Page 89 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 89
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIJI-VA I
BM W *»
S A » 0 1 Vizita conducătorilor de
partid şi de stat la Expoziţia
industrială britanică
Vineri Ia amiază, tovarăşii lorii de parlid şi (te stat au prezentanţilor unor firme pro
Nicolae Ceauşescu. Ion Gheor fost Intîmpinaţi de ambasado ducătoare şi a altor specialişti
qhe Maurer, Emil Bodnaraş, rul Marii Britanii la Bucureşti. enqlezl.
Ilie Verdet. Janos Fazekas. Sir John Chadwlch, şi de 1 C. După încheierea vizitei, oas-
Gheorqhe Rădulescu, Emil Trafford, directorul general al relii s-au întreţinut cu repre
Drăqănescu, Petre Lupu şl Du Expoziţiei zentanţi ai firmelor britanice
mitru Popa au vizitat Expozi Printre cei prezenţi se aflau, şi orqanizatorii expoziţiei To
ţia industrială britanică orga de asemenea. Bujor Almăsan, varăşul Nicolae Ceauşescu a
| ORGAN AL COMITETULUI V JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PC R. Şl AL CONSILIULUI POPULAIFJUDETEANspfOVlZORIU nizată sub patronajul Consiliu Gheorqhe Cioară. Mihai Mari- subliniat că expoziţia care pre
zintă o imagine a realizărilor
nescu, Mihai Suder. Octavian
lui britanic pentru
comerţul
cu ţările est-europene, In Pa Groza. miniştri, George Maco- tehnicii britanice, va contribui
- vilionul central al Complexu v^scu, prim-adjunct al minis la lărgirea relaţiilor comercia
lui de expoziţii din Capitală. trului afacerilor externe. Vic le şi îndeosebi a cooperării
In faţa Expoziţiei, conducă- tor Ionescu. preşedintele Ca dintre firmele britanice şi în
ANU L XX. NR. 4297 SIMBATA 26 OCTOMBRIE 1968 4 PAG INI 30 BANI merei de Comerţ treprinderile româneşti. Amba
Expoziţia industrială britani sadorul Marii Britanii la Bucu
că cuprinde realizări din dife reşti. In numele organizatori
rite ramuri ale economiei en lor expoziţiei si a firmelor
închiderea lucrărilor P R O P U L E vine produselor industriei con participante a mulţumit căldu
gleze. Ponderea principală re
ros conducătorilor români pen
structoare de maşini Oaspeţii
tru vizita făcută la expoziţie,
s-au oprit In timpul vizitei In subliniind bunele relaţii eco
fala a numeroase standuri. In nomice existente Intre cele
echipa
care sînt prezentate
două ţari şi interesul produ
Plenarei Comitetului Comitetului i # " * mente complete pentru Indus cătorilor britanici pentru dez
petrochimică,
triile chimică.
voltarea In continuare a coo
minieră, alimentară, textilă, in
perării tn producţie.
d
D
stalaţii necesare
centralelor
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu,
termoelectrice. hidroelectrice Ion Gheorqhe Maurer şi cei
Central al Partidului P M. cu privire nice şi electronice, inaşini- lalţi conducători de partid sl
şl nucleare, utilaje electroteh
de stal au semnal următoarele)
unelle pentru prelucrarea me
In cartea de onoare a expo
talelor, lemnului, pentru fabri
carea sticlei, ceramicii şi ci ziţiei : „Deschiderea expoziţiei
industriale britanice la Bucu
mentului. mijloace moderne de reşti constituie o expresie vie
Comunist Roman structura Frontului Unitcstii chele ale unor construcţii ae a dezvoltării relaţiilor econo
transport, material rulant, ma*
mice dintre România şl Anqlia.
ronautice sl navale. Roqnl re
Apreciind exronalele
prezen
de asemenea
prezentate stnt
sectoarele industriilor siderur tate, adresăm felicitări organi
Vineri au continuat lucrările Plenarei Comitetului gică. chimică, petrolieră şi u zatorilor expoziţiei, cu convin
Central al Partidului Comunist Român. Au participat şoară prin exponatele prezen gerea că dezvoltarea colaboră
51 cooperării româno-brita-
rii
ca invitaţi cadre de conducere din Ministerul Sănătăţii, Soci a precum §B 0 E 0 tate nice corespunde Intereselor
Conducătorii de partid şi de
şefii direcţiilor sanitare judeţene, conducătorii unor u- stal nu primii ample explicaţii celor două ţâri. cauzei înţele
asupra exponatelor, unele din gerii Inlre popoare şl păcii".
nitâţi sanitare din ţara, profesori şi alţi specialişti din « acestea Iu funcţiune, din par
instituţiile centrale şi locale de sănătate şi asistenţa me O i tea directorului expoziţiei, re (Agerpres)
dicala.
La ultimul punct al ordinii de zi, plenara a anali
zat starea de sanâtate a populaţiei şi a dezbătut masuri or conlocuitoare L î n j» ă „ o l i m p i i i * *
le privind perfecţionarea organizării reţelei sanitare şi
îmbunătăţirea asistenţei medicale în Republica Socialista s a c r u a i i* e g iflo r
România. Studiul supus discuţiilor plenarei a fost elabo
rat de câtre Ministerul Sânâtâţii, pe baza consultării u Prozcnlînd propunerile Co- piopunc să facă parte : Parii- activitatea curentă a Biroului nalitate maghiară sau de na d o c îi
milelului Executiv al Comite dul Comunist Român. forţa Executiv va funcţiona un grup ţionalitate germană se vor crea
nui mare număr de specialişti din domeniul ştiinţei şi
tului Central cu privire ia or politică conducătoare a socie reslrlns de activişti salariaţi consilii judeţene ale acestor „Strămoşii mei desigur.
practicii medicale, a organelor de partid şi de stat, şi ganizarea şi structura Frontu tăţii noastre socialiste, şi prin Frontul Unităţii Socialiste va naţionalităţi Membrii acestor pe-aici an stat şi ei. tat de viaţă, sub chipul Iul
lui Unităţii Socialisle. precum cipalele organizaţii de ma avea consilii judeţene, munici consilii vor fi desemnaţi de Zamolxe cel In vlrstă do pes
examinat de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R, Păstori pribegi cu turme te 1860 de ani
si elr consiliilor oamenilor să, obşteşti şi profesio pale, orăşeneşti şi comunale către reprezentanţii oamenilor Şi herghelii grozave.
La discuţii au luat cuvîntul tovarăşii : Ghcorglic muncii ai naţionalităţilor con nale : Uniunea Generală a Ele vor fi constituite din re muncii maghiari sau germani Ei nu aveau palate măreţe, Din nou vniesc pădurile,
locuitoare. tovarăşul Paul Ni- Sindicatelor. Uniunea Na prezentanţi desemnaţi de orga din cuprinsul judeţului frunzele şi-au oprii căderea,
Necula, prof. dr. Teodor Ilea, Constantin Drăgan, dr. culescu-Mizi) a subliniat că In ţională a Cooperativelor Agri nele de partid, de organizaţiile In judeţele în care există n-aveau nave aerul are culoare, apa Sarqe-
Dan Enâchescu, Anton Moiscscu, prof. dr. Aurel Nana, expunerea prezentată de tova cole de Producţie. Uniunea Ti de masă si obşteşti din jude populaţie mai numeroasă de Dar îşi iubeau păminlul tiei si-a amintit cintecul
blagoslovii de zei. "
răşul Nicolae Ceauşescu au nerelului Comunist, Consiliul ţul sau localitatea respectivă alte naţionalităţi conlocuitoare muntele şi-a chemat priete
Toamne româneşti Nostal
Constantin Dăscălescu, prof. dr. Pius Brînzeu, acad, fost înfăţişate pe larg transfor National al Femeilor, Uniunea In judeţele şi localităţile In se vor crea, după aceleaşi cri gii de frunze gătite pentru nii ... Pluteşte In aer iz de is
Vasile Mîrza, dr. Theodor Bădău, Iosif Banc, prol. dr. mările social-politice care fac Scriitorilor Uniunea Artiştilor care trăiesc oameni ai muncii terii, consilii judeţene ale a- drumuri lungi cu reveniri ci torie. loveşte tn bolţile ceru
necesară crearea In tara noas Plastici, Uniunea Compozitori de alte naţionalităţi, din aceste ccstor naţionalităţi. Se are în lui zvon de luptă, cadranul
Nicolae Nestorescu, dr. Ion Pănescu, dr. Simion Mă- tră a unor noi forme organi lor. Uniunea Ziariştilor. Uniu consilii vor face parte re vedere, spre exemplu, popu clice. Anolimr al scufundări solar de la Sarmizegetiisa a
lor in noi. al căutărilor şi re
gheruşan, Petre Ionescu, prof. dr. Voinca Marincscu, zatorice pentru întărirea uni nea Arhitecţilor. Asociaţia oa prezentanţii naţionalităţilor laţia de naţionalilate strbă găsirilor tn chemarea pămin- oprit timpul.
tăţii poporului, a frăţiei oa menilor de ştiinţă. Asociaţia conlocuitoare respective. Consiliile judeţene ale na Anul 106 Viteazul Dece
dr. Iosif Suciu, dr. Mircea Migea, Ion Cosma, acad. menilor muncii români şi al oamenilor de artă din institu Consiliile locale vor aven ţionalităţilor conlocuitoare vor tului. al transferurilor fantas bal. insolit dc „Vezina" —
naţionalităţilor conlocuitoare, ţiile teatrale şi muzicale, Con birouri executive pentru În avea cîte un preşedinte. 2-3 tice de la realitate la labujos marele preot, de Dates şi Zi-
Aurel Moga. — pentru trăiri în trecut si
a coeziunii societăţii noastre siliul oamenilor muncii de na drumarea activităţii curente. vicepreşedinţi şi un secretar, viilor per. de toţi vitejii nobili, con
In încheiere a luat cuvîntul tovarăşul Nicolae socialisto. Au fost subliniate, ţionalitate maghiară, din Repu Consiliile locale nu vor avea care vor lucra pe principiul Anotimp de trecere ducători ai seminţiilor dace.
de asemenea, rolul şi atribuţii blica Socialistă România, Con aparat salariat propriu, solu muncii colective şi pe baze ţine „sfat" tn puternica co
Ceauşescu. le ce vor reveni In orlnduirea siliul oamenilor muncii de na ţionarea problemelor curente obşteşti Ele nu vor avea apa Au trecui 1362 de ani $i tate a lui Duras. Sargedava.
Plenara a aprobat liniile directoare ale activităţii în noastră Frontului Unităţii So ţionalitate germană din Repu IiinJ ashpiraiă' de activişti de ral salariat. lot alîtea toamne au scuturat Pe costişă, de munte. 1n ac*-
frunze şi au pregătit strat o-
cialisle şi consiliilor oameni blica Socialista România, con Pentru îndrumarea activităţii ru) nostalgic dc toamnă, vine
dihnilor penlru cei care ne-au
domeniul sănătăţii publice şi a însărcinat Comitetul lor muncii aparţinlnd naţiona siliile ailor naţionalităţi conlo partid şi ai organizaţiilor de de constituire a consiliilor lo lăsaţ, mindria şt vitejia, dis un sol. Veştile nu stnt plăcu
Executiv al C.C. al P.C.R. să elaboreze, pe baza studiu lităţilor conlocuitoare, contri cuitoare in judeţele unde se masă desemnaţi în acest scod cale şi centrale nlc oamenilor preţul şi pedeapsa ca răspuns te. Roma a încălcat pacea de
buţia pe care aceste organis vor crea aceste consilii, Uniu In continuare, tovarăşul muncii de naţionalitate ma acum patru ani Puternice
lui prezentat şi a dezbaterilor din plenară, Directivele me sini chemate să o aducă lo nea Centrală a Cooperativelor Paul Niculescu-Mizil a prezen ghiară şi qermană şi a celor la şovăială şi trădare, iubirea legiuni conduse de vestiţii
de Iară. morminte slinte de
Comitetului Central al Partidului Comunist Român cu înfăptuirea politicii de desă- Meşteşugăreşti, Uniunea Cen tat organizarea şi structura lalte de alte naţionalităţi se eroi legendari, penlru cei. ca generali Lonqinus. Iladrlanus.
vfrşlre a construcţiei socialis trală a Cooperativelor de Con preconizează înfiinţarea a cîte re. dacă ar li avut timp să Lucius Ouintns, Metelus. în
privire la îmbunătăţirea asistenţei medicale a populaţiei sum. Uniunea Asociaţiilor consiliilor oamenilor muncii nl unei comisii de organizare frunte cu Traian împăratul
te, la Înflorirea patriei noastre. Studenţilor. Consiliul Naţional naţionalităţilor conlocuitoare. cunoască scrisul dară dreap
Comitetul Executiv al Comi
din Republica Socialistă România. In legătură cu aceasta, tova al Inginerilor şi Tehnicienilor. Vorbitorul a arătat că pen tetului Central al Partidului ta nu ar fi fost grea de scut sc apropie dc Sarmizeqelnsa.
ureînd riurile Alutus, Dicr-
şi sabie, de plug şi coasă, da
De asemenea, Plenara a hotărît să se convoace la răşul Paul Niculescu-Mizil a Uniunea Societăţilor de Ştiinţe tru a se asigura condiţii Compnist Român propune — că nu t-ar li încercat alîtea na. Mo»is...
Medicale şi Asociaţia Juriş a arătat vorbitorul — ca
arătat că Frontul Unităţii So
începutul anului viitor o consfătuire pe ţară a lucrăto tilor mai bune participării active, valuri lacome ar fi lăsat ro
cialiste va fi un organism po S-a propus, de asemenea, ur înfiinţarea Consiliului Naţio manilor o alto mitologie an — Decebal. de la copii pi-
rilor din domeniul sănătăţii publice. multilaterale şi In mod organi nal, a consiliilor judeţene, mu tică. nă la cei cu barba ninsă, noi
litic permanent, cu caracter mătoarea structură organiza zat a oamenilor muncii de na nicipale. orăşeneşti si comuna
Munţii Orăştiei sini olimpiii
Lucrările Plenarei C.C. al P.C.R. au luat sfîrşit. larg reprezentativ, din care se torică : ţionalitate maghiară, germană le ale Frontului Unităţii Socia sacru al 2 eilor noştri, iar zeii toii vom $ti să fim eroi I
Pe plan central se va con liste. precum şi a consiliilor noşln sini dacii Unul din
stitui Consiliul National al şi de alte naţionalităţi la dez naţionalităţilor conlocuitoare, aceştia, poale Zamolxe, poate GLIGOR HASA
Frontului Unităţii Socialisle, baterea şi înfăptuirea politicii să aibă lor pină la sfîrsilul lu Bnrebista. poale Decebal în
PLANUL DE CASA NU POATE FI ca organism permanent, care partidului, la elaborarea şi tra nii noiembrie, pentru ca în suşi i s-a arătat lui Lucian (Conţi nu or» In pag. a 2-a)
reprezentanţi ai
sa cuprindă
electorala
campanie
treaga
ducerea In viată a măsurilor
Blaga sub chipul
profetului
Partidului Comunist Român şi
să
ai organizaţiilor de masă şl privind dezvoltarea economiei, penlru alegerile de deputaţi 1n sub chipul lui Pan cel înse
Marea Adunare Naţională
091!ilfllirnilll!l11?!lHIIrîlî!îllsl»!llllllilr!ifUîf»ltfHi^îtî!î!HM!ÎJî!îîîfflStîlsiilî!Hf?!Ît??ţsi6î!MîHîîî5*4!5î!Îîî?KHÎi!HT^iîîSs:trîfî*î:?liiîi?!siilz^iî::i# obşteşti ştiinţei. culturii, a măsurilor fic organizată, sub conducerea
Membrii Consiliului Naţio de Dolilică externă, de perfec partidului, de către Frontul U-
„balansat" cu justificări zaţiilor componente. Se propu ţionare a activităţii sociale, se nilălii Socialiste Niculcs- Solemnitatea depuneriide coroane
nal vor fi desemnaţi de orga
Pan!
Tovarăşul
nele de conducere alo organi
propune crearea
Consiliului
con
arălal
stituirea
ne, de asemenea, ca din Con oamenilor muncii de naţiona cu-Mizil a Frontului că Unităţii
siliul National să facă parte litate maghiară din Republica Socialiste,' a consiliilor oa cu prilejul Zilei Forjelor Armate
EynUE’gBSWi'i f l — U111 UI «m
unele personalităţi politice $t Socialistă România. crearea menilor muncii ai naţionali
>-------- u culturale, precum şi reprezen Consiliului oamenilor muncii tăţilor conlocuitoare va repre
K tant! ai cultelor din România de naţionalitate germană din zenta un eveniment important ale Republicii Socialiste România
Creşterea puterii de cum turbaţii că, pe această linie, la măcelăria 126 Petrila este Consiliul Naţional va avea Republica Socialistă România, tn viaţa politică a ţării noas
părare a populaţiei este le comitetele de direcţie nu defectă şi nu funcţionează tre. va contribui la întărirea
In semn do adine omagiu a
gată nemijlocit de îndepli au luat cele mal eficiente de peste două luni de zile. un Birou Executiv reniru In- ca organisme permanente, cu continuă a unităţii moral poli dus ostaşilor români căzuţi pe pal Deva al P.C.R,, activişti al
comitetelor judeţean şi muni
nirea şi depăşirea planului măsuri pentru realizarea fă La magazinul nr. 63 chimi il drumarea muncii curente. caracter reprezentativ. Ele vor tice a poporului muncitor, a cimpul de. luptă In războiul cipal U.T.C., ai Consiliului
de activitate economică a ră „rabat44 a sarcinilor ce le cale al O CX. industriale Pe Consiliul National se va face parte din Frontul Unităţii frăţiei Intre oamenii muncii pentru eliberarea patriei de popular municipal Deva, Ai
întreprinderilor, de volumul revin. troşani vinzările au fost ! reuni In şedinic plenare, de Socialiste. români si al naţionalilălilor sub jugul fascist, hi cimitirul Organizaţiei pionierilor. oli-
şi calitatea producţiei de G contribuţie deosebită „stopate” aproape două luni j regulă rlc două ori pe an şi Aceste consilii vor avea se conlocuitoare, a coeziunii na eroilor români din oraşul De ţen. pionieri
mărfuri. Planurile de casă la realizarea încasărilor o şi jumătate din lipsă de ! va a avut lor. ieri, solemnita Intr-o atmosferă solemnă au
întocmite de Banca Naţiona au unităţile comerciale. O gestionar, iar cel din Almaş- [ ori de cile ori este nevoie, iar diile în Bucureşti. Membrii lor ţiunii noastre socialisle. va tea depunerii de coroane şi
lă sînt lot mai strîns lega rice delicientă înregistrată Sălişte al cooperativei din j Biroul Executiv va avea o ar- vor fi desemnaţi de către con crea noi condilii participării jerbe dc Hori Au participat fost depuse coroane de flori
te de obiectivele de dezvol In activitatea ce o deslă- Zam a stat închis mai mult i tivilatc permanentă, asiqurlnd siliile judeţene ale oamenilor active a maselor largi la dez tovarăşii Ştefan Almăşan. se din partea comitetelor jude
tare a economiei naţionale şooră, i 1 e ea cit de mărun de o lună de zile pentru că i continuitatea conducerii Intre muncii de naţionalitate ma baterea şi Infăpluirea politicii cretar al Comitetului judeloan ţean şi municipal de parlid, a
şi stnt folosite cu mai multă tă. se răsfrlnge asupra pla responsabilul fiind destituit j plenarele Consiliului Naţional ghiară si qermană. Cele două Hunedoara al P.C.R., loan Sir- consiliilor populare judeţean şl
eficienţă pentru luarea u nului de desfacer.e şi In final nu s-a găsit înlocuitor ?’ In j interne si externe a Partidului bii, membru al biroului Corni
nor măsuri operative In In planul de încasări. Cum unele cazuri se fac inventa- t'j întreaga activitate a Consi consilii vor avea cile un birou Comunist Român. îndreptată lotului judeţean de partid, municipal, a comitetelor jude
cursul executării planului. economiei naţionale nu-t rieri prelungite In mod ne- j liului National şi a Biroului ales. care va astqura deslăşu- spre desăvlrşiren construcţiei Pelru Boia, vicepreşedinte al ţean şl municipal U.T.C., din
Cu această ocazie se veri e indiferent d l de ra justificat, programul de ij Executiv se va desfăşura pe rarca activităţii curente socialismului şi propăşirea pa Consiliului popular judeţean partea Centrului militar Deva
fică îndeplinirea celor mai pid se repun In circui funcţionare de multe ori ră- j La mormintele eroilor, pionie
$ bază obştească. Pentru rezol In judeţele unde există triei. spre triumful cauzei so provizoriu. loan Patilineţ. se
importanţi Indicatori al pla tul economic valorile de mlnlnd la latitudinea geslio- j rii au depus buchete de flori.
nului economic, se stabilesc care dispune, este necesar narilor. varea problemelor legate de populaţie numeroasă de naţio cialismului şl păcii cretar al Comitetului munici
devierile ce apar In execu ca In aceste verigi care fac Am apelat la aceste exem- ■
tarea planului circulaţiei legătura Intre producţie şi plificări, deşi ele sini mult \ o a
mărfurilor şi In acţiunile a consum să se acţioneze cu mai numeroase, pentru a «
căror executare comportă maximum de eficacitate. Cu scoate la iveală că realiză- I A W A | V « ■ I * U ■ mull dc jumătate din suprafeţe
direct operaţiuni fn nume toate că încasările din co nlc Cu caro se prezintă co- f| L a in s a n m n ţa ri $ 1 re c o ltă ri le planificate.
rar. merţ In trimestrul III au de merţul la analiză nu stnt j Procentul la Insămlnţărţ nu
O analiză a modului cum păşit sarcinile stabilite, con concludente In raport cu j eslc mai bun nici la cooperati
se realizează planul de casă siderăm că organizaţiile co posibilităţile de care dispu- j vele agricole din Holdea. L3-
la nivelul judeţului nostru merciale nu au valorificat ne Dacă aceste d.'ficten- . său. Lăpugiu, Ohaba, şl Fin-
le s-au semnalat In trimes- li
a scos In evidentă că pe la maximum posibilităţile Irul III se impunea ca in Iu- i1 Optimismul şi promisiunile toag Care sînt cauzele acestor
lingă unele aspecte pozitive ce Ic-au avut. In magazine, rezuitate slabe? Pe lingă lip
In această direcţie, conti Stocurile de mărfuri ocupă na octombrie, cînd s-a în- ;!! surile existente In activitatea
nuă să-şi facă loc o serie spaţii destul de apreciabile treprins o acţiune de masă (j| lună de zile. Faptul că la C A P stadiul Insămînţărilor la C A P. consiliilor de conducere ale
de neajunsuri care înlătu şi totuşi anumite mărfuri pentru sporirea volumului ;j Slrbi, Bretea Mureşană şi Ilia Cimpuri Snrduc. Cum altfel CAP., care nu mobilizează
junsuri să nu se mai repc- r suport temeinic
cerule de consumatori nu
rate pol contribui In mod de vlnzăn, asemenea nea- || mai trebuie Insămlnţatc cîte decit nesalislăcăloare poate fi toate forţele la asigurarea fron
substanţial la îmbunătăţirea se găsesc Este adevărat că 70-150 hectare cu grîu ridică apreciată activitatea consiliu tului necesar de lucru, nici
situaţiei econoroico-financia- nu toate unităţile producă te. Dar şi acum. ele eonii- i In faţa conducerilor imitaţilor lui de conducere şi a inginerei mecanizatorii nu se străduiesc
re a unităţilor economice şi toare îşi onorează la timp nuă să se lină lanţ şi ceea j respective un- acul semn de în de la această unitate unde nu să folosească utilajele cu în
contractele. Dor maî grav
*r social-culturale. Dacă la ca ce e mai grav, ele au un e- ijj Potrivii planului comun de „n-ar exista probleme In pri treaga capacitate, La C.A.P.
ar. este faptul că unele din ele fecl negativ mut! mai pro- ;j| trebare : clnd se vor lua mă S-au insămtnlat decit 22 hecta Holdea, de pildă, un tractor
pitolul de plăţi planul de acliunc întocmit pentru cam vinţa terminării Intr-un timp suri practice care să asigure re cu griu ? Aici parcă s-a li
casă pe trimestrul III şi pri lipsesc tocmai din vina co nuntat Mărturie in acest -|j pania agricolă dc toamnă dc scurt a Insămlnlărilor şi recol încheierea grabnică a însămîn- nul cu toată ambiţia sa ni se aliat in stare de funcţionare
ma jumătate a lunii octom merţului. Nu mai poate con sens stă realizarea planii- către Direcţia agricolă jude tărilor". ţârilor ? demostreze cum se poate „mer stă nefolosit de peste 10 zile,
brie atinge valori sensibil stitui o scuză pentru orga lui de încasări pe cele 15 -V ţeană şi U J C A IV, urma ca Care este situaţia acum. Serioase deficiente de ordin ge" cu o viteză medic la însă- neavînd cine să lucreze cu el.
egale cu prevederile, nu a- nizaţiile comerciale faptul zile numai In proporţie de i însămintările să fie terminate cînd limitele epocii optime do organizatoric continuă să frt inîntări mai mică de un hectar Nici tractoristul Roman Buble
celaşî lucru se poale spune că de la M L. Pelroşanl nu 47.4 la sută din planul Iu- j in cel mult 15 z.ile bune dc Iu executare a acţiunilor agricoli' neve ritmul la însămîntări şi pe zi (această cilră sc obţine de la Lăpugiu nu se prea omoa
garnituri
au ridicat cinci
;j
avut
i despre încasările planifica camere combinate tip „Pa- nar. nici ,j rru In cîmp. De la incepulir sînt deja depăşite? Au asign In cadrul cooperaţivelor aqri raportînd realizările la numă ră cu lucrul, aşa cum de altfel
Nu poate mullumi
piocedează şi alţi mecanizatori
un
suport
areslei luni timpul a fost doo
temeinic
te. Realizarea de numai 95,5
I la sută şi <17,4 la sută a în ringul'4, 7.000 litri de sifon, aportul adus de către Intre- ; schit de favorabil penlru efe< lările date ? De la început tre role din Boz, Cîmpuri Sui rul de zile bune de huni în de la secţia I M.A care ies în
imp)
dur, Gurasada şi Burjuc. In ul
5.000 litri limonada şi alte
T casărilor in trimestrul III şi le. Cazuri de neridicări d'« prinderea judeţeană pentru | luarea Inşămin ţărilor. Realiză buie arătat că răspunsul la In Urnele 10 zile, la C A P . B<>/ Deşi cooperatorii din Rurjur cîmp tîrziu iar seara se întorc
r- respectiv prima jumătate a valorificarea legumelor ş! rile înregistrate sînt depart- tiebare este negativ. Faptele au obţinut un rezultat mai bun devreme la sediu.
lunii octombrie reprezintă mărluri s-au înregistrat şi insă de a oglindi posibilităţii lovedcsc cu prisosinţă acesl s-au Insămînţat mai puţin de 5i< la recoltatul porumbului (din Stadiul intirziat al Insămtn-
un semnal de alarmă pentru la I.R.I C şi Vinalcool Deva fructelor care numai In tri- j existente, viteza zilnică la fi» lucru Dacă la cele trei coopc hectare cu grîu (?). Cu totul 170 heriare s-a strîns recolta tărilor şi rccollărilor nu mal
factorii chemaţi să contri Planul de desfacere şi Im sămîntări situlndu-se undc\. rative agricole de pe raza co i\omul|umiloare este şi situaţia dc pe 144), însămintările con îngăduie nici un moment do
unitate
înlîlnilă la Gurasada.
buie la realizarea ireproşa plicit încasările au plătit TRAIAN BARBU la jumătatea celei planificaţi munci Ilia, cu zece zile în ur rare mai are de Insămînţat pes l:nuă să se deslăşoare intr-un aşteptare Optimismul şi pro
bilă a circulaţiei băneşti din .tribut" serios şi unor lip activist al Comitetului Cu prilejul raidurilor orga mă sc Insămintase abia 40 la le 110 hectare cu grîu. Răml ritm anemic. In 10 zile s-au misiunile conducerilor coopera
tara noastră Ele confirmă suri de ordin organizatoric. judeţean de partid nizale de redacţia ziarului nos >u!ă din suprafaţa planificată, nerea în urmă este determinată insămîntat numai 60 de hecta tivelor şi consiliilor populare
faptul că undeva, in angre tiu 1 ritr-o serie de unităti coo acum procentul este de numai în mare măsură de slaba tn re. Cu «încetinitorul" sc lucrea irebiiie să se adeverească In
najul acţiunilor iniţiate Tovarăşii din conducerea peratiste. pe lingă stadiul tn 53, iar Ja recoltarea porumbu drumare tehnică pe care o a ză şi Ja cooperativele agricole fapte. In folosirea cu randa
In întreprinderile economi O.C.L. alimentara Petroşani lirziat al lucrărilor s-a consem lui s a înregistrat o creştere sigură inqinerul loan Oargă. din Roşeam şi Răduleşti. la fie ment maxim a forţelor şi mij
ce şi unităţile social-cultu stau indiferenţi In situaţia (C ontinuare în p e f. a 2 o) nat optimismul şi promisiunile do 30 procente. Menlinlndu-se prezenta lui In unitate nelă- care din unităţile amintite ră loacelor existente pentru în
rale, se produc anumite per In caro staţia frigorifică de factor i lor răspunzători de un asemenea ritm fnsămlnţărihf cindu-se simlită la nivelul aş minfnd de însamiutal peste 100 cheierea grabnică a acestor
■ *r — ------------ * : ■ soartn recoltei potrivit cărora vor duna, probabil, aproape o teptărilor Inexplicabil rămine hectare, ceea ce reprezintă mai acţiuni.