Page 88 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 88
DRUMUL SOCIAL
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI
NICGLAE CEAUŞESCU Dezbaterile din Comi Elie Carafoli
ales preşedinte
tetul politic special al Federaţiei
(Urmare din pag. a 2-a) oameni ai muncii de alte naţio le de stat. sub conducerea or tora pentru realizarea progra
nalităţi. se vor crea consilii ganizaţiilor de parlid, ele vor mului de desăvirşire a socie NEW YORK 24. - Trimisul de concluzii şi recomandări tn urgente pentru a determina în
judeţene ale naţionalităţii res milita pentru aplicarea politi tăţii sdcialiste. special Agerpres. Nicolae lo- legătură cu această problemă. deplinirea holăririior O.N.U internaţionale
pective. Aceste organisme vor cii partidului de întărire a prie In raport se subliniază că, In.
menilor muncii de naţionali Frontul se va prezenta tn a- nescu, transmite: In Comitetul de către principalii parteneri
tate maghiară din Republlica asigura o participare mai in teniei. frăţiei şi unităţii dintre legcrile de deputaţi in organe politic special al Adunării Ge ultimul an, situaţia din această comerciali ai Africii de sud. se
tensă a naţionalităţilor conlo poporul român şi naţionalităţi nerale a O.N.U. au început, Iară s-a înrăutăţit si a sporii recomandă Adunării Generale de astronautică
le reprezentative ale puterii de
Socialista România şi a Consi cuitoare, alături de poporul ro le conlocuitoare. pentru dez slat ca o formaţiune care în dezbaterile in legătură cu ,.po pericolul unui conflict mal „să reafirme cu fermitate recu
liului oamenilor muncii de na mân, sub conducerea partidu voltarea muncii unite închina mănunchează toate forţele po litica de apartheid promovată larg datorită expansiunii poli noaşterea legitimităţii luptei Congresul Internaţio
ţionalitate germană din Repu lui, la întreaga viată econo te realizării ţelurilor şi năzu litice şi sociale ale naţiunii de guvernul Republicii sud ticii de apartheid în regiunile poporului sud african şi să nal de astronautică, ce
mică, politică şi culturală a inţelor comune *'oe prosperitate învecinate. ..Necesitatea unei ceară tuturor statelor şi orga
blica Socialistă România. In noaslre socialiste. In numele Africane". In atenlia partici s-a desfăşurat recent la
patriei, vor contribui la întări şi propăşire a patriei noastre Frontului Unităţii Socialisle panţilor la lucrările Comitetu acţiuni internaţionale eficien nizaţiilor să-i acorde sprijin
judeţele In care, alături de rea unităţii întregului popor In socialiste. vor fi depuse candidaturile la lui se află un raport al co te pentru eradicarea aparthei moral, politic şi material mal New York, a ales ca
populaţie românfl, trăiesc $1 lupta pentru socialism. O îndatorire principală a a alegerile dc deputaţi in Marea misiei speciale însărcinate cu dului a devenit astlel şi mai intens". De asemenea, se re preşedinle al Federaţiei
Internaţionale de «stro-
cestor consilii va fi contribu Adunare Naţională şi in consi examinarea problemei politicii imperativă" — se subliniază In comandă reluarea dezbaterilor nautică pe acad. Elle
ţia la activitatea polilico-edu- liile populare, întreaga cam de apartheid a Africii de sud raport. In document se reco din Consiliul de Securitate tn Carafoli, preşedintele
Cu privire la organiza calivă desfăşurată de parlid şl panie electorală organizîndu-se în care slnt cuprinse o serie mandă adoptarea unor măsuri legătură cu această problemă. Secţiei de ştiinţe tehnice
obşteşti
organizaţiile
pentru
de călrc Front, sub conducerea
a Academiei Republicii
cultivarea patriotismului socia organizaţiilor de parlid Socialisle România.
list. a internaţionalismului so Frontul Unităţii Socialiste (Aqerprcsl
rea şi atribuţiile Fron cialist, a devotamentului pen îşi va aduce contribuţia activa
nouă,
tru orinduirca noastră
la elaborarea şi
pentru patria comună, pentru politicii externe înfăptuirea U .R .S .S ., R .D .G . şi Polonia au sem
a
parti
tului Unităţii Socialiste dezvoltarea înaltelor trăsături dului şi stalului, al cărui IJ
elice comuniste, împotriva ori
căror concepţii şi manifestări principiu de bazo esle dezvol nat D e c la ra ţia cu privire la platform a Şedinţa
tarea prieteniei şi alianţei fră
t
•
retrograde, naţionaliste, pentru ţeşti. a colaborării economice,
şi ale consiliilor oame ridicarea continuă a conştiinţei politice, culturale şi ştiinţifice guvernului
socialiste a maselor. Ele
vor
cu toate ţările socialiste. în
contribui la stimularea creaţiei tărirea unităţii sistemului so continentalâ a M arii Baltice
ştiinţifice, artistice, literare a cialist mondial. El va contri
nilor muncii de naţio naţionalităţilor conlocuitoare in bui totodată Ia extinderea re libanez
limba maternă. în slrinsă uni
tate cu dezvoltarea creaţiei laţiilor de cooperare cu toate M O SC O VA 24 (Agerpres). — solul său. Platforma continen pescuitului şi proiecţiei faunei BEIRUT 24 (Agerpres) Gu
ţările, fără deosebire de orin-
tală Irebuie folosită de (oale
marine.
U.R.S.S.,
octombrie,
La 23
nalitate maghiară poporului român, cu progresul duire socială, la promovarea Moscova Declaraţia cu p riv ire slalele numai In scopuri paş pornit de la faptul că rezolva vernul de Iranzilic al Libanu
G uvernele celor tre i ţări au
R D.G. şl Polonia au semnal la
al întregii
spiritual socialist
In viata internaţională a prin
nice.
ţări, la valorificarea moştenirii cipiilor suveranităţii si inde la platform a continentală a D repturile unui slat asupra rea problem elor p rivin d de lui. condus de premierul Ab-
progresiste a trecutului in do pendentei naţionale, egalităţii M ă rii Baltice. platform ei continentale nu a- m arcaţia şi folosirea p la tfo r dullah Al Yafi, s-a întrunit tn
şi germană meniul culturii şi artei, la cul in drepturi, neamestecului in care stat din regiunea M ării fectcază statului ju rid ic at a- mei continentale prezintă in prima sa şedinţă în prezenta
In declaraţie se arată că fie
preşedintelui
Charles Helou.
tivarea respectului faţă de va
teres pentru toate statele din
treburile interne si avantajului
lorile spirituale create de îna reciproc, Iurta pentru pace şl Baltice are dreptul suveran la petor m ării deschise, care a regiunea M ării Baltice. Ele Potrivit surselor politice din
coperă platform a continentală.
intaşii poporului român şi al securitate în inlreaqa lume. platiorm a continentală cate ii Beirut In cadrul reuniunii au
Frontul Unităţii Socialiste aclivilale va avea un caractoi naţionalităţilor conlocuitoare. Frontul Unilălii Socialiste va aparţine In scopul prospectării Folosirea platform ei continen consideră că este dc dorit ca fost examinate probleme privi
este chemat să asigure Intensi permanent. Activitatea Frontu Consiliile ce se vor crea vor desfăşura relaţii de colaborare şi exploatării bogă ţiilo r natu tale nu Irebuie să creeze ob şl alle state din această reg iu toare la programul guvernului
ficarea participării întregului lui Unilălii Socialiste va deter asigura parliciparea lot mal cu orqanismc similare din ţă rale pe fundul m ării şi in sub stacole nejustificate navigaţiei. ne să adere la declaraţie. care se va prezenta In fala
popor Ia activitatea economică, mina intensificarea participării activă a oamenilor muncii ma rile socialiste şi din alte ţări. parlamentului pentru a obţine
socială, politică şi culturală, la organizaţiilor de masă şi ob ghiari, germani şi de alte na cu organizaţiile democratice votul de învestitură.
conducerea treburilor ţării, la şteşti la conducerea vieţii poli ţionalităţi. alaiuri de Întregul si progresiste din Europa şi de OGUTA 24 (Agerpres). — Corespondenţii agenţiilor de
asigurarea mersului înainte al tice şi do stal, va permite con popor, la elaborarea şi înlănţui pe alle continente, cu mişcări NIGERIA Corespondenţii străini de presă informează că Blocul
societăţii socialiste. Viata ara sultarea amplii a acestora, a rea politicii externe a partidu le de eliberare naţională, cu presă care au vizitat miercuri parlamentar democratic, al că
tă că dezvoltarea continuă a maselor populare In vederea a lui şi statului. ţoale forţele anliimpcrialislc oraşul Oguta relatează că nu rui reprezentant a fost ales re
societăţii depinde de fructlli- doptării celor mai eficiente so Constituirea consiliilor naţio care se pronunţă pentru cola au observat în localitate nici cent in funcţia de preşedinle
carea integrală a experienţei st luţii şi fundamentarea multila nalităţilor conlocuitoare va borare intre popoare. pentru Situaţia m ilitară un soldat federal şi că oraşul al parlamentului intenţionează
Înţelepciunii colective a mase terală a holăririior privind dez marca un pas înainte in dez triumful cauzei păcii şi pro se află sub controlul trupelor să ceară lărgirea componenţei
lor celor mai largi, de exerci voltarea patriei noastre, parti voltarea democraţiei socialiste, gresului social biafreze, transmite agenţia sau demisia actualului guvern
Constituirea Frontului
tarea lot mai activă a dreptu ciparea lot mai vie a tuturor tn lărgirea cadrului de mani tăţii Socialiste şi a consiliilor se menţine confuză Reuter. tn urmă cu 24 de ore al premierului Yafl înainte ca
Uni
rilor democratice, de participa categoriilor de cetăţeni la ope festare a drepturilor şi liber un comunicat publicat la Lagos acesta să se prezinte în tata
rea directă a cetăţenilor Ia dez ra de construcţie socialistă, la tăţilor politice şi cetăţeneşti, va naţionalităţilor conlocuiloare anunţa că trupele guvernului parlamentului pentru a obţine
baterea $1 adoptarea deciziilor înfăptuirea neabătută a politi prilejui o nouă şi puternică a va reprezenta un eveniment LAGOS 24. (Agerpres). Sta un număr important de merce federal al Nigeriei au reocu votul de investitură. După o
asupra problemelor de Interes cii interne şi externe a Parti firmare a unităţii şi frăţiei din important In viaţa politică o bilizarea fronturilor si relua nari. pat oraşul Oguta. In' condiţiile prelungită criză guvernamen
general, la rezolvarea trebu dului Comunist Român Fron tre poporul român şi naţiona ţării noastre Aceasta va con rea iniţiativei în unele sectoa unei confuzii generale care tală grupările parlamentare au
rilor obstesli, dc promovare tul Unilălii Socialiste va coor lităţile conlocuitoare tribui (a întărirea continuă a re — iată cele două elemente xîr domneşte atîl tn regiunea os acceptat constituirea unui gu
consecventă a formelor colecti dona, sub conducerea partidu Stimali tovarăşi, unităţii poporului, a tuturor care atestă, după părerea ob UMUAN1A 24 (Agerpres) — tilităţilor din jurul oraşului vern de coaliţie format din
ve de conducere şi stimularea Iul, activitatea organizaţiilor de Rolul Frontului Unilălii oamenilor muncii. indiferent servatorilor, creşterea potenţia Corespondentul in Biafra al Ogula, cît si în alte sectoare patru membri.
conştiinţei şi răspunderii poli masă şi obşteşti, elorturile lor Socialiste va fi acela de de naţionalitate, la cimentarea lului de luptă al trupelor bia- agenţiei Reuter a dezminţit ale frontului este practic im Alegerea lui Sabri Hamade
tice $1 civice a tuturor mem consacrate operei de desâvîrşi- a asigura participarea tot mal coeziunii naţiunii socialisle.— freze. Această contraofensivă ştirea despre reocuparea de posibil de verificat valabilita tn funcţia de preşedinte al par
brilor societăţii. Aceasta este re a conslrucliei socialiste. activă a organizaţiilor care tl condiţie fundamentală a trăî- a fost explicată prin reechipa- către trupele federale nlgerie- tea succeselor militare prelin lamentului a constituit după
o leqilate a dezvoltării societă Din cadrul Frontului Unităţii compun, a maselor largi popit nlcici si forţei orînduirii noas rea cu armament modern a ne a localităţii Oguta, situată se de comunicatele autorităţi părerea observatorilor politici
ţii nrvaslre socialiste, condiţie Socialiste vor face parlo con lare, la viaţa politică şi de lre socialiste, uriaşă forţă mo biafrezilor si asigurarea unei in apropierea pistei de ateri lor de la Lagos si Umuahia din capitala libaneză o impor
a în-lăririi sale continue, a siliile oamenilor muncii ale na slat, la elaborarea şi inlâphiî- trice a progresului material şi aprovizionări constante din ex zare Uli-Ihiala. In sectorul Ogula. transmite tantă victorie a Blocului parla
manifestării plenare a capaci ţionalităţilor conlocuitoare. A- rea politicii interne a Partidu spiritual a) României noi. Po terior pe calea aerului. Rp- In general, situaţia continuă corespondentul agenţiei Reu mentar democratic care deţine
tăţilor creatoare, constructive cesle consilii — organisme cu lui Comunist Român de indus porul român, unit in rindurl cent a fost relevat un alt fapt să rămînă staţionară In majo ter. au loc lupte violenţe între tn prezent o majoritate de 50
ale tuturor oamenilor muncii, a caracter larg reprezentativ — trializare socialistă a tării, de strlnse sub conducerea parti care aruncă o nouă lumină a ritatea zonelor de luptă. Doar trupele federale şi cele biafre de voturi în parlament. Numi
parlicipării lor la desăvirşirea vor participa nemijlocit la în dezvoltare intensivă şi multi dului comunist, reprezintă o supra cauzelor întăririi forţei în sectorul Aba, biafrezil au ze, însă ele se desfăşoară la rea lui Sabri Hama“de în ‘gccas-
pavăza inexpugnabilă a mari
noii socielăti, la progrosul şi treaga viaţă politica a ţării, laterală a agriculturii, de în lor cuceriri revoluţionare ale combalante a trupelor bialre- reuşit1 să marcheze o uşoară circa 40 de km pe ruta Ower- tă funcţie nu a atentiat insă
prospei ilalea patriei. vor asigura participarea lot florire a ştiinţei. învăţămlntu- societăţii noastre, a strălucite ze — intrarea in acţiune, ală ofensivă împotriva trupelor co ri-Onitsha. Potrivit unui comu disensiunile dintre principalele
Frontul Unităţii Socialiste va mai larqă, In mod organizai si 1 iii şi culturii, de ridicare a lor victorii dobîndite pe dru turi de acestea, a unor impor lonelului Adekunlc. La Lagos, nicai biafrez trupele federale grupări politice libaneze alt
fi expresia şi pe plan organi In cele mai diferite domenii, a nivelului de trai a) populaţiei, mul înfloririi socialisle a pa tante grupuri de mercenari. In oficialităţile federale motivează au intensificai tn ultima vre căror interese au fost mai mul
zatoric a alianţei clasei mun oamenilor muncii din rindul a- de perfecţionare continuă o triei. Sîntem convinşi că adop acest sens, autorităţile federale insuccesele din ultima perioa me presiunea asupra poziţiilor sau mai puţin afectate de com
citoare cu ţărănimea, a unită ceslor naţionalităţi la înfăptui vieţii economice şi sociale. tarea măsurilor propuse de au subliniat că In cursul ul dă prin dificultăţile întimpinate deţinute de biafrezl, dar toate ponenta actualului guvern. Ri
ţii socialiste a tuturor claselor rea măreţului program de edi Prin activitatea sa, Frontul Comitetul Executiv va contri timelor angajamente, divizia a I ii aprovizionarea cu muniţii atacurile au fost respinse. Pe valitatea dintre reprezentanţii
$1 categoriilor sociale dîn ţara ficare a socialismului, de în Unităţii Socialiste va contribui bui la accelerarea progresului treia nigeriană a avut drept a trupelor aflate în zona ulti de altă parte comunicatul pre Rlocului parlamentar democra
noastră care, tn frunte cu clasa florire materială şi spirituală la întărirea coeziunii clasei 6ocietătii noastre socialiste. adversari militari străini. Ar- mei fortăreţe biafreze, Umua- tinde că tn sectoarele Aba şl ţie şi cei ai a$a-numitel alian
muncitoare şi sub conducerea a patriei Unu) din rolurile im muncitoare, ţărănimii, Intelec Aceasta va spori tot mai mult hia. Un purtător de cuvlnt mi Ahoada trupele biafreze lan ţe tripartite ar putea duce du
partidului comunist, desăvlr- portante ce vor reveni consili tualităţii, a tuturor oamenilor rolul conducător al partidului gumentfnd indirect necesitatea litar a afirmat că după aceas sează atacuri insistente asupra pă părerea observatorilor poli
sesc construcţia socialismului. ilor naţionalităţilor, alit centra muncii, indiferent de naţiona tn Întreaga operă de desăvirsi- folosirii acestor „profesionişti tă „regrupare temporară" for poziţiilor trupelor federale tici, la declanşarea unei crize
Frontul Unităţii Socialiste va te cil şi judeţene, esle sprijini litate, in jurul Partidului Co re a construcţiei socialiste, va al războiului", liderii bia4rezi ţele federale vor lansa o nouă care In retragere au abandonat şl mai acute cu repercusiuni
fi un organism politic perma rea organelor de partid, de munist Român, la afirmarea duce la afirmarea mai puterni pe cîmput de luptă însemnate profunde asupra vieţii politice
nent, cu caracter reprezentativ, şlat si obşteşti In examinarea mai activă a organizaţiilor de că a rolului clasei muncitoare alirmă la rtndul lor că şi în ofensivă In cursul viitoarelor cantilăti de armament şi mu libaneze.
din care vor face parte Parti problemelor specifice ale popu masă şi obşleşli in viata politică ca forlă socială conducătoare rindul trupelor niqeriene luptă două săptămînl. niţie.
dul Comunist Român — forţa laţiilor respective, cu scopul şi socială, la întărirea şi adin- a societăţii, va întări ţol mai
politică conducătoare o socie de a găsi cele mai bune solu cirea prieteniei si unităţii din inuit alianţa dintre clasa mun
tăţii noastre socialiste •— sl ţii, fn concordantă cu interese tre poporul român şi naţinnail- citoare şi ţărănime, frăţia din
principalele organizaţii de ma le generale ale societăţii noas IfMile conlocuitoare, la promo tre poporul roman şi naţiona
să, obşteşti si profesionale. El tre socialiste si ale cetăleniloT varea intereselor comune po lităţile conlocuitoare, unitatea
vn avea un Consiliu Central si din rlndurile acestor naţionali- litice. economice şi sociale ale întregului popor muncitor 1n
consilii judeţene, municipale, 1A|i împreună cu organizaţiile tuturor categoriilor de oameni jurul Partidului Comunist Ro CURIER • CURIER . CURIER • CURIER
orăşeneşti şl comunale, a căror de masă şi obşteşti, cu organe ai muncii, la mobilizarea aces mân.
m iercuri dim ineaţa tn aparta mal repede decll a lţi m em bri
A genţia ghaneză de Inform a ţii relatează că tntre !
m entul său din capitala Ita m ult mal tin e ri al fam iliei.
. studenţii U n ive rsită ţii din Lahone (Ghana) şl p o liţie j
fin relaţii leudale. M a rii pro • au avu i loc vio len te Incidente. A u fost arestaţi pesle j liei.
prietari deţin 4/5 din supra- 50 de studenţi. Iar a lţi patru ră n iţi. Studenţii un lve r- : ♦ © ♦
lala agricolă, ior moioritatea La întoarcerea de la Roma, : s llă ţii au boicotai cursu rile şl au organizai o serie | ♦ © ♦ Portavioanele „A m e rica ",
ţăranilor iau pămint in aren unde a avut con vorb iri cu i- de dem onstraţii in semn de prolesl îm potriva e xm a lrl- j „fn lre p ld " şl ..Coral Sea*-
dă. Industria se allă in sta d ife rite Urme Italiene, D jer- cu lă ril tem porare din facultate a patru studenţi. El au j Percy M kudu, lid e ru l staţionate in la rg u l coastelor
diul de începui — mici între incn G vişianî, vicepreşedinte cerut conducerii u n ive rsită ţii să anuleze această mă- j P artid ului u n it popular din vietnameze, au co n stitu it In
prinderi textile, alimentare, Rhodesia, partid de opoziţie ultim ele zile punctele de ple
Nepalul este un stat asia mal puf in dezvoltată. C ultu de prelucrare a lemnului. Sc al C om itetului de Slat ai Con-- sură. : a declarat că propunerile fo r care ale celor mai m ulle ra i
tic situat Intre India s i R P . rile agricole se concentrează exportă lemn, iută, tutun, l i s lliu lu i de M in iş tri al U.R.S.S. C om itelui de conducere al U n ive rsită ţii din Lahone ; m ulate de prem ierul brita nic duri aeriene îndreptate îm
Chineză. In 1966 avea o In cimpio Terni, unde sc cul nă, pici, orez, opiu, qrăsimi, pentru ştiin ţă şl tehnică a a făcut cunoscut că ou va examina nici un fel de I H arold W ilson pe bordul na
populaţie dc 10 100 000 locui tivă orez, iută, trestie de za blănuri declarai reprezentanţilor pre cereri ale studenţilor a lit tim p cît aceştia ou îşi vo r I vei „Fearless" in vederea po triva p ă rţii septentrionale
tori, care trăiesc pe o supra hăr, ceai, indigo, diverse alle sei că in cursul vizite i au înd eplini loatc o b lig a ţiile ce decurg din regulam entul j unei soluţio nări a problem ei a R.D. Vietnam — anunţă a
faţă de 140 798 Ir mp. Capitala statului este ora iost prelungite pe u rm ă to rii de funcţionare al u n ive rsită ţii. 1 genţia France Presse, re lu in d
şu l Kalmandu — cu peste cin ci ani acordurile de cola rhodesiene, ar putea ii lo lo- declaraţia recentă a unui p u r
Nepalul este cunoscut încă 120 000 dc locuitoti. A lle o slte de regim ul m in o rita r ra tător de c u v io t m ilita r ame
din secolul al X lV -le a sub raşe mai importante sln t: Pa- borare le h n lc o -ş llln tilic ă cu sist al lu i lan Sm ilh in sco rican. Numeroase obiective
zece societăţi din Ita lia . In
forma unui regal. In secolul DOCUMENTAR tan, Birqanf, Ncpalqanj, Jum- C onferinţa generală a pul îm piedicării unul progres din p ro vin ciile Dong H al şl
al XV-lca s-a dezmembrat In la, Diratnaqar. prezent, menţionează agenţia ♦ © ♦ al populaţiei africane şl per
patru state separate. Indienii TASS, 18 iirm e Italiene au U.N.E.S.C.O. a a d o p t a t petuării d iscrim in ă rii rasiale. Nghe A n, mal ales zona o ra
qurka cuceresc acest terito Pc plan extern Nepalul re la ţii de colaborare tehnico* m ie rcuri bugetul organizaţiei E xprim indu-şl în g rijo ra re a şului V in h, au fost ţin te le
riu In 1768 ş l întemeiază o culturi tropicale, precum si promovează o politică de co ş tiin ţific ă directă cu d ife rite pe u rm ă to rii doi aol. Estimat C h irurg ul C hristlan Barnard, faţă de v iito ru l populaţiei a- principale ale unor atacuri
nouă dinastie. In urma răz secară, ar iu, orz, porumb s i laborare cu celelalte state in stitu t!! şi în tre p rin d e ri so la 77 413 000 dolari, nou) bu autorul prim ei operaţii de Iricanc din Rhodesia, el a a repetale. A c ţiu n ile avia ţie i
boiului dus de Anglia împo car toii. In subsol se qăsesc vie tice G vişlani a apreciat get al U N ES C O, esle spo transplantare a unei in im i am ericane au fost susţinute
boqatc 2ăcăminle dc minereu ş i-ş i aduce contribuţia la ca fiin d pozitive re la ţiile cu rt! cu 19,3 la sută tn compa tras atenţia că h o lă rîri greşite şl de avioane „P bantom " şl
triva Nepalului (1814— 18161, la om, in te rna i la spitalul
I s-a Impus acestuia un tra de iic r, cupru, aur, cărbune, cauza păcii. România in tre ti firm ele „F iat", „Irl" , „P lretli*', raţie cu bugetul din u ltim ii G roole Schuur, a fost supus din partea g u vern ulu i b rita „In tru d e rs", decolate de (a
tat potrivit căruia politica qratit, s ilii. ne cu această fată le ta lii di şl altele. doi ani. Supus la voi, buge unul examen medical de că nic ar puica impune poveri bazele lo r din V ietnam ul de
externă a tărlt a Inst pusă In economic se mai men- plomatice. tul a (ost adoptat cu 100 v o tre m edicii spita lu lui. Un bu Intolerabile ge ne raţiilor vil* sud.
sub controlul autorităţilor turi, 1 contra şl 11 abţineri. le tin m edical dai p u b lic ită ţii toaro.
engleze. Cu sp tifln u l engle anunţă că prof. Barnard a fost ♦ © ♦
zilo r. In 1864 g venit la pu internat in urma unei „uşoa ♦ © ♦
♦ © ♦
tere lamilia feudală Rana. re hem oragii gastro-lnlesll- O ceaţă densă care s-a
M aria Bernalkova, cel mal
Anul 1023 marchează un După cum anunţă agenţia nale datorată fără îndoială bătrîn cetăţean din Cehoslo lăsat asupra autostrăzii M ila -
p r o v o c a t
no-Torino
a
moment important In Istoria UPI, noul guvern m ilita r din surm enajului". P o triv it bu le vacia. a im p lln it virsla de 111 m iercuri o serie de accidente,
Peru a h o tărit m iercuri sus tin u lu i slarea pacientului este
acestei lă r l: obţinerea inde ani. Ea esle foarte vioaie, care s-au soldat cu num eroşi
pendarea pe o perioadă de satisfăcătoare. C hristian Bar
pendentei. Dupâ cel de-al 30 de zile a tu tu ro r garan nard urmează să tic supus lucidă, ii place să cin le din ră n iţi. In tim p de cinci m in u
doilea război mondial a luat ţiilo r constituţionale. Pentru cind in cind şl îşi aminteşte te 100 de autoturism e ' s-au
justificarea acestei măsuri, a ilo r examene medicale. cîleva poezii pe care te-a in- tamponat in lanţ, după ce un
amploare mişcarea populară
a u to rită ţile din Lima au in văţal in copilărie. A n u l aces autobuz s-a cio cnit cu un
împotriva o rîn d u irii leudale ta a lost bolnavă de tre i ori
vocat necesitatea „m e n ţin e rii camion. A utostrada a fost
şi' a dictaturii la m llicl Rana, ♦ © ♦ de gripă, dar s-a re sta b ilii blocată tim p de peste o oră.
ordlnel Interne".
care In 1951 a /ost înlăturată
La 24 de ore după operaţia
de la putere, fiind reinstau-
Juan Carlos Zaplola. pro de transplantare a in im ii e
rată vechea dinastie. Şeful
curo rul R epublicii A rgentina fectuată la spitalul „S l. V in- Minâstirea Sf. Rantelimon de pe Muntele Athos din j
sta lului este regele — Nepa
a cerut m ie rcuri anularea ho- cen t" din Sydney — cea d in Grecia a fost In mare parte distrusă, miercuri de un j
lu l fiind o monarhie consti- tă rirli p rin care în 1929 l-a puternic incendiu. Deşi pagubele materiale stnt foarte i
tutională. In conformitate cu lost acordată Iul A rls lo le l ţii din A ustralia — slarea să mari, nu au fost semnalate viclime omeneşti, totl cel j
constitui ia din 1962 an /ost Onassls cetăţenia argentinia- nătăţii pacientului, Richard 59 de că-luqări reuşind să părăsească la timp clădirea \
nă. P rocurorul şi-a fondai Rye, In vîrstă de 57 dc ani, in flăcări. Mănăstirea, construită In secolul al XHea, j
create panceatele, orejanc
cererea sa pe (aplul că Onas- se numără printre cele mai vechi şi mal frumoase j
de ai/lnadministrarc locală ,şi esle satisfăcătoare. Se preci
sis nu mai locuieşte în A r construcţii religioase de pe Muntele Athos. i
Panceatul naţional, organul gentina de mai m u lţi ani. Po zează că operaţia a durai ou Muntele Athos înalt dc peste 2 000 de metri, situat \
suprem leqislativ. triv it le g ilo r argenliniene. mal puţin de 9 ore şi jum ă în peninsula cu acelaşi nume din Marea Egee, for- \
Relieful la rii este mai mult stră in ii naturalizaţi Işi pierd tate. mează o republică teocrală autonomă, recunoscută ca j
dreptul de cetăţenie argenll- : atare de statul grecesc fn 1926. Ea este condusă de j
muntos, cu înălţim i de peste .. -( .?*
niană. dacă nu locuiesc In : un consiliu format din patru membri şi de o adunaîe \
8 000 m Aici se află s i cel ţară mai m ull de doi ani. ♦ © ♦ | cu 20 de reprezentanţi. Dintre cele 20 de mănăstiri j
mai \nall \ ir/ din lume — A rls lo le l Onassls, care s*a : care formează colonia religioasă, cea mat veche este j
Cinmnlungma (Uvercst): 8 818 căsătorit dum inica trecută cu La Roma s-a anunţai că Mănăstirea Lavra — întemeiată In 963, iar cea mal ;
Jacquellne Kennedy, a ven ii j nouă — Mănăstirea Stavroniketa construită In 1942. j
metri. Clima este subccuatn- generalul in retragere, Rcna-
in A rgentina în 1920 şl a ■ Ele păstrează manuscrise şi lucrări de artă de o mare j
rialâ, umedă fn sud, fol mai NEPAL. — Aspect din tim pul desfăşurării cu rsu rilo r la o şcoală prim ară in tr-o lo devenit cetăţean argentinian to Sandalli, fost m inistru al : valoare istorică şi artistică. j
rece ş i uscată fn nord. calitate din Nepal, unde sc desfăşoară fn prezent un larg proces de alfabetizare a popu in J929. aeronauticii, s-a s i n u c i s
Nepalul este o (ară agrară laţiei.
o r n a m » ci ADMINISTRAŢIA ZIARULUI i itr. Or. Petro G ro u or. 13, telefon ÎS 18, IU ea, «3»iT. (TIPARUL i lolreprlotfere* pol Ic rafiei B uaedoai« - Devm.