Page 9 - Drumul_socialismului_1968_10

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA I
înapoierea în Capitală a

tovarăşilor Paul Niculescu-Mizil

şi Mihai Halea

su
M iercuri la amiază s-au fin, membru al Comitetului E­
w ' y * înapoiat în Capitală, venind de xecutiv, al Prezidiului Perma­
la Budapesta,
tovarăşii Paul
nent, secretar al C.C al P.C.R,
Niculescu-Mizil, membru al Co­ Manea Măncscu. membru su­
m itetului Executiv, al Prezi­ pleant al Comitetului Executiv,
diului Permanent, secretar al secretar al C.C. al P.C.R., Ohl-
CC . al P.C.R., si Mihai Dn- zelc Vass, llie Rădulescu, Bu­
lea, secretar al C.C. al P.C.R., jor Sion, Vasilc Vtad. şeii de
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL RC R. SI Al CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU care au luat parte la lucrările secţie la C C. al P C.R., acti­
Comisiei pregătitoare a Consfă­
vişti de partid.
1 / ■ .i-:v 7 • -■ , ' • . • •' -.OtAV. vo"-/ -sv l vL,T.".V .a-.v . x>. ...* :• V '• A .• L: ...-> . . 1
tuirii internaţionale o partide­ A fost de faţă Jozsef Vince.
lor comuniste şi muncitoreşti. ambasadorul R P. Unqaro la
La sosire, în Gara dc Nord Bucureşti.
se aflau tovarăşii V irg il Tro- (Aqerprcs)
CE SE IWTIMPLft

Geoagiu LA U. V. CALM
C1ND PREPARAŢIILE OAMENI IA... ÎNĂLŢIME Baterie pentru fabricarea

Bâi în Construcţia coşului dc fum de la Termocen­ zează pc metoda clasică dc cocului moruni
— Procedeul dc lucru se ba­
trala Deva la cota de 150 metri.
PRELUCREAZĂ Constructorii completează tehnica. glisare — spunea inginerul lo- La Uzinele „V ic to ria " din Călan a intrat în func­
slf Vercşezan — dar noi l-am
sezonul Pregătiri pentru inzidirea interioară a co­ adus completări importante ca ţiune cu întreaga capacitate prevăzuta. înainte de data
să obţinem rezultate superioa­
şului.
planificata, o baterie modernă de fabricare a cocsului
re. La această lucrare am per­
fecţionai mult sistemul dc tro- mărunt, destinat fabricilor dc aglomerare a m inereuri­
STERIL ÎN LOC peste dealurile din îm p re ju ri­ gistrate pînă acum dau şi lii, funcţionarea liftu rilo r şi a- lor de fier dc la combinalcle siderurgice din Hune­
aleargă
V în tu l de loamnă
doara şi Reşiţa. Folosirea acestui produs în şarjele dc
provizionarca cu materiale. Au
mal multă prestanţă
acestor
rece mile Devei şi obligă termome­ cuvinte. In primăvară con­ fost săplămîni cînd am înain­ aglomerat, care constituie materia primă de bază pen­
trul la oscilaţii care preves­ structorii se aflau undeva tat cu 25 de metri iar acum tru încărcarea furnalelor, asigură creşterea indicelui
tesc apropierea anotimpului jos, pc pămînt, unde durau avem un avans de 10 metri dc utilizare a agregatelor şl reducerea cheltuielilor pe
fată de grafic. Trebuie să a-
tona de aglomerat. Bateria dispune de trei cuploare cu
rece.
DE CĂRBUNE ? oameni urmăresc pulsul mulţi din ciment şi fier baza de junqcm la cota finală înainte o capacitate anuală de 140 000 tone dc cocs mărunt
Cu
siguranţă că
lansare spre înălţimi. Acum el
vre­
dc sosirea zilelor geroase. A ­
se îndreaptă, cu grabă ju s ti­
mii dar cei mai interesaţi sînt
La Geoaqiu-Bâi, sezo­
nul dc cură şi tratament constructorii coşului dc fum ficată, spre cota finală. Fieca­ cum se lucrează ceva mai în ­
cet tocmai datorită vremii ră
nu s-a încheiat o data de la Centrala termoelectrică re metru do avans înseamnă coroase care nu favorizează Expoziţia
cu sosirea toamnei; el Deva. Chiar în condiţiile teh­ un succes, iar acest succes în­ uscarea raj.idă 2 betonului
continuă pe toată perioa­ nicii moderne, pentru ei vremea truchipează eforturi, iniţiativă „
roate fi un prieten sau un si îndrăzneală. Totuşi, asigurăm zilnic un a­
da anotim pului rece. In Columna lui "
duşman care confirmă sau în­ Prin specificul ei munca de vans de 2-2,50 metri.
Calitatea cărbunelui e x ­ la 40.4 la sută in august şi acest scop, adm inistraţia curcă planurile îndrăzneţe. A ­
tras în un ih ililc miniera din 41,3 la sută în septembrie sta fiu n ii a luat din v re ­ cest aspect nu trebuie ex­ realizare a roşului de fum es­ Din precizările făcute se
Valea Jiului a ridicat $i în­ — cifră record privind ca­ clus din calcul şi previziuni te un examen care cerc în desprinde regretul că tehnica Expoziţia „Columna Iul Mai), poate fi vizitată :
că mai ridică multe proble­ litatea necorespunzătoare a me măsuri. A sllel. s-o primul rînd tehnică si iscusin­ Traian". organizată la marţi şi joi înlre orele
tocmai datorită faptului că fău­ ţă. E meritul constructorilor n-a găsit incă soluţiile potrivi-
me a căror rezolvare sa cărbunelui. Ultimele date introdus instalaţia de rarii coşului lucrează acum la Muzeul de istorie a 10-14 şi 16-20; miercuri
prelungeşte de la o luna la arată că la Lupeni cărbu­ apă in toate vile le In 150 de metri Înălţime unde »:ă sînt mereu în căutarea so­ D. STANESCU Partidului Comunist, a ş» vineri intre orele
alta, de la un an In altul. nele extras ore 38,5 la sută legile naturii cer eforturi în lu ţiilo r rare să dezlege aceas­ mişcării revoluţionare şi 16-20 ; sîmbătă dc Ia o-
Cu toate măsurile care se cenuşă, iar la Uricani 48,1 care sint cazaţi cei v e ­ plus din partea omului. De tă problemă. Pe baza unui democratice din Româ­ reto 10-14 iar duminică
iau, procentul de cenuşă în la sută. n iţi la tratam ent in a­ fapt oscilaţiile termometrulul minuţios plan de acţiune s-a (Contimiarfrkifl pag. u ;2.q) nia, din Şos. Kiseleif nr. de Ia orele 8-20. Luni
cărbunele extras creşte, a- Ca urmare, la preparalie, ceastă perioadă, iar pină constituie un reper dc orienta­ perfecţionat mult sistemul de 3 (intrarea prin Dd. 1 muzeul csle închis.
du tin d însemnate prejudicii recuperarea globală este d? la s/I r şi tu l anului se va re nu numai pentru turnarea lucru al instalaţiilor pentru
care se răsfrinq mai; ales numai 71,8 la sută, fală de betoanelor.dar şi pentru întrea­ ridicat si transportul materia­
asupra elicientei economi­ 73.6 la sută, indicator pla­ Introduce apa şi in res­ ga muncă de escaladare a lelor. Acum jos, la temelia
ce, Calilatea slabă a căr­ nificai, iar recuperarea sor­ tu l v ile lo r. De aseme­ înălţimilor. roşului de fum, se află insta­
bunelui a ajuns astle) d tului special de numai 35,3 nea. au losl reparate u- — Nu este prim ul coş de lată o static dc amplificare
ecuaţie cu nenumărate ne­ la sula, fală de 38,0 la su­ şlle, geam urile şl sobele fum la înălţarea căruia parti­ care constituie \ rinripalul Sărbătoarea culesului la Deva
cunoscute care continuă să tă. cifră stabilită prin plan. m ijloc de comunicare între
impieteze forţele îndreptate Se produc în acest caz can­ şl se continuă lucrările cipăm — mărturisea Grigore păminl şi platforma de lucru
in scopul îmbunătăţirii ei. tităţi însemnate do cărbune de com partim entare la CImpeanu, şeful brigăzii com­ de la înălţime. E de-ajuns o Apropierea sărbătoririi Zilei un mare interes va cunoaşte, consumatorilor legume, fructe,
Se pare că măsurile preco­ inferior (mixte) care d im i­ vechea sală de meşe. O plexe, dar de data- asia avem scurtă comandă verbală sî lif­ recoltei este marcată de in ­ desigur, expozitia-tîrg cu vîn- cartofi brînză, pui, smînlfnă,
nizate acestui scop n-au a­ nuează valoarea producţiei o misiune mai grea Noi tre­ turile se pun în funcţiune ca tensificarea pregătirilor pe zare care va nermilc o bună ţuică, balmoş, porumb fiert,
juns în abataje, sau dacă marfă realizată şi im plicit noutate o constituie in ­ buie să ajungem la 220 metri să răspundă cerinţelor. Pentru multiple ţ lanuri. Pc ogoare, aprovizionare a populaţiei pen­
au ajuns stau adormite beneficiile. Astfel, pe 8 luni, stalaţia de masat subac­ înălţime, cotă rare n-a mal aceleaşi necesităţi de coordo­ n dală cu strîngerea produse­ articole confecţionate de gos­
undeva în umbra şistului preparatia Lupeni a reali­ vatic şi camera de îm ­ fost atinsă pînă acum în tară. nare si intervenţii sus," pe lor acestui an se depun efor- tru toamnă-iarnă cu f roduse podăriile anexă si numeroase
care se scurqe slidălor a-: zat în plus 1327 tone căr­ O abatere cit de mică de la platforma de lucru, se află un lu ri susţinute în fiecare uni- vegetale, animale si industria­ alte produse ce vor satisface
lături de cărbune, către pre­ bune special. 175 tone căr­ pachetare cu parafină, cerinţele verticalităţii perfecte telefon rare urcă mereu o da­ late cooperatistă şi do stat în le. organizală pe Denlul Paiu- cu siguranţă coli; mal exigente
paraţii Mai nou se caută bune normal si 47.816 tone care vor fi date in cu- poate avea urmări grave. Sînt tă cu avansul rosului dc fum. vederea asigurării producţiei preferinţe Prin grija I.J.V.L.F..
justilicări care să masche­ mixte, aceasta pe seama rinrf in folosinţă. sigur că nu vom avea aseme­ Dar sînt numai rîlcva mă­ do cereale din anul viitor. De a întreprinderii Vinalcool si
ze depăşirea cenuşe; în prelucrării unei cantităţi | Conducerea sta ţiu n ii o nea surprize şi vom reuşi să suri organizatorice impuse dc „febra" pregătirilor sînt cu ­ I A.S., de aici nu va lipsi
cărbunele extras Dar să suplimenlare de cărbune do facem o treabă bună. specificul . muncii. Elementul prinşi însă nu numai cei care Z I U A musiul de struguri, iar indus­
dăm cuvîntul cifrelor şi cîteva zeci de mii de tone. luat măsuri şi pentru o Din relatările şefului de dinamic al ascensiunii rămîn prin munca şi priceperea loi tria cărnii va fi prezentă cu
laplelor. Cu toate acestea, din cau­ aprovizionare abundentă brigadă am reţinut mai cu sea­ însă oamenii şi munca lor, a- au făcut ca pămîntul să ro­ RECOLTEI tradiţionalii vlrşli de capră şî
batal la proţap,
Indicatorii de plan ai pre- za disproporţiei în realiza­ cu legume si zarzava­ mă încrederea şi hotărîrea rcastă .forţă vie care comple­ dească mai bogat. Meşterii cu­
paratiei Lupeni — unde rea sorturilor, ca urmare a turi. m urături, combus­ constructorilor de a obţine iz- tează (clinica modernă de pe linari culegătorii do folclor In încheierea manifestaţiilor,
cărbunele extras la Uri- depăşirii conţinutului de ce­ tib il. In prezent, in ma­ bînda finală. Rezultatele înre­ şantier. sau făuritorii obiectelor de lui. Expoziţia va prezenta tot­ seara va fi organizat de către
cani şrTtipenT'prim eşte noi nuşa admis in cărbunele artizanat fac retuşurile de u l­ odată, uncie utilaje agricole, Comitetul municipal Devn al
valori — sini stabilit) şi extras, preţul mediu al căr­ gaziile adm inistraţiei e- timă oră pentru ca tot ceea anime.K grafice şi panouri U.T.C., Carnavalul recoltei.
depind în mare parte de bunelui prelucrai n-a putut xistâ peste 3000 l<q de ce vor oferi să întrunească a- «"are ilustrează succesele in- Acum, peste tot pregătirile
calitatea cărbunelui extras fi realizat cu 3,06 lei/lonă, ceapă, ca n tită ţi însemna­ prccierile dorite. regislrale în dezvoltarea aqri- se află în toi. Dorinţa de a
respectiv, do cantitatea de nerealizare care a dim i­ Incercînd să facem o anti­ culturi' judeţului nostru! Pen­ asigura o desfăşurare cît mai
cenuşă care-o conţine. Cînd nuat beneficiile C.CV.J, cu te de m urături (castra- cipaţie la modul cum va fi o r­ plăcută a sărbătoririi Zilei
tru
vînzaro se
pregăteşte o
cenuşa In cărbunele extras peste 4 500.000 lei. y’efi şi gogonele) şl u r­ ganizală Ziua recoltei la Deva. gamă largă de produse Coope­ recoltei este atributul esenţial
întrece procentul admis, Rezultă cu destulă cla ri­ mează să se eledueze a- la ceea ce ni sc va oferi pe rativele arfrvolo din Deva, ce caracterizează activitatea
sorturile cu valoare mică tate că depăşirea procentu­ provizhnarea cu peste Dealul Paiului, din programul Sîntandrei. Simeria. Rapolt, tuturor factorilor chemaţi să-l
cresc, în detrimentul sortu­ lui de cenuşă admis în căr­ stabilit am reţinui o serie de dea acestei zile o semnificaţie
rilor speciale. Ca o primă bunele extras se răsfrînge 10000 l<g de cartofi, manifestări rare vor prilejui Bejan etc., ca si întreprinde­ cît mai deplină, pe măsura
consecinţă, planul pe sorti­ negativ asupra beneficiilor. 2000 kg rădăclnoase. sărbătorirea prin cîntec, joc rile agricole dc stat, vor oferi succeselor obţinute.
mente şi preţul mediu al Dacă la aceasta s-ar mai a- 7000 kg varză etc. Can­ şi voie bună a culesului roa­
cărbunelui spălat nu se rea­ dăuqa cheltuielile efectuate titatea de lemne de ioc delor toamnei. Fiind o bună
lizează. Acest lapt ar tre­ cu extragerea, transportul ocazie pentru trecerea în re­
bui să constituie un serios şi prelucrarea şistului, pier­ se ridică la peste vistă a succeselor obţinute i e
semnal de alarmă, cu atît derile ar lua valori si mai 330000 kg. linia consolidării cconomico-
mai mult cu cît nerenliza- impresionante. Siluatio e­ In scopul unei bune ORŞOVA LA
ren sortimentelor se răs- xistentă cere măsuri urgen­ deserviri a celor v e n iţi organizatoricc a unităţilor a­
frînqe negativ* asupra în ­ te şi eficace. Justificările gricole şi a dezvoltării şale­
deplinirii beneficiilor. Ce trebuie contracarate prin fn staţiune In perioada lor, de Ziua recoltei, unităţilor
se întîmplă însă la prepa­ mai multă preocupare fată toamnei şi a Iernii, in care au realizai cele mai r i­
ra ta Lupeni ? de calitatea cărbunelui Ce afara bu io tu lu l de. la dicate producţii li se vor in-
mîna
diplome,
al
semn
pre­
argumente mai pot aduce ţuirii activităţii lor. Pe lîngă ORA SDERALA
Incepînd cu luna moi, o cantina nouă, se amena­
minele, cînd cărbunele ex-
dată cu raportarea cheltu­ jează im bufet la v ila mesan^rii ce ne vor face cu­
ielilor fată de producţia Iras cu qraiuilatie mai mare noştinţă cu belşugul şî roa­
de 80 mm are un conţinut nt. 5. care va funcţiona
netă, prjntr-un ordin al dele muncii cooperatorilor din Vechea Orşova — oraşul ta rg u l pe traseele v iito ru lu i
conducerii C. C V. J ,, de cenuşă intre 48,1 la sută 1n permanentă. Haţeg. Brad, llia, Orăştie şi aşezat de m ilenii la conllucn- In viziunea pro ie cta nţilo r şi
minelor Uricani şi Lu- şi 67 la sută. A stfe l pregătită, sta- Hunedoara, carele alegorice Io D u n ă iii cu Cerna — se constructorilor, exprim ată pe
peni li s-a mărit pro­ Fată do această stare de fiunea Geoagiu-Bâl va şi parada costumelor populare stinge irem ediabil. A sunat ora h irtia dc calc. con tururile o-
centul de cenuşă admis de lucruri, conducerea combi­ din diferite zone folclorice ale siderală a străvechii aşezări raşulul apor arm onizate In
la 3-1,5 la sulă. Tespecliv, natului, conducerile mine­ caza In tot sem nul rece judeţului vor adăuga un plus ce-a v ie fu il odinioară sub geom etria noului ansamblu
43,5 la sută, la 35,5 la sută. lor au obligaţia să treacă clte 122 de oameni pc dc frumuşele acestei sărbători. numele de Diema, C urlnd, urbanistic ale cărui prime
respectiv, 45,0 la sută. va ­ de urgentă la adoptarea serie. Dc asemenea, e- De asemenea, programele sus­ împinsă dc relietut industrial dre ptun gh iuri şi pătrate au
lori apropiate realizărilor celor mai eficiente măsuri, xistâ spatii pentru ca­ ţinute de formalii artistice din al P orţilor de Pier, Dunărea deveni/ o realitate la scara
de pînă atunci. Rezultatul pentru ca şistul să nu con­ Păucineşli, Geoaoui, Romos, fşi vo sălta um erii peste v e ­ naturală.
acestei concesii a fost că ce­ zarea ocazională şi a
trabalanseze beneficiile ce Lnpugiu, dc liceele şî Clubul chile m aluii, şi o va in q h iti O peraţia vastă şi com plt
nuşa in cărbunele extras a altor tu riş ti ve n iţi prin sindîratclor din Deva si alte­ pentru totdeauna. cată a străm ută rii oraşului şi
trebuie realizate.
crescut de la 40,0 la sulă, O..M.T. sau in dividu al Cîţivo dintre constructorii coşului de fum ; inginerul losif Ve- le, întrecerile sportive şi jocu­ O scurtă incursiune In is­ a altor lo ca lită ţi din zona
inundabilă
este sincronizată
cît a fost in trimestrul II, R. SELEJAN reşezan, maiştrii M atei Stadler şi Ion Kalman şi şeful de briga­ rile distractive întregesc ca­ torie ne arată că O rşova a cu evoluţia lu c ră rilo r dc pe
fost pomenită ca
localitate
drul
manifestaţiilor
progra­
dă Grigore Cimpeanu. Foto ; V. ONOIU
mate încă in scrierile isto ricilo r marele şantier al hldrocenlro
Printre punctele dc atracţie, a n tic i. După cucerirea Daciei lei S-au stablit două clape:
ea a avut un rol de ptim prim a se va încheia In J960
rang in sistem ul roman de cînd o parte a O rşovei va
1 * »wu>1
lo rtilic a lii din Banat şi O lte ­ li cuprinsă de apele flu v iu ­
nia. A cunoscut apoi n/// lui, tar a doua in 1971,
de
Bogăţiile INTRE PROMISIUNILE DULCI şi a lţi cuceritori, iiin d un dală cu punerea fn funcţiune
o ri
m ulte
folosită ca
a hidrncenlrolei, cin d I)6tr1-
punct strategic pentru con­
Raid prin tro lu l navig aţiei fluviale. O r­ nul o ras va intra pentru v e ­
cie In întun ericu l apelor, ca
bibliotecii şova a fost distrusă total sau o navă obosită şl naufragia
par/iat de mai m ulte o ri şi
tă
mustării ŞI REALITĂŢILE... ACRE tot de a tilea o ri a renăscut; Dar cu toate că zilele ora­
Casa de cultura a sin­ a iost al)andonată din p ric i­ şului sin i numărate, orşove-
dicatelor din Pelroşanl na războaielor sau epid em ii­ niî. cu aceeaşi p u n ctu a lita ­
găzduieşte una din ccic lor şi iarăşi repopulată. F.- te şi hună dispoziţie, se duc
mal moderne biblioteci Înainte de a relata cele de mai jos. reamintim c itito ri­ stînd în picioare. Unitatea a şeful serviciului plan, tovară­ d»-' cu n-a intrat nimeni de venim enlele revoluţionare dc şi se întorc dc ta munca lor
din judeţ. Ambianţa plă­ lor, dar mal ales acelor factori de răspundere din unltă(ile primit de două ori must în... şul Ioan Cătanu. multă vreme. Ce să caute, la 1848 din M oldova, M unte­ din mine, din port. de pe
cută pe care cititorii o de alimentaţie publică promisiunile făcute în urmă cu două 15 zile, (prospătură, nu glu­ — Aşa ne dă Vinalcoolul ~ otel ? Se găseşte do calitate la nia şi Transilvania au avut nave, in tesă/oria oraşului.
înlîlnesc aici face ca săplămini. m ă!) a vîndut 500 litri şi 40 ni se răspunde. La Vinalcool alimentara. Cei care servesc ecou şi aici O raşul a adă­ C.u aceeaşi m eticulozitate,
tomurile din rafturi Tovarăşa Iudith Abramovicl. şeful serviciului comercial kg pastramă. Deci, 30 de litri însă, şeful secţiei ne spune : must la „M u re şu l" se plîng a postit deopotrivă pc revo lu­ lemeile işi zugrăvesc in te rio a ­
să-şi găşcască tot mai dc la T.A.P.L. Hunedoara (directorul era şi alunei ea şi a­ de must pe zi. Şi unitatea sc — Dacă vor să ia în dami­ doua zi de durere dc cap .şi ţio n a rii rom âni N. Bălccscu, rele şl faţadele caselor,
m ult! prieteni. La înde- cum. tot în conced(u) garanta că hunedorenii an toate află în... centrul Hunedoarei gene de 50, de 25 de litri le de... greţuri. Promisiunile au Cezar Boliac. fra ţii Golescu, in lr-u n cuvtnt, fn Orşova v e ­
mina cititorilor stan ca şansele să bea numai must proaspăt, din ulcele dc pămînt, De fapt, cu aşa servire... dăm şî atît. Numai să vină c;i rămas şi la Deva doar vorbe precum şi pe re vo lu ţio n a rii che viata işi continuă cursul
taloagc cu colecţiile din în mustării împodobite cu viţă de vie. La cramă îl căutăm pe res­ vase. Noi nu avem vase mici. dulci. Dar vorbele dulci nu m aghiari in frunte cu Kns- normal.
biblioteca, pe discipline Tovarăşul Marin Balescu, directorul T.A.P.L. Deva ponsabil dar nu e dc găsit. Dc- ce nu procedează astfel le mai credo nimeni. su/h. Noua Orşovă, care şi-a
n i scurle recenzii, liste promitea că vom avea in permanenţă must proaspăt şl pas­ „Şi-a terminat programul", ne T :A .P L.-ul? Cei întrebaţi nu Din Orăştie, Constantin Ne- Ora siderală a O rşovel a stab ilit vatra cu 6 km mal
ale noutăţilor intrate. trama gustoasă, servite în atmosferă de sezon (pentru că spune un ospătar, li căutăm ştiu ce să răspundă. * qoită ne scrie exact aceleaşi sunat. Dar gongul nu bate fn amonte, pe m alul Dună­
Rafturile, cu accesul una din întrebările puse atunci se referea la „amănunte de programul afişat — aşa cere Pe ba2a „se rviciu lu i" de la lucruri despre mustăria de cu tonalitatea tragică ce-a rii. dar cu 80 m mai sus de-
liber a) publicului, au atmosferă"). E drept, s-a spus atunci că „mustul il vom regula dar nici acela nu-i cele d o u ă mustării, credem lingă autogara : ospătar nepo­ răsunat in ceasul dispa riţiei cit vechiul oraş. se pregăteş­
losl îmbogăţite cu lu ­ lua de la Vinalcool". E ora 13.20. Mustăria e în ace­ că putem să ne formăm o pă­ liticos, must dc proastă cali­ oraşului Pompei O raşul de la te tem einic pentru o cursă
crări de filozofie, de Ce mai, şi dc o parte şi de alta, se făceau promisiuni eaşi stare ca: şi la „M etalul". rere despre afirmaţiile publice tate, despre condiţiile igienice, conlluenfa D unării cu Cer­ lungă In v iito r. In care dc
lingvislică. literatura toh- dulci, optimiste. Ce s-a ales de ele ? Servirea — ‘ in aceleaşi con­ pe care le fac unii oameni; n-ore rost să mai amintim. na nu-i luat prin surprinde­ pe acum to iu l a losl prevă­
niră, lucrări dc Istorie- diţii de „igienă" pe care le mai ales că ambele unităţi se Rugăm cititorul să nc ierte re. FI este conştient de eve- zut lin in d seama de creşlc-
geografie cunoaştem. Şi aici s-a adus află în centrul Hunedoarei. ca insistăm atît de mult într-o nim cnlu l in lata căruia se rea populaţiei ca şl de dez­
Cîteva acţiuni care Maî multe scrisori sosite I a intrat. Grătar stins. scaune must de două ori în 15 z.ile Nici la Deva nu: ne-a fost problema trecătoare prin natu­ altă De lapt, vechea O rşo­ voltarea economică a nraşu-
s-an înscris cu succes redacţie ne-an determinat să murdare, mese murdare şî... un In Tine, găsim şi responsabilul îndreptăţit creditul pe caro ra ei. Dar ea reclamă mobili va sc stinge, ca să reapară liti. F.ştc un oraş frumos, per­
in tr-o nouă viziune, la o no­
în manifeslările cu car întreprindem un scurt „sondai ospătar care-şi fărea de lucru E antrenat cu jurisconsultul l-am acordat tovarăşului direc­ talc în gîndire, poale niai uă altitudine. fect Integrat in cadrul său
tea din ultima vreror al bunei credinţe". Dacă con prin baraca mustăriei. Chemai, întreprinderii într-o porlidă tor Bălcscu Şi aici am vizil-jl mult decîl în alto acţiuni natural dc păduri şi apă şl
au avut ca temă „Fol cluziile ce se desprind din responsabilul Joan Resiga se de... cărţi. Şi se străduiesc■ ?i- toi două unităţi „Iu obiect" cu caracter permanent. Or, O dată cu Inălfarea ma­ nu e de m irare cu lo c u ito rii
clorul, sursă dc inspi el ne îndreptăţesc să dăm e x­ ;lrăduieşte să ne convingă cb mîndoi din răsputeri să ne con Bufetul „Cetate” si „Crama" dacă în astfel de cazuri se relui haraj de la Porţile dc săi, a llt cei care ş-au instalat
raţie a scriitorii oi plicaţii pentru mai multe feno­ „mesele şi scaunele mi fost vingă ră „acesta (praful —■ n.a ) O singură dată au prim it must trage cu buretele — faptele a­ Fier prinde contur şi v iito ­ in noile apartamente, c il şi
rul oraş. Cu soarta deopo­
noştri", medalionul lite mene negat-îve cc se manifestă spălate cu sodă şi sînt şterse e specificul Hunedoarei". Care In 15 zile. Şi s-a... acrit. Orice testă — peste promisiunile fă­ triv ă ancorată fn apele bă- reilQ lţi care îşi continuă tra ­
rar „Costache N egnizzl” in alimentaţia publică, nu e v i­ In liecore zi". Scaunele şi me­ specific ? Ni s-a spus că mus­ must se transformă după un cute. aceasta, credem, dă o ex­ trtn u lu i llu vlu , cele două O r- iul pe vatra vechii aşezări
şele însă au aceeaşi culoare cu
şi expunerea „Scrierea na noastră cele din grădina de vară care tul adus prima dată (la fie­ timp în vin. Cel ce a fermen­ plicaţie deselor nemulţumiri şove coexistă ca două na­ şi-au strămutat d e fin itiv v i­
care mustărie cantităţi de or
surile in acea O rşovă
mo­
coreclă" aceasta din ur La ora 12,20 mustăria de la n-au fost spălate din vremuri dinul sutelor de litri, ca să tat în butoaie la unităţile din ale cetăţenilor în legătură cu ve. Una, aruncind anenta du­ dernă. care se conturează la
restaurantul „M e ta lu l" din H u ­ Deva o ceva între apa chioa­
mă Mind organizală la imemoriale si de pe care aduni nu mai aibă $i altă dată oame­ alimentaţia publică dîn cele pă îndelunga călătorie pe orizont.
nedoara le întîmpina cu... un
m ărite şi oceanele tim pului,
cererea cititorilor. pietroi cît toate zilele pus în praful cu mina. Singurii Ireî nii bătaie de cap) s-a... acrit. ră şî otel cu puternic iz de două municipii. cealaltă, abia rid icln du -şi ca­ ION AGAPI
loc de închizător la poartă. clienţi care intră după noi ■— Dc ce nu luaţi în vase zeamă dc mere. La mustăria
L-am împins la o parte şi am în mustărie îşî sorb mustul mai mici ? — l-am întrebat pe de la bufetul „Cetate" se ve- ION CIOClEt