z o ln “ cil Paul M u ni ;
sa a X ll-a ) ;
ta") : S IM E n iA : T o m «I Je rry 7 sam urai. dia populară şt In te rp re tu l prefe Noapte bună cop il ; 22,00 n a d lo - rA ; 12,00 B u le tin de ş tiri. B ule- L c ic lu l H) ; 20.30 Ora specialis 10.30 C onsu ltaţii la lim b a rom ănă 23.20 T e le ju rn a lu l do noapte.
(„M u re ş u l") ; H U N ED O A R A : Un ra t ; 13.00 R a d io ju rn a l. S port. • ln m eteorologic ; 12,03 N otaţl-vă
JurnAl. B u le tin m eteorologic. tu lu i. Prezent şt v iito r fn ştiin ţa (clasa a V lll- a ) ;
u x l pe ntru T o b ro u k („C o n s tru c B u le tin m eteorologic ; 13,20 S olişti d in program ele noaslrc ; 12,15 nc- agricolă : 20.50 T e a tru l ra d io fo 11.00 Curs dc lim b a franceză (re
S port ; 22.30 M om ent poetic ; V e r
to ru l") ; Judecata („P la câ ra ") ; şl orchestre de m uzică uşoarA : suri de A n to n Pann ; 21,00 B u clta l de operă Ileana C otrubas ; nic. Pescarii d in B ro o klln . de luarea lecţiei de lu n i) ; VREMEA
T o tu l pe ntru rîs („S ld c ru r- R A D IO 14,00 D in în re g is tră rile ta ra g o tlstu - 12.25 A lm anah sonor ; 13.00 M uzi trvving Shaw. A dap io re ra d io fo 11.30 Curs de lim b a engleză (re
le tin dc ş tiri : 0 05—5.00 Estrada luarea lecţie i do m a rţi) ;
p lstu l") ; Recompensa (grădina dc lu l lo s if M llu : 14,15 A ntena tin e nocturnă. că Instrum entata de T u d o r Cine- nică do V al SAndutc.scu ; 22.20 12.00 i ’V p e n tru sp e cia liştii d in In
vară) ; C .\L A N : Dragostea unei re lu lu i ; H.30 R a d lo p u b llcita tc ; ica : 13,19 A rii din operete ; 13,30 C oncert d in opere ; 23,00 R adio du strie. PENTRU 24 ORE
blonde ; T E LIU C : N oul loca ta r : PR O G R AM U L 1 : G.00-0.25 Mu 14,50 e tn t p e n lru (In c — m uzl- P R O G R AM U L 11 : 7,00 Jocu ri MuzicA po pulară : 14.00 R a d io ju r ju rn a l. 23,07 M uzică sim fo nică dc C ibernetica econom ică (relua V rem e Instabila, cu cerul tem po
re) ;
CM ELAR : RAzbunnrcn h a id u c ilo r: zică şl octunlU Aii ; « 00 Sum arul cA uşoară ; 15.00 B u le tin de ş tiri. populare ; 7,10 T o t îna inte (e m i nal. B u le tin m e te o -ru llc r : 14,03 tin e ri co m p o zito ri ro m ani ; 23.3-1 17.30 P entru cop il. ra r noros. Va ploua tem porar.
V ln tu l va sufla slab pfnft la po
PETRO ŞANI : H ata rl (se riile I şi presei ; 8.25 M om ent poeile. V er B u le tin m e te o -ru iie r : 13.15 M e ri siune pe ntru p io n ie ri) ; 7.30 B u C oncert de p rin z ; 15,00 M e lo dii Corale de Johann Scbastlan Bach ; M ic ii m eşteri n u r i : Cum să tr iv it d in d ire cţia nord-vest. Tem
II) („7 N oiem brie") ; In oraşul suri de Radu Boureanu ; 8.30 La diane ; 15.30 M e lo d iile a n o tim p u le tin de ş tiri. B u le tin m e ie o-ru- de Gherasc D endrino şl Tem ls- 0.01 V oci, orchestre, m e lo dii ; 0.35 facem un ro bot ţt) ; p e ratu ra m axim ă va fl cuprinsă
S (..R epublica") ; LU P E N I : Cc:* m icro fon, m elodia preferată : 9.00 rilo r — muzicA uşoarA ; 16,00 Ra tle r ; 7,37 N ota ţl-vă d in p rogra locle Popa ; 15,30 O rizo n t ş tiin —-1,00 B u le tin de ş tiri. B u le tin m c- 16,00 T clccro n ica econom ică : ziua în tre 13 şl 16 grade, ia r cea
18,30
m ai lu n g i noapte („M u n c ilo - B u le iin de ş llri ; 9.05 La m ic ro d io ju rn a l. S pori. B ule tin m eteo mele noastre ; 7,45 In sunet dc ţific ; 15,48 Pe poteca de la stlnă te o -ru tle r. 19.00 Curs de lim b a germ ană ; m inim ă, noaptea In tre 4 şl 7 gra
Einlnluno
«1—■»—-
de. D im ineaţa ceaţă locală.