Page 84 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 84
Cl/U ISM ULUI
fffflfMFf r ^ INTtnMTinNăil
Cuvîntarea conducăto încheierea vizitei Convorbirea dinlre minis Cu prilejul
delegaţiei parlamentare trul de externe al României Zilei Forţelor
rului delegaţiei române
române în Tunisia $i preşedintele venezueiei Armate ale
MALIŢA
TUNIS 23. — Dc la trim isul rilo r reprezentative ale celor CARACAS 2.3 — T rim isul naţionale şl progresului gene Republicii
special Aqerpres, M ircea M oar- două lă ri au trecut in revistă special Agerpres, I. loncscu, ral.
NEW YORK. — T rim isul special Agerpres. Nicolae Io- p jim o rd ia l responsabilitatea căs: Delegaţia parlamentară garda de onoare aliniată dc tra n s m ite : M in istru l de e xte r Reinaldo Leandro M ora. m i
nescu, transm ite : M ie rcuri au continuat dezbaterile politice pro prie a liccărui stat în dez română tn frunte cu preşedin aeroport. Inoinlea plecării, pre ne; al R epublicii Socialiste n istru l de interne, însărcinat şi Socialiste
generale in cadrul celei de-a 23-a sesiuni a A d u n ă rii Gene voltarea p o te n ţia lu lu i econo tele M a rii A dunări Naţionale, şedintele M .A .N , Ştefan V oi- România, Corneliu Mâncscu. cu re la ţiile externe, a o fe rit
rale a O.N.U. A u luat c u v in tu l şefii de le gaţiilo r Somaliei, mic naţional — a spus el — Ştefan V oitcc, care. la in v ita tec. a făcut o declaraţie repre care se află in vizită la Cara un dejun tn cinstea m in istrulu i
R.S.S. Bieloruse, A ra b ici Saudite, Cubei, Paraguayului. N i- considerăm totodată că acor ţia A d u n ă rii N aţionale T u n i zentanţilor presei tunisiene in cas, la in vita ţia gu vern ulu i de externe român, la care au
caraguei şl Singaporelui. In şedinţa de după-amlază a luat darea unui sp rijin larq şi e fi siene, a făcui o vizîl«î In T u care a îm părtăşit im presii din vcnc/uelcan. a fost prim ii de participat Aura Colina Casano- România
cu vin tu l conducătorul delegaţiei române, M ircea M aliţa, ad cient ţă rilo r în curs de dezvol nisia, şi-a Încheiat, m iercuri, tim pul vizite i Sn Tunisia, sub- ire şed i nlctc R epublicii Vene v a, m in istrul de zvoltă rii eco
ju nct al m in istru lu i afacerilor externe. tare reprezintă o cerinţă lun- vizita în această tară. b lin iin d rezultatele pozitive ale zuela. Râul Lcuni Ir» cursul nomico naţionale. Lorcnzo As- P H E N IA N 23 (Agerpres).
damentală, obiectiva a v ie ţii La plecare, pe aeroportul co n vo rb irilo r purtate cu dem co n vo rb irii cordiale cu pre pum a M arturot. m in istrul Cu p rile ju l celei de-Q 2 * a
Cheia c o n v ie ţu irii paşnice a spre rezolvarea m arilor pro internaţionale nita ri lunisleni. V o rb ito ru l a şedintele Leoni s-a pruc odal tra n sp o rtu rilo r şi com u nicaţii aniversări a Z ile i Forţelor
n a ţiun ilo r, <a in staurării unui bleme po litice rămase încă în Dezarmarea qenerală. a spus Tunls-Cartagino. unde erau evidenţiat în mod deosebii con- la un larg schimb de păreri lor, prof. Aqreda m in istrul e- Armate ale Republicii So
sistem de re la ţii internaţionale suspensie. conducătorul deleqatiei rom â arborate drapelele dc stat ale tiib u ţia actualei vizite în T u asupra stadiului actual al re ducaţiel naţionale, membri ai cialiste România, la Phenian
corespunzător n ive lu lu i rid icai C onducătorul delegaţiei noas- ne. in cadrul căreia acordăm celor două ţări, delegaţia par la ţiilo r dintre cele două ţari. C ongresului National. d irec a avut loc o Ic slivita lc la
de c iv iliz a ţie al tim p u rilo r ire a arătat In continuare că p rio rita te dezarm ării nucleare, lamentară română a fost con nisia a delegaţiei parlam entam asupra perspectivelor dezvoltă to ri ai unor ziare ccmirale. oa care au participai ostaşi şi
române, ca şi a viito a re i v iz i
noastre — a arătat v o rb ito ru l România a s p rijin it constant dusă de dr. Sadok Moknddem, rii lor şi im portantei deosebi meni de afaceri, reprezentant» o fiţe ri ai Armatei Populare
nu se poate realiza dintr-o da
— este aplicarea neabătută de lupta dreaptă a poporului v ie t tă datorită com plexităţii pro preşedintele A d u n ă rii N aţio te a delegaţiei A du nă rii N aţio te pe care le au asupra celor al v ie ţii publice ele. R. L. M o Coreene. Au lo sl prezenţi,
către to ti si lată de to ti o namez.. Iar guvernul român a blemei. Aceasta este raţiunea nale Tunisiene, Bel Hadj Am- nale Tunisiene, In frunte cu două popoare leqale nu numai ra a subliniat că aceasta p ri de asemenea, ambasadorul
p rin c ip iilo r fundam entale si u subliniat in repetate rîn d u ri pentru care guvernul român mar. vicepreşedinte al A du nă dr. Sadok Mokaddem, pe care orln vechi sentimente de p ri mă vizită a unui m inistru de Republicii Socialiste Româ
nanim recunoscute ale dreptu necesitatea încetării d e fin itive se pronunţă re n tru ca în pa rii Naţionale, membri ai Bi o va (ace in România, la dez etenie generate dc orîqinea lor externe al României ca şl cea nia la Phenian, Nicolae Po
lu i International. lcqalilatca şt necondiţionate a bom barda roului AdunăTii N aţionale T u voltarea re la ţiilo r de colabo comună, ci şi prin interese co recentă a vicepreşedintelui pa. >» membri ai ambasadei
internaţională fiin d una şi in m entelor si a celorlalte acte ralel cu e fo rtu rile pentru de nisiene. deputaţi şi alte per rare rom âno-tunisienc, la adîn- mune actuale de a dezvolta C o nsiliu lui dc M in iştri, Gheor- române. Cu această ocazie
d ivizib ilă . Este convlnqerco de război im p ntriva R.D. V ie t zarmarea qenerală, să lie în soane oficiale, reprezentanţi al cirea prieteniei d in lre cele colaborarea în dom enii ( îl qhc Rădulescu. constituie eve generalul maior Kim Kcun
treprinse măsuri cu caracter
noastră fermă, a declarat M ir- nam. a creării co n d iţiilo r pen parţial, tranzito riu care să du presei doua ţări şi popoare. mai vaste de activitate. Prc- nim ente de o deosebită Im por Sam ş i ataşatul m ilita r al
cca M aliţa, că răspunderea tru a se putea obţine rez.ulla- că la destindere in re la ţiile in Au fost dc faţă Nicolae Si- In drum spre Bucureşti, de sedinielc republicii a exprim at tantă în istoria re la ţiilo r d in tă rii noastre Io Phenian, că
pentru transpunerea in viaţă tc pozitive in tratativele de la ternaţionale şi in acelaşi tim p poş, ambasadorul României in legaţia parlamentară română a dorinţa poporului venezuelean tre cele două ţări. El sl-a ex pitan dc rangul I! Voleu
a norm elor de bază ale Cartei Paris. Tunisia, $î membri ai ambasa La re la ţiile dc rrle le n lc dintre primat do rin ţa şi încrederea că Petru ou rosti/ cuvîntări. A
O.N.U — independenta si su V o rb ito ru l a spus râ O.N.U. să înlesnească atingerea sco dei. făcut o escală la Roma, unde Romănia şi Venezuela. care aceste re la ţii vor cunoaşte ast urmat prezentarea unor Iii-
pului final In acest sens, in
veranitatea naţională, cqalita- trebuie să procedeze n e ln ttr- i heierea T ratatului de nepro- Cei doi preşedinţi ai adună va ram ine doua zile. şi-mi qâsil expresia şi în p ri fel n dezvoltare şi mai mare, me documentare româneşti.
tca In drepturi, neamestecul zlat la restabilirea co n d iţiilo r life rare trebuie concepută ca mirea deosebit dc cordială fă con tribu ind la apropierea d in In clădirea M in iste ru lu i A-
tn tre b u rile altor popoare ~ penlru a perm ite îm plinirea o etapă înlr-u n proces neîn cută deleqatiei noastre, să sc tre cele două stole şl popoa parării Nalionalc al R P D .
Incumbă tn eqalâ măsură tu tu năzuinţelor îeqHlmc ale po întărească lo t mai mult. ceea re. C orneliu Mânescu a relevat Coreene a lost deschisă cu
ror statelor membre, m ari sau po ru lu i coreean, cec a ce nu trerupt a cărui fin a lita te să o Şedinţa Prezidiului C.C. al P.G. ce corespunde nu numai in te că Românio este animată de a- această ocazie o expoziţie
m ici, fără n ic i o excepţie. V o r se poale realiza deeft prin re constituie realizarea unor mă reselor celor două lă rl ci şi celeaşl năzuinţe de a dezvolta dc fotografii prezentind as
suri radicale de dezarmare. Pî-
b ito ru l a subliniat apoi că un tragerea trupe lo r străine care nă la lichidarea totală a ar cauzei păcii şi prieteniei in lre re la ţii bilaterale în dom enii pecte din activitatea arma
loc central Intre cerinţele de ocupă Coreea de sud sub stea m elor nucleare existente, sta popoare. El a transm is un salut cit mal larqi de activito le . tei noastre.
prim ă şi permanentă im gul N a ţiu n ilo r U nite şi prin tele ncnucleare să se bucure din Cehoslovacia călduros preşedintelui Conşi- Prietenia m anifestată de po O
portantă pentru evoluţia paş desfiinţarea Com isiei O N U . de garanţii Teale dc securitate. lixitui de Stat al R epublicii So poarele A m ericii Latine fată V A R ŞO V IA 23. — Cores
nică a re la ţiilo r dintre slale, pentru Corcea. In acelaşi tim p. aceste state care va (i supusă spre discu cialiste România şi poporului dc p o ro ru l român, a spus el, pondentul Agerpres, I. Du-
ocupă elim inarea fo rţe i şi a Referindu-se la situaţia din PRACA 23 (Agerpres). In şe român La rln d u l său, C orneliu trebuie în ţâ rii 3 şi dezvoltata milraşcu transmite .* In ca
să benellcie7.e pe deplin şi ne-
am eninţării cu forţa, a tu tu ro r O rie n tu l A propiat, el a arătat slin q h crit dc m arile avantaje dinţa sa din 22 octombrie. tare plenarei C.C. al P.C. din Mânescu a transmis un salut prin acţiuni concrete in do drul m anifestărilor in cins•
form elor de amestec in tre b u că Interesele popoarelor din ce decurg din u tiliz ă rile paşni P rezidiul C C . al P.C. din Ce Cehoslovacia. Prezidiu! a dis cordial preşedintelui R epublicii m eniile economic, cultural, şti stea celei c/c-ci 24-a aniver
rile alto r popoare această zonă cer im perios să ce ale energiei atomice. hoslovacia a discutai unele cutat, de asemenea, pro ie ctu l Venezuela din partea tovară in ţific si în alte dom enii, pen să ri a Z ile i Portelor Armate
de constituire a C o nsiliu lui A
România, a arălat M ircea existe re la ţii norm ale de con In încheierea discursului său, problem e legate de pregătirea părării Stalului, ca organ cen şului N icolae Ccausescu. tru a se c rea o bază stabilă u ale Republicii Socialiste
M aliţa, pune in cen iru î p o liti vie ţu ire şi colaborare, să sc M ircea M aliţa a subliniat ne viito a re i plenare a C o m itelu lu i tra l de slnt pentru so lu ţio In cursul co n vo rb irii au fost nor re lo tii mai slrînse. a lit in România, colonel Nicolae
Central.
Prezidiul a aprobai
cii sale externe prlelenia şi rezolve problem ele divergente cesitatea re s ta b ilirii d re p tu ri discutate şl unele problem e in interesul celor două lă ri, d l şl Mandachc. ataşat m ilitar,
colaborarea m u lllla le ra lă cu asigurlndu-se retragerea trupe lo r legitim e ale R.P. Chineze p rin c ip iile „P ro p u n e rii cu p ri narea p rincip alelo r problem e ternaţionale de interes reciproc al destinderii internaţionale. acro şl naval al României la
tn dom eniul apărării. In cadrul
ţă rile socialiste, promovează lo r clin te rito riile ocupate, să în O.N.U. şi în toate organis vire la poziţia şi ro lu l B irou aceleiaşi şedinţe a fost apro relrvîn du -se faptul că deose In şemn de omagiu la adre Varşovia, a avut In tiln Jri cu
cu consecventă o p o litică de sc respecte securitatea şi in mele sale si a În lă tu ră rii cian- lu i C.C. al P.C din Cehoslo b irile In ceea ce priveşte o rln - sa poporului venezuelean. C or ostaşi ş i o lifc ri ai armatei
bună Jnţeleqere şl cooperare dependenta fiecărui stat din ka işiştilo r de pe locul care II vacia In conducerea a ctivită bat proiectul program ului de duirea de stai nu constituie un neliu Mânescu, însoţit de am poloneze (Un unităţi ale gar
cu toate statele pe baza res această rcqlune. ocupă in mod ilegal. ţii de p a rlid fn reg iu nile cehe". dezvoltare a d iv iz iu n ii socia obstacol In calea unei colabo basadorii M. Ocheană şi G nizoanelor l.ublin ş l Skie r-
pectării reciproce a suverani In legătură cu problem a coo liste internaţionale a m uncii şt rări lot moi slrînse între sta Bărbulescu, a depus coroane niewice. Cu acest p rile j, au
tăţii. Independentei naţionale, p e ră rii internaţionale, M ircea a c tiv ită ţii R.S.C. in cadrul dc flo ri la m orinînlu l lu i Sl- lost prezentate lllm e repre-
egalităţii tn drepturi şi avân M aliţa a arătat că schim burile C.AE.R.. elaborai pe baza de te In dom eniile economic şl mon Boljvar, eroul naţional al 7entind aspecte din con
ta tu lu i reciproc, neamestecu şi re la ţiile economice Interna cla raţie i — program a gu vern u cultural, precum şi în a lic do Vencv.uelcl, conducătorul lu p strucţia sttcialism ului ş i din
tionale trebuie să con tribu ie
lu i in tre b u rile interne, El a la crearea şi consolidarea ba Lupte violente în Nigeria lu i cehoslovac. menii. în interesul statelor tei armate pentru eliberare de viata m ilita rilo r din Româ
spus că tn re la ţiile ru ţările P rezidiul a disculat conclu nia.
resrective, al cooperării in te r sub jugul spaniol.
continentului căruia li aparţi zei m ateriale a suve ran ităţii şl z iile care decurg din re la ţiile
ne, România promovează n o r Independenţei naţionale, să în P.C. din Cehoslovacia cu p a rti
mele c o n v ie ţu irii paşnice şi tărească securitatea statelor LAGOS 23 (Aqerpresl. - din Oguta, alte două aerodro dele com uniste şl m uncitoreşti.
ale bunei vecinătăţi, ronside- Im ro triv a o ricăror tendinţe de Punctele „fie rb in ţi" se înm ul m uri amenajate rapid perm it o S-a constatai că Interesele na
rln d că, aceasta reprezintă ca folosire a su p e rio rită ţii de po ţesc pe te rito riu l niqerian. aprovizionare susţinută a m ili ţionale şi internaţionale ale
lea cea mai slqură spre Înfăp ten ţial pentru aservire şi do lu p le vio len te desfăşurindu-se ta rilo r biafrezi. înşişi o fiţe rii P.C. din Cehoslovacia cer n
tuirea securităţii europene şi m inaţie. S ubliniind ca factor la lk o l Ekpcnc şi in alte loca federali recunosc că puterea participare activă la c la rific a CURIER • CURIER • CURIER
lită ţi biafreze. Această creş de foc a adversarilor a cres rea p rincip alelo r problem e po
tere fn intensitate a o s tilită ţi cut considerabil. In această litic e ale m işcării com uniste
lo r este pusă de aqenţtile de situaţie, ob servatorii apreciază m ondiale si ale d e zvoltă rii
presă pc seama sp o ririi ca n ti exagerat de optim iste estim ă tu tu ro r form elor de contacte M ie rcu ri a început con ♦ © ♦ lui. care a anunţat acest lu
tă ţilo r de armament p rim ite de bi şi m ultilate ra le cu celelalte cursul International „P rem iu! cru, a refuzat să dea orice a-
biafrezi din e xte rior pe calea rile g u vern ulu i de la Lagos că partide comuniste, în special Japonia" pentru em isiuni ra După ce au o b ţin u t amt- n u n u n t asupra cauzelor aces
aerului. Deşi a fost capturat rezistenţa biafreză va Ii repede cu partidele com uniste din ţă diofonice şl de televiziune cu narea procesului penlru 9 tei spitalizări.
de trupele federale aeroportul înăbuşită. rile socialiste. caracter educativ, organizat decembrie, avocaţii lu i Slr-
de „N .H K .-Jap an Broadcas- han Sirhan, asasinul fostului ♦ © ♦
lin g C ko rp o ra lio n ''. Cele mal senator Robert Kennedy, au
ty n n c Thorns, unul din
bune lu c iă rl vo r ii selecţio rid icat noi o b ie cţii fn apăra cei şase cop ii născuţi de
nate din 167 de em isiuni rea rea c lie n tu lu i lo r. P o triv it a- S licila Thorns la 2 octom brie,
C IUDAD DE M EXIC O 23 nă Dcbble M c y cr a cucerit lizate de participant! — 75 de genţiel Associated Press, el a încetat din viaţă m arţi sea
(De la trim isu l Aqerpres. Ilic m arii cea de-a doua medalie A c ţ i u n i g r e v i s t e a l e o a m e n i l o r societăţi dc radio şl te le v i contesta valab ilita te a ju rid i ra la spita lu l din Bfrmingham.
Goga): Abia s-au încheiat dc aur, după ce a sosii p ri ziune din 53 de ţări. D in ju că a probelor îm potriva acu Decesul a surve nit In urma
calificările In probele con ma In linala probei de 200 riu , care cuprinde reprezen zatu lui rezultate din corespon a două in te rv e n ţii c h iru rg i
cursului olimpic de caiac-ca- m liber. m u n c i i d i n ţ ă r i l e c a p i t a l i s t e tant! din 13 slale. face parto denţa şl însem nările acestuia, cale intestinale. Num ai Ire l
noe. unde sp o rtiv ii romani Cum era prevăzut, titlu l şl Ion G rigoroscu, vicepreşe sub pre te xtul că nu a exis din cel şase copii mal supra
au avui o comportare exce olimpic la 100 m spate mas dinte al C o m itetului de ra tat o autorizaţie prealabilă vieţuiesc — două fe tiţe şi un
lentă. promovind direct in culin a revenit recordmanu desfăşurate dc oam enii mun lu lu i de trai al oam enilor dio şi televiziune. Ţara noas p rivin d confiscarea cores băiat. O fe lifă a m u rit la o
patru iinale ş i trei sem ifi lu i mondial al probei, Ro Peru cii englezi în s p rijin u l satis m uncii. P o trivit dalelor o li- tră, care va in tra în concurs pondentei c lie n tu lu i for. In oră după naştere, al doilea,
nale, ş i majoritatea z ia rişti tând M allhes (R.D. Germa cu mai m ulte em isiuni, este plus. el pretind că folosirea
lor prezenţi la Xochimilco nă). E l este prim ul înotător L IM A 23 (Agerpres}. — facerii revendicărilor lor. în cialc. în perioada 1966— 1968 la a doua prezentă consecu acestor probe ar prejudicia un bălai, a supravieţuit
prim ele nouă lu n i ale acestui
n-au îndreptai In arabă spre european care cucereşte o Peste 30000 de pescari po- an in in du tria M a rii B ritan ii costul v ie ţii a crescut cu 10 tivă, anul trecut o b tlo in d o b o lâ rirea ce va fi pronunţată 11 zile, (ar le liţa Lynne,
la sulă, în tim p ce qu vcrnu l
..Arena Mexico", unde tur medalie de aur la J. O. ru vie n i au declarat grevă la s-au înregistrat 3 874 000 zile promovează o politlcă^de în m enţiune. de instanţă. 20 de zile.
neul de box pmqrama me din Mexic. Rezultatul său < hemarea Federaţiei Iot sin muncă pierdute. In cursul a grădire a salariilo r. In ace Starea sănătăţii celor tre i
c iuri alt active ş i decisive Sfl"7/I0 reprezintă un nou dicale G re viştii revendică nului 1967, num ărul zilelo r laşi tim p, zia ru l „T he Finan su p ra vie ţu ito ri, după cum de
pentru conliquratia linală a record olimpic (vechiul re îm bunătăţirea co n d iţiilo r dc muncă pierdule în industria cial Times", organul ce rcu ri M alayezia a Inform at o ficia l gu vern ul Japoniei că clară m edicii, este bună.
clasamentelor. Ş i aici re cord era dc 59"6/I0) ş i a- trai. enqleză ca urm are a greve lo r dc afaceri din M area B ri- viccp rem ie rul m alayezlan, Tun  h d u l Razak, nu va
prezentanţii noştri ne-au a- parlinea americanului T . lanie, inform ează că p ro fitu sosi la T okio pentru a avea co n vo rb iri cu m in istru l de ♦ © ♦
dus sa lisla c lii. Cea mai ma Mann de Ia J.O. Tokio . lor a fost de 1 751 000. rile realizate de cele mal externe fllipin ez. N arciso Ramos. în problem a Sabahu- l M e d icii australieni H a rry
re dintre ele a lost Itirnizalâ Sp ortivul maghior Gyozr» Anglia In ultim a vrem e arc loc o mari corporaţii enqleze au lui. După cum se ştie, guvernul m alayezlan consideră : W ind sor si M ark Slianahan
de Ion Monea, care cvojulnd Kulcsar a cucerit medalia de intensificare a m işcării gre crescut în medie cu 15 la su că suveranitatea sa asupra Sabahului nu poate fi con au efectuat cu succes
In cadrul catcqoriei sem i- aur la proba Individuală de LONDRA 23 (Aqerpresl. — viste In A nq lia datorită ofen tă In u ltim u l an. testată, astfel in c it o nouă In tiln lre cu o fic ia lită ţile fiii- j m ie rcu ri o operaţie de trans
area a dispus la puncte de spada după un baraj-mara In Camera Com unelor s-a pineze consacrată v iito ru lu i acestui te rito riu , nu este \ plantare a in im ii — prim a din
p uqilistul niqerian Fatal A- ton, disputai fn compania anunţat că datorita grevelor sivei p a tro nilor asupra n ive oportună fn m om entul de fată. A u stra lia sl a 63-a din lume.
dcnkulc. ceea ce i-a Qdus sovieticului G rigoti K rfss şi G uvernul lilip in e z propusese o fic ia lită ţilo r m alaye- j Nu au fost date p u b lic ită ţii
calificarea penlru semifinale italia nului Gianluiqi Sacca- Spania ziene o nouă in tiln ire . la Tokio, ia r Japonia acceptase : precizări autorizate în legă
ş i l-a aslqural incă de pe a ro. acest lucru, in eventualitatea în care cele două părţi j tură cu donatorul şl p rim ito
cum cu o medalie de bronz. După două zile dc între aflate în dispută ar H ajuns la un acord in acesl sens. : ru l grefo nu lui. Se presupune
Meciul a lo sl viu disputat, ceri slrîn se , a luat s ilrş it ră ar fl vorba de persoane în
ambii boxeri apărindu-şi cu proba dc skcel (talere arun v îrs lâ de 29 şl respectiv 60
tn d irjlrc şansele. După două cate din lurn), cişliqată, in M ADR ID 23 (Aqerpres). — de ani. O peraţia a avut lo c
reprize coaie, Monea a ata urma unul baraj, de trăgăto Peste 8 000 dc m ineri se a- ♦ © ♦ ♦ 0 + la spitalul „St. V ln c e n t" din
cat mal decisiv in ultim ul ru l sovietic Evgheni Pelrov. (lâ in prezent în grevă în M ie rcu ri a sosit in Irak, Cosm onauţii W alter Schlr- fivdney.
rund, nbtinind decizia ju Pentru atribuirea celorlalte bazinul A slu ria din Spania. ra. Don Eisele şl W a lte r Cun-
riu lu i. La această cateqnric două medalii olimpice s-a Această mişcare qrevistă, în fn lr-o vizită oficială de tre i nlngliam au fost supuşi m arţi
penlru semifinale s-au mal procedai la un nou baraj. cepută la 2 octom brie, a fost zile. preşedintele C o n siliu lu i după-amlază p rim u lu i exa ♦ © ♦
calificat — bulqarul Stan- Reprezentantul tă rii noastre. declanşată în semn de pro dc Stat al R.P. Polone, m are men medical după amerizarea M ie rcu ri a fost aniversată
Spvchalski.
M arian
şalul
kov, care a dispus la puncte Ghcorghe Sencovici a ocu test îm potriva san cţiun ilo r pc ve h icu lu lu i spaţial „A p o i- la El Adcn, Libia, bătălia de
de Malhcrbe ( Franţa). po pat locul 11 cu 191 t. care adm inistraţia le-a a p li Oaspetele a fost salutat la lo-7". Dr. Charles Berry. me la El Alam eln. care a înce
lonezul Draqan, care a în T urneul olimpic dc Ini bal cat unor m ineri care au pă sosire de generalul Ahmed dicul ce n tru lu i spaţial Hous- pui in noaptea de 23 octom
trecut la puncte pe Facchl- şi-a desemnai finalistele : răsit lu cru l pentru a asista Massan al Dakr. preşedintele ton. a declarat că cel trei cos brie 1942 şl care a m arcat o
nclti (Italia) şi sovieticul Ungaria ş i Bulgaria. Cele la Inm orm întarea unui tova R epublicii Irak m onauţi se sim t excelent şi co titu ră pe fro n tu l n o rd-a frl-
Pozntali învingător ta punc două semilinalc desfăşurate răş de-a! lor. decedat în u r sînt bine dispuşi. can, în favoarea fo rţe lo r coa
te in loja lu i Schlcqel [R.D. la Ciudad de Mexico şi ma unui accident dc muncă ♦ O * liţie i a n tih itle riste . La ca rtie
Germană). Guadalajara au avui o des M in e rii de la exploatările ve- ru l general b rita n ic din El
( ine s-au solidarizai cu cei C elebrul chirurg C hristian Aden a avut Ioc o recepţie
Abordind un s ili curajos şi făşurare diferită. G uvernul Ghanei a dezm in
folosind o gamă Jarqă de lo Pc stadionul ..Jalisco" dju de la M ina „P olla*. ţit m arii ştirile p o triv it că Barnard. care a eîecluat a !a care au participat o fiţe ri
v itu ri. p uqilistul roman V ic Guadalajara. echipa Bulga Cea mai Im portanta dintre rora u n ită ţi m ilita re ghaoeze nul trecut prim ul tranplant din forţele arm ate libiene
tor Zilberman a clşliqal la rie i a întrecut la limită : în trep rind erile alectate dc participau, a lă tu ri de trupele cardiac pe om la spitalul ra re au lu ptat la El Alam ein.
puncte InIJInirea cu maghia 3—2 f2— 1), reprezentativa Greva docherilor englez» izbucnită cu puţin în urmă a pa- grevă este compania „H o u il- g u vern ulu i federal al Nige „G roote S h u u r\ este In pre M areşalul M onlgom ery, în
ru l Istvan Gali. disputată in M exicului, la capătul unui rolizat activitatea principalelor porturi din Marea Britanie. lercs du nord", unde a Iz riei, la o s tilită ţile m ilita re Îm zent... pacientul acestui sana vin g ă to ru l m areşalului nazist
lim itele categoriei sem im ij- mc In care victoria a su rls In fotografie vase imobilizate in portul Southampton. bucnit co n flictu l de muncă. potriva a u to rită ţilo r biafreze. toriu. El a fost inte rna t la Rommel la El A lam eln, a
loclc. In urma acestui fru ambelor form alii. relatează agenţia UPL M in is „G ro o lc Shuur" In vederea transm is cu acesl p rile j un
mos succes, Zilberman s-n Echipa Unqarici. campioa tru l afa cerilor exlerne al um il examen medical. Purtă mesaj fo ştilo r săi tovarăşi de
calificat pentru sle rlu rilc de nă olimpică la Tokio , şi-a Ghanei a calificai aceste a- torul dc cuvînt al sanatoriu- arme.
finală. A l treilea reprezen asigurai, mai uşor decil se firm a ţll ra fiin d absolut ne
tant al tă rii noastre care a prevedea, calHicatea in l i fondate. T rib u n a lu l m ilita r din Las Palmas — Insulele Ca- j
urcat marţi seara In ring n nală, invinqind Japonia cu nare — a pronunţai sentinţa In procesul intentat u n u i :
fost boxerul de categoric 5— 0 (1—0) pc stadionul A r ♦ O * num ăr de 23 dc persoane acuzate de a fl pa rticip at la j
arca ton Alexc. Adversarul icea din capitala M exicului o „adunare ilegală*. Persoanele traduse în faţa instanţei :
«du, americanul Gcorgc Fn- Pentru prima oară după C onsorţiul in ternaţional de au (ost condamnate la închisoare pe d ife rite term ene t
reman era cunoscut ca un J.O dc la H e lsin ki (1952), l i telecom unicaţii prin sate liţi intre I — II ani P o trivit re la tă rilo r a g e n ţiilo r de presă,
boxer dotat cu lo vitu ri ex nala turneului olimpic dc — „ln le ls a l" a semnat un cele 23 de persoane au (ost arestate la 5 septem brie ;
trem de pnlcrnlcc s i cu baschet nu va mai ii d is contract cu firm a americană a.c. in lim pul unui m iting organizat de m u n cito rii con
echimbări surprinzătoare de putată in lre S .U .A .şi U .R .S S . „H ughes A lrc ra ft" in vederea structori din Las Palmas. P articipa nţii la acest m iting i
viteză şi ritm Jn ultima re Marea stirprizd a semifina lansării unei noi serii dc sa au exam inai revendicările economice si sociale form u
priză. in urma unei directe lelor a lost furnizată de e te liţi pe rfecţionaţi de te le late de oam enii m uncii din industria con stru cţiilor. Po
de dreapta, Iu l Alcxe i-a lost chipa Iugoslav ici, care la com unicaţie C ontractul de litia a in te rve n it cu bru talitate, făcind uz de arme, pen- {
deschisă arcada, ceea ce I-a capătul unui meci dramatic 72 m ilioane dolari prevede, tru .a îm prăştia pc pa rticipanţi, două persoane au fost !
determinat pe arbitru să o- a întrecut formaţia sovietică p rin tre altele, construirea a rănite, iar alte 23 arestate.
piească lupta ş l să acorde cu scorul dc 63—02 131— 27). patru rachete şl a unor in .Sentinţa pronunţată dc trib u n a lu l din Las Palmas a j
victoria puq llistulul ameri Cei peslc 20 000 de specta stala ţii la sol necesare func provocat nem ulţum ire in rîn d u rile populaţiei oraşului, :
can prin rănirea adversaru tori aflaţi Jn tribunele Pa ţio n ă rii sistem ului de tele care cere anularea pedepselor pronunţate.
lui. la tu lu i Sporturilor (lin Ciu com unicaţii prin satelit!.
O mulţime in d elir a a- dad de Mexico, au asistat la
pîaudat la piscina olimpică un joc dc o marc spectacu
pe înotătorul mexican F c ll- lozitate.
pe Munor, care. In linala fn a doua semilinală.
cursei de 200 m bras. a a'tus S.U.A. a obfinuf o victorie
pnma medalie dc m ir gaz scontată in lata Rra riiie î. pe
delor actuale: olimpiade. care a invins-o cu 7-1—63 CURIER • CURIER • CURIER
Tinăra înotătoare america (42—26). ITALIA — Aspect ol unei recente acţiuni revendicative a muncitorilor din Roma, care
luptă pentru satisfocerea cererilor lor social-economice.
REDACŢIA 61 ADMINISTRAŢIA ZIARULUI I «tr. Dr. Petru G rou or. 83. telefon 1211, IBM, 13,11. - TIPARUL i inireprtodere» poligrafică B uoedoar»—Otvau