Page 87 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 87
DRUMUL SO CIALISM U LU I
ale L ite ra tu rii. Balade populare
Pentru dezvoltarea nere ; 22.00 R a d io ju rn a l. B uletin
engleze ; 21.25 M e lo d ii veşnic t i
S port. — rezultate
m eteorologic.
o lim p ice : 22.20 Un disc de m uzică
CONSILIUL POPULAR JUDE uşoară cu orchestra Frânele Pn-
urccl ; 22.30 M om ent poetic. Pas
te lu ri dc V asile A lccsandrl : 22.35
M e rid ia n e m e lo dii : 23,35 A lbum
liric ; 24.00 B u le tin de ş tiri ;
CINEMA 0.05—5.00 Estrada no cturn ă.
^perfecţionarea ŢEAN PROVIZORIU KUNEDQA fan fara re preze ntativă a A rm a te i ; 14.00 .fo ru rile O lim pice (gim nas
CllUâ
P R O G R AM U L II : 7.45
S u rp riz e i* dragontel
D EVA :
le tin dc ş tiri ; 0.00
Caleidoscop
(cin e m a to g ra fu l „P a trlA ") ; la tre 8.00 M uzică po pulară ; 0,30 B u tică) ;
no i („A rta ") ; S1MERIA : T a ffy m uzical ; 0,30 M uzică de cam eră 15,o(» închiderea e m isiu n ii ;
9l v lo M o ru l ; H U N ED O A R A : El de AH red M endclsohn ; 10.00 B u 15.45 J o cu rile O lim pice (rezum at
le tin dc ş tiri ; 10,05 C lntece vese
D orado („C o n s tru c to ru l") ; In im ă le ; 10.10 T e a tru ro d lo fo n lc „S e film a t al zile i precedente) ;
RA. COMITETUL EXECUTIV Alb („S ld e ru rg is tu l") ; T E LIU C : cre tul Iu l V clasgucz" de A n to n io 17.00 P entru şcolari : (B ox şl
nebună... nebună de legat („F la
In
căra") ; J u rn a lu l unei (cm el
Baero V a llc jo ; 11.34 Piese In s tru
activităţii consiliilor Îm p u şcă tu ra ; PETR O ŞAN I : Roa m entale ; n.15 M uzică uşoară ; 19,20 F ilm do cu m ca la r ; D igul ;
17.30
.Incurile
O lim pice
nalaţie) ;
12.00 B u le tin dc ş tiri ; 12.05 A van
T re i
tA v ie ţii ; („7 N o ie m b rie ") ;
prem ieră cotid ia nă ; 12,15 M e lodii
c o p il m inu ne („R cp u b lIcA ") ; LU -
P E N I : T e stam e ntul Incaşului populare ; 12.30 M uzică uşoară cu 19.30 T e le ju rn a lu l de 6carâ ;
DECIZIA Nr. 295/1960 gaţiile faţă de stat din produsele : porumb, L ld la Andronescu, G corgc Bunea
t!»»s&Hfs!Hli»S»lipiisiHIgsîliilîS»i»:ir:siriiSli£ggil>riiQmiSÎS!ŞSŞ3!âS!K!IK§l&ll!llinil!ll>f;ftllfl („M u n cito re sc") ; S lnt şl eu num ai 10.50 A ctu a lita te a In a g ric u ltu ră ;
cartofi şi legume. o fem ele („C u ltu ra l") ; LO N EA : şl B arb u C onsiantinescu ; 13.00 20.00 F ilm a rtis tic : V aletu l de
v ia ţa de con cert a cap italei ; 13.30
întreprinderea de valorificare a legume V iconte le plăteşte p o llfa („M in e
Comitetul executiv al Consiliului popular ru l") ; Dou& lo z u ri („7 N oiem Revista re viste lo r ş tiin ţific e ; 13.40 pIcA ;
Judeţeon provizoriu Hunedoara : lor şi fructelor şi întreprinderea pentru va b rie ") ; A N fN O A S A ; TopkaţU ; Recital dc operă M arin Voloşes- 21.30 E m isiune consacrată Z ile i
cu ; 14,00 R a d io ju rn a l : 14.03 Con
Avînd in vedere că executarea la timp şl lorificarea cerealelor vor lua măsuri pentru P E T R ILA : Z o lta n K a rp a ty ; V U L cert dc p rln z ; ţâ.no M elodii de F o rţe lo r A rm a te ale R epu
populare in bune condiţiuni a tuturor lucrărilor agri duselor, in scopul evitării pierderilor şi sta Şapte oam eni dc au r („P a tria ") ; Ion Sta văr ; 15.30 .D in m uzica po 22.30 V a rie tă ţi pc pe licu lă ;
C AN ; Un d o la r g ă u rit ; O R A £T IE :
recepţionarea şi preluarea operativă a pro
R obert F la vla n. G elu
M ih â llâ şl
b lic ii S ocialiste Rom ânia ;
cole da ioamnâ este o îndatorire patriotica
R ăzbunarea h a id u c ilo r („F la cA ra ");
po arelo r ; 16.00 S ulta tn s til rom ă-
ţionării mijloacelor de transport.
G E O A G IU -B A I : C ind tu nu eşti ;
a fiecârui lucrator din agricultură, a mun
16.20 Pe teme m edicale ; 16.30 Să-
23.00 Jocu rile O lim pico — box —
citorilor, cadrelor tehnice din întreprinderile întreprinderile pentru mecanizarea agri H A Ţ E G : Pasărea tim p u rie ; BR AD : nosc dc C onstantin C N otta ra ; 22.45 T e le ju rn a lu l de noapte ;
D u e lu l lu n g ; G U R A B A R Z A : Es
agricole de stat şi din întreprinderile pen culturii şi întreprinderile agricole de stat croc fă ră voie ; 1LIA : M oştenirea nvăţăin un clnt.ee. ..Cîntec pio calac-cannc.
nieresc" dc
C onstantin,
M a rin
tru mecanizarea agriculturii, a ţăranilor coo vor lua măsuri ca pină la 15 noiembrie lu t A c liille . versu ri de Ion Brad ; 16.45 M uzică
perator) fi cu gospodărie individuolâ, a fie a.c., să execute in întregime arăturile de uşoară de Tem lstocle Popa ; 17,00
cărui cetăţean, în scopul asigurării produse toamnă. R a d io ju rn a l : 17,15 D in ptln ln g ra Vremea
m o fo n u lu i ; 17,45 M u zicie ni ro m âni
lor agro-ailm entare ; ART. 3. Unităţile agricole, întreprinderile de azi despre m uzicieni ro m âni
Vâzind stadiul întirzlat al lucrărilor a g ri agricole de stat, întreprinderile pentru me RADIO de Ie ri ; 18,10 Cîntâ D orina D ră-
cole de toamnă — recoltatul porumbului, car canizarea agriculturii, cooperativele ogrlcole gh lcl şl F lo rin D orian ; 18,30 A n to ' PENTRU 24 ORE
^nnnMiimnmnnmminn tofilor, sfeclei, legumelor şl furajelor precum de producţie vor mobiliza toate forţele exis logie dc lite ra tu ră universală ;
10.55 B u le tin de ş tiri ; 19,00 Con
Vrem e frum oasă dar rece noap
şl transportul acestora — pentru terminarea tente pentru executarea lucrărilor la terme cert fo lc lo ric ; 19.30 Curs dc lim tea şl dim in eaţa . C erul vn fl m al
însâmintârilor şi executarea ogoarelor de nele stabilita in articolele 1 şi 2. P R O G R AM U L 1 : 6.00—B.25 M u ba spaniolă ; 19.50 scară de ope m u lt senin. V ln tu l va sufla slab
Pâşlm mereu înainte, ferm * buna qo*podBrlr« a resurse- ' toomnâ ; ART. 4. Organele agricole judeţene vor zică şl a c tu a lită ţi ; 8,25 M om ent d in norri-CNt. T e m pe ratu ra va fl
şl viguros, pe treptele urcu lor materiale şl de muncă, 1 In temeiul dispoziţiilor Legii nr. 6/1957 sprijini unităţile din agricultură in vederea poetic. Poezie nordică : C urm ai1 ră ; „C el pa tru bă d ă ra n i" de W olf cuprinsă ziua In tre ÎS şl 18 grade.
E kelbf şl T a rje l Vasans ; 9.30 La
şului spre continua perfec dezvoltarea forţelor de pro pentru organizarea şi funcţionarea sfaturi organizării muncii, acordarea asistenţei teh m icro fo n , m elodia pre fe ra tă ; F e ra rrl ; 21.00 B u le tin de ş tiri ; iAr noaptea In tre m inus 4 şl m inu s
3 grade. D im ine aţa — ceaţă locală,
ţionare a vieţii politice, e- ducţie, ridicarea continuă a lor populare, a Legii nr. 3/196B privind a nice, asigurarea utilizării la capacitatea ma e.OO B u le tin de ş tiri ; 9,30 M atineu 21.03 Scară dc operă (continuare) : noaptea — brum ă,
conomlce şl soclal-culturale bunăstării materiale şl cul sigurarea conducerii locale de stat în uni ximă a m ijloacelor mecanice şi mobilizarea lite ra r ; 10,00 G lntece de Vasile 21,30 S tu d io u l dc poezie ; 22.30
a tării. Ne ridicăm de la turale a celor ce muncesc. tăţile adm inistrativ-teritoriole pină la alege forţei de muncă. P opo vicl ; 10,10 Curs de lim ba „O m a g iu Iu l Enescu" şl „S u lta PENTRU URMĂTOARELE
din
rusă ; 10,30 M uzică po pulară
bine spre mal bine, aşa cum Flecare carltol* flecare ar rea consiliilor populare, precum şi a Legii M u nten ia ; 11.00 B u le tin de ş tiri ; tea trală în s lil clasic" de Theodor 2 ZILE
are tot dreplul un popor ticol al acestui document nr. 12/196B cu privire la apărarea, conserva ART. 5. Comitetele executive ale consilii 11.05 C va rte tu l „C u lo ri ale tim p u G rlg o rlu ; 23.0(1 R a d io ju rn a l ; 23,97
vrednic, stăpln pe destinele este străbătut de grija pen- i lor populare comunale, orăşeneşti şi muni lu i" dc C ostln M lereanu ; 11.15 A ntotoelă d iscu lu i : 0.07 In liln lre V rem e frum oasă la început, a
Ora sp e cia listu lu i. Prezent şl v u to r
patriei sale. Facem acest lu tru perfecţionarea activităţii rea şi folosirea terenurilor agricole. cipale vor sprijini unităţile agricole in mo- In ş tiin ţa agrloolâ ; 11.35 A rii din cu Jnzzul ; 0,55—1.00 B u le tin de poi uşor Instabilă. T e m pe ratu ra ta
cru cu deplină răspundere, orqanelor locale ale puterii j D E C I D E i bilizorea forţei de muncă şi a mijloacelor opere In te rp re ta te de Lu creţlo şUrl. uşoară creştere.
l cu simţul împlinirii celei şl administraţiei de stat, 1 de transport şi vor urmări realizarea lucrări Popescu Lobodan ; 11,45 S fatu l
. mal sacre datorii, unlndu-ne pentru precizarea clară a j lor la termenele stabilite in prezenta decizie. m e d icu lu i. B ron şitele ; 12,00 D in
d n le ce le Iu l George O rlg o rlu
şl
j tot mol strîns In jurul con atribuţiilor şl competentelor I ART. 1. Pentru terminarea Insămînţârilor ART. 6. Stafiile de radioam plificare vor E lly Rom an ; 12.20 A vanp rem ie ră
ducătorului nostru priceput lor. Ceea ce retine In mod pînă lo 31 octombrie a.c., in toate unită sprijini acţiunea de terminare a lucrărilor co tid ia n ă ; 12.30 In ttln lre cu m elo
— Partidul Comunist Român. deosebit atenţia sînt preve- | ţile agricole se vor recolta şi transporta agricole de toamnă, prin popularizarea re dia populară şl In te rp re tu l p re fe
In primăvară, Intrequl po derlle legate de creşterea imediat produsele de pe toate suprafeţele zultatelor obţinute şi criticarea deficienţelor ra t ; 13,00 R a d io ju rn a l ; 13,20 So
liş ti şl orchestre de m uzică uşoa
por a participat la stabili răspunderii consiliilor popu de terenuri ocupate cu culturi de toamnă, ce se manifestă. ră ; Shell a, N icolae N lţcscu, o r
rea unor măsuri de excep lare fată de realizarea pla care urmează a li însâminţate. ART. 7. Neindeplinirea obligaţiilor privind chestrele H orla M oculoscu şl Jer- A N U N Ţ
ţională importanţă In viaţa nului de producţie în Indus ART. 2. Pină la 5 noiembrie a.c., se vor ry M engo ; 14.00 M e lo d ii populare ;
14,25
14.15 D um brava m in u n a tă ;
politică şl socială a Români trie şl agricultură, dezvolta recolta toate produsele de toamnă şi se executarea lucrărilor agricole de toamnă la Radio p u b lic ita te ; 14.50 Clntece
ei — reorqanlzarea adml- rea complexă şl multllatera- I vor depozita in condiţii corespunzătoare, timp de către deţinătorii terenurilor agricole populare in te rp re ta te do V alerla
nistraltv-teritorială a ţării, lă, economică, soclal-cultu- j I pentru evitarea oricăror pierderi. Pină la a- şi lucrătorii din agricultură se soncţioneazâ C olojoarâ ; 15.00 B u le tin dc ş tiri ;
care aslqurâ cadrul propice rală şl edllltar-gospodâreas- ceeaşî dată se vor preda in întregime obli- potrivit legilor in vigoare. 15.15 Le ctură in prem ieră. N. Pre- în localitatea Mia sc va deschide în ziua dc 27 oc
llpcea nu ; „A n tic " ; 15.35 S crisori
dezvoltării multilaterale, ar că a unităţilor admlnlstra- de dragoste pe p o rta tiv ; 10,00 Ra
monioase a luturor judeţe îiv-terltorlale în care sînt Deva, 24 octombrie 1968 PREŞEDINTE, SECRETAR, d io ju rn a l ; 16.20 C intece şl Jocuri tombrie 1968 noul magazin universal dc tip ,,Superct“
lor, municipiilor, oraşelor şl alese, apărarea proprietăţii Moga loachim Suciu Comon populare ; 16.30 M exic 1069 ; 17.ÎS
comunelor i după Indelunqi socialiste, respectarea lega P entru patrie. Z iua F o rţe lo r A r
m ate ale R e p u b licii Socialiste Ro
1 şl chibzuite dezbateri a lităţii socialiste şl ordinii m ânia ; 17,45 C orul A n sa m b lu lu i al cooperaţiei de consum organizat pc principii moderne
/ fost adoptată Leqea învăţă publice, Consiliile ropulare A rm a te i, d ir ijo r i : colonel D inu
mântului care marchează o adoptă planul economic şl ; S tellan şl Io n V anlca ; 18,00 B u dc expunere şi deservire.
nouă etapă în Înflorirea şco proiectul producţiei agricole 1 le tin do ş tiri ; 19,02 Revista eco
lii româneşti; oamenii mun şl răspund de înfăptuirea nom ică ; 18,20 S olişti dc m uzică
cii de la oraşe şi sate au lor, Iau măsuri pentru îm populară : M a rla Clobanu şl Nclu Puteţi găsi un bogat sortiment dc mărfuri alimen
primit cu deplină satisfacţie bunătăţirea activităţii de „SAPT AMINA Stan ; 19,40 P agini celebre din o
măsurile luate — In spiritul proiectare, construcţii locale pere ; 19.00 Radlogazeta de scară ; tare şi ncalimeiuare, inclusiv mărfuri dc sezon.
hotărlrllor Conqresulul al şt gospodărie comunală, 19.30 O m elodie pc adresa du m
IX-lea, şt ale Conferinţei pentru extinderea, întreţine neavoastră ; 20.00 B u le tin de ş tiri ;
Naţionale !â P.C.R. — pen rea şt gospodărirea fondu 20.05 E m isiune lite ra ră . Geo Bog- Cu aceasta ocazie se organizează expoziţii culinare
asupra PRILEI DE NOI Şl SPORITE
tru Instaurarea In toate sfe lui locativ, exercită îndru za ; „M e ta fo ra " ; 20,20 De Ia lum e
rele de activitate a unei marea şl controlul adunate. E m isiune de fo lc lo r ; 20.40 şi dc cofetărie.
înalte echităţi sociale. întregit reţele comerciale şl
Zilele acestea, cetăţenii, de prestări de servicii, A !n- Sergtu C lolu interpretează m e lo dii
i opinia publică din tara noas- vătămîjitulul, Instjtutiilor de A le xa n d ru M andy ; 20.35 N oap
! tră au luat cunoştinţă cu culturale şi de ocrotire a ClŞTIGURI LA C. E. C. te bună. cop il ; 21,05 Capodopere
j legitim interes de conţinutul sănătăţii.
unui nit document de mare Proiectul noii legi' consti
importanţă; Proiectul leqll tuie o expresie a politicii
de organizare şi funcţiona naţionale marxlst-lenlntste a Arătăm că rrln economisirea
re a consiliilor populare. partidului şl statului nostru, i Devenită tradiţională, „Sâp- Paptut este Ilustrat şl de ra Ia C.E.C. o resurselor băneşti
:’Sjnteli?.1nri experienţa acu a respectării neabătute a | \ tămîna economiei”, acţiune or portul de râsptndlre a libre personale, depunătorii benefi
ganizată de Casa de Economii
telor de economii ; în prezent
' mulată ,dc orqanele judcte- prevederilor constituţionale, j 1 şi Consemnetiuni. se desfă revine un libret la mai puţin ciază de o modalitate avanta
! ne, municipale, orăşeneşti şl întreaga activitate a consî- şoară în toamna acestui an In de patru locuitori, pe ţară, iar joasă de procurare a unor o-
comunale aie puterii şi Ad Iiilor populare se întemeiază biectc de folosinţă îndelungată
ministraţiei de stat în noile pe principiile democraţiei I perioada 25— 31 octombrie. Ma în judeţul nostru, proporţia — mobilă, televizoare, aparo- CO NSUM AU B A N A N E!
nifestarea, destinată să culti
condiţii In care acestea îşi socialiste, asigurarea pen- ( este şi mal redusă, un libret te de uz casnic, autoturisme —
la trei locuitori.
, doslăşoară activitatea, pre- tru toţi cetăţenii, Indiferent j j ve In rindurile populaţiei chib Depunătorilor care folosesc lucru ce duce la creşterea
zuinţă si spiritul de bună gos
I vederile proiectului noii de naţionalitate, rasă. sex ] podărire a veniturilor băneşti ca mijloace de economisire In continuă a nivelului de trai al
! [ legi corespund înaltelor sau religie, a deplinei egali- j ' personale, sc bucură de la an strumentele oferite de C.E.C., populaţiei de la oraşe şl sate.
cerinţe puse de sarcinile t3ti fn drepturi, în toate do la an de o popularitate tot mai le este asigurată, prin Statutul Prin aceasta se realizează Im
: 1 actuale şl de perspectivă meniile vieţii economice, cresclndă. Formă de eviden Casei de Economii şt Consem- plicit un spor al consumului, Magazinele C.L.K. va oferă banane,
' ! stabilite de Congresul al politice, juridice şl soclal- ţiere a înţelepciunii în utiliza naţlunl, garanţia asupra opera fapt semnificativ pentru con
J IX-lco şl de Conferinţa Na culturale. rea raţională a resurselor bă ţiunilor conform textului : „su ţinutul nou al acţiunii de e- fructe exotice cu un conţinut substanţial
i I (ională a partidului pentru Partidul şl statul noslru neşti, actul economisirii se fa mele de bani depuse pe libre conomislre, care în aceste
j | desăvîrşiree construcţiei so se sfătuiesc, in toate proble ce util atît pentru fiecare per te de economii, obligaţiuni condiţii reflectă dezvoltarea dc zahai, vitamina C, Aj, Bi, B2, PP şi
I ! clalisle fn România, creează mele Importante, legate de I soană In parte, cît şl pentru C.E.C. şl alte forme de econo nivelului de stare materială a
| j cadrul lenal pentru ca orqa- mersul înainte, cu masele întreaga societate. Derunînd misire. sint garantate de stat'. cetăţenilor. săruri minerale, recomandabile atît pen
| I ncle locale să-şi manifeslc largi de oameni al muncii, la C.E.C o parte din venituri, Libretul de economii cu do-
j | din plin spiritul qospodă- cu poporul. Şi de această cetăţenii îşi facilitează obţine Statutul C.E.C. prevede o se bîndă, libretul de economii cu tru copii cît şî pentru adulţi.
j resc, iniţiativa, autonomia dată, Comitetul Executiv al , rea mai uşoară a unor bunuri rie de drepturi şi avantaje ale
■ do acţiune şi răspunderea CC. al P.C.R. şi Consiliul ! de valoare mare şi totodată depunătorilor care se referă cîştlguri, cel penlru construi Se consuma prin decojîrc în momen
j pentru conducerea întregii de Miniştri au hotărît ca, j contribuie la dezvoltarea eco la : garanţia statului asupra rea de locuinţe, obligaţiunile
vieţi economice şi sociale înainte de a M prezentat j | nomiei naţionale, prin introdu sumelor depuse, a dobînzilor CEC., libretul cu dobindă şi tul în cmc culoarea clcvinc galbena, cu
din judeţe, municipii, oraşe Marii Adunări Naţionale, | cerea temporară în circuitul e şi cîştiqurilor, ele putînd fi cîştiquri în autoturisme, contul
-
1 iu comune Alese dc popor, proiectul legii dc organizare conomic a fondurilor depuse restituite şt achitate oricînd; curent personal, creează con eventuale pete maronii şi fructul moale.
V prin voţ universal, egal, di- şi funcţionare e consiliilor la C E C păstrarea secretului privind diţii favorabile de economisire
atît prin specificul fiecăruia în
t rect şi secret, consiliile populare să fie supus dezba numele depunătorilor şi opera parte, cît şi prin avantajele Coni*a mi este comestibila.
populare sînt expresia voin terii publice. O serie de prevederi ale ţiunile efectuate ; dreptul dc a
ţei lui, organe prin care po Ziarul nostru pune coloa- 1 Statutului CEC., prin conţi dispune după cum cred de qeneralc, rezumate în econo
porul exercită puterea de nele sale la dispoziţie apre nutul lor garant, alături de fo cuviinţă de sumele depuse. 0- misirea propriu-zîsă. Instru Bananele verzi se pastreaza pîna la
stat pe plan local, asiqură cierilor, părerilor, propune loasele materiale obţinute pe nităţile C.E.C. fiind obliqalc a mentele C EC . puse la lnde-
mtna populaţiei oferă variate
dezvoltarea şi întărirea uni rilor şi sugestiilor pe care seama economisirii şl prin sti le restitui oricînd, la cererea posibilităţi de ciştiqurl supli maturizare la temperatura camerei pe
tăţii clasei muncitoare, ţără cetăţenii din judeţul Hune- j mulentele specifice, acordate depunătorilor ; dreplul de a mentare — dobînzl, premii în
nimii şi Intelectualităţii. în doara le vor face. Le aştep- ,1 prin instrumentele de econo împuternici şl alte persoane să bani şi obiecte, autoturisme, rafturi sau dulapuri.
tărirea ori nduirii socialiste, lăm I misire, contribuie tot mal mult dispună de sumele păstrate la
la dezvoltarea spiritului chib C.E.C.; scutirea dc orice fel materiale de construcţie pen Nu se vor ţine în frigider sau în a-
zuit în utilizarea mijloacelor de Impozite şt toxe a depune tru locuinţe ctc.
băneşti ale persoanelor. rilor. dobînzilor şi cîştigurHor. Variatele modalităţi de e
conomisire la C.E.C. se înmul prnpierea surselor de căldură excesiva.
ţesc mereu. Pc lînqă recentul
libret de economii cu clştl-
gurl în materiale do construc
ţie, în viitor se va Introduce
rîndul pentru libertate socială în circulaţie un nou Instru
şi naţională. Strajă de neclin ment, destinat celor mai tineri
tit a României socialiste, a in depunători — elevii, cecurile
dependentei şl suveranităţii ei, de economii şcolare. Această
armata noastră nu precupeţeşte nouă formă de economisire se
nimic pentru a fl la înălţimea alătură foii cu Umbre de eco
misiunii de seamă pe care l-a nomii şcolare. Noul instrument INTREPHINDEREA DE
încredinţal-o poporul. contribuie la formarea şl dez
înaltei aprecieri pe care voltarea spiritului de econo
conducerea partidului şi stătu- j mic la elev! Cecul de econo
lui nostru, personal tovarăşul | mii şcolare, prin ceea ce adu BOSPOOAICIE COMUNALA
Nicolae Ccauşescu. o dă nive ce el nou, îmbină atractiv şi
lului de pregătire, capacităţii armonios educarea copiilor în
de luptă a unităţilor şi marilor spirit economic cu Instruirea, Şl LOCATIVA
unităţi din toate qenurilc de prin îmbogăţirea cunoştinţelor
armă, disciplinei şl spiritului din domeniile silinţei, Istoriei,
de răspundere cu care efective artei $1 culturii.
In fiecare toamnă, la 25 oc Pe frontul antihitlerist, ce! nil pentru zdrobirea definitivă le îndeplinesc sarcinile, mili Ca urmare a creşterii numă HUNEDOARA
tombrie, sărbătorim Ziua For 540 de mii de militari dd toa a fascismului, dînd dovadă de tarii de toate gradele îl răs rului depunătorilor din lude-
ţelor Armato ale României so te qradele, cu care armata ro un înalt patriolism, aducin- pund prlntr-o deplină respon tul Hunedoara şl numărul cîş-
cialiste. Această zl stă înscri mână a participat la lupte în du-şi marea sa contribuite la sabilitate în activitatea ce o liqătorilor a crescut. De la în A N G A JE A Z A IM E D IA T:
sa la loc do cinste în cronica perioada de la 23 august 1944 infrînqerea Germaniei naziste, desfăşoară zi de zl, indiferent ceputul anului pină în prezent
eroicelor lupte purtate de po pînă la jumătatea lunii mai la eliberarea popoarelor. He timp sau anotimp. au fost atribuite 20 de autotu
porul român pentru eliberarea 1945, au străbătut în condiţii Ca o recunoştinţă pentru Pătrunşi do sentimentele in risme de diferite mărci depu — şef serviciu elaborarea do
sa naţională şi socială. Acum grele de anotimp şi teren pes faptele de arme, peste 300090 ternaţionalismului socialist, în nătorilor pe libretele de eco
2*4 de ani, după încleştări gre te 1000 de km, înîruntînd un de soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri strînsă unitate şi frăţie cu ar nomii cu cîşligurl în autotu cumentaţiei tehnice, inginer con
le şi pline de sacrificii cu duş duşman Înverşunat în luptele — luptători pe frontul antihit matele celorlalte ţâri socialis risme. Prin obllqatlunl C.EC.,
manul fascist, trupele armatei de pe teritoriul Transilvaniei lerist — au fost distinşi cu te, militarii României socialis librete de economii cu cîştl- structor sau arhitect;
române, luptînd alături de tru şi, mal departe, pînă în Boe- ordine şi medalii româneşti, te veghează la izblnda cauzei gurl, depunătorilor din judelui
pele sovietice, au eliberat în mia. In aceste lupte crîncene sovietice, cehoslovace şi un socialismului şl a păcii. Hunedoara II s-au plătit cîşti — şef serviciu tehnic, inginer vechime corespunzătoare pentru
tregul teritoriu al patriei noas ostaşii armatei române au eli gare. quri în valoare de 230 000 lei. constructor ; tehnician F.
tre. La 25 octombrie 1944, prin berat peste 3800 dc localităţi, Vor răntîne adtnc întipărite La sărbătoarea el, armata „Săptămlna economiei", cc
alungarea hitlerlştilor din o- dintre care 53 de oraşe. tn conştiinţa noastră şl a ge noastră vine cu sufletul plin se desfăşoară în aceste zile, SE MAI ANGAJEAZA PRIN
raşelc Cărei şl Satu Marc, ul neraţiilor viitoare fiqurilc lu de înfăptuiri - şt de lumină. va crea noi posibilităţi, prin — şef serviciu mccanic-şcf, in
tima brazdă de pămtnt româ Pe Mureş sau pe Crişurl, în minoase ale eroilor. printre Răspunzînd dragostei şl încre acţiunile cc se vor organiza CONCURS:
nesc a fost dezrobită pentru Inima Apusenilor sau la porţile care amintim pe cpt. Vasile cu acest prilej, de sporire a giner mecanic ;
totdeauna. Ostaşii noştri şi-au Oradiei, armata română a în Băncilă, cpt. Romnlus Petre, e derii cu care o înconjoară în numărului depunătorilor tn ju — maistru mecanic auto.
scris în cartea virtuţiilor sale
Îndeplinit astfel cu cinste mi pagini de eroism legendar. roul sublocotenent Constantin tregul nostru popor, întreaga deţul nostru şl. Indirect, de — şef serviciu organizarea
siunea istorică Începută la che Codeanu, eroul ponlonier Elti- naţiune socialistă, militarjl ar creştere a numărului clşllqă- ştiinţifică a producţiei şi a mun Condiţiile de angajare sînt
marea Partidului. Comunist Ro Steagurile de luptă ale unită mie Croitorii, Elena Chirilă şi matei Republicii Socialiste lorilor Ia sistemele de premie
mân. in noaptea de 23 august ţilor române s-au acoperit de mulţi alţii, care au luptat şi re C.E.C. Cele şase filiale, 32 cii, inginer sau economist ; conforme H.C.M. 1053/1960 ane
1944, clnd salvele Insurecţiei glorie nepieritoare, aceeaşi şi-au dat viata pentru liberta România îşi reafirmă holârirea de aqentii proprii şl 90 de u- xa 4.
au vestit lumii întregi intrarea glorie şi virtute care avea să tea şi fericirea patriei. He a sluji neabătut Interesele nltăţi P.T.T.R,, care prestează
României inlr-0 nouă zodie a se contureze apoi, în succesiu Armata dc azi, făurită şi poporului român, politica mar- servicii C.E.C. pe teritoriul |u- — şef secţie transporturi, teh
istoriei sale. ne, în bătăliile duse alături de condusă de Partidul Comunist xisl-leninistă. Internă şi exter deţului nostru In „Săptămîna nician I, în mecanică auto, cu Salarizarea, conform H.C.M.
Aniversarea Zilei Forţelor Român, formată din fii cu o economici", vor desfăşura o 328/l967.
ostaşii sovietici pe pămîntul nă. pe care o promovează cu largă activitate de deservire a
Armate Române a devenit un Ungariei. Cehoslovaciei, pînă pregătire multilaterală, e o consecventă partidul şl guver stagiu şi vechime corespunzătoa
simbol nl rerunoşlinţci poporu la Ziua viclorici depline dîr, continuatoare vrednică a tot nul patriei noastre socialiste. populaţiei, operativ şî în cele re ; Informaţii suplimentare se
ceea cc zbuciumata noastră mai bune condiţii.
lui nostru faţă de vitejia si luna mai 1945. istoric ne-a lăsat moştenire ca pot primi la sediul întreprinderii
spiritul de jertfă, dovedite du Peste o jumătate de milion virtute şi draqoste de ţară, de Colonel GHEORGHE STANCU IOAN SUGĂ — diriginte dc şantier, în spe din Piaţa Libertăţii nr. 27, sau
ostaşii români în încleştările de soldaţi, subofiţeri $i ofiţeri glia strămoşească, tn luptele comandantul Centrului militar al director al Direcţiei cialitatea instalaţii cu stagiu şi
cu hitlcrişiii cotropitori. români du luptat în primele li- purtate de popor secole de-a judeţului Hunedoara judeţene C.E.C. Hunedoara la telefon 2176, 2177 Hunedoara.
1