Page 82 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 82
ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE DE PARTID canică minieră, catedrele şi
ANUARUL JUBILIAR cadrele didactice, formele de
desfăşurare a procesului de
de acţiuni unitare şl susţinute de educaţia comunistă a cîle Invăţăminl. laboratoarele, bi
blioteca ctc.
Biroul organizaţiei pentru educarea lipsit opinia, cunoască politica partidului Şi, In cadrul manifestărilor Inauqurarca primului lăcaş perioară, care constituie as zintă aspecte din activitatea
1 - 2 ulecişti pentru a-i ajulasă
tineretului.
Filele Anuarului ne pre
Intr-adevăr a
combativitatea colectivului, gri
ja lui pentru a găsi cele mai ar mai fi o problemă: grupa prilejuite de aniversarea a 2 0 de fnvătămînt superior în tăzi valorosul fond de spe de cercetare ştiinţifica des-
de ani de Ia înfiinţarea In
U.T.C. să nu considere că es
cialişti din industria noastră
Valea Jiului.
însurată de către cadrele di-
rotrivâte forme de educare a te absolvită de răspundere fa stitutului de mine din Petro Anuarul debutează cu o ex extractivă. De asemenea, se daclicc $i studenţi, organiza
de bază tineretului. tă de comportamentul unor ti şani, a fost editat Anuarul punere istorică. în care esle remarcă efortul sporit în e rea doctoratului în institut,
jubiliar al institutului, elabo
Ce trebuie să facă noul bi
neri care, în momentul de fa
laborarea de cursuri şi ma
rezumată evoluţia învăţămîn-
rou, organizaţia de bază în do tă, nu fac parte din organiza rat de lectorii universitari tulul superior minier, de )a nuale, desfăşurarea unei bo cuvîntul rostit de către prof
dr inq. Aron Popa. rectorul
meniul educaţiei tineretului ? ţie. N. Todericiu şi Aurel Suciu. anii de specializare prin ve gate activităţi de cercetare
Măsurile le-au indicat cu cla Prin modul cum o abordat Apărut în condiţii grafice de chea Şcoală Naţională de Ştiinţifică, preocupările ca institutului, la cea de-a 2 1 -a
deschidere a anului universi
problemele vieţii de partid, a
a avut ce învăţa ritate vorbitorii : să se simtă dunarea qenerală a organizaţi bună calitate, Anuarul consti Poduri si Şosele, pînă la sec drelor didactice si studenţi tar la Petroşani, secvenţe din
influenta celor 26 de comu
tuie o interesantă carte de
ţiile de mine ale Şcolilor
lor de a înfăptui prevederile
activitatea educativă, cultu
ei de bază de la sectoarele I
nişti din qrupa U.T C„ mun
Politehnice din Bucureşti şi
citorii virstnici să stea mai şi II tdcătuşerie ale Ateliere vizită a institutului, în cei Timişoara, şi apoi la înfiin stabilite de Congresul al IX- rală si sportivă a studenţi
2 0 de ani ai săi dc rodnică
si Conferinţa
lca ol P.CR
lor, condiţiile de. muncă si
mult de vorbă — de la om la lor cenlrale Gurabarza şi-a activitate pentru preqălirca învăţătură create în institut.
Desigur, şi faptul că sarcini nu trebuie lăsat ca lipsurile să om — cu tinerii, membrii de îndeplinit cu răsp un d ere mi specialiştilor cu calificare O bună parte a Anuarului
le de plan ale sectoarelor I şi meargă prea departe. partid cu experienţă să pri siunea. superioară din industria cuprinde lista absolvenţilor
II lăcătuşerie de la Atelierele Apoi. biroul organizaţiei de mească sarcina de a se ocupa I. MIRZA noastră extractivă 20 de ani de la înfiinţarea
cenlrale Gurabaza au fost rea bază era dator — sublinia vor Autorii alirmă în cuvînlul institutului pe facultăţi si
lizate lună dc lună a determi bitorul — să stea de vorbă cu introductiv că prin tipărirea promoţii, rrecum si lista stu
denţilor anului XX.
Multe
nat pc comuniştii din organi coi care lipsesc de la invălă- primului Anuar al Institutu Institutului de mine Petroşani din numele înşirate în tabe
comunişti De ce s-a trans
zaţia de baza să discute mai mîntul de panid, să le explice lui de mine din Petroşani se - lele absolvenţilor reprezintă
puţin în adunarea generală de necesitatea pentru reînvie tradiţia acestor vechi
alcqeri despre problemele pro dc a cunoaşte bine politica publicaţii din tara noastră, astăzi personalităţi de seama,
ducţiei si mai mult des partidului. Documentele dense- ,,dind posibilitatea instituţii ţarea Institutului Cărbunelui Naţională a partidului. de rare ocupă posturi importan
pre comportamentul oameni bit dc însemnate privind poli lor de profil comun să se cu la Petroşani. în anul 194P» Plenara C C al P.CR dm te în rîndul cadrelor de con
ducere din industria extrac
lor, despre viata de partid. In dului nostru nu pot fi înţelese format adunarea noască reciproc, să facă un Parrnrqem in continuare fi aprilie 1960 şi de noua lege
tica internă şi exlcrnă a parti
activitatea de producţie trebu util schimb de opinii in pro le. dm viaţa institutului pînă a învăţămîntuliii. tivă, din diferite activităţi e
rile stau bine: termenele de pe deplin decît prin studiu si blemele comune împărtăşin- în anul I9f>7, cînd sc creea După prezentarea condiţii conomice.
execuţie ale lucrărilor sînt aceasta se face în învăţămîn- du-şi pe această cale realiză ză unicul Institut de mine lor de admitere în învălă- Bogat ilustrat cu Instanta
respectate, nu au lost recla lul de partid. rile lor". Fără să-şi propună din tară cu sediul la Petro mîntul superior, Anuarul re nee şi imagini elocvente din
maţii în ce priveşte calitatea, nea maistrul Silviu Marru — de partid fntr-o o refle< tare exhaustivă a • şani. Autorii ne expun rea zervă un spaţiu larg proble viata institutului, Anuarul
meseriaşii solicitaţi să lucre/e — Îmi aduc aminte — spu livitălii desfăşurate In < ei lizările (orpului profesoral al melor legate dc conducerea, jubiliar constituie — asa cum
ca specialişti la diferite ex douăzeci dc ani, Anuarul in institutului care. în cei două organizarea si desfăşurarea alirmă autorii săi — „un în
ploatări miniere din tară au că si la adunarea generala din sistă asupra unor domenii zeci de ani s-a preocupai in procesului dc învăţămînt la ceput pe drumul ce trebuie
răspuns cu conştiinciozitate. anul trecui s a discutat si s-a cheie ale procesului de In- tens de asigurarea desfăşu Institutul de mine din Petro deschis pentru formarea unei
do
stabilit că ncei membri
Deci existau temeiuri (a. în Uimint trebuie traşi la răspun analiză vătămint din institut, folo- rării în condiţii bune a pro şani Sînt prezentate consiliul tradiţii", pe care II salutăm
discuţiile purtate, să-şi făcu partid caro lipseşr de la învo- cesului de învnţănunl, a ştiinţific al institutului, cu căldură si cu speranţa u
loc aulomultumirea, să sc a- sincln-se materiale din arhi dat producţiei promoţii dc consiliile ştiinţifice ale facul nor apariţii viitoare.
prccieze pozitiv întreaga acti dere. Dar nu s-a (ăcut aceasta vă şi o scamă de dale furni tăţilor de mine si electrome T. ISTRATE
vitate politică, să se elogieze Biroul orqanizaţici dc bază aic zate de către participanţii la ingineri cu o calificare su
munca biroului organizaţiei posibilitatea — şi trebuie s-o
de bază. folosească — ca in fiecare a- de producţie ?
dunarc generală să ceară in
In aceasta adunare generală formări din partea a doi-trei
nu s-a Intîmplat aşa A pro ap»; membri de partid. Este o m e to
toti vorbitorii au calificat ac dă eficace de a analiza acti Adunarea comuniştilor din bună dreptate, să dezbată şt in
tivitate*) biroului, a organizaţiei, vitatea personală a membrilor organizaţia dc bază nr. 1 a adunarea dc alegeri ac nsle pro
numai ca satisfăcătoare, deşi de partid, dc a lo mări răspun E.M, Deva a avut fizionomia bleme. Analiza muncii do I n unele unifăfi
realizările globale o impuneau derea fată de îndeplinirea în unei autentice analize do partid a lost astfel înlocuită
ca bună. $i au argumentat de datoririlor statutare ce lo re produc lic. Au luat cuvînlul 10 c:n analiza unilaterală a acti
ce.
vin, do-a preveni lipsurile. tovarăşi şi s-au referit, ni vităţii conducerii administrati
va rău în acest fapt ? Poate însâmînţârile s-au
Pe linie administrativă au Participanţii la discuţii au mici excepţii, la aceleaşi pro ve si a sindicatului. Osie ce
fost aplicate 21 sonctiuni pen căutat să dea răspuns la o bleme ; slaba aprovizionare a
tru diferite abateri disciplina seamă de întrebări legate de formaţiilor dc lucru cu mate că asupra acestui lucru vor re-
re, dar biroul organizaţiei do atitudinea unor tineri care nu riale necesare, lipsa apei poto- f 1 cc ta mai atent noul birou al
bază nu a p u s în discuţia co respecta pc cei virstnici. nu bile. desele schimbări ce se organizaţiei de bază şi comi
muniştilor decît un singur caz, se încadrează în disciplina impun briqăzilor de la un loc tetul de partid Subliniem au i terminat, iar în altele
al Iui Nicolae Glavo. Darea dc muncii si să indice metode do de muncă la altul, aspecte că vechiul birou nl organizaţi
seamă a înşirat un lung po educaţie mai eficiente ale asistentei tehnice, indisci ei dc baza a scăpat problcmolo
melnic de membri de partid — Sînt unii tineri — subli plina sub diverse forme. Cu din mină. O expresie a acestui
adevăr este . faptul că biroul
care au lipsit de la Invâtămîn- nia muncitorul fruntaş, şef de alte cuvinte, în loc să dezba nici n-a amintit în darea do se bate pasul pe loc
t ii 1 de partid (Cornel Bulcu. echipa, Cheorghe David — tă pe larg modul în care a
loan Nicşa, Vasile Bucium, Vi- care, la sfaturile celor vîrst- muncii biroul orqanizaţiei de seamă problemele arzătoare
du Nita, Gheorgho Jurca m nici dc-a munci conştiincios bază. întreaga organizaţie pen care au fost dezbătute. Darea
alţii). Insa biroul n-a luat ati răspund cam aşa ; ,,Cit salariu tru înfăptuirea sarcinilor ce de seamă s-a oprii la unele au slrlns recolta de porumb
tudine şi astfel 51 recent, la primesc, do otita muncesc". Ei i-au stat în fată. adunarea şi-a probleme*, iar adunarea a dez nici de pe 2 0 hectare, ceea cc
deschiderea noului an de tn- uită că sini necalilieati şi cu concentrat atentia asupra n- bătut altele. Biroul n-o deter reprezintă mai puţin de 1 0 la
vătămînt, s-au prezentat numai abia acum învaţă meseria şi nor probleme ce tin de obli minat îmbunătăţirea muncii în sută din suprafaţa cultivată,
circa o treime din cursanţi. Au nu au fost făcuţi să înţeleagă gaţiile curente ale conducerii domeniul condiţiilor in care iar la C A P. Bobiina şi Foit.
fost membri dc partid care că nu munca este după salariu, administrative si comitetului îsi desfăşoară activitatea mine pină ieri, a rămas de recoltat
au lipsit dc la adunările ge f salariul după muncă. sindicatului rii. s-a dovedit ncrcccpliv Ia 100 de hectare cu qrln ? Es porumbul de pe cîte 45-50 de
nerale (Inan Cukla, Dumitru De ce s-au petrecut lucruri aceste probleme. te evident că fără luarea unor hectare.
Filipas, Eronim Ivan). dar bi Alţi vorbitori, printre, cam le aşa ? Vom încerca să răs Rău este însă că nici comi măsuri energice dc impulsio O slabă preocurare pentru
roul nu le-a cerut cu fermi Vaier Gali, Nicolae Adăinnt. pundem acestei întrebări cu a- tetul de partid n-a acţionat, nare a ritmului dc lucru la in- folosirea din plin a timpului
tate să dea explicaţii în fata Constantin Bucium. Florea Mi- julorul unor lapte ce se In- n-a aiutat biroul organizaţiei sămînlări. această acţiune, şi prielnic impulsionării şi ter
organizaţiei de bază. In cele hoc, şeful atelierelor, au ară 1 iInosc aic i de bază să-si exercite dreptul aşa prelungită destul de mult minării grabnice a fnsămlnta-
tat că şi unii tineri calificaţi. pt-sle limitele epocii optime,
două sectoare sînt unu tineri Problemele dezbătute în a- du control cu suficientă corn- rilor există şi la cooperativele
• are au fost ajutati să urmeze nu so va puica încheia decît
care nu respectă pe cei virst- liceul seral, vorbesc .,de sus" dnnare nu s-au ivit de acum pc'lenl’i, drept ce îi este acor în luna noiembrie, ceeg cc nu agricole din Livadia, Densnş,
nici — biroul n-a tras la răs eu vîrslnicil, au uitat să salu o săplămînă-două Ele au losl dat prin Statutul partidului. Si va influenţa decît ncqaliv re Mărtiin.'.şti şi în alte unităli
dare
astfel, adunarea pentru
pundere conducerea grupei te, îşi permit acte dc* iruţis- sesizote şi cu alic prilejuri de seamă şi alegeri s-a trans colta anului viitor Deşi aveau unde mai trebuie însămintale
c iptină. Se ştii' rle mai multă vreme că posibilităţi să încheie mai de rîle 1 0 0 - 2 0 0 hectare pînă la
U.T.C. minerii nn an suficientă ap.î format într-o şedinţă oarecare realizarea integrală a suprafe
— N'ni ne aşteptăm la o Acum, totul esto ca noul bi vreme Insămîntărilo, nici la
Discuţiile purtate în aduna altfel de comportare din par potabilă la locurile de muncă cooperativele agricole din Bo- ţelor planificate. Pe buna
re, oxtde pe rrpinea de partid, tea tinerilor care studiază şi şi că această chestiune, mă rou al organizaţiei de bază să ~bHna-$i Foii nu s-au depus u- dreptate, cunoscînd că timpul
tină scama de problemele ca
runtă in aparenţă. îi împiedică
a fost destul de favorabil si au
au constituit pentru biroul or nentrn- carrr*rnlcTttrnh face c- să muncească normal Umil re» s-ru ridicat în adunare si fc>ri.U[i stăruitoare in această e-Xistat suficiente forte 51 mij
ganizaţiei de bază care o fost forturi deosebite pentru a le dm tovarăşii care au Înot cu- să determine în cel mai scurt privinţă La fiecare din unităţi loace pentru ca rezultatele să
le amintite au rămas de însă
ales un prilei de învăţăminte, crea condiţii — sublinia umil vînlul a ariilnl că a fosl adusă timp îndreptarea stărilor de lu mânţat mai mult dc cîte 50 fie mult mai bune. se pune în
Cel
cruri nf'corespunzătoare.
un îndreptar in ce priveşte sti dintre aceşli vorbitori Omul dm străinătate o instalaţie mai indicat este ca acum. în hectare cu qrîu. In ultimele o trebarea 1 cînd conducerile a-
ceslor unităti vor lua măsuri
lul de muncă şi direcţiile prin cult nu sc. remarcă prin în- pentru fabricarea apei carbn- funcţie de natura problemelor z.ile însă. cu Ionic că a existat penlru ca să încline grabnic j Pregătirile de iarnă
gâ'zoosr, dar iu această inşln-
cipale în care trebuie insistat gîmfnrc; el îşi impune aprecie lntic nu funcţionează de mult. ce trebuie rezolvate, să repar teren pregătit, s-au însămînţat insămînlările ? La ieşirea din Cărbunele adus la lu
în viitor. rea celor din ilir prin aceea că Se ştie do asemenea, nu do tizeze sarcini cu responsabili numai cile 15-20 hectare. Rea impas a acestor unităti care mina zilei este transpor \ la calea ferată
tăţi si termene concrete re oa
— Pentru comunişti — arăta nu uită de unde a plecat si pe azi. do ieri că lipsesc imole meni. rontrolînd si aiutînd In lizările sînt frinate pe de o au rămas mult în urmă cu lu tat spre preparaţii eu a
lăcătuşul sef de echipă Gheor- cri care l-au ajutat, precum piese de schimb, că aprovizio traducerea lor în viată în asn parte din cauza slabei preocu crările aqricole de toamnă tre jutorul unor instalaţii pu
qhe Parcaş — constituie o si printr-o comportare irepro narea cu materiale este defer- fol incit In conferinţa de parlid pări a conducerilor unităţilor buie sn se facă mai din plin ternice şi rapide. ; Dorim să obţinem
Dacă s-a ştiut dc re
luoasă
mindrie, o satisfacţie eind sar şabilă din rare toti să vadă n-au fost luate măsuri do re pe exploatare re va nvea lor $i mecanizatorilor pentru folo simţită si contribuţia organe
in curînd să se pootă face nn
cinile trasate de cel de al IX- că a învatat ceva mai mult mediere ? Ce se riMraplâ? Aii i bilonl pozitiv. sirea cu întreaga capacitate a lor aqricole judeţene. In sen Foto : N. MOLDOVEANU un calificativ
lea Congres al partidului se In adunare s-a căutat so sc «■xislti o conducere administra In adunare a fost schiţată maşinilor, iar pc do alta dato sul de a le sprijini îndeaproa
realizează cu succes. Dar, pen arate cauzele acestei stări do tivă. activează un comitet sin o idee care. în perspectivă, rită lipsurilor cc se manifestă pe în organizarea muncii ren-
dical care au datoria de o se
tru noi, membrii dc partid, nu lucruri în rlndul unei parii a siza la limp neajunsurile şi siî trebuie să stea în Menţin bi în privinţa eliberării terenului tru lolosirea cu randament ma | bun din partea
csle îmbucurător faptul că li tineretului din sectoarele lăe.V acţioneze in consecinţă, iar roului organizaţiei de bază. şi dc culturile lîrzii. Cooperatorii xim a maşinilor şi tractoare
anume desfăşurarea unei ase
nii tovarăşi sînt indisciplinali. luşeriv. Unii — membri de dacă nu le sesizează prompt, menea munci politice şi orga din Rnpolt, spre exemplu, nu lor. I călăînrilor
asculte cu atentio
măcar să
(ac abateri de la NT.S. si re parlid mai tineri — ou pus-o părerile şi (rămintănle oame nizatorice îneît aceasta să du
gulamentul dc ordine interioa po scama relaţiilor neprinci nilor. a acelora rare so lovesc ră la înlărirea simţului de Funcţionarea ireproşabilă ;
ră, nu participă la adunări. Bi piale inim unii şefi de echipe do lipsuri si să Înlăture piedi răspundere al fiecărui oin pen a Iransportulni feroviar pe :
tru îndeplinirea exemplară a
tim p de iarnă constituie o |
roul organizaţiei dc bază nu şi tineri şi a influentei unor cile. Si pentru că s-a tărăgă si obşteşti, lată re spunea în C ăm inele cu ltu rale : preocupare de trânte. în a- I
tuturor sarcinilor profesionale
i-a tras însă la răspundere. filme*, allii — majoritatea — nat luarea unor măsuri ener ceaslâ perioadă, a tu tu ro r !
Critica trebuie făcută la timp, pc lipsa unei opinii de masă, gice, comuniştii au tinut. pe legătură cu oceasta tovarăşul i lu c ra to rilo r dc la < alea fera- ;
Alexandru Cosma, maistru mi lă. A cţiunea a fost dcclan- j
ner : i şată in urmă cu citcva luni ;
..Avem oameni cu rare am in preajm a „ sta giu n ii i la iiecare staţie, depou, re- j
trecui prin qreulătl mari şi i vizie de vagoane ele.
le-am învins. Aceştia au dove Pină în prezent, numeroa-
dit că au un înalt simt de ; se obiective au fost lerm i- I
răspundere pentru soarta pro ; nale şi recepţionate, iar al- i
ducţiei Important este ca sh ăe spectacole păstrează urme sală cu 2 0 0 dc locuri, un mo i lele se află în lr-u n stadiu i
muncim astfel Incit să crească a l b e 44 le „istorice" ale dungilor de bilier învechii, o sobu mică dc ! destul de avansai. In secto- \
simţul răspunderii la toti oa fum de la sobele dc teracotă. tuci. Ni(i urmă de culise sau i rul clădiri, de pildă, din ce- j
menii, de la vagonetar pînă la Roate de multe ori la cile un alte anexe. Repetiţiile so fac le 35G ob ie clive prevăzute j
inginer Pentru aceasta biroul spectacol prezentat aici s-o la scoală Din cuvintele tova ; in planul de lucrări, circa \
organizaţiei de bază trebuie plîns. Au plîns spectatorii, au răşului loan Buciumau, secre ; 301 sin! lerm inale. iar cele- ;
să-şi îmhunătăteasră stilul de plins actorii... Dar nu din cau tarul comilclului comunal dc
nmncă Membrii biroului să ză că. vezi doamne, ar fi fost parlid. şi alo tovarăşului loan i lalle 55 se vo r încadra in i
muncească mai mult cu oame extrabugetare, dar fiindcă con vreo dramă de O'Ncill, ci clin Muntcami. preşedintele consi ■ term enele prevăzute. Un vo- |
i Iu 10 apreciabil de pregătiri I
nii. să-i ajule, să dea ei înşişi siliul porular comunal nu a (auv.a fumului. In urma dis- liului popular comunal, aflăm
Pe şantierul Energomon- dovadă de responsabilii at e. mişcat nici un deget penlru a (iitării situaţiei căminului cul că s-a planilicat să se încea : s-a executat de-a lu ng ul ce- j
lor 700 kro dc cale
ferală :
taj Deva, lucrările la co Cînd se iau holnrtri sau se definitiva lucrarea şi acum tural în şedinţele consiliului pă construirea unui local ader- ; c il aparţine regionalei C.F.R. ;
şul de fum sînt în toî. E- stabilesc unele măsuri, aces porţile stau la ,,păstrare" în popular comunal, s-a ajuns la vat pentru cămin prin contri r Deva. Fiind lu cră ri ce con- ;
chipo de fierari be ton işti tea să fie urinările cu perse cămin S-au făcut zone verzi înlocuirea sobelor de teracotă buţia sătenilor. ; cură n e m ijlo cit la siguranţa j
condusă de Gheorghe verentă P Îna la soluţionare". s-a plantat tuie oi tinerii din cu patru sobe de tuci. S-a inai planificat şi în anul
Ţifra execută montarea ar Intr-adevăr. întărirea răspun comună, penlru a da un as Din fondurile obţinute fn ur trecut si... planificat a rămas. : circu la ţie i tre n u rilo r, o gri- j
derii oamenilor este în mo ma spectacolelor prezentate in Numai cu propuneri şi planifi ; jă deosebită s-a acordat j
măturilor. pect eît de cit mai atrăgător că r 1 nu se „zăreşte" posibili : con solidă rii m alurilor, pro- j
mentul de fată problema nu comună, sau în localităţile din
mărul unu dp rare trebuie să căminului Localul însă, fiind înipreiţirimi, s-au lăcut culise- tatea construirii unui nou lo ; le jă rii aparatelor de cale, a j
Foto ; V. ONOIU cal pentru căminul cultural. i in s ta la ţiilo r de circu la ţie a I
se ocupe în mod serios biroul neîmprejmuit, au năvălit qîşle- l<’. s-a improvizat scena. Ti
organizatei de bază De re le sătenilor peste „frumuseţea" nerii de obicei fac repetiţiile O alto anomalie Inlilnită I locom otivelor, p ro te jă rii co- I
zolvarea ei vor depinde în vii la bibliotecă, printre rafturile este... lipsa directorului. S-a : Ioanelor hidraulice contra
de tuie.
lor succesele. -- de cărţi, într-un spaţiu destul căutat mult limp un director | în g h e ţu rilo r ele.
C. ARMEANU Zuqrăvită acum trei ani, sala de restrîns. Tot într-o şedinţă corespunzător, care să oriente 1 rii vo r fl p ro te ja ţi prin mon-
Astfel, cei 5000 ml dc li
a consiliului popular comunal,
ze activitatea cullural-ariisticâ.
I nie ferată supusă înzăpezi-
ne spunea tovarăşul Gheorghe
S-au perindat mulli. Azî unul.
mîinc altul ş.a.m.d., directorii
de cămin au fost
numiţi şi
s-a hotărî! construirea unor a-
j parazăpezi. ia r plug urile dc
Sînt unele meserii cerc secţiei II, lin bun organizator Albu, preşedintele consiliului, schimbaţi. Din această cauză ; tarea a 2500 panouri do
prin ie lu l lor de-a li sini m ai D Ă R U I R E A — al lo cu lu i dc munca şi In a- nexc pentru cămin, o magazie au stagnat şi activităţile artis ; zăpadă şi celelalte in sta la ţii j
puţin spectaculoase. C o n tri cela.şi tim p un bun specialist, de materiale, o sală de repe I de cură ţire a năm olului au
buţia lo r în producţie este ştie să conducă. !>tie pentru tiţie, una pentru jocuri distrac tice în perioada 24 august — 6 i lost ve rifica te şl pregătite
octombrie.
Comitetul
pentru
Insă de-a dreptul lăudabilă, că el frrsăşi a lost crescut la tive. Cărămida există. Ar mai cultură şî ario a numit, în s(îr- : in acest sens. Toate trenu-
înalta şcoala a m eseriaşilor trebui numai planul de con- i rile de călători, însuraînd
lată un exemplu. şil, pe tovarăşa Olimpia Iar
l.unu dc lună, la Fabrica c h i de prestigiu. In ate lie rul de struclie. Combustibilul necesar Cit dc pricepută va fi in orga i 180 vagoane, au fost ve riff-
mică din O râştic. realizările o importanta valenţa m a trile rie se confecţionează căminului (cele 4000 kg dc nizarea şi desfăşurarea activi : cate am ănunţit din punct de
în producţie cunosc o linie, m atriţe penlru nevoile la b ri- lemne) este încă în... pădure. tăţilor cullural-artislice. vii : vedere al etanşeităţii şi su-
ascendentă. In cele 9 luni, cii. dar în acelaşi lim p aici Poale n-ar fi rău dacă. înlr-una toarea stagiune ne va confir ■ puse probelor de încălzire
planul la producţia a loba Iu se lac si piese pentru alte fa din zile, preşedintele consiliu ma. : sub presiune de aburi.
s-a realizat In proporţie dc b rici chim ice din tară. A nual lui popular comunal ar hotărî La depourile de locom otl- l
103,3 Iu sută, producţia mar a muncii se trim it b e ne ficiarilor piese aducerea si repartizarea Ini. O ; ve din Simerla, Teiuş şl Pc- ;
fă 103,1 In sulă, iar produc metalice in valoare dc pcsle Nn de altceva, dar lunile de Exemplele enumerate de noi i troşani s-au luat măsuri i
ţia marfă vin (Iută şi încasată ' m ilioane Ici. Fabricile de iarnă se apropie si transportul nu sînt singurele. Şi în alte i penlru aprovizionarea cu j
10-1.0 la sulă. M ai mult dccît b irt ie şi mase plastice din combustibilului cu săniile nu comune mai persistă anomalii com bustibil şi piese de
a til. Fabrica chim ică dm O- din m aterial plastic, îsi rea pentru plajă, c.ompotierc. V orb in d despre realizările tară, primesc cu m ultă încre le prea „zîmbeşte" oamenilor in pregătirea pentru desfăşura ; schimb.
ruştic lim itează printre în lizează si depăşeşte zilnic fructiere, tăvi im ila /ic dc colccti\ u lu i de aici, trebuie dere m atriţele confecţionate rea unei bogate acliviiălt în In aceaslă perioadă, fieca- j
treprind erile judeţului caic norma. Acelaşi lucru sc poa cristal, ambalaje iarm accut!- neapărat sa am intim şi de la Fabrica chim ică O răştic. perioada de iarnă. Consiliile | re subunitate este controla- j
au realizat însemnate bene le spune şi despre operato cc, sarpagane dc d ile rile nvi- ate lie rul m atrilerie. In acest Num ele m a tn lc rilo r Dicu Sc- Se iot planifică ropnlare comunale, directorii I lă de o comisie form ată din :
ficii. rii Romulus H crlu şi A u re l rim i, precum şi piese pentru al clic r sc confecţionează ma \e rin , Ion Derei. Constantin de cămine culturale trebuie să i specialişti din cadrul servi- ■
Ca să sc aiunaă la aceste Homotodeanu. Nu in tim p lă lo ; Instalaţiile sanitare. Fiecare triţele. A ici se m aleria- llaboveanu, Troian Turoş, ia măsuri pentru înlăturarea ; c iilo r de ramură. comisie j
procente a lost nc\'oic dc o producţia la maşinile dc in sortim ent arc fantezia lu i li /.vază ideile. T otul de Gheorghe Cochon. Ion Lupu. şi... planificat deficientelor în pregătirile ! care urmează sa predea cer- ;
bună organizare a m uncii, dc jecţie a crescut de la 270 dc Fantezia aceasta este rodul Ion Suleu sini cunoscute tot pentru iarnă ale căminelor, să ; 11fleale la fiecare unitate şi ;
>> disciplină fermă, de o dă bucali navete, in 8 ore, tu m uncii oam enilor. O peratorii pinde dc înalta precizie. a lit de bine şi la Făgăraş. le asigure o bază materială co ; subunitate care şl-a indepli- j
Ilorzcştî, Ocna M ureş şi fn
ruire totală. A ic i lucrează 290 de bucăţi. Constantin Păsarcl, Flcna Un m ilim etru. o liniu tâ m ulte a lic la brici. Sini cu rămîns respunzătoare desfăşurării sta ■ n il toate co n d iţiile în vede- ;
oameni cu mare ambiţie. Co- In lalirica chimică sc pro Cocard, A urelia Bogdan, M a in plus şi sortim entul nu mai noscute fiindcă nu au înşelat giunii dc iarnă, să dea cămi • rea pre g ă tirilo r de Iarnă. j
J m anislul Ludovic Czi.se/, cu- duc peste 120 dc sortimente na C/cmuinn. Flisaheta Pop. prinde \ ia(ă. Dar asemenea niciodată nşlcplările oam eni nului cultural importanţa cu
| re lucrează de mai m u lli am din care o pondere marc o venita unui centru de răspîn- IOAN JURA
| cu operator la maşina dc in- reprezintă bunurile de lard sini dc neîntrecut in mese cazuri nu se înlim plă. In g i lor. O situaţie îdontiră am găsit de la Direcţia regionala
1 jeclie, unde sc fabrică na\ clc consum ca : tăvi, sandale ria lo r. nerul loachim M orarii, .şciul N. PANAITESCU şi la Romos, Şi aici combus dire a mllurii. dc valorificare C.F.R. Deva
tibilul este încă In... pădure
şi păstrare a bogăţiilor spiri
V ____________ ___________________________________ Căminul cultural arc o singură tuale din lumea satului.