Page 86 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 86
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI MCOLAE GEAUŞESCU
mente pe care obsesia privilegi m tnt. „S od ollsnn d — f a la continui şl merru) înainte a! de granit a societăţii, alianţa mltat In viaţa laeial-polltlcl, Societatea noastră socialistă ampîoare In rîndul naţionali-
(Urmare din pag, 1) ilor pierdute le-a împiedicat să V. I. Lenin — nu est» posibil construcţiei socialiste. muncllorească-ţărânească, în nu putea îndeplini tn mod sa In oare s-a înfăptuit pentru tâlilor conlocuitoare ca astăzi.
înteleaqă mersul dezvoltării so fără democraţie aub două as Sînt cunoscute măsurile lua tăreşte unitatea dintre munci tisfăcător atribuţii Importante prima oară comunitatea de In Intîlnirile recente avute de con
ciale. De asemenea, In conşti pecte i te tn ultimii ani de conduce tori, ţărani şl Intelectuali, din In societate. In perioadele din terese economice şl politice a ducerea de partid şl de 6ta< cu
inţa unor oameni mal dăinuie rea partidului şl statului nos tre toţi oamenii muncii fără tre alegerile de deputat! nu e- tuturor claselor şl categoriilor
tor politic al naţiunii noastre, ]. — Proletariatul nu poate Intelectualii de nalionaldla/te ma
se materializează in activita reziduuri ale mentalităţilor bur gflvlrşl revoluţia aoclallstă da tru şl aplicate cu consecventă deosebire de naţionalitate, n- xlsta un organism permanent sociale, oferă fiecărui cetăţean ghiară şl germană din ţara
tea desfăşurata de flecare or gheze, ale unor terorii şl prin că nu «e pregăteşte în vederea în viaţă, pentru lărqirea demo sigură creşterea coeziunii In- care să asigure cadrul adecvat — român, maghiar, qermen şi noastră au evidenţiat cu pu
craţiei socialiste, pentru crea
ganizaţie de partid, în modul cipii idealiste, retrograde, moş el luptînd pentru democraţie; rea condiţiilor ca toţi oamenii treqll naţiuni socialiste. Aceas conlucrării sistematice, pe plan de alte naţionalităţi — posibi tere adeziunea deplină a oa
ta face ca puterea oamenilor
In care aceasta reuşeşte să fie tenite de )a vechea societate. 2. — Socialismul victorios muncii să-şl poală spune des muncii, orînduirea noastră so naţional, sub conducerea parti lităţi nelimitate de afirmare şl menilor de cultură din rîndul
dului, a tuturor organizaţiilor
în fapt forţa dinamlcA a colec Continuă să pătrundă totodată, nu-şl poate consolida victoria promovare In toate domeniile naţionalităţilor conlocuitoare la
tivului respectiv. îndeplinirea intr-o formă sau alta, Influente şl nu poale duce omenirea chis părerea asupra treburilor cialistă să fie tot moi tari, de obşteşti, care să prllejulască şl pe toată Ierarhia vieţii so politica marxist-leninistă a
statului, să poată contribui la
programului de înflorire mul ideologice dinafară, din lu spre dispariţia treptată a sta bunul mers al vieţii sociale. neînvins.- înfăptuirea consec un schimb de păreri multila ciale. Constituţia Republicii partidului nostru, voinţa lor
ventă a principiilor democra
tilaterala a lAril depinde mea capitalistă. Ceea ce ca tului fără a înfăptui o demo In întreaqa activitate a parti ţiei socialiste stimulează ener teral Intre reprezentanţii aces Soclallsle România — carta li de a-şl pune talen-tul, cunoş
de modul în care fieca racterizează însă societatea craţie deplină. De aceea, a tor organizaţi! şl să faciliteze bertăţilor soclnllsle ale între tinţele, puAerea de muncă —
re organizaţie de parlld noastră este adeziunea deplină spune că autodeterminarea dului, o organelor şi organi gia creatoare a maselor, dez atragerea larqă a maselor la gului popor — creează cadrul alături de Intelectualitatea ro
zaţiilor sale, s-a încetăţenit ca
din economie, In ştilntă, a milioanelor de oameni ai este de prisos în socialism în o metodă curentă practica de voltă ataşamentul cetăţenilor dezbaterea problemelor dez politic şi Instituţional pentru mână — tn slujba înfloririi vie
In cultura reuşeşte sa se situ muncii de la oraşe şl sate, a seamnă a debita aceleaşi inep a se sfătui cu cei ce muncesc, faţă de cauza socialismului, voltării tării. De aceea. In exercitarea în fapt şl qaranta- ţii spirituale a patriei noastre.
eze în fruntea oamenilor mun uriaşei majorităţi a populaţiei ţii, a face confuzie ireparabilă cu poporul, în toate probleme tnlăreste sentimentul poporu concordanţă cu cerinţele de rea egalităţii depline în drep Spiritul deplinei egalităţi în
lui de stăpin al ţării, al pro
cii. s3 înflăcăreze masele pen la cauza construcţiei socialiste, ca şl atunci clnd ai spune că le fundamentale ale rollticli priului său destin, sporeşte şi perfecţionare a relaţiilor so turi a cetăţenilor, fără deose drepturi, condiţiile asigurate
tru obiectivele politicii parti la politica marxist-leninistă a democraţia este de prisos în de construcţie socialista şt ale mai mult rolul conducător al ciale şi a formelor de partici bire de naţionalitate, pedep pentru dez/voltarea spirituală
sind prin lege orice propagan
pare a membrilor societăţii la
dului, s3 facă din politica Parti partidului comunist, nivelul socialism". (Lenin. Opere com activităţii internaţionale. partidului In societate. activitatea economică, politică dă naţlonalisl-şovină, orice a- a naţionalităţilor conlocuitoare
dului Comunist Român în fie înalt dc conştiinţă al muncito plete, voi 30, pag 130— 131). Partidul şi quvernul se preo şl de stal. cu Indicaţiile Con ţîţere a urli de rasă sau na îşi găsesc o Importantă ex
Aceasta a întărit şl întăreş
care întreprindere, cooperativa rilor, ţăranilor şi intelectualilor Una din marile aspiraţii de te tot mai mult leqăturile cupă neîncetat de găsirea for gresului el IX-lea şl ale Con- ţionale. presie în faptul că porţile în-
agricola sau . InsUirtutie o care-şi consacră toate efortu totdeauna ale umanităţii a fost partidului cu masele, a înche- melor organizatorice, cores lerinţei Naţionale privind îm văţămlntulul de toate gradele
uriaşă forţă transformatoare. rile înfloririi patriei socialiste. cucerirea libertăţii şi eqalitătii qat şi fncheaqă tot mai puter punzătoare etapei actuale de bunătăţirea metodelor de orga Drepturile şl libertăţile cetă le sînt larg deschise. Un Im
Realizarea acestui dezide Orînduirea noastră este puter sociale şi naţionale, crearea nic unitatea de nezdruncinat a dezvoltare a tării, menite să nizare şl conducere a vieţii ţeneşti consacrate de orîndul- portant sprijin In această di
rat depinde, pînă la ur nică, de neclintit, ea se bazea societăţii în care oamenii să poporului ţn jurul partidului, adîncească democraţia socialis sociale, Comitetul Executiv rea noastră socialistă îşi gă recţie 11 constituie asigurarea
mă, de modul In oare fie ză pe voinţa de fler a poporu se poată manifesta fără îngră în jurul Comitetului Central, tă în economie, în ştiinţă şl propune constituirea unul or sesc o Ilustrare vie în repre învălămîn-tulul în limba ma
care comunist îşi înţelege o- lui căruia nimeni nu-l mai diri în toate domeniile crea cultură. în viaţa politică şl ganism politic permanent, din zentarea naţionalităţilor conlo
bllgatlile ce-i revin în calitate poate smulge măreţele cuceriri ţiei materiale şi spirituale. în al guvernului, a sporit şl mal socială, să intensifice partici care să facă parte Partidul Co cuitoare în orqanele centrale ternă, de la treptele elemen
de militant activ pentru cauza revoluţionare, caro-şi lăureşte (are personalitatea individului mult elanul cu care cetăţenii parea maselor la conducerea munist Român, forţa politică şl locale ale partidului, ale tare pînă la învăţămlntul su
înfăptuirea
pentru
muncesc
socialismului, pentru fericirea azi destinul liber si neatirnat. să se poată împlini şi valo proqramului de înflorire a pa- ■ stalului Sînt în prezent în conducătoare a societăţii noas stalului şi ale organizaţiilor de perior, şl care s-a lărgit o da
poporului, pentru progresul pa Trăinicia indestructibilă a o- rifica multilateral Democraţia triei, elaborai de partid Nu curs de aplicare noi măsuri tre socialiste, sl rrineipalelc masă şt obşteşti. In forumul tă cu dezvoltarea generală a
triei. Flecare membru al parti rîndulrii noastre tşi găseşte Iz socialistă este surerioară tutu meroasele înttlniri ale membri de perfecţionare a conducerii organizaţii de masă şi obşteşti. suprem a) puterii de stat — învăţămîntulul din patria noas
Marea Adunare Naţională —
tră. In anul
şcolar 1967/1968
dului nostru contribuie prin vorul In baza de clasă a socie ror orînduirilor care au pre- lor conducerii de partid şl de şi plonillcării economiei, a sis Ţinînd seama de stadiul de activează 67 de deputaţi din reţeaua şcolilor cu predarea
activitatea sa de zi cu zl, prin tăţii, în fundamentul ei econo redal-o prin aceea că ea asl- stal cu locuilorii lăril — pri temului financiar, a organizării dezvoltare a socielăţll noas rîndul nalionalilâtilor conlocui în limbile naţionalităţilor con
convingerea şi hotărîrea cu ca mic socialist, în vasta activita qură oamenilor muncii, des lejuri de analiză şi dezbatere industriei tre, stadiu) desăvirşirii con toare, iar în consiliile popu locuitoare cuprindea un nu
re luptă pentru realizarea po te ideologică şi politică dc e povăraţi de pxploatare, condi a mersului îndeplinirii planu Pornind de la schimbările strucţiei socialiste, propunem lare judeţene, municipale, oră măr de I 944 şcoli şi secţii din
liticii marxlst-leniniste a parti ducare a maselor pe care o ţii şi posibilităţi egale de afir lui cincinal, a realizării liotă- profunde petrecute în structu ca acest organism să se nu şeneşti şi comunale aproape
dului, prin abnegaţia şi devo desfăşoară partidul comunist. mare In societate. Democraţia ririlor Congresului al IX-lea şi ra societăţii noastre, se impu mească Frontul Unităţii So 16 000 de deputaţi. Partidul care 624 şcoli generale cu clase
le 1-1V, I 095 şcoli generale cu
tamentul ce-l dovedeşte iată de Procesul amplu dc ridicare a economică, creată pe lunda- ale Conferinţei Naţionale — ne perfecţionarea formelor de cialiste. Frontul Unităţii Socia Comunist Român — forla con
nobilul Ideal căruia şi-a con nivelului de cultură a maselor, mentul proprietăţii socialiste, se transformă dc fiecare dală organizare a democraţiei so liste va Inmănunchea. într-un ducătoare a societăţii — în- clasele 1-V III şl 170 licee si sec
sacrat In mod liber energia, de lărgire a orizontului ştiin instaurează pentru prima dată in puternice manifestări ale cialiste. adoptarea unor noi organism larg democratic, cu iructiiplnd. alît prin ideologia ţii de cultură generală, dintre
capacităţile. vla|a însăşi, In c- ţific, de dezvoltare a conştiin un criteriu judicios de repar încrederii maselor în politica măsuri organizatorice, care să caracter permanent, toate for sa. ctl şi prin compoziţia sa care I 480 şcoli şl secţii cu lim
xercitarea tot mal elicicntă a ţei socialiste a oamenilor mun tiţie Intre membrii societăţii, partidului şi guvernului. ale ducă la întărirea continuă a ţele poporului român şi ale principiile inter naţionalismului ba de predare maghiară, 386 cu
mare(el misiuni a Partidului cii, dc perfecţionare şi adînci- proclamînd drept unică unitate hotărlrii oamenilor muncii de unităţii moral-politice a po naţionalităţilor conlocuitoare, — cuprinde în rlndurile sale limba de predare germană şl
Comunist Român tn construirea re a democraţiei socialiste, de măsură a veniturilor can a susţine şi înfăptui această porului, a frăţiei dintre oame exponenţii luturor organizaţii pe cel mal buni fii al poporu restul cu limba de predare sîr
socialismului şl comunismului duce la victoria deplină a titatea si calitatea muncii pres politică ; de a-şi consacra în nii muncii români şi ai naţio lor de masă şl obşteşti, al tu lui. alît români, cit şl de alte bă, slovacă, ucraineană, cehă.
tate in folosul societăţii Tot
In Românta. marxism-leninismului în codrul odată, socialismul se va În treaga enerqle desăvirşirii nalităţilor conlocuitoare, n co turor claselor şl păturilor so naţionalităţi. Din totalul mem In reţeaua acestor scoli sînt
de
elevi.
Partidul nostru îşi realizează societăţii noastre Faţă de coi scrie tn Istorie ca orînduirea construcţiei socialiste in Româ eziunii naţiunii noastre socia ciale care alcătuiesc structura brilor de partid. 88.43 la sută cuprinşi 242 000 de educa
Aproape
liste.
14 500
cu succes rolul conducător In care ar îndrăzni să ridice mina in stare să qaranteze exerci nia Frontul Democraţiei Popu orînduirii noastre noî. va con sînt români şi 11,57 la sută toare. învăţători şl profesori
societate datorită faptului că împotriva socialismului, po tarea celor mai largi drepturi Cred că sini In asentimentul lare, care reunea in campa centra întreaqa enerqle a na sînt maghiari, germani şl de funcţionează fn reţeaua şcola
este legat prin mll şi mii de li porul, orînduirea noastră dis şi libertăţi cetăţeneşti. tuturor membrilor Comitetului niile electorale organizaţiile ţiunii socialiste, sub conduce alte naţionalităţi, reflectînd în ră în care se predă In limba
re de masele cele mai largi pune de toate mijloacele ne Unitatea claselor şi pături Centra) exprimind. de la a- de masă şi obşteşti din tara rea partidului, pentru proqre- săşi structura naţională a naţionalităţilor conlocuitoare,
ale poporului, că se Identifică cesare pentru a-i lace inofen lor sociale din România s-a ceastâ Înaltă tribună, cele moi noastră, sub conducerea parti sul şi înflorirea continuă a populaţiei Republicii Socialiste adueîndu-şi contribuţia la dez
cu aspiraţiile şi Interesele su sivi. lată de ce aceste elemente întărit şt cimentat continuu în vii mulţumiri cetăţenilor pa dului comunist, avea un rol II- României socialiste. România. In Comitetul Central. voltarea generală a învâtâmln-
preme ale naţiunii, că e trup nu reprezintă nici un pericol anii socialismului în procesul triei noastre pentru încrederea In comitetele judeţene, muni tulul şl culturii în patria noas
din trupul clasei muncitoare, a) pentru societatea noastră socia conducerii treburilor statului lor neprecupeţită in politica cipale, orăşeneşti şl comunale,
ţărănimii, al intelectualităţii, că listă. Partidul şi statul nostru de călre poporul însuşi, liber partidului nostru, pentru cal In conducerile organizaţiilor tră.
prin membrii săi, prin comu desfăşoară o intensă activitate şi stârîn pe destinele sale, su dele manifestări de ataşament Rezolvarea marxist- de partid din întreprinderi, in Luînd măsuri pentru extin
fată de partid şi guvern, pen
niştii români şl cel «părtinind pnlilică şi ideologică de educa veran in propria sa ţară. Ca tru munca eroică ce o desfă stituţii, scoli şi de la sale, un derea şi perfecţionarea Invâ-
naţionalităţilor conlocuitoare, ţie socialistă, patriotică şi ce racteristica fundamentală a o- şoară în vederea înfăptuirii important număr de activişti ţămîntulul In limba proprie,
cl păstrează un contact intim tăţenească a tuturor membrilor rinduirii noastre socialisto este programului de înflorite a pa leninistă a problemei provine din rîndul naţionali statul înlesneşte tinerilor de
cu toate clasele şt păturile so societăţii Pe această cale se faptul că puterea se află in triei elaborat de Conqresul al tăţilor conlocuitoare. Oamenii alte naţionalităţi însuşirea lim
ciale muncitoare din România asigură ridicarea continuă a mîînile clasei muncitoare alia IX-lea. In toate acestea noi muncii nparţinînd naţionalită bii române, aceasta fiind o
Pentru fiecare om al muncii conştiinţei maselor, însuşirea lă cu ţărănimea, realizarea tn vedem hotărîrea maselor de a naţionale In ţara ţilor conlocuitoare sînt mem necesitale cu caracter obiectiv
partidul reprezintă astăzi au profundă de către fiecare ce fapt a principiului guvernării Inlâplui neabătut politica parti bri. cu drepturi depline, ai or pentru înfăptuirea deplină şl
toritatea supremă tn viata na tăţean a principiilor politicii statului de către popor. In a- dului, politico poporului ÎYi- ganizaţiilor de masă şi ob efectivă a principiului egalită
şteşti, al orqanlzatlllor coope
ţii In drepturi, pentru crea
ţiunii socialiste, for(a politică partidului nostru Acestea lac ceasla îşi găseşte reflectarea tul maselor care Întăresc şi mal noastra, mtanrea ira- ratiste şl uniunilor de crea
suşl. încrederea şi devotamen
şl socială cea mai înaintată pe de neînvins orînduirea noastră esenţa însâsi a democraţiei so tori, participă. în mod orqani- rea condiţiilor ca tinerii din
rîndul naţionalităţilor conlocui
care se sprijină cu încredere socialistă, asigură victoria de cialiste. cea mai largă şl mal mult convingerea în justeţea zat, alături de români, la 1n-
marxisl-leniniste
politicii
a
tot ceea ce e mai valoros In plină a socialismului şi comu autentică democraţie cunoscu partidului, ne sporesc energia ţie: intre poporul roman Ireaqa viaţă politică şi socială. toare să se poată manifesta
sinuî societăţii noastre, la ca nismului în România. tă de-a lungul rivilizatiei u Criteriul suprem de apreciere nestînjenit In toate sferele vie
re găsesc receptivitate, încura Istoria demonstrează că nici mane. şi hotărîrea de a acţiona cu a liecărul membru al societă ţii sociale, să pootă ocupa
jare şi ajutor concret, Ideile şl o ideologie nu poate li impusă Sensul major al democraţiei toate forţele pentru a ne face şi naţionalităţile ţii, de promovare şl recompen funcţii corespunzătoare capa
propunerile cele mat preţioase prin decrete sau prin forţă, că socialisto se exprimă în spi datoria în faţa partidului, tn sare a sa, este devotamentul cităţii lor în orice unitate eco
exprimînd înţelepciunea colec orice concepţie, orice idee ritul dc responsabilitate socia lata poporului. fată de cauza socialismului, nomică, administrativă, ştiinţi
tivă a poporului, sugestiile ce pot triumfa, pot pătrunde lă de care Irebule să Iie ani O deosebită importanţă şi tată de patrie, capacitatea de fică sau culturală, în orice
le mai îndrăzneţe menite să în conştiinţa maselor numai şi mat fiecare celătean. în înda eficienţă au cadrul concret. conlocuitoare muncă şi pregătirea sa. contri localitate. sâ-$l poată perfec
contribuie la accelerarea pro numai pe calea activităţii poli torirea lui de a acţiona in vir Inrmele organizatorice create buţia adusă la întărirea orîn ţiona neîncetat caljf^prca pro
gresului material şl spiritual al tice, a convingerii. Marxism-le- tutea imperativelor supreme de partid şi de stal pentru a duirii noastre, la Inllorlrca pa fesională, ştiinţifică. Asigura
României. Prin nedezminţitul nmismul s-a dezvoltat, a cîşti- ale societăţii. ale naţiunii plicarea principiilor democra Un rol deosebit de important scopul dezbinării oamenilor triei comune rea accesului larg cil tu tu for
său spirit de dreptate socială, qal teren şi s-a afirmat In lup Pentru a asiqura manifestarea tismului socialist In sfera vie au avut şi au în făurirea so muncii, Istoria demonstrează Baza economică a eqalitătii cetăţenilor patriei, indiferent
prin eforturile neobosite în ta împotriva ideologiei burghe deplină a acestei răspunderi ţii economice, in creaţia dc cialismului, în întărirea unită că promotorii politicii de în sociale a tuturor oamenilor mun de naţionalitate, la cuceririle
dreptate spre Instaurarea ega ze, a filozofiilor idealiste. a sociale, democraţia noaslră so bunuri moloriale. înfiinţarea ţii poporului, în dezvoltarea vrăjbire. de dezbinare naţio cii, a prieteniei dintre poporul ştiinţei moderne, posibilitatea
lităţii între oameni, prin con teoriilor retrograde, reacţiona cialistă oferă tuturor oameni uniunilor cooperatiste, organi democraţiei socialiste, rezolva nală au lăcut jocul Intereselor român şi naţionalităţile conlo de a se instrui în limba pe care
lor muncii posibilitatea
să-şi
secvenţa cu care militează pen re El a triumfat prin aceea că spună liber şl nestingherit cn- zaţii proprii ale ţărănimii, n- rea in spirit marxist-lcninist a claselor dominante şl al pu cuitoare o constituie proprie o cunosc mai bine şl de a fo
tru înfăptuirea umanismului s-a dovedit cea mai ştiinţifică, vîntul in problemele îunda- feră posibilitatea practică ma problemei naţionale, asigura terilor Imperialiste asupritoa tatea socialistă, care asigură losi toate Instituţiile culturale
socialist. partidul comunist cea mai raţională concepţie menlale ale politicii interne si selor de cooperatori din ţara rea egalităţii in drepturi a na re, dovedindu-se duşmani al poziţia absolut egală a tutu existente tn societatea noas
exercită o uriaşă putere de a- despre viaţă şi lume, prin a externe a stalului, să-şi expri noastră să participe nemijlo ţionalităţilor conlocuitoare cu intereselor propriei naţiuni, al ror cetăţenilor fată de mijloa tră In mod liber, constituie o
Intereselor şl aspiraţiilor vita
tractie asupra tuturor conşti ceea că oferă popoarelor o me opipia asupra modului tn cit la conducerea treburilor a- poporul român, dezvoltarea le ale maselor muncitoare, ale cele de producţie, realizarea înaltă expresie a democratis
frăţiei tn muncă şi luptă a tu
qricultiirii. să-şl valorifice cit
inţelor, reprezintă portdrapelul perspectivă clară, Insulleţiloa- care se gospodăresc treburile turor celor ce trăiesc pe me întregului popor. In procesul pentru toţi a dreptului la mun mului orînduirii noastre socia
celor mal înălţătoare Idealuri re de dezvoltare a societăţii, tării, să poată critica, fără re mai bine energia şl mijloace leagurile României In proce asprelor lupte de clasă, oame că şi a retribuţiei după canti liste, a libertăţilor şi drepturi
le de care dispun, allt în in
contemporane ale poporului de Înfăptuire a aspiraţiilor de ţineri, neajunsurile ce apar tn teresul propriei lor bunăslări. sul desăvirşirii construcţiei nii muncii au învăţat că numai tatea şi calitatea muncii depu lor de care se bucură între
român Eiercltarea de către progres ale maselor Aşa procesul edificării socialiste, cit şi al propăşirii societăţii, socialiste, o dală cu înflorirea strînqîndu-si rlndurile şi unin- se. In rezolvarea problemei gul popor.
Partidul Comunist Român a ro cum am mai arătat şi cu să participe cu toate forţele, să participe la întreaga activi vieţii materiale şi spirituale a du-şi forţele, pot obţine victo naţionale şi garantarea exer Profunde consecinţe pozitive
lului conducător în societate altă ocazie. dacă ideile cu toată energia şi priceperea tate politică şl socială a sta poporului român şi a naţiona ria împotriva exploatatorilor citării In lapt a drepturilor şi asupra afirmării multilaterale
este considerata de oamenii nobile ale marxism-leninismu la înlăturarea acestor neajun lului Pe baza hotăririlor Con lităţilor conlocuitoare, se ac şi asupritorilor comuni. împo libertăţilor social-politice ale tn viata socială a oamenilor
muncii ca o necesitate obiecti lui, ale materialismului dialec suri, la asigurarea progresului ferinţei Naţionale, anul acesta centuează unitatea si frăţia triva politicii promovate de tuturor cetăţenilor are o im muncii români, maghiari, ger
vă, imperioasă a progresului tic şi istoric au învins şi şi-au neîntrerupt al societăţii. au luat fiinţă In întreprinde lor, se afirmă lot mai Intens clasele exploatatoare s-au ridi portantă holărîloare dezvolta mani şi dc alte naţionalităţi au
României, a înfăptuirii aspiraţi impus superioritatea in condi Promovarea largă a criticii rile industriale comitetele de comunitatea indestructibilă de cat In decursul vremurilor ce rea forţelor dc producţie pe măsurile Iniţiale în ullimii ani
ilor spre mai bine ale întregu ţiile orînduirii burgheze. ale şi autocriticii in viaţa socială direcţie şi s-a instituit aduna teluri a marii familii «^Româ le mal ilustre, mat proeminen tnlreg teritoriul tarii, înflori de către partid pentru perfec
lui popor. Unul din factorii e rezistenţei acerbe opuse de i- nu dovedeşte slăbiciune, ci, rea generală a salariaţilor — niei socialiste. te personalităţi ale poporului rea economică a tuturor jude ţionarea organizării şi condu
senţiali care au asigurat şi a- deoloqia claselor dominante. în dimpotrivă, exprimă forţa o- ca forme colective dc condu Lichidorea exploatării omu român şi ale naţionalităţilor ţelor şi localităţilor. Diferite cerii societăţii. Dezvoltarea
siqură îndeplinirea cu succes condiţiile cînfl clasa muncitoa rînduirii noastre socialiste, cere economică, de gospodărire lui de către om. triumful de conlocuitoare; Ideile lor îna zone ale ţării, altădată menţinu democraţiei socialiste, suflul
de către partidul nostru a mi re aliată cu ţărănimea munci forte) partidului noslru comu a avuţiei poporului, care ridi finitiv al socialismului repre intate. proqreslste, cu privire te în înapoiere economică, novator imprimat întregii so
siunii sale Istorice in societatea toare se allă la putere, clnd nist. Socialismul este creaţia că pe o treaptă superioară ro zintă nu numai baza libertăţi la necesitatea unităţii de ac printre care şi cele în care, cietăţi de hotărîrile Congre
socialistă este unitatea de ne rolul conducător In societate istorică conştientă a maselor lul clasei muncitoare, al spe lor şi drepturilor sociale de ţiune şl a lupte! comune pen alături de populaţia română lo sului al IX-lea şi ale Conferin
zdruncinat a rîndurilor sale, îl are partidul comunist, forţa 5 » cl progresează cu atîl mai cialiştilor, a] cadrelor econo care se bucură azi oamenii tru o viaţă mal bună, pentru cuiesc numeroşi oameni ai ţei Naţionale creează mediul
coeziunea Iul strlnsă tn jurul acestor idei a crescut nemăsu rapid cu cit reuşeşte să pună mice de conducere tn înfăptui muncii din taro noastră, fără drepturi şl libertăţi au îmbo muncii de alte naţionalităţi, care fertilizează participareo
Comitetului Central. Putem rat, ele au devenit cu adevărat în cunoştinţa de cauză masele rea politicii partidului de in deosebire de naţionalitate, ci găţit tradiţiile de unllate sl cunosc un ritm accentuat de largă, multilaterală a cetăţe
spune că niciodată partidul nos invincibile Nimic şi nimeni cu privire la adevărata stare dustrializare socialistă a tării. şi bsza coeziunii întregului frăţie din ţara noastră, alcătu industrializare. întreaga poli nilor de toate naţionalităţile
tru nu a avut o asemenea cla iui mai poate smulge din mina de lucruri în construcţia eco In cadrul măsurilor de per nostru popor. Desfiintînd ne iesc un valoros patrimoniu tică a partidului urmăreşte ca la activitatea politică, econo
ritate a telului, o asemenea u poporului noslru drapelul a- nomică şi culturală, cu cit fecţionare a Invălâminlului su dreptăţile de ordin social, dis spiritual al întregului popor. dezvoltarea continuă a poten mică, ideologică, la dezbaterea
nitate, nil şl-a Îndeplinit la totbiruilor al învăţăturii mar- reuşeşte să stimuleze iniţiati perior s-au stabilit, de aserfle- criminarea de rasă, de sex, de Preluînd şi ridicînd pe o ţialului economic să crcc/.n problemelor nodale ale vieţii
un asemenea nivel ca in pre xist-leninislc despre lume şi vi va şi spiritul de răspundere nea. forme organizatorice not, naţionalitate, socialismul a qa- treaptă superioară aceste tra condiţii co toţi cetăţenii Româ Interne şi alo relaţiilor externi'
zent misiunea de lor(ă condu ată ale fiecărui cetăţean în înlă menite să asigure dezvoltarea rantal tuturor oamenilor mun diţii, călăuzii de Învăţătura niei, (ie că sini rom ni. ma- ale ţării.
cătoare a societăţii. Ideologia marxist-leninistă a turarea lipsurilor $i qreşelilor, democraţiei universitare, par cii drepturi egale în cadrul so mariistloninistă, animat de qliiori, germani sau de alte Munca în comun pentru în
Sînt caraclerislicc activilătii devenit in societatea noastră, să valorifice Înţelepciunea co ticiparea activă la conducerea cietăţii, accesul neîngrădit la nobilele principii ale Interna naţionalităţi, să se poată bu florirea patriei, egalitatea con
partidului nostru creşterea con ca şi în alte ţări, o uriaşă lor- lectivă a celor ce muncesc. îşi institutelor şt facultăţilor, la viaţa economică, socială şi po ţionalismului proletar. Partidul cura din plin de tot ceea ce diţiilor economice si social-cul-
tinuă a inrîuririt politice şi i- ţă materială pentru că a cuce păstrează deplina valabilitate perfecţionarea procesului de litică, la învâţămint şi cultu Comunist Român a înscris în oferă civilizaţia socialistă. turale dc viată, identitatea te
deologîce în întreaga viată so rit minţile şi inimile oameni aprecierea dată dc Lenin. la Invâţămînt. a celor mal valo ră. Rezolvarea marxist-leninis că de la început pe steagul Viaţa demonstrează ca în lurilor şl intereselor, conştiin
cială, acţionarea nu prin mă lor, pentru că a pătruns adine timpul său. că un partid comu roşi exponenţi al corpului pro tă a problemei naţionale, asi său unirea strlnsă a tuturor judeţele în care trăieşte alături ţa faptului că de progresul
suri administrative, ci pc ca în conştiinţa maselor Avem nist Işi dovedeşte cu adevărat fesoral, cit şi a reprezentanţi gurarea deplinei eqalilăţi în celor ce muncesc tn lupta pen dc oamenii muncii români şi prezent şi viitor a! României
lea convingerii, a dezvoltării ferma convingere că marxism- seriozitatea şi spiritul de res lor studentlml). drepturi a tuturor cetăţenilor, tru cauza comună a eliberării populaţie dc altă naţionalitate, socialiste este legal indisolu
fără deosebire de naţionalita
ponsabilitate în faţa poporului
conştiinţei maselor, a consultă leninismul va repurta noi şl pe care îl reprezintă, dacă nu In procesul dezvoltării de te, constituie una din cele mal de exploatare şi asuprire. Rî- asigurarea progresului multi bil deslinul fiecărui cetăţean,
rii largi a poporului, a atrage noi succese în lume in lupla se dă în lături să-şi recunoas mocraţiei socialiste, Partidul importante transformări revolu dieîndu-se attt împotriva ex lateral a vieţii sociale dppinde indiferent de naţionalitate,
rii active a tuturor păturilor clasei muncitoare, a maselor că sincer şl deschis lipsurile, Comunist Român acordă o Im- ţionare realizate In epoca con ploatării burqhezo-moşiereşti, In mare măsură de colabora stimulează si întăresc tot mai
societăţii la elaborarea şi în muncitoare împotriva ideologi dacă ştie să-şl facă autocritica porlanţă deosebită creşterii strucţiei socialiste în ţara cit şl împotriva asupririi na rea oclivă a tuturor celor ce mult frăţia şi unitatea dintre
făptuirea politicii de construc ei adverse, demonstrindu-sl su public asupra greşelilor săvlr- continue a rolului In viaţa so noastră ţionale, partidul nostru a com muncesc, indiferent de naţio poporul român şi naţionalită
ţie socialistă, la conducerea perioritatea faţă de aceasta, şile şi să ţină seama de critica cială a organizaţiilor de masă Unitatea şl frăţia oamenilor bătut hotărîl naţionalismul şi nalitate, în întreaga activitate ţile conlocuitoare. In arest
treburilor stalului şi a vieţii Inlălişîndu-se în faţa omeni constructivă a opiniei publice. şi obşteşti, sindicale, de tine muncii români, maqhiarl, ger şovinismul, politica discrimi economică, politică şi culturală, amplu şi multilateral proces
obşteşti Desigur, în cadrul so- rii drept cel mai puternic In Partidul nostru a luat atitu ret, de femei, a organizaţiilor mani şl de alte naţionalităţi nărilor naţionale ori rasiale în în edificarea socialismului. social sînt combătute şi înlă
cielălii noastre pot exista per strument de transformare re dine Intransigentă fată de qre- cooperatiste, a uniunilor de din palrio noaslră îşi află ră viaţa social-politică. a militat Oamenii muncii români, ma-
neobostl înefl tn timpul Ilega
soane ostile socialismului, ele- voluţionară a lumii. şelile, ilegalităţile şl abuzurile creaţie şl a asociaţiilor oame dăcinile în lupta seculară dusă lităţii pentru deplina egalitate gliiari, germani, şi de altă na turate reziduurile mentalităţilor
naţionaliste, şovine, orice ma
nilor de ştiinţă
Dezvoltarea democraţiei comise tn trecut, acţionează slrii construcţiei socialiste, a- împreună pentru eliberarea so în drepturi a tuturor cetăţeni ţionalitate sînt strîns legaţi nifestare de izolare şi închis
In actuala etapă a desâvîr-
ei
printr-un deslin comun,
cială. pentru înlăturarea jugu
cu fermitate pentru înlăturarea
naţională.
Dezvoltarea
tare
lor patriei. împotriva Imperia
nu-şi pot concepe viata şi mun
cauzelor care au făcut posibi
Aşa
lui dominaţiei străine.
le asemenea manifestări, pen Iribuţiile acestor orqanjsme se cum este cunoscut, împrejură liştilor şi moşierilor, pentru c- ca. viitorul, decît în frăţie sl conslruclici socialiste, crea
sub jugul
libcrarea tării de
rea condiţiilor pentru trecerea
socialiste tru evitarea cu desâvlrşire a materializează In mal active a rile istorice au făcut ca pe te fascist, pentru zdrobirea Ger unitate indisolubilă. treptată spre comunism, reali
asigurarea
participării tot
ritoriul patriei noastre să se
O dată cu dezvoltarea bazei
repetării lor în cadrul orîndui
rii noastre socialiste celor mal diferite categorii din statornicească din timpuri stră maniei nazisle, pentru Infrîn- materiale tnlloresc în întreaga zarea unei societăţi de supe
rioară civilizaţie materială si
qerea împotrivirii claselor ex
so
S-au întărit legalitatea
şi participarea tot mai cialistă, respectul faţă de leqi- structura societăţii noastre la vechi, alături de poporul ro ploatatoare şl instaurarea regi societatea socialistă asigură spirituală vor desăvirşi imitatei
tară ştiinţa, arta şi
cultura,
le
viata politică a ţării Lor
mân, şl populaţii de alte na
mului dc democraţie populară
poporului român şi a naţionali
revin îndatoriri de seamă în
le ţârii elaborate de reprezen
tanţii poporului, faţă de prin organizarea dezbaterii în sinul ţionalităţi. la au luptat înfrăţiţi, sub condu manifestarea liberă a tuturor tăţilor conlocuitoare, închega
Trăind şl muncind cot
forţelor
poporului
în sfera
intensă a organizaţiilor cipiul egalităţii depline a tu oamenilor muncii a probleme cot, mereu alături, şl la bine menii muncii de toate naţiona creaţiei spirituale, permillnd rea indisolubilă a marii lami-
cerea partidului comunist, oa
lii a patriei comune.
şi la rău. între români şi oa
în
lor construcţiei socialiste,
turor cetăţenilor în faţa legii,
s-au luat măsuri pentru apli mobilizarea acestor-- la realiza menii muncii de alte naţiona lităţile. tuturor valorilor intelectuale, Cerinţele actuale ale dezvol
indiferent de nolionalitnte, sâ-si
obşteşti în viaţa socială carea normelor echităţii socia rea obiectivelor menite să ac lităţi s-au dezvoltat relaţii de tara noastră este rezultatul e pună talentul şi fantezia în tării democratismului socialist,
Edificarea socialismului
în
ale valorificării şj mai intense
celereze progresul ţării. în e
frăţie în muncă, de solidarita
liste în întreaga viată socială.
Criticarea neaiunsurilor şi ducaţia patriotică şl socialistă te în mişcările sociale pentru forturilor comune ale poporu slujba ridicării culturale a ma a energiilor creatoare alo na
selor, a progresului ţării. Crea
qreşelilor săvlrşite în trecut a cetăţenilor progres, în luptele împotriva lui român şi ale naţionalităţi ţionalităţilor conlocuitoare In
Ţelul suprem înscris pe dra Comunist Român. nu înseamnă negarea marilor Partidul nostru porneşte dc asupritorilor comuni, a cotro lor conlocuitoare care trans ţiile oamenilor de ştiinţă, ar cadrul efortului întregului
pelul partidului nostru, obiec Paralel cu preocuparea pen succese obţinute de partidul şl la principiul că desăvlrşlrea pitorilor tării, pentru nealîrna- pun în viată, cu un puternic tă şi cultură maghiari, ger popor penlru propăşirea conti
tivul căruia comunişlii ii su tru dezvoltarea în continuare poporul nostru în opera de construcţiei socialiste şl crea rea meleagurilor pe care şi-au clan patriotic politica Partidu mani. slrbi, păstrîndu-şi am nuă a patriei, pun fn evidentă
bordonează întreaga lor activi a forţelor de producţie, a e construcţie a socialismului în rea condiţiilor pentru trecerea durat împreună căminul şl vla- lui Comunist Român. In toate prenta specificului naţional, necesitatea constituirii unor
tate îl constituie făuri conomiei. ştiinţei şi culturii, dezvoltarea economică şi cul treptată spre comunism Imoun la Aceasta convieţuire şi domeniile — In viata politică contribuie, alături de cele ale organisme cu caracter repre
rea bunăstării materiale şi pentru rerlecţionarea relaţiilor turală a României Putem spu în mod imperios, ca o cerinţă luptă comună, participarea u sl socială, In Industrie. In a intelectualilor români, la îm
spirituale a oamenilor mun dc producţie şl ridicarea nive ne că relevarea laturilor ne- legică a dezvoltării sociale, nită la marile evenimente ale gricultură, în administraţia dc bogăţirea tezaurului spiritual zentativ ale naţionalităţilor
cii, realizarea sociclălii tn lului de trai malcrial şi spiri qative ale activilătii ne ajută perfecţionarea continuă a rela patriei, la întreaga creaţie ma stat, în cercetarea ştiinţifică, al României socialiste. In tara conlocuitoare, care să aducă o
stare să asigure manifes tual al maselor, partidul acor să evidenţiem şi mai bine suc ţiilor de producţie, a orqani- terială şl spirituală, lormează o în creaţia artistică — îşi aduc noastră funcţionează 12 insti contribuţie activă la Înfăptui
tarea plenară a personalită dă o alentie din ce în ce mai cesele obţinute, să dezvoltăm zăril societăţii, dezvoltarea şi caracteristică a dezvoltării tu contribuţia activă, alături de tuţii artistice ale naţionalităţi rea politicii partidului, la ela
ţii umane, înflorirea capacită mare dezvoltării, lărgirii şi şi mai mull aceste succese, să lărgirea neîntreruptă, tn for turor regiunilor în care locu români şi fiii naţionalităţilor lor conlocuitoare, apar 41 zia borarea si traducerea în vialî
ţii si aptitudinilor fiecărui cc- perfecţionării continue a de mergem şi mai rapid înainte me adecvate diferitelor etape iesc, alături de români, şi oa conlocuitoare Aceasta este re şi reviste tn limbile ma a proqramului de dezvoltare a
lălean. Eliberarea omului de mocraţiei socialiste. Socialis pe calea progresului Este ne prin care trecem, a democra meni al muncii de alte naţio expresia concretă cea mai e ghiară, germană, sîrbă. ucrai societăţii socialisto. Comitetul
toate tarele trecutului, crearea mul trebuie să lie nu numai o cesar ca in activitatea noastră ţiei socialiste. nalităţi. locventă a egalităţii în drep neană, armeană, înlr-un tirn| Executiv propune, în acest
condiţiilor ca el să se poala societate în stare să asiquro să creăm condiţii pentru dez Viata, practica socială de Sentimentele de solidaritate turi. instaurată în viaţa so de circa 675 000 de exemplare cens, crearea Consiliului na-
bucura nestînjenit de toate cu o viată materială îmbelşugată voltarea. atîl in rlndurile monstrează că în orînduirea şi Irătie ale Celor ce muncesc, cială din patria noastră în anii la o apariţie; sînt edilote o-
ceririle cunoaşterii ştiinţifice partidului, ci' şi în sinul în noastră dezvoltarea democra fără deosebire de naţionalitate, socialismului, a unităţii şi co nual cărţi şi broşuri înlr-un ti
şi culturale, de toate bunurile membrilor săi, ci şi o societa tregii socictăl'i o criticii şi au- tici socialiste nu numai că nu s-au dezvoltat In pofida poli eziunii poporului noslru. a de raj dc peste 3 400 000 de exem
produse de societate — iată te capabilă să realizeze cel'1 locrilii ii conslruclive — leqe slăbeşte cu nimic puterea po ticii şovine, antipopulare, dc plinei identităţi de ţeluri si as plare. Niciodată vin|a artisli-
idealul pentru realizarea că mai înalte aspiraţii dc liber a dezvoltării societăţii noastre, litică a clasei muncitoare, ci. învrăjbire naţională, promova piraţii a luturor oamenilor că şi literară, creaţia şliinlifi- BBDEERES
rula luptă consecvent Partidul tate şi fericire a omului pe pă- care asigură perfecţionarea dimpotrivă, cimentează baza tă de clasele exploatatoare în muncii. că nu au avut o asemenea