Page 92 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 92
a m u z UL S O C I A L I S M U L U I
mssBsxssasasaaa
w
După vizita în Tunisia Haiifesfâri peste
O-N.U. ÎNCHEIEREA
Delegaţia M.A.N. s-a înapoiat hotare cu prilejul CURIER • CURIER • CURIER
DEZBATERILOR POLITICE Z lei Forţelor
f
GENERALE în Bucureşti Armate ale Repu |................................................................................. 1 4 0 4
Delegaţia Marii Adunări Na Ştefan Milcu, vicepreşedinle La simpozionul International „Toamna anului 1918“. j
NEW YORK 25. — Trimisul dinţă s-a desprins — ca şi din ţionale a Republicii Socialiste al Academici, preşedintele Co- blicii Socialiste la dezbaterile pe tema „Condiţiile diplomatice şi mill- j Katmandu a fosl dat
special Aqerpres, Nirolae lo- majoritatea anunţărilor ante România, condusă de Ştefan misiei pentru sănălale, preve- tare in care s-a produs destrămarea imperiului atislro- publicităţii un bilanţ oficial
nescu, Iransmile: La 25 ociorn- rioare — preocuparea pentru VoiTec, preşedintele Marii A deri şi asigurări sociale a ungar“. a luai cuvîniul prof. Mlron Constantincscu. *1 victimelor inundaţiilor şl
hrie s au încheiat dezbaterile puternica reafirmare şi pentru dunări Naţionale, care, îm M.A.N., Trai an Ionaşcu, mem Homânia care a vorbii despre cadrul diplomatic şi politic al des- alunecărilor de teren provo-
politic? generale din cadrul asigurarea respectării princi preună cu solia, a făcut o vi bru corespondent al Acade făşurării evenimentelor anului 1918 pc teritoriul ţării cate de ploile torenţiale care
şedinţelor plenare ale Adună piilor înscrise in caria Orga zită tn Tunisia la invitaţia A miei, preşedintele Comisiei ju HAVANA 25. — Corespon noastre s-au abătut asupra regiuni-
rii Generale a O.NU. lncppn- nizaţiei care trebuie să că dunării Naţionale Tunisiene, ridice a M.AN,, Petre Nicolae, dentul Agerpres, V. Slamate. In continuarea discuţiilor privitoare la rolul Rcvolu- lor estice ale Nepalului. 270
te la 2 octombrie, acesle dez- lăuzească relaţiile dintre st o - s-a înapoiat vineri după-amia- primarul municipiului Constan transmite : Joi Ambasada ro (iei Socialiste din Oclombrie asupra Iransimmăiilor re- persoane şi-au pierdut viata,
balerî — care inaugurează lu te. ,,Dară vrem ca Naţiunile ză în Capitală. ta, membru al Comisiei eco- mână rlin Havana a organizat volulionare din Imperiul habsburgic. prof. Ştefan Pas- Iar peste 2 000 familii au
crările fiecărei sesiuni — au t'nite să poală soluţiona pro Din delegaţie au făcut parte nomico-finaneiare a M.AN., o gală de filme româneşti cu cu. rectorul Universităţii din Cluj, s-a referit (a miş- . rămas fără adăpost. Inun-
prilejuit celor 111 şeii de de blemele rare le confruntă — Ştefan Bîrlea. prim-vicepreşe- prof. univ. dr. Ion Pop D. Po prilejul Zilei Tortelor Armata cările. socialo din 7'ransHvania. A luat. de asemenea. j daţllle au provocat pagube
legaţii, caro an luat cuvîniul, a subliniat de exemplu minis dinte al Consiliului National pa, prorector al Institutului de file Republicii Socialiste Româ (uvintuf prof. Constanlin Nuţu. de la Universitatea din ; deosebite şi economiei ţării.
o amplă trecere in revistă a trul de exlerne al Togoului, al Cercetării Ştiinţifice, secre medicină şi farmacie din Tg. nia Bucureşti. ! intrucîl fn regiunea sinistra-
principalelor probleme interna Joadum Hunledo — trebuie tar al Comisiei pentru cultu Mureş. An fost prezunli membri ai Expunerile reprezentanţilor români au fost primite tu 1 tă a fost compromişi recol-
ţionale actuale, expunerea po r:a slatele membre* să contri ră şi Invătăjnînl a M .AN , (Aqerpres) C C al P.C din Cuba, funcţio deosebit interes j la. Iar sectorul zootehnic a
ziţiilor ţârilor respective lată buie la întărirea oulorilătii a- nari superiori din Ministerul ...i lost in mod deosebit afectat.
de acesle probleme şi lată de cestci orgenh/.atii, în primul Portelor Armate si Ministerul In mai mutle regiuni. Inun-
artivila'ea Organizaţiei Naţiu rind prin resperlarea princi Vizita In U.R.S.S. Afacerilor Externe, ofiţeri su ....... ................................. daliile au dus la declanşa-
nilor Unite piilor pe care ea a fost rlădi- periori, oameni dc artă şi cul Ultimul sondaj al opi- rea unei epidemii de holeră
Pe lista vorbitorilor din nl 1 ă . tură, ziarişti. nici publice americane de pe urma căreia au fost
tima zi a dezbalorilor cjenera- politice generale, Adunarea va a delegaţiei U.T.C,. An lO'St prezenţi, de dseme- Ambasadorul extraordinar efectuai cu Irci saptil- înregistrate 30 dc victime,
După încheierea dezbalmlor
le au figurat aproape. In ex [ i4 şeii şi membri ai unor şi plenipotenţiar al Republi- mini inaintea alegerilor
clusivitate state africane : To- trece la examinarea proiecte misiuni diplomatice acreditaţi cii Socialiste România in Re- prezidenţiale rlc la 5 * Q 4
qo, Uganda, Mauritius, Alge lor de revoluţie şi rapoartelor la Havana, precum şi dtasali publica Cipru Prancisc Pătu- noiembrie arată că. deşi
ria. Congo-Brazzaville, Repu co i vor li prezentate, spre a din România militari. rariu. a prezentat scrisorile de In ansamhlul Statelor In cursul nopţii de joi
blica Africa Centrală, cărora probare de către comitetele, Despre importanta Zilei Tor acreditare preşedintelui Repu- Unite — cu excepţia sta- spre vineri a lost Joreglstra-
li s-a adăugat Yemenul bi din sale principale, precum şi la MOSCOVA 25 (Agerpres). La S o vie tic. telor Armate ale Republicii l.licii Cipru. arhiepiscopul telor din sud ~ candi- tă în partea de nord a Pîn-
intervenţiile delegaţilor care dezbaterea altor probleme în- Moscova a avut loc o înlilnire Joi dimineaţa. delegaţia Socialiste România a vorbit Makarios. După ceremonia datul republican, Richard landei cea mai scăzuţi tem-
au luat cuvîniul în această şe scrisp pe ordinea sa do zi a membrilor Biroului C.C al U.T.C. din România a parti Cihcorghe Avram. însărcinatul prezentării scrisorilor de a- Nixon. continuo să de- pcralură a lunii octombrie
Comsnmolnlui cu delegaţiile de cipai l-a solemnitatea depunerii cu dlaceri ad-mlerim al Româ creditare, intre preşedintele tina un *vans dc 5 pune- din acest secol, minus 31 de
tinerel de peste hotare, sosite de coloane de Hori la Mau niei la Havana. Republicii Cipru şl ambasa- fală adversarul grade. In sudul tării, termo-
Gala dc filme a lost urinată
Oi'rîSttuB p re ş e d in te lu i la Moscova pentru a asista la soleul lui V. 1. Lemn şi la do un cocteil. dorul Republicii Socialiste s^u d|rec'b reprezentam metrul a cobori! vineri diml-
soldatului
demo-
Mormînlul
manifestările consacrate împli
ncala pînă la minus 8 grade,
nocu-
tul
Partidului
România a avut loc o con-
nirii a 50 de ani de la crea noFcul. vorbire cordială. crat, Hubert Humphrey,
R.S. CehnsBovaee orim-secretar al CC. al Corn au vizitat în aceeaşi zi Uzi TIRANA 25 t.Agerpres). — există totuşi semne că 4 0 4
Solii tineretului din România
rea U.T.C.L. E M. Tiajelnikov,
Zilei Fortclm
Cu prilejul
ar putea
acest decalaj
domolului, a adresat oasprli- na „r-rezer" din Moscova Armate ale Republicii Socia î fi redus. Pe de altă par- Peste 1500 de poliţişti
PRAGA 25 (Agerprcs). Du „Plenara din ianuarie a C C lor cuvinte de salut si de mul Gazdele, comşomolişlii rlin a- liste România, Gheorghe Micu. te, sondajul scoate* în e- ne.wyorkezi au fosl mobilizaţi
pă cum anunţă agenţia CTK «l IVC. din Cehoslovacia, car** ţumire p e n tru participarea la reasta marc introgrindei e in însărcinatul cu afaceri ad-in- In comunicatul tomun un- virlcnţă faptul că numă- Joi seara penliu a „proteja"
la 24 octombrie a (ost dai pu s ovul loc In acest an, a des sărbătorirea jubileului. dustriala, le-au făcut o caldă terim la Tirana a oierii o garo-linlandez. dat publicilă- ril> alugătorilnr. care pc George Wallace şl gene-
blicităţii Ordinul preşedintelui chis calea eforturilor creatoa In cadrul întilnirii delegaţia primire A lost vizitata, de a- galo de filme româneşti. A tii la încheierea vizitei Iul consideră că Nixon este ralul Curtis Lemay, candida-
Ludvik Svoboda cu prilejul re a forţelor sănătoase şi pro- L'uiunii Tineretului Ceimmi-i smneooa, Expoziţia realizărilor fost prezcnl Mantlio Bala. mi Ahti Karjalainen ministru) rrl mai bl,n c andidat o? ţii la preşedinţia şl vicepre-
aniversării a 50 de ani de la qresisle în partid şi in inlrea- din România, condusă dc tova economiei naţionale a Uniunii nistru adjunct al Invătomintu- de externe al Finlandei, in core republicanii l-ar şedin|ia S U.A, din partea
proclamarea statului indepen ql societate Pe această cale răşul Ion Iliesee. . rim-v-r i »*1 ar Sovietice. Aici. in mai multe lui şi Culturii, Mişto Treska, Ungaria, sc arată că ministrul putea prezenta în ale- partidului de extremă dreap-
dent cehoslovac. Lupta cehilor noi trebuie să rezolvăm nume al C.C. al U T.C., ministru pen pavilioane, Mut expuse ma preşedintele Comitetului alba finlandez a fost primii de 9ori* J scuin h lâ „Independent'. Poliţiştii
st slovacilor împotriva robipl roase probleme complexe ale tru problemele tinerelului, a şini si aparate de înaltă tehni nez pentru relaţii dc prietenie Pal Losonczi, preşedintele ta SlJ,a de 46 la călări. înarmaţi cu bastoa-
nat'ionale şi asupririi sociale dezvoltării socialiste viitoare transmis felicitările si urările citate create de tinerii sovie şi culturale cu s!rainătatea. ofi Consiliului Prezidenţial at *uia cu 0 1,ma in unn<î ne dc cauciuc, au înconjurat
a unit ideile eliberării naţio h tării şi totodată să evităm tinerelului român adresate tici In cinstea aniversării se ţeri ai armatei albaneze, iunc- R P Ungare, Jeno Pock pre- ......... .................................. parcul „Madison Square Gar-
nale cu idealurile progresului greşelile trecutului*'. comsomoliştilor şi tineretului micentenarului Comso molului t ion 0 r 1 superiori din Ministe şedinţele Guvernului Revolu- den", unde se desfăşura o to-
social, devenind o forţă com ☆ rul Afacerilor Externe. Au par tionar Muncitoresc Ţărănesc .................... .................... : trunîrc electorală orqanlza-
ponentă a curentului revolu M OSCOVA - Corespon ticipat şefii si membrii repre Un<Mf. si de Gy„U Kellei, p„(;da mulliplc-lor I ,S d* sus|i»i«otil lui Welle-
ţionar, care. sub influenţa Ma NIGERIA Biafrezii denţii] Agerpres, N. Oristolo- zentantelor diplomatice acredi preşedintele Adunării de Stal difnnitâţi cauzate* rle ! cc Decursurile celor doi
rii Revoluţii Socialiste din vranu, transmite : Vineri a a taţi la Tirana In comunicat se menţionează război, organele Fron- ! candidaţi au lost roşiile în
Octombrie, o cuprins popoa vut loc la Moscova Plenara că în cadrul convorbirilor a- ţ_uj,,,■ qc Dliberau* Nj- î ,r‘° almosier^ de tensiune,
rele multor tari. După cc sub menţin iniţiativa festivă a C.C. al Comsomoln* VARŞOVIA 25 - Corcspon- vutc cu Janos Peler, mînis- imnală din regiunile e- ! A
liniază eă tn cursul existen lui. consacrată celei do-u oU-a den,tul Agerpres, I. Dumilraşcu, Irul afacerilor exlerne a) R P liberale rlin Delta Me- ; 4 0 4
tei sale, statul cehoslovac, rod UMUAHIA 25 (Aqerpres). aniversări a creării organiza li tinsnntc* : Cu ocazia celei de-j Ungare. Ahti Karjalainen a konguUii au luai mă- j j 0| seara. John Lindsay.
că în alte sectoare de luptă,
al luptei poporului pentru li Un comunicat militar dat ia Azumim, Okiqwi sau ţiei 2*l-o aniversări a Zilei Porte- âciit un srh.mh de păreri re- suri pentru asigurarea j primarul oraşului New York
bertate şi independentă, a de publicităţii joi la Unui aht-o Aba, iniţiativa este în con- Din Republica Socialistă Ro loi Armate ale României, co ienlor la probleme inter- dezvoltării învătomîntu- a adresai un ape) Federaţiei
monstrat viabilitatea sa, pre anunţă că în sectorul Ahoa- mânia a participat delegaţia lonelul Nicolae Mandatlie, a-
'T .
şedintele a arătat că In anii da trupele federale conti linuarc de partea foitelor Uniunii Tineretului Comunist ta$cilul militar auro >i naval ai rclatnlor 5 a ' d« vo,l- rc- Im- Foste 22 600 de a- ,.n,te a invăţălorltor. cerin-
lev, studiază fn acest
dintre cele două
dn-l ^ adopte o atitudine
construcţiei socialiste în Ce nuă să dea înapoi în fata biafrcz.v )n loat.1 o» este condusă dc tov Ion Iliescu. României la Varşovia, a ofe
hoslovacia au fost obţinute contraatacului crescînd al zone, aviaţia nigeriana a prim-sccretar al C.C. al U.T.C,. rit o gală de filme de scurt- an la cele 447 de şcoli TUd| conciliantă în vederea
©ari succese in industrie, a- forţelor bialrezc. In retra supus fără discriminare ministru pentru problemele inotraj cu aspecte din viata si din Tra Vmh. In ace- discutării revendicărilor care
gncultiiră, ştiinţă şi cultură. unor continuo ididuri di tineretului pregătirea ostaşilor români. losi timp au losl orga- au dus la declarare» grg-
gere. trupele federale in nizati* cursuri pentru vel (a 9 s e p le m b rie ^ c . Lind*
Ideile socialismului an pătruns cendiază tot ce nu poale fi verse localităţi biafreze. . .. _ r - _ _ formarea si perlectiona- sdy A promis celor 55 000
adine in conştiinţa poporului. transportat Comunicatul neimportante din punct de n ^ f , „ C C „ PDC' ,e;i ‘‘ ‘‘ d '010' dilaclice dc q rc v iş ii m cm hri Iede-
In ordin se subliniază că menţionează, de asemenea, vedere strategic. 'd * 1' ' a 5 ? ' Dc ascmet" a in P *lf» U d e i c i v , lua măsuri pen-
?11. U ^ „ P' c ' . d 1 d li,,ic ,c d l" Pro* mcia Cm aslqurarco d re p tu rilo r lor
„ T ' h 5, o '0 "! M y Tlm lunc^nearo sl va 'acţiona im p olrlvc ori-
Ha amada, membru al P reil- peste .130 de scoli care ,-i,e i încercări de a le In-
d iu lu i si al S ecrclarlatulul an primii anul acesla călca Apelul lui Lindsay re.
I.C . din Japonia aproxim ahv POOu de e- (lo tia i „ „ , i j 0rarea autorităţi-
lovi. Comitetul popula, |nr statului Nerv York tn le-
dc ^Lbcrarc* din distric- q4„ „ ă t „ repercusiunile pre-
11,1 (I*0nr, Nc|u a construit iiinqjrll qrevei asupra celor
La 25 octombrie medicul recent la K.en l’honq pesle , , cV v l si -
canadian Pierre Giondm a c alic 12 scol, procesului educativ in cele
l u , , a • - , _______________ ___ J 900 scoli aier laie do qrevă.
plantare dc mima la un spi
tal din Monlreal Pacientul .......- ...... ..................................................................
Ludger Scnecal, in vîrstâ de T Minishii Iransporlurilor al Franţei şl Anqlici — Jean j
35 de ani. a primit inima Chamant şi Richard Marsh — au dai publicităţii un !
unui donator de 25 de ani, comunicai asupra stadiului pregâlirii construirii in co-
CTUDAD DE MEXICO 25 (Agerpres). — puqthsl polonez. Stumslaw decedat in urma unui acei- mun a unu) lunci sub Canalul Minocii. PuncUiI do vo j
In cadrul finalelor concursului olimpic de caiac-ca- Drac/an Deşi numărat în re denl. După operaţie, dr Pier- dt‘rc exprimai dc cei doi minişlri rcprozlnlă conduzid
noc, desfăşurate la Xochimitco, reprezentanţii Româ priza a 3-o, .Mo/ieo a p ri re Grondin a declarat că Se comună asupra proiectelor prezentate la începutul acos-
niei au avut o comportare remarcabilă, reuşind şă cu mit decizia datorită bo xului necal se simte bine, în clu an *n t'onmnical se arată că „col doi miniştri au
cerească trei medalii r una de aur, una de argint şi una său mai clar si punctelor a- da (aptului ca inainle sule- înregistrai cu satisfacţie proqrcselc irnpotlanle realizate*
dc bronz. cumu/ate in rundul doi, clnd risc dc insuficientă cardiacă pcnlru .sfabilirra condiţiilor Ichnîco şl financiaro ac*
Medalia de aur a revenit echipajului lvan Palzaicain a plasat seni dc croscuri sl globală, si starea sănătăţii coplabile pcnlru rolo două pârli, oi au conslalal. dc
— Serghci Covaliov, învingător in proba de canoe directe cate l-au zdruncinat sale ora inqrijorălnare asemenea, că anumiţi* propuneri urmează să fie imbu- ■
2— 1000 m cu timpul dc 07,r 18 100. pc adversarul său. tn linală, Patru din cci 7 pacienţi ai uă lăţii o j
In finala probei de caiac 4— 1000 ni. echipajul român Mnnco \ o in U lni pe puqdis- profesorului Grondin se altă Comcnhnd continui.)) corauntcdh.ini viavul „l.o Fi-
Anton Calenic — Diraitrle Ivanov — Haralarabic Iva- tul so\ ietic Dun Pozruoh. A l in vi,|ă Cu ultima opereii". «ir®* pr«oi<*aM_ci evperiij s.ol de părere ,ă ince j
nov — Mihai Ţurcaş, s-a clasat pc locul doi, cucerind doilea boxer român prezent numărul Iransplanlărilor e- pi'r<'a «nsliueliei nu va (, mlurUla Escpnli, hrllanici !
medalia dc argint in semifinale. Calislrat Ctt- fecluale in lume se ridic* la consider* la nodul lor că pruieclul va li «'"linii,val ‘
Medalia de bronz a fost cişligatâ dc Viorica Dnmt* luv, a pierdut la puncte, du f.f. pina in 1970. astfel meii lucrările să fio lenuînatc in
Iru, clasală pc locul trei in proba dc caiac 1— 500 m pă un meci echilibrai. la 00 1975-1976
feminin am ericanul Ronnic Uarris.
In acest lei Cu/ov fi-a ad
CtUD AD Di: AILX/CO 25. de M arin V icu l In Gapms. judecai medalia dc bronz.
— (De Ici te inii sul Agerpres, Un nou asalt p irrdut nr li Românul a lost \u d it icnal
Ilie Goga). Olim piada dc la însemnat locul palm . dar F- <lc qarda inversă a adversa
Ciudad de M c m c u , o lim p ia - caterina lencic a cistic/ai In rului său, cate o reuşit să
da recordurilor 5 / a surori- llc rb s ic r un asalt excepţio obţină un inlim a \a n ta f in CURIER • CURIER • CURIER
ze/or, se apropia <lc finis. nal. V ictoria nu era insă dc- l)rima /unicitate a meciului.
Ziua a 12-a, o zi rece cu U ndnă In u ltim ul asnll,
Cutov a alocat apoi cu mult
v in i ,5ub{nc şi nori cenuşii Ileana Drimbă Irebuio să curai, dor nu n mai pulul
de toamnă, a qoml publicul mai obţină o tusa, ceea ce remonta
spic săli yi piscine acoperi a reuşit iacă dc la primele După disputarea meciuri CAMBODGIA — Vedere pa
te „HI Stadia O I\m p icn ,‘ işi încrucişări dc Horelei. O \ ic- lor i)rociramcite In litru l II noramică din Phnom Penh, ca
reface loa/cln dc gală. us- Iurte Inimoasă, incununcilu nl turneului de luple qreco- pitala tării.
teplind lest hHalca dc udin, cu o medalie olimpică de romane, lo fi cei opt repre IN S. IJ. A,
cure va avea loc duminică brom . datorată in special. zentanţi ai la rii noastre au
seara Ziarele publică hi/an- Hculcrinei lencic, care a tras rămas în cursa nenlru me
luri, clasamente şi cnmen- Iară greşeai ă învineţind pe da lii Preşedintele Franţei
Ica/.ă pc pagini ini recii suc huile cele pat 1 ti scrimcre
cesul H năru/ui in inhătnr Fc- Iranccze. Dr ncuilnt va rd- Pe stadionul „Azteca" din
hpe ,,l ib io '( Munoz, cişiiqă- mine asaltul ci cu camiiioa- capitala mexicană, in lata a a sosit în Turcia
torul prim ei medalii <le nur ua huncc/.ă BriggiUe Ga- WO 000 de spectatori, s-a ju ANKARA 25 (Aqerpres) — milioane de oameni suferă de e
a echipei maxicanc. întrece pais, pc care a intrccut-n cat o dramă. Datorita celor Preşedintele Franţei Char
rea pentru m edalii de\ inc cu -I— J Veterana echipei două (ioturi înscrise încă In les de Gaullc, a sosit vineri
din ce in ce mai aprigei in noastre. M ana V icnl, a o b ţi prima repriză de înaintaşul la Ankara Intr-o vizită oficia
acrslc ullim c zile. O lim p icii nui o a untură \ic lo ric . dar central Kamamoto. Japonia la de cinci zile Intr-o corespondentă din cru ri Rapoartele lor s-au In bora/ un program dc comba
romani continua sa lupte destul de im portantă : -1—0 a cucerii medalia dc bronz a De Gaullc este primul $ef New York ziarul vesl-qer- „Frankfurter Rund vit dc urechi surde, pina cin<l tere a sărăciei in America
pentru a sc mculine in p ri la Claudcltc llerbsler Parti turneului olim pic dc lolbal, man F ra n klu rlcr Rundschau” un qrup dc cctă/em am eri Excedentele producţiei de a-
mele locuri y/ ci aduce noi ciparea scrimei româneşti Io spulherind spcran/clc m ili de stat francez In vizită ofi se ocupă dc silualia pa turilor schau" despre situ cani a \ rul să aducă dovezi limente in Am erica ar urma
succese cu lo rilo r noastre. actuala O lim piadă se încheie oanelor de mexicani in lr-u n cială în această ţară. El în sărace din Statele Unite. le cele mai c.onvinqătnare. p o trivit unei legi, sci lic rc-
succes al echipei
lor. Sur
ia cantonam entul mmnn ostiei cu rezultate remarca toarce astfel vizite) efecluată Printre adele ziarul scrie : ml s-a numit „ Citizen Ctusa- narlizulc săracilor. In alt
din sulul olim pic nu Ins! a bile : o medalie dc aur — priza este cu ol îl mai mare, anul trecut la Parjs rle presc- „De mai m ulţi ani sc ştia şi aţia păi urilor sărace dc aqainst P ove rlv” — Cri.- program M m isterul Actricul-
duse ioi alic două medalii, prin lunci Drimbă, o meda cu cil acest succes vine du dintele Turciei, Cevdst Sun- cu loale acestea naţiunea s-a ciadQ cetăţenească im potrl- Iu tii a prevăzut elaborarea
dc dala aceasta d r bronz, lie <lc bronz, un loc palm pă numai <48 dc ore de la ca- nay. înfricoşat clnd ziarele, cu ti din această ţară va sărăciei. unor asa-numite bonuri pen-
cisligote dc echipa lem inină fi un loc sase. fc|lo ric a in lrînq crc |0— 5J, tlu ri mari, aduceau dovezi, Ceea Cc cetăţenii inqrijo- Iru alim ente c.u aju to ru l că
de Horeiă y/ de boxerul Că Titlul olimpic la pmbu te d ife rită de fotbaliştii niponi cinci cilre lc puteau li chite re rinduri. Trebuie să punea rati ai A m ericii au qăsil, a- rora cci nevoiaşi Îşi pot pro
lişi ral Cui ov. mi nină de llorctă u revenit in lata reprezentativei Un- BRAZILIA neqru pc alb. cind pc ecra ană! sărăciei in (ara noas- m inieslc de situ a ţii care sc cura m ărfuri mai ielfine. Cu
F lorctis’cle noastre şi-au echipei U.R.S.S. inv ingălna- qurici. nele lelevizonrclor apăreau ră~. Cind. cum $i cu ce in- ini Unesc in ţările slab dez 'oale acestea in aproxim ativ
disinitat locul Iţe i cu redu re cu 0— 3 in lala forma C om itelui dc ntq a n iia rc al im aqini de necrezut : In A- ă nu a (trăiai nici un puli- voltate. „In Am erica nu moa 300 de circu m scripţii din Sta
tabila echiiră ci Franţei, in- ţiei Unc/anci J O n anunţat cei a lost re M arii latifundiari menea, care se consideră cea iclan In mod precis. re nici un om pe stradă ca tele U nite nim eni nu a p ro fi
trasă medalia de bronz a-
Ir-un meci strins f i specta început cu 11 zile în ur mai boqală Iară din lume Există 10 m ilioane de ca in lărde sub dczvollale. insă tat de excedentele Am erfcli.
culos. de un loarte bun n i mă. turneul dc box care 0 - corelată echipei Suediei, par deţin 81 la sută m ilioane dc oameni sini In- noni care se culcă nem incnli urm ările subalim cnlafici sin! Un comitet al Congresului
vel tehnic întrecută in se Iraqc zilnic la „Arenei M exi- ticipanta la concursul de lom etafi, mor copii din cau eara si care se scoală llă- adesea aceleaşi”, a declarai n apreciat că pentru a rezol
m ifinale la Inse, după un ro" m ii dc „alicionados”, a pentatlon modern. Sancţiu din terenurile za s u b n u triţia , oamenii şuie n im i dimineaţa, care num Fax Pennell. unul din mem va această problemă slnt ne
nea a lost luată la recoman
meci c ria l: 8 —8. cu lor mo ajuns jn i in laz.a sem ifina darea Com isiei medicale a ra dc boli ca urmare a lip sa esc, lnva(ă Hăminzi, al căroi b rii (trupu lu i” . cesare m iliarde de d o la ri. Au
lia U aporiei, campioană o lelor După disputarea n 2bR dc vitam ine şi proteine. )rinz zilnic este lo arlc su Ziarul citează numeroase Statele U nite aceste m ilia r
limpică la J.O. de la Io Imn. de meciuri elim inatorii, in C IO S-a precizat că in agricole La începui m ulţi clătinau mar. S itua ţii inqrijnrătoare exemple de la m ilii sărace ca de ? Fay Dennelt este de pă
si aleclolă dc ratarea unui lupta pentru cele 11 medalii cursul analizelor efectuate din cup neîncrezători, iar I< dn! semnalate in Dahola dc ic de-abia reuşesc să-sl între rere că aceşti bani există. El
loc mai bun, pc carc-l m eri de aur. au mai rămas nu cuncurcnlilor înscrişi la pro RIO DE JANLMRO 25 (A W ashinqlon se declara : „Ni Sud, precum si In Colorado. ţină co p iii si să le procure n dat numai un exemplu: M i
ba de tir. a lost qăsită o
ta dc altlcl, echipa româno mai 22 dc boxeri din cci 312 cantitate mai marc de alcool qorpres). Institutul brazilia)» poale li aşa, nu este ade\'ă New M exico, Arizona. Ar- cele necesare pentru a-i tr i nisterul A g ric u ltu rii a vârsaf
a suportai cu brio asaltul — rcprezcnlînd 70 dc ţări pentru reforma agrară a dat ral, cifrele nu corespund ren kansas, Tenncsee, Alabama. mite la scoală. Sini reprodu finanţelor in anul trecui un
llnretistelor Iranccze. In tr i — care s-nu înscris la a- deciI cea admisă de rec/u- publicităţii o situaţie stdlisli H lă tii” . Insă cind dovezile n> H pe coasta de răsărit a se, de asemenea, declaraţii excedent de 200 m ilioane do
bune. noi am trecut insă ceustu com pelitie. Printre Inmente in sinqclc unui că in care se relevă că 8t la au mai putui li contrazise Statelor Unite. ale unor învă ţă to ri si prolc- lari. A n u l acesta, excedentul
prin mari emoţii. Românce ei sc alia ş/ reprezentantul membru al echipei suedeze. sulă din terenurile braziliene atunci p o liticie n ii au trecu Fiecare al 20-lea american sori care informează despre M inisterului A g ric u ltu rii a
In aceste condiţii, medalia
le conduceau la un moment la rii noastre Ion Mo/iccr, ca de bronz a lost atribuită c- sînt deţinute dc mari latiiun sărăcia in proqramcle lor c esle subalim ontal. Acest lu copii lip s ili, datorită subah- sporit la 220 m ilioane do
dai cu 7— 5, dar scorul de re s a cahlicul pentru lina- diari care reprezintă 12,6 ld lectorate. Astă2 i se iioalc au cru o devenii cunoscut abia m a h ă rii, de cncrqia necesa lari M u lii slnt de părere că
vine ec/al 7— 7 in urmu fn- la cateqonei semigreu, in ehipci clasate pe locul patru sută din numărul proprielari- ?.i dc la liecare tribună elec in 1967 cind medici, senatori ră Irecventării cursurilor. aceste sume ar li putut H fo
irin o cri/o t suferite de Olqa urma victo rie i la puncte ob in concurs — Franţa lor de pâniint. Marile latifun torala : „Trebuie să comba ziarişti si prolesorl au relatat In continuare, ziarul scrie: losite pentru ajutorarea popu
Orban-S/.abo la C a rrctli $> ţinută asupra puternicului dii cuprind intre I 000 şl tem sarăcia in propriile noas- despre o atare stare de lu „La W ashington a fosl ela la ţiei nevoiaşe*.
V____________________ 5 000 ha de teren
REDACŢIA s i ADM INISTRAŢIA Z IA R U LU I: au. Dr. Petro G roir or. 83, iclefoo u is, L8 ev H.l?. TIPARUL | lolreprloderea poItsratlcA Hunedoara-De®*.