Page 85 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 85

m   P A G IN A   A  BIS-A


                                                                                                                                                                         w  Pentru  dezvoltarea  şi  perfecţionarea

                                                                                                                                                                    activităţii  consiliilor  populare


                                                                                                                                                                         IS  25  octom brie  —   Ziua  Forţelor  Arm ate

                                                                                                                                                                         işf  Decizia  Comitetului  executiv  al  Consiliu­

                                                                                                                                                                    lui  popular  judeţean  provizoriu  privind  lucră­
                                                                                                                                                                    rile  agricole  de  toamnă
            ORGAN  AL  OOMITEÎIiLUI  Ş JUDEŢEAN  HUNEDOARA  AL  RC.R.  Şl  AL-  CONSILIULUI  POPULAR  JUDEŢEAN  PROVIZORIU
                                                                                                                                                                         Q   „Sâptâmîna  economiei"  —   prilej  de  noi  şi

                                                                                                                                                                    sporite  cîştiguri  la  C.E.C.
                 ANUL  XX.  NR.  4296                              VINERI  25  OCTOMBRIE  1968                                 4  PAGINI  30  BANI



                                                        PLENARA  COMITETULUI CENTRAL






                                            AL  PARTIDULUI  COMUNIST  ROMÂN







                 In  zîua  dc  24  octombrie  a.c.,  au  început  lucrările   niştri  şi  alţi  conducători  ai  instituţiilor  centrale  de  stat,   ia  măsurile  necesare  pentru  constituirea  acestor  orga­  fîn,  cu  privire  la  îmbunătăţirea  structurii  organizatori­
             Plenarei  Comitetului  Central  al  Partidului  Comunist   primi-viccpreşedinţi  ai  consiliilor   populare  judeţene,   nisme  în  cursul  lunii  noiembrie  a.c.            ce  dc  partid  în  întreprinderi,  instituţii  şi  comune  şi  la
              Român.  Plenara  are  urmâtoarea  ordine  de  zi  :       conducători  ai  organizaţiilor  de  masă,  obşteşti  şi  ai  uni­  Tovarăşul  Ion  Gheorghe  Maurcr  a  prezentat  pro­  desfăşurarea  adunărilor  şi  conferinţelor  dc  partid  pentru
                  1.  Cu  privire  la  unele  masuri  organizatorice  pen­  unilor  dc  creaţie,  redactori  şefi  din  presa  centrală.  punerile  Comitetului  Executiv  al  Comitetului  Central   dări  dc  seamă  şi  alegeri.
              tru  întărirea  continua  a  unităţii  moral-politice  a  po­  Plenara  a  ascultat  expunerea  prezentată  de  tovară­  al  Partidului  Comunist  Român  cu  privire  la  alegerile   Plenara  a  aprobat   măsurile  luate   dc  Comitetul
              porului  muncitor,  a  frăţiei  dintre  oamenii  muncii  ro­  şul  Nicolae  Ceauşescu  cu  privire  la  unele  măsuri  orga­  dc  deputaţi  în  Marea  Adunare  Naţională  a  Republicii   Executiv  pentru  perfecţionarea  structurii   şi  întărirea
              mâni  şi  ai  naţionalităţilor  conlocuitoare,  a  coeziunii  na­  nizatorice  pentru  întărirea  continuă  a  unităţii  moral-   Socialiste  România  şi  în  consiliile  populare  judeţene,   organizaţiilor  de  partid,  menite  sa  asigure  un  cadru  mai
                                                                        politice  a  poporului  muncitor,  a  frăţiei  dintre  oamenii   municipale,  orăşeneşti  şi  comunale.             adecvat  desfăşurării  vieţii  interne  de  partid,   sporirii
              ţiunii  noastre  socialiste.
                                                                        muncii  români  şi  ai  naţionalităţilor  conlocuitoare,   a   1 inînd  seama  că,  potrivit  prevederilor  Constitu­  influenţei  politice  a  organizaţiilor  de  bază  în  toate  uni­
                  2.  In  legătura  cu  alegerile  de  deputaţi  pentru  Ma­
              rea  Adunare  Naţională  şi  consiliile  populare  judeţene,   coeziunii  naţiunii  noastre  socialiste.  In  legătură  cu   a-   ţiei,  actuala  legislatură  a  Marii  Adunări  Naţionale,  pre­  tăţile  economice  şi  social-culturalc,  exercitării  cît  mai
                                                                        ccasta,  tovarăşul  Paul  Niculcscu-Mizil  a  prezentat  pro­  cum  şi  mandatul  consiliilor  populare  provizorii  înce­  eficiente  a  rolului  conducător  al  partidului  în   toate
              municipale,  orăşeneşti  şi  comunale.
                                                                        punerile  Comitetului  Executiv  al  Comitetului  Central   tează  la  începutul  lunii  martie  1969,  Plenara  a  hotnrît   sectoarele  dc  activitate.  Dc  asemenea,  Plenara  a  apro­
                  3.  îmbunătăţirea  structurii  organizaţiilor  de  partid
                                                                        al  Partidului  Comunist  Român  cu  privire  la  organizarea   sa  se  propună  Consiliului  dc  Stat  al  Republicii  Socia­  bat  măsurile  adoptate  dc  Comitetul  Executiv   pentru
              în  întreprinderi,  instituţii  şi  comune  şi  »  desfăşurarea   şi  structura  Frontului  Unităţii  Socialiste  precum  şi  ale   liste  România  ca  alegerile  dc  deputaţi  pentru  Marea  A­  pregătirea,  organizarea  şi  desfăşurarea,  conform  preve­
              adunărilor  şi  conferinţelor  de  partid  pentru  dări  dc  sea­
                                                                        consiliilor  oamenilor  muncii  ai  naţionalităţilor  conlo­  dunare  Naţională  şi  consiliile  populare  să  aibă  loc  la  2   derilor  Statutului  Partidului  Comunist  Român,  a  adu­
              mă  şi  alegeri.
                                                                        cuitoare.                                                 martie  1969.  In  aceste  alegeri,  aşa  cum  a  hotărît  ple­  nărilor  şi  conferinţelor  pentru  dări  dc  seamă  şi  alegeri
                  4.  Informare  despre  îndeplinirea  hotărîrii  Plena­    La  dezbateri  au  luat  cuvîntul  tovarăşii   Dumitru   nara,  Partidul  Comunist  Român  se  va  prezenta,  îm­  în  organizaţiile  de  partid  în  perioada  15  octombrie  —
              rei  C.C.  al  P.C.R.  din  aprilie  1968  cu  privire  la  reabi­  Popa,  Ludovic  Takacs,  Gheorghe  Pană,  Vasile  Vîlcu,   preună  cu  toate  organizaţiile  de  masă  şi  obşteşti  ale  oa­  25  decembrie  1968.
              litarea  unor  activişti  de  partid  şi  de  stat.       Carol  Kiraly,  Aurel  Duca,  Barbu   Zaliarescu,   Mihai   menilor  muncii,  în  cadrul  Frontului  Unităţii  Socialiste   Plenara  a  ascultat  informarea  prezentată  dc  tova­
                  5.  Perfecţionarea  organizării  sănătăţii  şi  îmbunătă­  Roşianu,  Mircca  Angelescu,  Ilie  Diculescu,   Gheorghe   —  formaţie  care  va  înmănunchea  toate  forţele  creatoa­  răşul  Gheorghe  Stoica  despre   îndeplinirea   hotărîrii
              ţirea  asistenţei  medicale  a  populaţiei  din  Republica  So­  Pctrescu,  Valter  Roman,  Janos  Fazekas,  Simion  Bughici,   re  ale  poporului.  Frontul  Unităţii  Socialiste  va  prezenta   Plenarei  Comitetului  Central  al  Partidului  Comunist
              cialista  România.                                        Titus  Popovici,  Richard  Winther,  Gheorghe  Apostol.   candidaţi  în  alegeri,  organizînd  sub  conducerea  Parti­  Român  din  aprilie  1968,  cu  privire  la  reabilitarea  unor
                  La  lucrările  plenarei  iau  parte,  ca  invitaţi,  şefi  ai   Plenara  a  adoptat  propunerile  privind  constituirea   dului  Comunist  Român,  campania  electorală.  activişti  de  partid  şi  de  stat  şi  a  aprobat  măsurile  luate
              secţiilor  Comitetului  Central  al  P.C.R.,  membri  ai  Co­  Frontului  Unităţii  Socialiste  precum  şi  a  consiliilor  oa­  In  continuare,  Plenara  a  ascultat  informarea  Co­  în  acest  sens.
              legiului  Central  de  partid,  primi-secretari  ai  comitetelor   menilor  muncii  ai  naţionalităţilor  conlocuitoare.  Plena­  mitetului  Executiv  al  Comitetului  Central  al  Partidului
              judeţene  de  partid,  membri  ai  Consiliului  de  Stat,  mi­  ra  a  însărcinat  Comitetul  Executiv  al  C.C.  al  P.C.R.  sa  Comunist  Român,  prezentată  de  tovarăşul  Virgil  Tro-  Lucrările  Plenarei  Comitetului  Central  continuă.

                                       EXPPEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU





              cu privire la unele masuri organizatorice pentru i itanrea continua
                                                                                                  ■

                                                                                                                          f i
                                                                                                                                             H
                                                                                                                                    H
                                                                                   V
                                                                    |
                                                f i
                                             '
                               ■
                                     ■
                                                                                                                                                                      R
                                                                                                                                                                                  A


                                                                                                                                                                                          B   V
                                                                                                                                                                                                    I

                                                                                                                                                                                                                                             V
                                                                                                                                                                                                                                  I
                                                                                                                                                                                                                                I
                    a unităţii moral-politice a poporului muncitor, a frăţiei Intre
                           oamenii muncii romani şi ai naţionalităţilor conlocuitoare,
                                                            a coeziunii naţiunii noastre socialiste





                                                                                                                                                                                                                           In  toate  domeniile  construcţiei
            Profundele  schimbări                                    clnd,  după  secole  de  exploata­  ducătoare  a  societăţii  noastre   liberă  si  Îmbelşugată.  Politica   intale  culturi  umaniste?  cl  se   în  Constituţia  tarii  —   pe  care   socialiste.   Partidul   Comunist
                                                                                                                                 partidului  şi  statului  de  dez­
                                                                                                                                                                                                                      H
                                                                     re  si  asuprire,  adevărata  liber­
                                                                                                                                                                                             Partidul  Comunist  Român
                                                                                                                        proces
                                                                                                   a  cunoscut  un  intens
                                                                                                                                                               bazează  pe  cea  mai
                                                                                                                                                                                 Înaintată
                                                                     tate  socială  şi  demnitate  uma­  de  evoluţie  socială,  politică  şl   voltare  a  bazei  tehnlccî-mate-   sliintă  despre  natură  şi  socie­  îndeplineşte  cu  cinste  şi  devo­  Român   desfăşoară   o  vastă
                                                                                                                                                                                                                           muncă  de  elaborare  ştiinţifică
         social-politice  petrecute                                  nă,  muncitorii,  ţăranii,  intelec­  culturală.  Sînt  cunoscute  erois­  riale  a  agriculturii,  de  moder­  tate,  materialismul  dialectic  sl   tament.  este  rezultatul   unei   a  măsurilor  şl  soluţiilor  nece­
                                                                     tualii.  toţi  oamenii  muncii,  in­
                                                                                                                                                                                             Indelunqote  evoluţii  istorice  şi
                                                                                                                                 nizare  a  producţiei,  de  creare
                                                                                                                                                              istoric,'  se  inspiră  din  tot  ceea
                                                                                                   mul  şl  spiritul  de  abneqaţie  cu
                                                                     diferent  de  naţionalitate,  s-au
                                                                     legat  trup  şl  suflet  de  socie­  care  proletariatul  român  şi-a   a  unei  agriculturi  intensive  de   re  a  creai  mai  măreţ  glndirea   al  condiţiilor  social-polilico  o-   sare  mersului  înainte  al  socie­
                                                                                                                                 Înaltă  productivitate,  măsurile
                                                                                                                                                                                                                          tăţii.  de  organizare  si  mobili­
                                                                                                                                                              omenirii  dc-a  lunqul  timpuri­
                                                                                                   tnderlinit  misiunea  sa  Istorică
                                                                                                                                                                                             bicctivc  create  în  România  du­
          în  structura  societăţii                                  producţie  socialist,  de  proprie­  în  lupta  împotriva  claselor  ex­  luate  pentru  ridicarea  nivelu­  lor,  precum  şi  din  marile  rea­  pă  cucerirea  puterii  de  călre   zare  a  forţelor  poporului   tn
                                                                     tatea  socialistă,  dc  modul  do
                                                                                                                                 lui  de  civilizaţie  al  vieţii  sate­
                                                                                                                                                                                                                          înfăptuirea  programului  de  de­
                                                                                                                                                              lizări  ale  cunoaşterii
                                                                                                                                                                                    epocii
                                                                     tatea  socialistă  asupra  mijloa­  ploatatoare,  pentru  răsturnarea   lor,  pentru  dezvoltarea  reţe­  noastre.  In  anii  socialismului,   proletariat.  săvârşire  a  conslrucţlet  socia­
                                                                                                   de  la  putere  a  capitaliştilor  si
                                                                                                                                                                                               Viata  a  demonstrat  că  una

                                  ^
                                             1  •
                        romaneşti                                    celor  de  produclie.  Poporul  ro­  moşierilor,  pentru   eliberarea   diul  rural,  pentru  ridicarea  ni­  numărul  şi  ponderea  In  socie­  din  condiţiile   succesului   în   liste,  de  concentrare  a  efortu­
                                                                                                                                 lei  şcolare  şl  sanitare  din  me­
                                                                     mân  nu  mai  concepe  astăzi  re­
                                                                                                                                                               tate  e  oamenilor  de  ştiinţă  şl
                                                                                                                           ce
                                                                                                   sociala  a  tuturor  celor
                                                                     venirea  la  condiţiile  social-po­  muncesc  sl  translormarea  re­  velului  de  cultură  al  maselor   cultură  au  crescut  nemăsurat.   construcţia  socialismului   este   rilor  întregii  naţiuni  spre  o  di­
                                                                                                                                                                                             crearea  unităţii  politice,  ideo­
                                                                     litice  din  trecut,  la  vremurile   voluţionară  a  societăţii   Pen­  ţărăneşti,  creează  premise  pen­  In  rîndurile  intelectualităţii  au    recţie  unică  —   înflorirea  pa­
           Slimaţi  tovarăşi,          numai  aici  există  o  bază  eco-   cînd  oamenii  muncii  trăiau  la   tru  marile  sale  merite,  clasa   tru  lichidarea  treptată  a  deo­  pătruns  sl  pătrund,  ca  o  infu­  logice  şi  organizatorice  a  cla­  triei.  E  caracterislic  în   etapa
           In  perioada  de  aproape   un   nomico-socialâ  obiectivă,   în­  bunul  plac  al  capitaliştilor  sl   muncitoare  din  Români^   s-a   sebirilor  esenţiale  dintre  sat  si   zie  puternică  din  plasma  po­  sei  munciloare.  Fără  realizarea   actuală  faptul  că  rolul  condu­
         sfert  de  secol  care  a  trecut  de   truchipată  In  proprietatea  ob­  moşierilor,  cînd  boqătiile  tării   acoperit  de  glorie  nepieritoa­  oraş,  pentru  apropierea  nive­  porului,  mii  şi  mii  de   tineri   acestui  obiectiv  este  imposibi­  cător  al  partidului  se  manifestă
         la  eliberarea  ţării,   societatea   ştească  asupra  mijloacelor  de   si  roadele  muncii  locuitorilor   re,  dovedindu-se  cea  mai  a­  lului  de  viaţă  al  satelor  de  cel   dotaţi  din   rîndurile   clasei   lă  Închegarea  coeziunii  celor­  cu  putere  crescîndă  In  absolut
         noaslră  a  cunoscut   transfor­  producţie.  O  asemenea  unita­  el  le  foloseau  pentru  huzurul   vansată,  mai  revoluţionară  şl   al  oraşelor  Aceasta  este,  de   muncitoare,  ale  ţărănimii,  ak*   lalte  forte  progresiste  ale  so­  toate  sferele  vieţii  sociale  —   1n
         mări  radicale  atît  în  structura   te  a  poporului  este  de  necon­  minorităţii exploatatoare din  ta­  mai  consecventă  clasă  a  so­  asemenea,  o  problemă  esenţia­  tuluror  păturilor  societăţii.  In­  cietăţii  unitatea  de  voinţă   şi   producţia  de  bunuri  materiale,
         de  clasă,  cît  şi  în  viaţa  econo­  ceput  în  orînduirea  capitalis­  ra şi  al  cercurilor  imperialiste   cietăţii,  steqarul  celor  mai  îna­  lă  de  care  depinde  lichidarea   telectualitatea  este  astăzi  pro­  acţiune  a  poporului-  In  condi­  în  activitatea  ideologică  şl  po­
         mică  şi  în  organizarea  socială   tă,  împărţită  în  clase  antago­  străine.  El  consideră  drept  sa­  intate  idealuri  ale   naţiunii   diferenţelor  fundamentale   tn   dusul  înălţării  spre   cultură,   ţiile  făuririi   unităţii   clasei   litică,  în  perfecţionarea  relaţi­
         şi  de  stal.  Schimbarea  funda­  niste,  sfîşiată  de  contradicţii   cre,  inviolabile  şi   definitive   noastre.  In  anii  orînduirii  so­  modul  de  viaţă  al  populaţiei   spre  ştiinţă,  spre  cunoaştere  a   muncitoare,  existenţa  unui  sin-   ilor  de  producţie,  a  raporturi­
         mentală  care  o  determinat  pro­  ireductibile  între  exploatatori   marile  cuceriri   revoluţionare   cialiste,  tn  vasta  operă  de  in­  ţării,  crearea  condiţiilor  pentru   fiilor  oamenilor  muncii  de  la   qur  partid,  ca  partid  de  avan­  lor  socialiste  dintre  oameni,  în
         cesul  radical  de  înnoire  a  tă­  şi  exploataţi.  Existenţa   pro­  pe  care  le-a  dobîndit   prin   dustrializare  a  ţării,  organiza­  Înfăptuirea  principiului   egali­  oraşe  si  sate.  Legată  prin  mii   gardă  al  clasei  sale,  ca  partid   ştiintă,  artă  şi  cultură,  In  acti­
         rii.  care  a  generat   întreaga   prietăţii  privat-capitalisle  asu­  luptă  în  anii  de  după  elibera­  tă  si  condusă  de  partid,  clasa   tăţii  tuturor  membrilor  socie-   dc  fire  de  masele  larqi  popu­  conducător  al  societăţii  socia­  vitatea  de  formare  a  conştiin­
         metamorfoză  a  societăţii  ro­  pra  mijloacelor  de   producţie   re,  noufl  orînduire  făurită  prin   muncitoare  s-a  dezvoltat   din   Lăţii,  pentru  folosirea.  în  ace­  lare,  ea  este  parte  inteqrantă   liste.  a  apărut  în  tara  noastră   ţei  socialiste  a  maselor.
         mâneşti,  a  constituit-o  răstur­  împarte  în  mod  inevitabil  so­  muncă  intensă,  prin  jertfe  si   punct  de  vedere  numeric,  şi-a   eaşi  măsură,  de  către  toţi,  a   a  Întregului  popor,  devotată   ca  o  necesitate  obiectivă.  Rolul  de  forţă  politică  con­
         narea  de  la  putere  a  claselor   cietatea  în  tabere  opuse,  ge­  sacrificii,  strălucitele  realizări   ridicat  neîntrerupt  nivelul  şti­  cuceririlor  civilizaţiei  moder­  fără  margini  cauzei  socialis­  Conducerea   victorioasă   a   ducătoare  se  exprimă  în  activi­
         exploatatoare.   exproprierea   nerează  interese  contradictorii   ale  României  contemporane.  inţific,  tehnic  şi  cultural,  com­  ne.  Schimbările  economice,  so­  mului  si  comunismului.  poporului  român  pe  drumul  so­  tatea   intensă,   multilaterală
         expropriatorilor, lichidarea  pro­  între  membrii  societăţii,  pro­  Unitatea  politică  a , poporu­  petenţa  şi  capacitatea  creatoa­  ciale,  politice  şi  culturale  care   Acest  tablou  al   dinamicii   cialismului.  al  progresului  ma­  desfăşurată  de  partidul  nostru
         prietăţii  capitaliste  şi,  prin  a-   voacă  zguduiri  si  convulsii  so­  lui  român,  constructor  al  so­  re.  Se  manifestă  cu  putere  re­  au  loc  la  sate,  au  făcui  din   claselor  si  păturilor  sociale  ca­  terial  şi  spiritual,  al  democra­  pentru  promovarea   spiritului
         reasta,  desfiinţarea  pentru  tot­  ciale.  Numai  revoluţia  socia­  cialismului,  este  deci  rezulta­  ceptivitatea  sa  fată  de  ştiinţa   ţărănimea  din  România  o  cla­  re  alcătuiesc  societatea  noas­  ţiei  socialiste,  nu  ar  fi   fost   novator  In  întreaga  viaţă  so­
         deauna  a  relaţiilor  bazate  pe   listă  creează  premise   pentru   tul  unui  proces  istoric  obiec­  si  tehnica  modernă,  priceperea   să  nouă,  ce  joacă  un  rol  tot   tră  dovedeşte  că  Intrequl  po­  posibilă  dacă  In  fruntea   na­  cială,   pentru   perfecţionarea
                                                                                                                                 mai  important  In  viata  socie­
         exploatarea  omului  de   către   realizarea  unei  societăţi  omo-   tiv,  efectul  firesc  al   marilor   de  a  stăpini  şi  folosi  cu  suc­  tăţii  socialiste,  care  aduce  o   por  este  indestructibil  sudat   ţiunii  nu  ar  fi  exislat  Partidul   conducerii  şi  planificării   eco­
         om.  Aceasta  este  o  victorie  de   qene  Desigur,  menţinerea  In­  transformări  revoluţionare  ca­  ces  cele  mal  avansate  mijloa­            prin  aceleaşi  interese  şi  nă­  Comunist  Român,  unic  şi  glo­  nomiei,  pentru  punerea  de  a­
         însemnătate  istorică  a  proleta­  tr-un  sector  sau  altul  al  eco­  re  au  schimbat  din   temelii   ce  de  producţie  si  unelte  de   contribuţie  Tot   mai  mare  la   zuinţe,  că  victoria   revoluţiei   rios  partid  marxist-leninisl   al   cord  a  formelor  organizatorice
         riatului  român,  a  maselor  ce­  nomiei  a  proprietăţii   private   structura  si  înfăţişarea  socie­  muncă,  de  a  dezvolta  noi  sl   creşterea  bogăţiilor   naţiunii.   socialiste  şl  transformarea  re­  clasei  munciloare  care  şi-a  a­  si  a  metodelor  de  muncă  cu  ne­
         lor  ce  muncesc,  orqanizate  şi   asupra  mijloacelor  de  produc­  tăţii ;  ea  are  o  bază  trainică,   noi  ramuri  ale  economici  na­  Si  al  cărei  destin  s-a  identi­  voluţionară  a  societăţii  au  dus   sumat  Înalta  misiune  istorică   voile  actuale   ale   societăţii,
         conduse  in  lupta  de  clasă  şi  în   ţie.  a  unor  relaţii  nesocialisle,   de  nezdruncinat,  în  însăşi  baza   ţionale.  O  dată  cu  dezvoltarea   ficat  pentru  totdeauna  cu  des­  la  închegarea  unităţii  tuturor   de  a  face  sa  triumfe  pe  pămîn-   pentru  asigurarea  triumfului  în
                                                                                                                                 tinul  socialismului.
         transformarea  revoluţionară  a   frînează  procesul  de  omogeni­  economică-socială  a  noii  orîn­  bazei  tehnico-materiale  a  so­  Un  loc  de  seamă  în   viaţa   oamenilor  muncii,  fără  deose­  lvi 1  României  visul  de  aur   al   ţara  noastră  al  echităţii  socia­
         societăţii  de  către  partidul  co­  zare  a  societăţii  socialiste.  îm­  duiri.  „Locul  vechii  societăţi   cialismului  se  manifestă   iot     bire  de  naţionalitate,  că   pe   omenirii  —  societatea   comu­  liste,  al   principiilor  eqalităţil
         munist.  Ea  a  marcat  încunu­  piedică  crearea  unităţii  de  in­  burqheze  —   spunea  Marx  —    mal  pregnant  tendinţa  de  dis­  6ocială  a  României  noi  revine   fundamentul  trainic  al  alianţei   nistă.   Partidul  Comunist  Ro­  între  oameni.   Partidul  Între­
         narea  unor  lupte  seculare  pen­  terese  a  întreqului  popor.  Ge­  cu  clasele  si  anloqonismele  el   pariţie  treptată  a  deosebirilor   intelectualităţii,  oamenilor  dc   dintre  clasa  muncitoare  si  ţă­  mân  a  dobîndit  recunoaşterea   prinde  tot  ceea  ce  e  necesar
         tru  eliberarea  socială,  înfăp­  neralizarea  relaţiilor  de  pro­  de  clasă  il  ia  o  asociaţie  în   esenţiale  dintre  munca  fizică   ştiinţa  şl  cultură.  Socialismul   rănimea  muncitoare  se  întăreş­  unanimă  a  rolului  de  conducă­  pentru  a  da  curs  liber  de  ma­
         tuirea  visurilor  şi  aspiraţiilor   ducţie  socialiste,  atlt  la  oraşe   cadrul  căreia  dezvoltarea  li­  şl  munca  intelectuală  în  pro­      te  neîncetat  coeziunea  întregii   tor  al  societăţii  noastre  dato­  nifestare   si  afirmare  noului
         celor  mai  avansate  ale  între­  cît  şi  la  sate,  este  o  necesi­  beră  a  fiecăruia  este  condiţia   ducţia  de  bunuri   materiale.   este  orînduirea  celei  mai  îna-  noastre  naţiuni  socialiste.  rită  fidelităţii,   devotamentului   în   vaslui   proces   de  trans­
         gului  popor  român.          tate  obiectivă  a  desăvlrşirii  so­  pentru  dezvoltarea  liberă  a  tu­  Desfăşurarea  acestui   proces                                           şi  spiritului  de  jertfă  cu  care   formare  socialistă   a  patriei,
                                                                                                   constituie  un  factor  de  prim
       (    Triumful  revoluţiei  socialis­  cialismului.  a  mersului  înainte   turora".  (Marx-Enqels,  Opere,   ordin  în  lichidarea  diferenţie­ Creşterea  rolului  con­             a  slujit  neîncetat.  încă  de  la   militează   cu   fermitate   îm­
          te  în  ţara  noastră  s-a  materia­  al  noii  orînduiri,  a  trăinicie!   voi.  4,  pag.  488).                                                                                 înfiinţarea  sa.  interesele  supre­  potriva   tuturor   tendinţelor
          lizat,  după  cucerirea   puterii   puterii  de  stat  socialiste.  In  anii  construcţiei  socialis­  rilor  fundamentale  din   sf^ra                                           me  ale  clasei  muncitoare,   ate   de  închistare,   de  rutină,   a
                                                                                                                     premiselor  ducător  al  Partidului
          de  către  proletariat  prin  tre­  Proprietatea  socialistă  asu­  mului,  societalea  noaslră  a  cu­  muncii,  în  omoqenizarea  socie­                                        celor  ce  muncesc,  ale  Întregu­  oricăror  manifestări  ale  vechiu­
          cerea  mijloacelor  de  producţie   pra  mijloacelor  de  producţie   noscut  succese  uriaşe  şi   în   tăţii,  In  crearea                                                      lui  popor.  Politica  sa.  inspira­  lui  care  frînează  mersul  nostru
          în  proprietate  socialistă,  prin   asiqură  înfăptuirea  năzuinţelor   dezvoltarea  forţelor  de  produc­  pentru  făurirea  unicei  familii                                    tă  din  nevoile  arzătoare   ate   înainte.  Dovedindu-şt  din  plin
          generalizarea  relaţiilor  socia­  fiecărei  clase  si  pături  socia­  ţie,  progrese  remarcabile   In   muncitoare  a  societăţii  comu­  Comunist  Român                      dezvoltării  societăţii  româneşti,   rolul  de  avangardă  a  societăţii,
          liste  de  producţie  atlt  la  ora­  le,  ale  fiecărui  individ,  permi­  toate  ramurile  economiei  na­  niste.                                                               din  interesele  vitale  ale  între­  Partidul  Comunist  Român  des­
          şe  cît  şl  la  sate,  prin  crearea   te  realizarea  concordantei  în­  ţionale  Insuşindu-şi  pe  deplin   Schimbări  adinei  s-au  petre­                                    gului  popor,   întemeiată   pe   chide  drum  larg  în  patria  noas­
          economici  socialiste   unitare.   tre  interesele  generale  ale  so­  si  traduclnd  în  viaţă  cu  devo­  cut  In  viata  ţărănimii  munci­                                    principiile   marxism-leninismu-   tră  aplicării  celor  mal  înain­
          Noua  proprietate  a  creat  rela­  cietăţii  si  interesele  individua­  tament  programul  de  construc­  toare  din  tara  noaslră.  Aliată   în  întreaga  activitate         1 ui.  a  devenit  drapelul  sub  ca­  tate  cuceriri  ale  ştiinţei,  teh­
          ţii  dc  lip  nou  între  producă­  le  ale  cetăţenilor.  Dezvoltarea   ţie  economică,  socială  si  cul­  de  nădejde  a  clasei  muncitoa­                                    re  s-au  unit,  In  rînduri  strînse   nicii  şi  culturii  contemporane,
          tori, care sînt In  acelaşi  timp  sl   si  înflorirea  proprietăţii  socia­  turală,  elaborat  de  partidul  co­  re  în  lupta  pentru  cucerirea                              muncitorimea,  ţărănimea,   in­  acţionează  pentru   încorpora­
          proprietari  ai  mijloacelor   do   liste  repreziptă  izvorul  bună­  munist,  oamenii  muncii  au  fă­  puterii  politice  în  România,  ţă­  de  edificare                     telectualitatea,  Întreaga   naţi­  rea  în  viata  societăţii  noastre
          producţie,  beneficiari  integrali   stării  şi  fericirii  maselor  popu­  cut  să  crească  an  de  an  bogă­  rănimea  a  trecut  In  anii  socia­                             une.                          a  celor  maî  de  seamă  victorii
          ai  rodului  muncii  lor  —   rela­  lare,  chezăşia  valorificării  de­  ţia  patriei,  au  ridicat  pe  noi   lismului,  sub  conducerea  parti­                                  Pe  măsura  dezvoltării  con­  ale  cunoaşterii  umane  —   sin­
          ţii  de  colaborare  sl  Intraiuto-   pline  a  capacităţii,  energiei  sl   culmi  potenţialul   material  si   dului,  printr-un  profund  proces   a  socialismului            strucţiei  socialiste,  rolul  condu­  gurul  mod  de  a  ridica  tot  mal
          rare  reciprocă,   Proprietatea   talentelor  lor,  a  împlinirii  per­  spiritual  al  societăţii  noastre.   revoluţionar,  care  a  schimbat                                   cător  al  partidului  tn  societate
          socialistă  a  dat  naştere  comu­  sonalităţii  umane.  Socialismul   Succesele  obţinute  In  crearea   Intrequl  său  mod  de  existenţă                                       a  crescut  şi  s-a  perfecţionat,   sus  civilizaţia  socialislă  şl  co­
          nităţii  de  interese  economice   a  devenit  cauza  scumpă  A  în­  si  dezvoltarea  bazei  tehnico-   şl  de  muncă ;  ea  a  făcut  saltul   Factorul  hotărilor care  cheză-   cesc  —   in  rîndurile  căruia  sînt   cxercilîndu-se  în  forme   noi,   munistă  pe  pămîntul  României.
          a  tuturor  claselor  si  păturilor   treqului  popor,  ţelul   comun   materiale  a  socialismului,  pro-   de  la  mica  producţie  agricolă   şuieşte  forţa,  trăinicia  şi  unita­  înregimentaţi  peste   1800 000   îndatoririle  ce-i  revin  parti­
          sociale  care  î$i  cîştigă  existen­  suprem  al  tuturor  celor   ce   qresul  ştiinţei,  ol  culturii,  al   la  proprietatea  socialist-coope-   tea  orînduirii  socialiste   este   dintre  cei  mai  buni  Iii  ai  na­  superioare.  Congresul  al  IX-lea   dului,  în  calitate  de  conducă-
          ta  prin  muncă,  unităţii  de  nă­  muncesc de la  oraşe  şi de la sa­  tuturor  compartimentelor  so­  ratistă,  la  unirea  pămînturilor,   conducerea  politică  a  întregii   şi  Conferinţa  Naţională  au  dez­
          zuinţe  a  întreqului  popor.  te, cu  braţele  şi cu mintea.  In a­  cietăţii  au  qenerat   schimbări   a  uneltelor  de  muncă  si  a  e­  societăţi  de' către  Partidul  Co­  ţiunii,  elementele  cele  mai  îna­  voltat  creator,  ridîclnd  pe   o
            Crearea  unei  asemenea  uni­  ceasta  consta   baza   de  ne­  adinei  în  condiţiile  dc  viată   forturilor  pentru   lichidarea   munist  Român  —  detaşamentul   intate  din  sînu)  clasei  munci­  treaptă  şi  mai  înaltă,  misiunea
          tăţi  de  interese  şi  aspiraţii  nu   zdruncinat  a  ireversibilităţii  o-   sl  de  muncă  ale  tuturor  cla­  stării  de  Înapoiere  a  agricul­  toare.  al  ţărănimii  şi  intelectu­  socială  a  partidului  nostru  co­  ICpntinuare  în  pag.  a Va)
          este  posibilă  decîl  în  sinul  so­  rînduiril  socialiste  în  Republt-   selor  si  păturilor  sociale.  turii,  pentru  sporirea  produc­  de  avangardă  al  clasei  munci­  alităţii.  Rolul  de  forţă  condu­  munist,  au  perfecţionat  activi­
          cietăţii  socialiste,  pentru   că  ca  Socialistă  România.  Cunos-  Cia&a  muncitoare,  clasa  con­  ţiei  agricole,  pentru  o  viaţă  toare,  al  maselor  celor  ce  mun-  cătoare  a  societăţii  —  înscris  tatea  sa  de  factor  conducător
                                                                                                                                                                                                   \
   80   81   82   83   84   85   86   87   88   89   90