Page 85 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 85
m P A G IN A A BIS-A
w Pentru dezvoltarea şi perfecţionarea
activităţii consiliilor populare
IS 25 octom brie — Ziua Forţelor Arm ate
işf Decizia Comitetului executiv al Consiliu
lui popular judeţean provizoriu privind lucră
rile agricole de toamnă
ORGAN AL OOMITEÎIiLUI Ş JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC.R. Şl AL- CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
Q „Sâptâmîna economiei" — prilej de noi şi
sporite cîştiguri la C.E.C.
ANUL XX. NR. 4296 VINERI 25 OCTOMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI
PLENARA COMITETULUI CENTRAL
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
In zîua dc 24 octombrie a.c., au început lucrările niştri şi alţi conducători ai instituţiilor centrale de stat, ia măsurile necesare pentru constituirea acestor orga fîn, cu privire la îmbunătăţirea structurii organizatori
Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist primi-viccpreşedinţi ai consiliilor populare judeţene, nisme în cursul lunii noiembrie a.c. ce dc partid în întreprinderi, instituţii şi comune şi la
Român. Plenara are urmâtoarea ordine de zi : conducători ai organizaţiilor de masă, obşteşti şi ai uni Tovarăşul Ion Gheorghe Maurcr a prezentat pro desfăşurarea adunărilor şi conferinţelor dc partid pentru
1. Cu privire la unele masuri organizatorice pen unilor dc creaţie, redactori şefi din presa centrală. punerile Comitetului Executiv al Comitetului Central dări dc seamă şi alegeri.
tru întărirea continua a unităţii moral-politice a po Plenara a ascultat expunerea prezentată de tovară al Partidului Comunist Român cu privire la alegerile Plenara a aprobat măsurile luate dc Comitetul
porului muncitor, a frăţiei dintre oamenii muncii ro şul Nicolae Ceauşescu cu privire la unele măsuri orga dc deputaţi în Marea Adunare Naţională a Republicii Executiv pentru perfecţionarea structurii şi întărirea
mâni şi ai naţionalităţilor conlocuitoare, a coeziunii na nizatorice pentru întărirea continuă a unităţii moral- Socialiste România şi în consiliile populare judeţene, organizaţiilor de partid, menite sa asigure un cadru mai
politice a poporului muncitor, a frăţiei dintre oamenii municipale, orăşeneşti şi comunale. adecvat desfăşurării vieţii interne de partid, sporirii
ţiunii noastre socialiste.
muncii români şi ai naţionalităţilor conlocuitoare, a 1 inînd seama că, potrivit prevederilor Constitu influenţei politice a organizaţiilor de bază în toate uni
2. In legătura cu alegerile de deputaţi pentru Ma
rea Adunare Naţională şi consiliile populare judeţene, coeziunii naţiunii noastre socialiste. In legătură cu a- ţiei, actuala legislatură a Marii Adunări Naţionale, pre tăţile economice şi social-culturalc, exercitării cît mai
ccasta, tovarăşul Paul Niculcscu-Mizil a prezentat pro cum şi mandatul consiliilor populare provizorii înce eficiente a rolului conducător al partidului în toate
municipale, orăşeneşti şi comunale.
punerile Comitetului Executiv al Comitetului Central tează la începutul lunii martie 1969, Plenara a hotnrît sectoarele dc activitate. Dc asemenea, Plenara a apro
3. îmbunătăţirea structurii organizaţiilor de partid
al Partidului Comunist Român cu privire la organizarea sa se propună Consiliului dc Stat al Republicii Socia bat măsurile adoptate dc Comitetul Executiv pentru
în întreprinderi, instituţii şi comune şi » desfăşurarea şi structura Frontului Unităţii Socialiste precum şi ale liste România ca alegerile dc deputaţi pentru Marea A pregătirea, organizarea şi desfăşurarea, conform preve
adunărilor şi conferinţelor de partid pentru dări dc sea
consiliilor oamenilor muncii ai naţionalităţilor conlo dunare Naţională şi consiliile populare să aibă loc la 2 derilor Statutului Partidului Comunist Român, a adu
mă şi alegeri.
cuitoare. martie 1969. In aceste alegeri, aşa cum a hotărît ple nărilor şi conferinţelor pentru dări dc seamă şi alegeri
4. Informare despre îndeplinirea hotărîrii Plena La dezbateri au luat cuvîntul tovarăşii Dumitru nara, Partidul Comunist Român se va prezenta, îm în organizaţiile de partid în perioada 15 octombrie —
rei C.C. al P.C.R. din aprilie 1968 cu privire la reabi Popa, Ludovic Takacs, Gheorghe Pană, Vasile Vîlcu, preună cu toate organizaţiile de masă şi obşteşti ale oa 25 decembrie 1968.
litarea unor activişti de partid şi de stat. Carol Kiraly, Aurel Duca, Barbu Zaliarescu, Mihai menilor muncii, în cadrul Frontului Unităţii Socialiste Plenara a ascultat informarea prezentată dc tova
5. Perfecţionarea organizării sănătăţii şi îmbunătă Roşianu, Mircca Angelescu, Ilie Diculescu, Gheorghe — formaţie care va înmănunchea toate forţele creatoa răşul Gheorghe Stoica despre îndeplinirea hotărîrii
ţirea asistenţei medicale a populaţiei din Republica So Pctrescu, Valter Roman, Janos Fazekas, Simion Bughici, re ale poporului. Frontul Unităţii Socialiste va prezenta Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist
cialista România. Titus Popovici, Richard Winther, Gheorghe Apostol. candidaţi în alegeri, organizînd sub conducerea Parti Român din aprilie 1968, cu privire la reabilitarea unor
La lucrările plenarei iau parte, ca invitaţi, şefi ai Plenara a adoptat propunerile privind constituirea dului Comunist Român, campania electorală. activişti de partid şi de stat şi a aprobat măsurile luate
secţiilor Comitetului Central al P.C.R., membri ai Co Frontului Unităţii Socialiste precum şi a consiliilor oa In continuare, Plenara a ascultat informarea Co în acest sens.
legiului Central de partid, primi-secretari ai comitetelor menilor muncii ai naţionalităţilor conlocuitoare. Plena mitetului Executiv al Comitetului Central al Partidului
judeţene de partid, membri ai Consiliului de Stat, mi ra a însărcinat Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. sa Comunist Român, prezentată de tovarăşul Virgil Tro- Lucrările Plenarei Comitetului Central continuă.
EXPPEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
cu privire la unele masuri organizatorice pentru i itanrea continua
■
f i
H
H
V
|
f i
'
■
■
R
A
B V
I
V
I
I
a unităţii moral-politice a poporului muncitor, a frăţiei Intre
oamenii muncii romani şi ai naţionalităţilor conlocuitoare,
a coeziunii naţiunii noastre socialiste
In toate domeniile construcţiei
Profundele schimbări clnd, după secole de exploata ducătoare a societăţii noastre liberă si Îmbelşugată. Politica intale culturi umaniste? cl se în Constituţia tarii — pe care socialiste. Partidul Comunist
partidului şi statului de dez
H
re si asuprire, adevărata liber
Partidul Comunist Român
proces
a cunoscut un intens
bazează pe cea mai
Înaintată
tate socială şi demnitate uma de evoluţie socială, politică şl voltare a bazei tehnlccî-mate- sliintă despre natură şi socie îndeplineşte cu cinste şi devo Român desfăşoară o vastă
muncă de elaborare ştiinţifică
social-politice petrecute nă, muncitorii, ţăranii, intelec culturală. Sînt cunoscute erois riale a agriculturii, de moder tate, materialismul dialectic sl tament. este rezultatul unei a măsurilor şl soluţiilor nece
tualii. toţi oamenii muncii, in
Indelunqote evoluţii istorice şi
nizare a producţiei, de creare
istoric,' se inspiră din tot ceea
mul şl spiritul de abneqaţie cu
diferent de naţionalitate, s-au
legat trup şl suflet de socie care proletariatul român şi-a a unei agriculturi intensive de re a creai mai măreţ glndirea al condiţiilor social-polilico o- sare mersului înainte al socie
Înaltă productivitate, măsurile
tăţii. de organizare si mobili
omenirii dc-a lunqul timpuri
tnderlinit misiunea sa Istorică
bicctivc create în România du
în structura societăţii producţie socialist, de proprie în lupta împotriva claselor ex luate pentru ridicarea nivelu lor, precum şi din marile rea pă cucerirea puterii de călre zare a forţelor poporului tn
tatea socialistă, dc modul do
lui de civilizaţie al vieţii sate
înfăptuirea programului de de
lizări ale cunoaşterii
epocii
tatea socialistă asupra mijloa ploatatoare, pentru răsturnarea lor, pentru dezvoltarea reţe noastre. In anii socialismului, proletariat. săvârşire a conslrucţlet socia
de la putere a capitaliştilor si
Viata a demonstrat că una
^
1 •
romaneşti celor de produclie. Poporul ro moşierilor, pentru eliberarea diul rural, pentru ridicarea ni numărul şi ponderea In socie din condiţiile succesului în liste, de concentrare a efortu
lei şcolare şl sanitare din me
mân nu mai concepe astăzi re
tate e oamenilor de ştiinţă şl
ce
sociala a tuturor celor
venirea la condiţiile social-po muncesc sl translormarea re velului de cultură al maselor cultură au crescut nemăsurat. construcţia socialismului este rilor întregii naţiuni spre o di
crearea unităţii politice, ideo
litice din trecut, la vremurile voluţionară a societăţii Pen ţărăneşti, creează premise pen In rîndurile intelectualităţii au recţie unică — înflorirea pa
Slimaţi tovarăşi, numai aici există o bază eco- cînd oamenii muncii trăiau la tru marile sale merite, clasa tru lichidarea treptată a deo pătruns sl pătrund, ca o infu logice şi organizatorice a cla triei. E caracterislic în etapa
In perioada de aproape un nomico-socialâ obiectivă, în bunul plac al capitaliştilor sl muncitoare din Români^ s-a sebirilor esenţiale dintre sat si zie puternică din plasma po sei munciloare. Fără realizarea actuală faptul că rolul condu
sfert de secol care a trecut de truchipată In proprietatea ob moşierilor, cînd boqătiile tării acoperit de glorie nepieritoa oraş, pentru apropierea nive porului, mii şi mii de tineri acestui obiectiv este imposibi cător al partidului se manifestă
la eliberarea ţării, societatea ştească asupra mijloacelor de si roadele muncii locuitorilor re, dovedindu-se cea mai a lului de viaţă al satelor de cel dotaţi din rîndurile clasei lă Închegarea coeziunii celor cu putere crescîndă In absolut
noaslră a cunoscut transfor producţie. O asemenea unita el le foloseau pentru huzurul vansată, mai revoluţionară şl al oraşelor Aceasta este, de muncitoare, ale ţărănimii, ak* lalte forte progresiste ale so toate sferele vieţii sociale — 1n
mări radicale atît în structura te a poporului este de necon minorităţii exploatatoare din ta mai consecventă clasă a so asemenea, o problemă esenţia tuluror păturilor societăţii. In cietăţii unitatea de voinţă şi producţia de bunuri materiale,
de clasă, cît şi în viaţa econo ceput în orînduirea capitalis ra şi al cercurilor imperialiste cietăţii, steqarul celor mai îna lă de care depinde lichidarea telectualitatea este astăzi pro acţiune a poporului- In condi în activitatea ideologică şl po
mică şi în organizarea socială tă, împărţită în clase antago străine. El consideră drept sa intate idealuri ale naţiunii diferenţelor fundamentale tn dusul înălţării spre cultură, ţiile făuririi unităţii clasei litică, în perfecţionarea relaţi
şi de stal. Schimbarea funda niste, sfîşiată de contradicţii cre, inviolabile şi definitive noastre. In anii orînduirii so modul de viaţă al populaţiei spre ştiinţă, spre cunoaştere a muncitoare, existenţa unui sin- ilor de producţie, a raporturi
mentală care o determinat pro ireductibile între exploatatori marile cuceriri revoluţionare cialiste, tn vasta operă de in ţării, crearea condiţiilor pentru fiilor oamenilor muncii de la qur partid, ca partid de avan lor socialiste dintre oameni, în
cesul radical de înnoire a tă şi exploataţi. Existenţa pro pe care le-a dobîndit prin dustrializare a ţării, organiza Înfăptuirea principiului egali oraşe si sate. Legată prin mii gardă al clasei sale, ca partid ştiintă, artă şi cultură, In acti
rii. care a generat întreaga prietăţii privat-capitalisle asu luptă în anii de după elibera tă si condusă de partid, clasa tăţii tuturor membrilor socie- dc fire de masele larqi popu conducător al societăţii socia vitatea de formare a conştiin
metamorfoză a societăţii ro pra mijloacelor de producţie re, noufl orînduire făurită prin muncitoare s-a dezvoltat din Lăţii, pentru folosirea. în ace lare, ea este parte inteqrantă liste. a apărut în tara noastră ţei socialiste a maselor.
mâneşti, a constituit-o răstur împarte în mod inevitabil so muncă intensă, prin jertfe si punct de vedere numeric, şi-a eaşi măsură, de către toţi, a a Întregului popor, devotată ca o necesitate obiectivă. Rolul de forţă politică con
narea de la putere a claselor cietatea în tabere opuse, ge sacrificii, strălucitele realizări ridicat neîntrerupt nivelul şti cuceririlor civilizaţiei moder fără margini cauzei socialis Conducerea victorioasă a ducătoare se exprimă în activi
exploatatoare. exproprierea nerează interese contradictorii ale României contemporane. inţific, tehnic şi cultural, com ne. Schimbările economice, so mului si comunismului. poporului român pe drumul so tatea intensă, multilaterală
expropriatorilor, lichidarea pro între membrii societăţii, pro Unitatea politică a , poporu petenţa şi capacitatea creatoa ciale, politice şi culturale care Acest tablou al dinamicii cialismului. al progresului ma desfăşurată de partidul nostru
prietăţii capitaliste şi, prin a- voacă zguduiri si convulsii so lui român, constructor al so re. Se manifestă cu putere re au loc la sate, au făcui din claselor si păturilor sociale ca terial şi spiritual, al democra pentru promovarea spiritului
reasta, desfiinţarea pentru tot ciale. Numai revoluţia socia cialismului, este deci rezulta ceptivitatea sa fată de ştiinţa ţărănimea din România o cla re alcătuiesc societatea noas ţiei socialiste, nu ar fi fost novator In întreaga viaţă so
deauna a relaţiilor bazate pe listă creează premise pentru tul unui proces istoric obiec si tehnica modernă, priceperea să nouă, ce joacă un rol tot tră dovedeşte că Intrequl po posibilă dacă In fruntea na cială, pentru perfecţionarea
mai important In viata socie
exploatarea omului de către realizarea unei societăţi omo- tiv, efectul firesc al marilor de a stăpini şi folosi cu suc tăţii socialiste, care aduce o por este indestructibil sudat ţiunii nu ar fi exislat Partidul conducerii şi planificării eco
om. Aceasta este o victorie de qene Desigur, menţinerea In transformări revoluţionare ca ces cele mal avansate mijloa prin aceleaşi interese şi nă Comunist Român, unic şi glo nomiei, pentru punerea de a
însemnătate istorică a proleta tr-un sector sau altul al eco re au schimbat din temelii ce de producţie si unelte de contribuţie Tot mai mare la zuinţe, că victoria revoluţiei rios partid marxist-leninisl al cord a formelor organizatorice
riatului român, a maselor ce nomiei a proprietăţii private structura si înfăţişarea socie muncă, de a dezvolta noi sl creşterea bogăţiilor naţiunii. socialiste şl transformarea re clasei munciloare care şi-a a si a metodelor de muncă cu ne
lor ce muncesc, orqanizate şi asupra mijloacelor de produc tăţii ; ea are o bază trainică, noi ramuri ale economici na Si al cărei destin s-a identi voluţionară a societăţii au dus sumat Înalta misiune istorică voile actuale ale societăţii,
conduse in lupta de clasă şi în ţie. a unor relaţii nesocialisle, de nezdruncinat, în însăşi baza ţionale. O dată cu dezvoltarea ficat pentru totdeauna cu des la închegarea unităţii tuturor de a face sa triumfe pe pămîn- pentru asigurarea triumfului în
tinul socialismului.
transformarea revoluţionară a frînează procesul de omogeni economică-socială a noii orîn bazei tehnico-materiale a so Un loc de seamă în viaţa oamenilor muncii, fără deose lvi 1 României visul de aur al ţara noastră al echităţii socia
societăţii de către partidul co zare a societăţii socialiste. îm duiri. „Locul vechii societăţi cialismului se manifestă iot bire de naţionalitate, că pe omenirii — societatea comu liste, al principiilor eqalităţil
munist. Ea a marcat încunu piedică crearea unităţii de in burqheze — spunea Marx — mal pregnant tendinţa de dis 6ocială a României noi revine fundamentul trainic al alianţei nistă. Partidul Comunist Ro între oameni. Partidul Între
narea unor lupte seculare pen terese a întreqului popor. Ge cu clasele si anloqonismele el pariţie treptată a deosebirilor intelectualităţii, oamenilor dc dintre clasa muncitoare si ţă mân a dobîndit recunoaşterea prinde tot ceea ce e necesar
tru eliberarea socială, înfăp neralizarea relaţiilor de pro de clasă il ia o asociaţie în esenţiale dintre munca fizică ştiinţa şl cultură. Socialismul rănimea muncitoare se întăreş unanimă a rolului de conducă pentru a da curs liber de ma
tuirea visurilor şi aspiraţiilor ducţie socialiste, atlt la oraşe cadrul căreia dezvoltarea li şl munca intelectuală în pro te neîncetat coeziunea întregii tor al societăţii noastre dato nifestare si afirmare noului
celor mai avansate ale între cît şi la sate, este o necesi beră a fiecăruia este condiţia ducţia de bunuri materiale. este orînduirea celei mai îna- noastre naţiuni socialiste. rită fidelităţii, devotamentului în vaslui proces de trans
gului popor român. tate obiectivă a desăvlrşirii so pentru dezvoltarea liberă a tu Desfăşurarea acestui proces şi spiritului de jertfă cu care formare socialistă a patriei,
constituie un factor de prim
( Triumful revoluţiei socialis cialismului. a mersului înainte turora". (Marx-Enqels, Opere, ordin în lichidarea diferenţie Creşterea rolului con a slujit neîncetat. încă de la militează cu fermitate îm
te în ţara noastră s-a materia al noii orînduiri, a trăinicie! voi. 4, pag. 488). înfiinţarea sa. interesele supre potriva tuturor tendinţelor
lizat, după cucerirea puterii puterii de stat socialiste. In anii construcţiei socialis rilor fundamentale din sf^ra me ale clasei muncitoare, ate de închistare, de rutină, a
premiselor ducător al Partidului
de către proletariat prin tre Proprietatea socialistă asu mului, societalea noaslră a cu muncii, în omoqenizarea socie celor ce muncesc, ale Întregu oricăror manifestări ale vechiu
cerea mijloacelor de producţie pra mijloacelor de producţie noscut succese uriaşe şi în tăţii, In crearea lui popor. Politica sa. inspira lui care frînează mersul nostru
în proprietate socialistă, prin asiqură înfăptuirea năzuinţelor dezvoltarea forţelor de produc pentru făurirea unicei familii tă din nevoile arzătoare ate înainte. Dovedindu-şt din plin
generalizarea relaţiilor socia fiecărei clase si pături socia ţie, progrese remarcabile In muncitoare a societăţii comu Comunist Român dezvoltării societăţii româneşti, rolul de avangardă a societăţii,
liste de producţie atlt la ora le, ale fiecărui individ, permi toate ramurile economiei na niste. din interesele vitale ale între Partidul Comunist Român des
şe cît şl la sate, prin crearea te realizarea concordantei în ţionale Insuşindu-şi pe deplin Schimbări adinei s-au petre gului popor, întemeiată pe chide drum larg în patria noas
economici socialiste unitare. tre interesele generale ale so si traduclnd în viaţă cu devo cut In viata ţărănimii munci principiile marxism-leninismu- tră aplicării celor mal înain
Noua proprietate a creat rela cietăţii si interesele individua tament programul de construc toare din tara noaslră. Aliată în întreaga activitate 1 ui. a devenit drapelul sub ca tate cuceriri ale ştiinţei, teh
ţii dc lip nou între producă le ale cetăţenilor. Dezvoltarea ţie economică, socială si cul de nădejde a clasei muncitoa re s-au unit, In rînduri strînse nicii şi culturii contemporane,
tori, care sînt In acelaşi timp sl si înflorirea proprietăţii socia turală, elaborat de partidul co re în lupta pentru cucerirea muncitorimea, ţărănimea, in acţionează pentru încorpora
proprietari ai mijloacelor do liste repreziptă izvorul bună munist, oamenii muncii au fă puterii politice în România, ţă de edificare telectualitatea, Întreaga naţi rea în viata societăţii noastre
producţie, beneficiari integrali stării şi fericirii maselor popu cut să crească an de an bogă rănimea a trecut In anii socia une. a celor maî de seamă victorii
ai rodului muncii lor — rela lare, chezăşia valorificării de ţia patriei, au ridicat pe noi lismului, sub conducerea parti Pe măsura dezvoltării con ale cunoaşterii umane — sin
ţii de colaborare sl Intraiuto- pline a capacităţii, energiei sl culmi potenţialul material si dului, printr-un profund proces a socialismului strucţiei socialiste, rolul condu gurul mod de a ridica tot mal
rare reciprocă, Proprietatea talentelor lor, a împlinirii per spiritual al societăţii noastre. revoluţionar, care a schimbat cător al partidului tn societate
socialistă a dat naştere comu sonalităţii umane. Socialismul Succesele obţinute In crearea Intrequl său mod de existenţă a crescut şi s-a perfecţionat, sus civilizaţia socialislă şl co
nităţii de interese economice a devenit cauza scumpă A în si dezvoltarea bazei tehnico- şl de muncă ; ea a făcut saltul Factorul hotărilor care cheză- cesc — in rîndurile căruia sînt cxercilîndu-se în forme noi, munistă pe pămîntul României.
a tuturor claselor si păturilor treqului popor, ţelul comun materiale a socialismului, pro- de la mica producţie agricolă şuieşte forţa, trăinicia şi unita înregimentaţi peste 1800 000 îndatoririle ce-i revin parti
sociale care î$i cîştigă existen suprem al tuturor celor ce qresul ştiinţei, ol culturii, al la proprietatea socialist-coope- tea orînduirii socialiste este dintre cei mai buni Iii ai na superioare. Congresul al IX-lea dului, în calitate de conducă-
ta prin muncă, unităţii de nă muncesc de la oraşe şi de la sa tuturor compartimentelor so ratistă, la unirea pămînturilor, conducerea politică a întregii şi Conferinţa Naţională au dez
zuinţe a întreqului popor. te, cu braţele şi cu mintea. In a cietăţii au qenerat schimbări a uneltelor de muncă si a e societăţi de' către Partidul Co ţiunii, elementele cele mai îna voltat creator, ridîclnd pe o
Crearea unei asemenea uni ceasta consta baza de ne adinei în condiţiile dc viată forturilor pentru lichidarea munist Român — detaşamentul intate din sînu) clasei munci treaptă şi mai înaltă, misiunea
tăţi de interese şi aspiraţii nu zdruncinat a ireversibilităţii o- sl de muncă ale tuturor cla stării de Înapoiere a agricul toare. al ţărănimii şi intelectu socială a partidului nostru co ICpntinuare în pag. a Va)
este posibilă decîl în sinul so rînduiril socialiste în Republt- selor si păturilor sociale. turii, pentru sporirea produc de avangardă al clasei munci alităţii. Rolul de forţă condu munist, au perfecţionat activi
cietăţii socialiste, pentru că ca Socialistă România. Cunos- Cia&a muncitoare, clasa con ţiei agricole, pentru o viaţă toare, al maselor celor ce mun- cătoare a societăţii — înscris tatea sa de factor conducător
\