Page 90 - Drumul_socialismului_1968_10

m n n ih s in ^ r r i^ m s n m m

Adunări de aBegeri
Fobrico veehe do aglo- m uncii dv. Dar ziceam eă că a încălcat pe lot tim pul Ce, In loc de „ C a ip a tl* nu
meroro o minereurilor de dacă Intră podul la apă... „Vrei nu vrei, drum ului (pină la Deva) re­ Poate li şi „C a rii', sau In
în organizaţiile de partid fier de la Combinatul si­ gu lile de circulaţie. Sub 80 loc de ,,restaurant' nu poa­
derurgic Hunedoara con­ bea Grigore hm pe oră n-a slăbii deloc le li „R est' ? C redeţi că nu
tinuă să-şi păstreze locul !şi fac de cap maşina. Pentru el nu au exis­ se potriveşte la T.A P L. ?
PROBLEMELE MA­ linlamentul celorlalte sec­ Un pod DEVA [de la Gh. I. N e­ agheasmă" tric ţii de viteză şi, bineînţe­ lo se vin d că rfl sau cu.
do unitate fruntaşă în a-
tat curbe periculoase, res­
Işl închipuie cineva că aco­
ţii care concură la pregă­
restaurant lilnd, sc dă rest?
les, „n u cunoaşte“ cu
cit
tirea „hranei" furnalelor. grea). A utobuzul nr. 31-HD- DEVA (de la A. Slrbu). trebuie sd circule autocam i­ E posibil. Să nu inducem lu ­
In acest sens şl-au spus 3325 condus de şoferul V ic ­ Cu ant In urmă O ficiu l oanele In alara localită ţilo r. mea In eroare I
JORE ALE MUNCII NU cuvîntul măsurile aplicate se năruie., a pleca In prima cursă din P.T.T.R. Deva a montat pe cunoşti, înseamnă că IU sln-
tor Rălăilă era gata pcnlru
ne
Tovarăşe şoter. dacă
fn cadrul acţiunilor de or­
im o bilului
1/3
acoperişul
ziua aceea, pe ruta Deva —
ganizare ştiinţifică a pro­
tem p rie te n i: te ajutăm să
Bălţa — Brad. C ă lăto rii fşl
ducţiei şi a muncii pen­ ocupaseră locurile M ai lip ­ din slr. Lenln nr. 21 un sttlp nu mal greşeşti In v iilo r. 0 raritate
de susţinere a slrm elor de
GURABARZA (de
tru folosirea raţională şi Brădeanu). Ca In orice In C. sea dlaqrama. In tim pul a- telcloane. După d iv a tim p, Dacă ne-al aonlundat cu a lt­
TREBUIE OCOLITE! eficientă a maşinilor ţi de trecere peste o apa, şi cela lu cră to rii de la diluz.a- o fic iu l P.T.T.R. şi-a mulat /ost un bun p rlle l de ORĂŞTIE (de la Ion Clo-
loc
cineva, cu a lll mal bine. A
instalaţiilor de aglomera-
reţeaua, dar s tllp u l l-a lăsat.
rea presei s-au adresat şofe­
aici la Gurabarza, e le v ii de
rului. rua in du-l să ducă şi
re ce /ace cu stllp ul. Cum
la şcoala profesională si de ziarele In lo calită ţile res­ P roprielaia im o b ilu lu i nu a­ a te îndatora lată de clei). Cum pină la autobu­
zul de ora 15,15, care urma
Adunarea pentru dare de „Mureşul* — nu-şl poate rea­ la liceul din localitate trec pective. pentru ca oamenii era si liresc. a reclam ai la noi, dar In special ln(ă să mă aducă acasd mal a-
seamă şt alegerea noului or­ liza planul de cînd s-a înfiin­ pe un pod. Spre deosebire să aibă ziarul lude tea n la telefoane să vină să-l co­ de orqancle de m iliţie veam o fum ălate de oră, am
gan a comuniştilor din orga­ ţat aici linia de autoservire (1) Castităţi prim ele orc ale dim ineţii. boare. Cei de la poştă Insă prins a hoinări un pla prin
nizaţia bufete-restauranle de Să nu ft reuşit un vechi mem­ de alte lo caliiă ti, nici Insă Deşi obligai să Iacă acest vor sd i-l lase cadou pe oraşul „P a lie i'. M-a atras In
la TAP.L, Deva n-a consti­ bru de partid şl un bun ospă­ podul — care este construit lucru, prin convenţia care e- considerentul cd e qreu de maqazlnul C LP. nr. 1 ape­
tuit prilejul pentru acea pri­ tar să-şi dea seama că de sporite de citeva zeci de ani — es- xistă Intre D.RT.A. şi D irec­ coborit de De acoperiş. Fe­ Telegramă... titu l deschis urgent de sfru­
vire critică asupra muncii fapt sărăcia de varietate a le pe cale dc a se nărui. Sl ţia ludcteană de poştă $i tele­ meia Insă n-are cum să-l guri'/' din vitrin ă . Cînd am
desfăşurate de-a lungul unul meniurilor pregătite e aceea coboare. Şi uite aşa, poşta intrat, un om ghem uit lin -
an dc zile care-i alungă pi» clienţii restau­ fie materie aproape to ii cel care-l cu­ com unicaţii, şolerul a început zice să-l primească şi pro­ qă tcfqhea lăcea „to a le ta '
Realizările de plan pe care rantului ? E mal dcqrabă vor­ nosc li prezic cit de cotin d să în jure si a reluzat pur şl prietara nu vrea. PETROŞANI [de la Dan la varza pe care o expunea
le raportează după nouă luni ba de o tendinţă nesănătoasă o dărlm are In apele Crişu- sim plu să primească ziare­ Cu alte cuvinte, după poş­ Coriolan). Roq redacţia să spre vlnzare cum părătorilor.
la oDrovizionere şi desfacere de a căuta explicaţii comode lui. întrebarea care se pune tă ar veni cam aşa: „ V re i transm ită următoarea tele- „Ce lacefl ?' — l-am între­
T.A PL. Deva sini bune : 101,3 fenomenelor negative. primă pentru le. Pină la urmă a consim ţit nu vrei. bea G riqore a- qramă conducerilor T.A PL. bat pe Vaslle Stan. res­
la sulă. Neîndoielnic, ele sini Responsabilul unităţii „Izvo­ este : care dintre maşini va să1 lie aruncate (I) ziarele In qheasmă' din Deva şi P etroşani: „P ri­ ponsabilul u n llă tll (căci el
rodul muncii de zl cu zi a în­ rul veseliei*’, Ştefan Cornra, a fornăie cădea o dată cu podul, ace­ autobuz, dar fără ca el sd v iţi noaptea firm ele restau­ era) neobişnuit cu astfel de
tregului colectiv al Întreprinde­ sesizat în cuvîntul său faptul ea care transportă alim ente­ răspundă sau să semneze de rantelor „Transilvania* şl preocupări la vtn ză to rll de
rii, al eforturilor susţinute de­ că între disciplina personalu­ le sau cea care duce elevii prim irea lor. Im piegatul de Salut „amical" respectiv „C a rp a tr. Faceţi la C.L F „O curăţ de frun­
puse de către comunişti, de lui din restaurant şi buna de­ corecturile necesare. A ltle l zele stricate sd lie frum oa­
către toţi lucrătorii din acest servire există un raport di­ la practică ? mişcare a trecut pc /frigă cl, s-ar puica să sc molipseas­ să, să-i placă cumpdrd/oru-
domeniu. Dar nu aceasta a fost rect, că între comoditatea de Cineva spunea că dacă ar l-a OU2 ÎI tunlnd şi iulqerlnd că şi listele dc bucate şt să lui".
BRAD (de la C. Musărea-
cauza anemierii acestei priviri gindire a responsabilului de rc. Trebuie subliniată apoi trece pe acest pod (şi mai dar si-a văzul dc drum I ' nu). Pe drum ul Deva — o te ritl consum atorilor cele­ Gestul vfnză loru lul, orice
critice. E vorba de cu lotul unitate — mulţi dintre ei mem­ preocuparea colectivului ales cu maşina) tovarăşii Nu ştim dacă ziarele au Brad. fn comuna Luncoiu de brul meniu publicat mai a n ii a(l vrea sd spuneţi, era o
altceva. Darea de seamă ca si bri de partid — şi absenta u­ de aglomeratorişli pentru Ire c tili In „U rzica ', gratie raritate şi am consemnat-o
discuţiile purtate de membrii nor produse din local, există realizarea ritmică o sar­ de la C onsiliu l popular co­ ajuns in ziua aceea (20 X Jos. m arii. In ju ru l orei unei dactiloqrafc is te fe : ca atare, cu Intenţia decla­
14,00. autoturism ul
nostru
de partid au ocolit sau au e- dc asemenea un raport direct cinilor de producţie. munal C riscior s-ar a in d i si 1008) in lo calită ţile respec­ a lost ajuns de autocam io­ ciorbă de verlşnare, cui la rată de a o tn ttln l In c il
nunta! doar teleqrafJc proble­ Acestea slnt probleme majore lată şi citeuo din suc­ la acest pod. Ce-a/i spus, tive. Dacă allă conducerea nul 2 l-HD-538. Şoferul, ca­ tavă cu cartofi cal, qoqonc- mal mu/le maqazlne C.L.P.
mele majore leqate de activi­ ale bunei deserviri, probleme cesele acestui harnic co­ tovarăşi de la consiliu, că D.RT.A. o ruqăm să ne in­ re conducea Iri mare viteză, le m irate sau castraveţi mu­
tatea TA.PL. A neglija ase­ care ar fi trebuit să constituie lectiv. Planul de produc­ nc-a adresat saluturi .şi
menea probleme Inlr-o aduna­ obiectul unei dezbateri profun­ ţie pe 10 luni o fost în­ St iii dc pod ? E mai uşor să formeze. mai ales că aseme­ zlm bcte pline de am abilita­ la ţi, 3 le fii dc clin e '.
re de partid înseamnă a-ţi fu­ de în adunarea comuniştilor deplinit cu 10 zile mai de­ tic lacul dacă sc scot gtin - nea cazuri au mai lost I Şl RĂSPUNSUL REDACŢIEI :
ra singur căciula Desigur că Dar, alit darea de seamă a or­ vreme. De la începutul a­ zile din apă ? Md rog. m/ să-şi înveţe oamenii să-şi te Ne cunoştea, li slntcm T(P)oanta e bună. Dar ce
prieteni ? Nu şlim . Ceea ce
deficiente există şl în alte sec­ ganizaţiei de bază a persona­ nului şi pînâ acum s-a intram In ,,organizarea“ respecte obfiqa fiile I e siriur, o ştim cu precizie. tot aveţi cu pri(lir)m e le ?
toare de activitate, dar in sec­ lului tchnico-adminlstraliv, cît dot peste sorcinile stabi­
torul alimentaţie! publice ele si cea a organizaţiei bufete-res- lite o cantitate de aglo­
apar mai pregnant în evidentă, tnurante au ocolit aceste rro merat autofondant din
dat fiind contactul direct şi bleme, n-au făcut o analiză care se pot produce mai
permanent cu consumatorul — critică, amănunţită, la concret. mult de 13 000 tone de
acest seismoqraf ultrasenslbil La T.APL. Deva există uni­ fontă. S-a asigurat o co­ S w B i t
al neregulilor. tăţi in care şi planul se rea­ relare favorobilâ a indi­ i t a t â H i b e r n a
La ce s-a Tezumat spiritul lizează şi deservirea e fără re­ catorilor principali. In Lingă „olimpii!
critic şi autocritic al comu­ proşuri Toate acestea se rialo- timp ce producţia a cres­ de fa&ricare a fcecariltr Planul
niştilor din organizaţia bufete resc In marc parte interesului cut, cheltuielile stabilite
şi restaurante? La nişte nere­ pe cnre-1 depun comuniştii din au fost micşorate, reali- La fs h rtra „S fca u fl-E le clrlcfi*1 din Pi(*nl n 1n(rat tn exploatare
guli sesizate mal înainte în unităţile respective. Cele patru zîndu-se pe această cale una din rele m ai m oderne hale din (arA pe ntru fabricarea be­
coloanele -ziarelor. organizaţii existente tn cadrul în 9 luni, mai mult de 5 c u rilo r. A ici se vor produce, in flu x (clin u lo g ic autom at, cu sacru a! regilor daci
E cel puţin interesant un lu­ T A.PL. Deva. şi care însem­ milioane lei economii la J(i 00(1 UOO de herairi mai m u lt d ce lt produceau pin,1 acum vechile de
cru. Două unităţi din Deva au naţi de fapt o fărîmiţare a preţul de cost ! scc(ll. In construcţie ac altă alte două Unit de fa b rica ţie , care
făcut obiectul reclamatiilor forţei combalive a comunişti­ vor asigura In a ciu a tu l c in cin a l un spor de 4(1 nori 000 bucuri. să bală din palme. îndrăz­
multiple ale celăţenilor vizînd lor, s-au unit, tncepînd de la neşte o mătuşica, şt apoi vu-
buna deservire i restaurantul nleqcri înlr-o sinqură orqnni- icsc munţii.
,.Mureşul" si bufetul „Broasca zaţie. Am considerat că e ne­ — Vă întoarceţi la cetăţi­ care s-a pus piatra de teme­ casă
Evocarea anului 106, an tn
verde”. Ce realizări raportează cesar să atragem atenlia nou­
ele la desfaceri după 9 luni ? lui birou că tn cadru) T A.PL le voastre şi pregătiţi-vă de
95,18 şi respectiv 96,20 io su­ Deva există n forlă însemnata luptă. Ocrotiţi femeile, copiii lie pentru naşterea unul po­
şi pc cei care nu mai pot să
tă. Legătura intre deservirea — romunişlii — rare va trebui ridice sabia, în văile munţilor por mai viteaz, mai mîndru,
care se asigură aici, între re- să fie mai bine folosită pentru de Soare-răsare. Zeii noştri, mai drept, mai Iubitor de ta­
ră şi neam, evocare realizată
clamaţiilc cetăţenilor adresate n tace din ca un sprijin di’ mormintele noastre, pămlntu- la cetatea Blidaru de către
ziarelor si realizări c mai mult mare nădejde al comitetului fie rile noastre sînt aici ! Decît pionierii de la Şcoala qene-
decil evidentă. Cum au privii direcţie în eforturile sale de ruşine şi sclavie mai bine să
acest lucru membrii orqnniza- a ridica prestigiul alimentaţiei murim pînă la unu) rală Orăşlioara de Sus, în­ mestrul (II a înregistrat o
1 lei de bază ? public r — Dates, cşli fiu şl nepot de drumaţi de entuziastul şl ta­ diferenţă faţă de plan de
..Restaurantul — spunea os­ croi, tu Însuţi eşti un erou. lentatul profesor Manolescu 17 774 000 lei. Comitetul de
Ioan, nu s-a terminat.
pătarul Odves Carol. ric la ION CIOCLEI
Ia cu tine oşteni. împreună Revenirea în prezent, deta­ direcţie de la aceasta între­
apăraţi şi tnqriîiţi în văile şarea de ficţiune se realizea­ prindere nu a folosit cele
| C ărţi pentru munţilor copiii şi femeile. ză firesc şl tot la cea mai mai operative metode tn a-
Dacă noi murim, poporul a­ înaltă tensiune de emotivita­ provr/.ionarca populaţiei cu
legume. Iar CAP-urile atlt
j pionieri Un m u mo- costa trebuie să trăiască. Să te prlnlr-un montaj literar- din judeţul nostru ctt şi din
fim fala şi mînririe urmaşilor
noştri ! muzical-corcqrafic, prezentat afară nu au livrat cantită­
Intre zidurile cetăţii, cu ver­
j şi şcolari — Vom trăi, Decebal! Vom suri sl clntccc ale căror eco­ ţile de legume contractate
j Sub egida Consiliului Na tocoaipresor lovi fără cruţare duşmanul !„. uri s-au prelungit şi dăinuie din cauza unor neajunsuri
In adivitalea ce o
desfă­
: ţional al Organizaţiei P'O- .. Preqăliri pentru luptă, prin văile acestor munţi, va­ şoară. Mal mult. ncrualizâ-
i nlerilor se tipăresc prl- porunci pentru oşti... tra poporului român riJe în multe cazuri au fost
Sc apropie legiunile roma­
„Un vultur sc roteşte tn
i mele culegeri de ver­ pentru tempe­ ne. Generali călare, ostaşi pe- vini*. amplificate dc calitatea nc-
suri şi proză, scrise deşlri... legiune după legiune corespunzătoarc a ardeilor
dc pionierii şi şcolarii c)a- urcă spre cetatea... Blidarii. Peste Carpaţli met cu Irun- graşi, qoyoşari, castraveţi
i sclor III— Vili. Selectate Cel îmbrăcaţi In roşu sînt |ilc dc piatră (cor din sute şi altele. Faţă de asemenea
; din lucrările realizale la raturi joase vestiţii ostaşi din legiunea a de vocii : stare de fapt cel ce răspund
: ediţia 19C>8 a concursului V-a Macedonica ; cel In al­ In lume nu-s mal multe de aprovizionarea magazi­
i de literatură, e.le descriu în­ bastru — a XIII a Flavta Fe- Rn mânii nelor cu legume şi fructe
: timplâri din viaţa cotidiană, Uzina „Tehnofrlg* dtn : lix Cf una doar, şl-aceea ne c de bună calitate nu trebuie
: porîrete dc lllnţe dragi, via- Cluj a fabricat un nou mo- j vatră I să rămînă indiferenţi, să to­
i ţa de şcoală şi de familie, tocomprrsor destinat pro'du- i Din cetate î! întîmplnă o — Se-nalţă-un steag cil lereze pînă la infinit o si­
ţ In curs de apariţie sc allâ cerii de temperaturi de ml- i ploaie de săgeţi, suliţe, bolo­ falduri purpurii... tuaţie care nu este In mă­
i şi o lucrare elaborală pen- nus 20 de grade Celsius El I vani. De o parte şl de alta La noi tn august c sură să mulţumească.
rîndurile se răresc. Cohortele
| ini copii dc academicieni, rste folosit în ramurile in | romane sînt însă fără de sfîr- fierbinte vara. . Unildţile prestatoare de
dustrlale, unde procesul de ■
j scriitori, poeţi şi cadre di* producţie, consumul sau de- : şit. Berbecul loveşte porţile, — In lume nu-s mai multe servicii au rămas datoare
j daclicc, intitulată ,,A fl scările sînt fixate de ziduri, Românii fată ric cerinţele populaţiei
se desfăşoară in ;
pozilarra
j pionier**. Cartea, scrisă în- mrdlî de temperaturi joase : romanii pătrund tn cetate. Cu Cl una doar. şl accea ne c din judelui nostru. Lipsa u­
■ lr*o tormâ uşor acccsi- — Ia antrepozitele frlgoriîi- j pămînt în pumni, zîmbind |ara nor materiale de sezon şi
• bilă, se ocupă de unele ce, tn fabricile de prelucra- ; soarelui, dacii au murit c- La nostalgii de toamnă, la piese de schimb nu poate
: probleme de comportare re a laptelui, abatoare, in i roic. Uni! au fost prinşi vii anotimp de trecere ne chea­ fonda tradiţionala formulă
■ pionierească. O allă lucrare industriile chimică Şi de Ia- j .Frunzele au început mă aici. în Inima Dacici, gla­ „cauze obiective". Or, re­
să
| care va vedea în curînd iu- bricarc a berii. cadă, cadranul solar de la sul strămoşilor fuzurile rupe tal* ale comen­
1 mina tiparului — primul Grădişte a slobozit curgerea La apa Sargeţiel ne limpe­ zilor pe motive ră :
! ghid de orientare turistică. Întreprinderea amintită a \ timpului. Văd adolescenţi cu zim ochii în izvorul dragos­ „nu avem materiale", „nu
\ intitulat „Pionier, cunoaş- omologat recent şi o insla- j faţa transfiquratâ de emoţie, tei de tară şi rămtnem treji. avem piese do schimb”,
: te-ţi ţara" — prezintă prln- 1 aţic de pasteurizat lapte cu i văd lacrimi în ochii vîrstnl- „mai reveniţi'* nu pot su­
: cipalele monumente cullu- o productivitate de 3 000 II- : cilor. Cei peste 300 de pio­ Cînd venin la cetăţile re­ plini realizarea încasărilor
\ ral-lslorice ale patriei, cele trl pe oră. Lucrările la rezervorul de condensare şi cazanul nr. 1, de la Termocentrala electrică Min­ nieri veniţi de la Baia de gilor daci luaţi In palmă pâ- Nivelul veniturilor nu poate
mtnt reavăn, cu iz de istoric
i mal frumoase localităţi şl ! tia, se desfăşoară in ritm susţinut. Crlş, de Ia Orăştie şl Ha­ ca să simţiţi învolburarea depăşi nivelul activităţii ce
! aşezări geografice, marile (Agerprest i Foto : V. ONOIU ţeg, de la şcolile din împre­ sînqelui, glasul pfimtntului, se desfăşoară.
: centre Industriale din (ară. jurimi, nu ştiu dacă se cuvine Idealurile tării ! Nu putem trece cu vede­
rea nici restantele înregis­
BSnfa- trate la realizarea planului dc
J k rulut an început să la forma dar importante magistrale ru­ pd/runderea noastră In Valea Crasnel şl de aici, mai departe, 19 Curajosul I I casă, de către unităţile de
cooperativele a­
transport,
cu şoselei. tiere, — ne-a declarat cu mîn- in Clm pia Someşului. gricole C. E C., Loto-prono-
de
producţie, uni­
tăţile
drie căpitanul Crislache Ioan.
Duşmanul se aqă(a cu disperore de acest obstacol Scopul
n înaintează. La kilometrul 112 La slatiile de pregătire a be- lu i era clar : sd In lirz ie cit mai mult înaintarea trupelor Sofronic sport şi oIicii P.T.T.R. caro
şoseaua
Metru cu metru,
soldatul Oros Alexandru, cu loanelor sau a asfaltului, la te- române şi sovietice spre Clm pia Tisei. Pe calea leratâ Îngustă nu au dus o muncă susţi­
nută pentru realizarea pro­
misiunea de a relua
In cursul nopţii urm ătoare, prim im
alţi doi ostaşi, sc înlroc în exe­ rasamente, la lucrări de artă, înaintarea pe direcţia nord-est spre Satu Mare In plină acţiu ­ Hunedoara-Rct işoara, circulă priilor angajamente, unităţi
stmeo aspra cutarea parapetului din zidărie ostaşii construclori îşi fac da­ săqeata atacului spre vest, pe direcţia lo c a lllâ lilo r Bicaz — transportă minereu şl nume­ în care realizărite slnt lăsa­
pretutindeni unde sînt prezenţi,
zilnic mai multe trenu ri care
ne, unitatea noastră primeşte un nou ordin : să-şi orienteze
de piatră care desparte şosea­
te in
„hazardului"
seama
toria cu toată răspunderea.
m uncitori şi lo cuito ri
roşi
La
ua de abisul albiei Jiului.
kilometrul 113 grupa caporalu­ Fa.pteîc însăşi vin să confir­ Actş — Cărei din satele de rm/nfe. Pe a­ fără ca colectivele lor de
lui Unqureanu Ion execută ma­ me acest adevăr. Ostaşii con­ Trupele rcqim enlului 35 Infanterie, ho/ărlte să slarme apă­ ceastă secţiune de circu laţie muncă să-şi aducă aportul
Eroii de astă-vâră al încleş­ în final tnlr o admirabilă sosea cadamul, după care o echipă rarea inam icului, ocupă Pădurea Bellinq după care, ieşind In numele lu i Sofronic Stoica, cuvenit.
tării cu stîncile ce qîtuie la asfaltata ce se împleteşte ma­ structori de pe defileul Jiului cim pie, stabilind Jeqătura cu subunităţi ale reqim entului 36 mecanic ce deserveşte loco­ Mat stnl două luni de zfle
fiecare pas drumul Jiului spie gistral cu freamătul apelor În­ de muncitori aşterne astollul făuresc prin muncă dîrzâ, neo­ in lan le rie, continuă viguros atacul spre Cărei m otiva nr. 12. sttrneşle ade­ pînâ la finele anului. Facto­
sud şi-au reluat acum locurile spumate, cu salba de poduri, fumeqlnd. bosită, noi şi noi frumuseţi pa­ A doua zi. In zori. In lata noastră se ridică un nou obsta­ vărate momente de grornă rii chemaţi să contribuie la
în băncile liceelor şi şcolilor lunete şi viaducte a liniei fe­ — Ostaşii constructori sînt col : Inam icul a executat ample lu crări de apărare In zona lo­ printre călători. realizarea planului de casă
profesionale, în amfiteatrele rate inaugurate la capătul glo­ cei care duc acum, la bun triei socialiste. c a lită ţii Bellinq. Reqimentul luptă cu tn d trlire . A tocul progre­ Intr-una din zile, datorită trebuie să la măsuri con­
facultăţilor, în faţa strunguri­ rioasei epopei de acum două­ sează. M âcinlnd bucăţică cu bucăţică i////'nia linie de rezisten­ vitezei excesive, înainte de a crete pentru realizarea Iui.
lor sau a frontului de cărbu­ zeci de ani. sflrşil, construcţia acestei grele I. BAR8U tă dc pe înă lţim ile Făqelului, unilalea noastră debutează ajunge In localitatea Cătlnaş, Din planul de măsuri în­
ne. far aici, pe defileul Jiului, Sîntem la kilometrul 111. De victorioasă In Cim pia Someşului, urm ărind îndeaproape in a ­ locom otiva a leşil din U m ile­ tocmit tn acesl scop de că­
de-a lungul acestei fantastice o parte sltnca aspră, rece, a- m icul In relraqere. le ecartam entulut. După un tre Comitetul executiv al
aglomerări de frumuseţi dure, meninţâtoare. De cealaltă par- O staşii slnt extenuaţi din cauza e fo rtu rilo r depuse 7.1 şl efori de o jum ătate de oră, Consiliului popular jude­
In crearea cărora omul se în­ W: — prăpastie, în afundurile noapte. Totuşi înaintează. In noaptea de 23 spre 24 octombrie că lătorii au izbutit sd o re­ ţean provlîorlu. rezultă
trece cu natura, peisajul e «­ căreia sc z.vîrcolcsc neobosite a lost eliberată localitatea Plşcari. Atacul de noapte asupra pună pe şine. Trenul şi-a sarcini de o deosebită Im­
cum altul. Pădurea îşi cerne apele Jiului. Pe aici, oamenii i m i N B M lo ca lită ţii Pişcari s-a dat de către batalionul II din regim entul continuaI drum ul dar cu o v i­ portanţă ce le revin tuturor
)o picioare podoaba-i multico­ aii făcut loc şoselei. O porţiu­ 35 inlanterie. In Iruntea unei com panii alocă locotenentul Ion teză şi mai mare. Se clătinau unităţilor şl 1o mod special
loră. ne grea, umedă. Proiectanţii C roitorii. S liriinri moartea, el se allă tot tim pul acolo unde se vagoanele in toate părţile, organizaţiilor comerciale şl
Bătălia cu stînca continuă. au stabilit ca in asemenea zo­ Faptele sînt înscrise In memorie pentru totdeauna. S-nu duce qreul luptelor. Inam icul, adăpostit In casele din m argi­ Iar baiiajele zburau In cape­ unităţilor prestatoare de
tele oam enilor provoclndu-le
Pe baricadele el, acolo unde ne şoseaua să fie turnată din (ite la l adine spre a line trează am intirea acelor zile (irele, la nea salului Terebeştl şl înă lţim ile apropiate, apără cu în ve r­ Îngrijorare, teamă. servicii. Ar fl de dorit ca
prind contur tronsoanele unei beton. Totul a fost pregătit : capriţul cărora s-a conturai IZBIND A. şunare fiecare metru de păm lnt. Locotenentul C ro ltoru atacă Cînd trenul a pătruns In­ cele stabilite cu accaslâ o-
noi şi moderne artere de cir­ terasamenlul cilindrat, longri- Toamna anului 1044. Făceam parte (Un reqim entul 35 al Iară contenire. C urlnd, localitatea Terebeştl a losl eliberată. tr-un tunel, locom otiva a să­ cazle sâ nu rămfnă doar pe
cul alic rutieră, întîlnim tineri nele — între care urmează să d ivizie i 21 inlantctie, anqajată In lupta cu inam icul spre hota­ Dar com andantul companiei. Ion C roiloru. lo v it In plin dc rii din nou de pe linie. Com­ htrtfe cl să se treacă la mă­
minimali, cărora hărnicia, pri­ fie turnat betonul ca tnlr-un rul de nord-vest al patriei. Prin Inrlorea Someşului Mic, a snopul ucigaş al unei m itraliere duşmane, cade la datorie, tn- partim entele vagoanelor se suri practice. Lunile noiem­
ceperea, dragostea pentru ceea cofraq — au (ost Întinse. Osta­ interceptăm com unicaţiei C lu j-D c j şi a şoselei Apahida — scriindu-şi pe veci numele In cartea eroilor războiului a n ti­ umpluseră de fum C it de ma­ brie şl decembrie stnl luni­
ce fac le-au devenit trăsături şii din grupa caporalului Po- M ociu — Reqhin, s-au creai mari dilicu H u fi lo rleto r inamice, hitlerist. re l-a lost viteza cu care a le cele mal propice pentru
comune. Sîht ostaşii construc­ pescu Dumitru execută totul care, pentru a-şi salva parte din trupe, mai puteau lolosi doar înaintarea noastră continuă la est de Corei, In tim p ce u- circu lat trenul o atestă şl
tori ai unei unităţi militare ve­ firesc, cu precizie de parc-ar şoseaua Năsăud — Dej — Jibou. n ită ti ale unei d iv iz ii vecine atacă direct spre oraş. Pe direcţia dlra lăsată pe păm lnl de ro­ Impulsionarea vlnzărflor. Ră-
niţi să adauge albiei Jiului si fi „rlrumari' de cînd lumea La 12 octombrie, divizia noastră, după ce a lăcul fată noastră de înaintare, ca şl a m arii u n llă fl vecine. Inamicul tile locom otivei, dlră a că­ mlne de văzut dacă lucră­
liniei ferate, panglica de asfalt Purtat de un autocamion greu, unor repetate contraalncuri inamice rlinspio Jucu de Jos, îşi rezistă cu înverşunare. La căderea serii. In ziua de 24 octom ­ rei lungim e depăşeşte o su/d torii din unităţile din jude­
a şoselei Bumbeşti-LIvezeni. Ei venind pentru un timp scurt lărrteşte capul de pod de peste Someşul M ic, ajunqlnd cu In- brie, avanqărzile noastre erau dincolo de linia V ia Nouă. de metri. ţul nostru vor şti să folo­
Mo///nu( Mare.
ronlinua cu bărbăţie m dîr- de la olt punct dc lucru, $i-a Ue<i reqim entul pc Dealul Chcsoaia (cota 413). Abia după o muncă de în­
zenia caracteristică celui ho- făcut apariţia vibrolinisoiul, o Pentru ziua de )3 octombrie, divizia prim ise misiunea să l.a miezul nopfii prim im ordin sd trecem tn subordlnea li­ că o jum ătate de oră. trenul sească cil maximum de efici­
nei m ari u n ită ţi vecine, căreia II revenea misiunea de a li­
lărit să-şi facă datoria pînă la adevărată vedetă Intre utila­ atace spre nord, pentru a intercepta com unicaţia Luna dc Jos chida rezistentele inamice din zona Caret şi de a elibera nea­ a pornit din nou la drum. Pe enţă acest timp pentru recu­
capăt, entuziasmul generat de jele de pe şantier. Ostaşii con- — Dâbicn. Atacul, declanşat de noi, se dezvolta cu mare qreu- părat, a doua zi, acest oraş. lingă laptul cd garnitura a perarea rămlnerllor 1n urmă
unduirile steagului muncii vo- stmetori Tqnat Ştefan, Varadi lale din cauza locului intens de artilerie şi branduri dezlăn­ In zilele dc 24 şi 25 octombrie, prin manevra sa pe Io est sosit In cealaltă stafie cu o şl Îndeplinirea tuturor indi­
)u nlar-palriotice... Carol şi Andriş Inachim l-au ţuit dc inamic Reuşisem, lotuşi, să cucerim Dealul Chişcătxirn Inllr2ie re de o oră, Sofronic
ridicat în cîleva minute cu au­ iost n ?.i qrca. dc Careii M ari, d ivizia 21 inlanterie. ajută In mod /întăritor la catorilor stabiliţi prin ptan.
Acest entuziasm este prezent Atacul l u i pc Ir > r noastre continuă şi pc tim pul noptn. Reu­ cucerirea acestui oraş După 30 de zile şi nopţi lără odihnă, era gata, gata sd dea naştere
la fiecare punct de lucru. Sc tomacaraua lăsîndu-1 exact a şim să interceptăm com um căliă Luna de Jos — Pichşa Ina­ de marşuri istovitoare şi de lupte crincene. de pierderi slnqe- unui accident colectiv, lată Numai prin realizarea lor
excavează stînci, se sapă tera- colo unde trebuia: cu roţile micul, hă rliul peslc tot, începe să se rel/aqă spre nnnl-\ r>! mnsc şi ireparabile, dar şi dc izblnzi răsunătoare, după ce pentru ce mai m ulţi călători se pot obţine rezullate bune
samente şi sc aşează fundaţii, din dreapta pe şina longrinei, Distante şi minează ţoale com unicaiiile, lapl ce tace ca u l­ om durim al la Cojocna s tilp u l unei frontiere impuse prin Dic­ solicită ju slilica t o reexam i­ şi pe linia planului de casă,
s:* toarnă beton sau asfalt, se iar cu roţile din sltnya pe ban­ mul nostru dc înaintare să sc reducă. tatul dc la Viena, ială-nc In seara zilei de 25 octom brie 1044, nare urgentă de către Direc­ numai aşa se pol reda în
înalţă ziduri de sprijin şi se da de beton turnat mai îna­ Reluind înainta ani iu zorii zilei de 18 octombrie, pătrun­ la graniţa dc nord a Transilvaniei, graniţă de totdeauna a ţia transporturi a C.S.II. a
te.se din piatră o întreagă dan­ inte. S a pornit molorul şi to­ dem peste 2o hm In dispnzil ivu l jt'am ic. punînd slăpinire pc neam ului românesc. c a lită ţilo r profesionale ale circuitul economici naţio­
m ecanicului de
telărie do parapete. Toate a- nele de beton, depuse cu aulo- înălţim ile satului Sălălni- După treceiea Mi/nf ilnr M e/cşi. culm ile locot. colonel Sofronic Stoica locom otivă nale importante valori.
cestc lucrări sc înmănunchează basculantc în faţa vibroliniso- M u n ţilo r Fâqet constituie u ltim ul obstacol natural, înainte de CONSTANTIN FINTfLESCU