Page 93 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 93

Biblioteca  M unicipiul  fj:                                     PROLETARI  DIN  TOATE  TARILE,  UNIfl-VA I
                                                                                                                                                                Consiliul de Stat al Republicii Socialiste  România
                                                    SMA  Dt  LECTU


                                                                                                                                                                                           D E C R E T

                                                                                                                                                                        pentru  convocarea  Marii  Adunări  Naţionale


                                                                                                                                                                              In  temeiul  art.  64,  pct.  1  din  Constituţie,
                                                                                                                                                                              Consiliul  de  Stat  al  Republicii  Socialiste  România
                                                                                                                                                                      d e c r e t e a z ă :
                                                                                                                                                                              Articol  unic.  —  Marea  Adunare  Naţională  se  convoacă  in
                                                                                                                                                                      a  douăsprezecea  sesiune  a  celei  de-a  V-a  legislaturi,  în  ziua  de
                                                                                                                                                                      II  noiembrie  1968,  ora  10.
                                                                                                                                                                                                        Preşedintele  Consiliului  de  Stat,
             ORGAN  AL  COMITETULU          JUDEŢEAN  HUNEDOARA  ĂL  PC R.  Şl  ai  m a K iilife k iitm J —                      Iit f a n  ; PRlWORÎll 1                                                   NICOLAE  CEAUŞESCU


                                                                                                                                                                                                                              Cu  mal  bine  de  o  săptămi-
                                                                                                                                                               Urgentarea  pregă­                                           nă  de  zile  In  urmă  cooperati­
                                                                                                                                                                                                                            vele  agricole  de  pe  raza
                                                                                                                                                                                                                                                    » n-
                   ANUL  XX  NR,  4298                              DUMINICA  27  OCTOMBRIE  1968                         |  A  PAGINI  30  BANI          |                                                                 munelor  llărău  şi  Bretea  Ro­
                                                                                                                                                                                                                            mâna  au  fost  criticate  In  zia­
                                                                                                                                                                                                                            rul  nostru  pentru  ritmul  no-
                                                                                                                                                                                                                            salisfăc.âtor  al  lucrărilor  agri­
                Ptrietttm                                                                                                                                      tirilor  de  Iarnă  în                                       despre  stadiul  însamînţărilo»  m
                                                                                                                                                                                                                             cole.  Interesindu-ne  din  nou
                                                                                                                                                                                                                             recoltărilor  în  cooperativele  a-
                                                                                                                                                                                                                             gruole  respective,  se  constată
                                                                                                                                                               întreprinderi  -                                              (â  in  unele  unităli  s-au  luat
                                                                                                                                                                                                                             măsuri  ce  au  dus  la  impulsio­
                                                                                                                                                                                                                             narea  lucrărilor  de  toamnă  Un
                               Cumularea  tovarăşului                                                                                                                                                                        peratorii  din  Bîrsau  Dîndu-se
                                                                                                                                                                                                                             exemplu  un/.iiiv  ni-l  oferă  coo­
                                                                                                                                                                                                                             dovadă  de  mai  mult  interes
                                                                                                                                                                chezăşia  succeselor                                         şi  iniţiativă,  la  această  unita­
                                                                                                                                                                                                                             te  s-a  reuşit  să  se  siringa  re­
                                                                                                                                                                                                                             colta  de  porumb  de  dc  mai
                                          Nicoiae Ceauşescu                                                                                                                                                                  faţa  cultivată,  iar  pentru  însa-
                                                                                                                                                                                                                             mult  de  98  la  sulă  din  supra­
                                                                                                                                                                                                                             mînlal  ( u  grîu  au  mai  rămas
                                                                                                                                                               viitoare                                                      40  de  hectare.        au
                                                                                                                                                                                                                               Deşi  un  oarecare  salt
                                                                                                                                                                                                                             farul  şi  cooperatorii  din  Hă-
                             im  Plenara  C .C .  al P.C.R.                                                                                                                Ing.  Ş t e f a n   A l m â ş a n                 desc  posibilităţile   existente.
                                                                                                                                                                                                                             rău,  totuşi  realizările  nu  oglin­
                                                                                                                                                                                                                             Insflmilitarea,  pînă  Ieri.  a  nu­
                                                                                                                                                                    secretar  al  Comitetului  judeţean  de  partid  Hunedoaia  mai  60.5  la  sută  din  suprafaţa
                                                                                                                                                                                                                                               griului  si
                                                                                                                                                                                                                             destinată  culturii
                                                                                                                                                                                                                             sirîngerea  recoltei  de  porumb
            Vreau  să  sublimi*.  In  pri­  le  lichidăm  în  anii  socialismu­  pregătire  medie  şl  Inferioară   pă  părerea  mea,  în  medicină,  Se  impun,  totodată,   măsuri                                         de  pe  numai  36  la  sută  din  su­
          mul  rinrl  importanţa  pe  cort*.  r>   lui,  ci  si  acelor  maladii  riravo   —   nu  i-a  ajutat  cum  trebuie   » er( etarea   fundamentală   tre­  pentru  o  mai  bună  informare                           prafaţa  planificată  este  depar­
          arc  dezbaterea  în  cadru)  ple­  care  lac  astăzi  ravaciii  în  lume   pentru  a-sl  îndeplini  datoria   buie  lorialâ  de  om,  de  nevoile   a  medicilor  ru  noutăţile  ştiin­                            te  de  a  se  putea  considera  ca
          narei  Comitetului  Central  al   şi  care  impun  eforturi   mai   Lipsuri  serioase  s-au  manifes­  sănătăţii  poporului.  Cercetarea   ţei  contemporane.  Cred  că  este   Practica  îndelungată  a  producţiei  Industriale  demon   nn  rezultat  satisfăcător.  Nici
          partidului  a  măsurilor  pentru   mari  din  partea  corpului  medi­  tat  şi  in  activitatea  de  îndru­  fundamentală  cred  că  trebuie   necesar  să  ne  gindim  la  orga­  sireazA  cu  prisosinţă  că  garanţia  fermă  a  îndeplinirii   la  C.A.P  Hampoloc  nu  se  sim­
          îmbunătăţirea  ocrotirii  sănâtă-   cal.  Ueferindu-mâ   la  aceasta,   mare  şi  control  a  organelor  .re­  să  pornească  nu  de  la  nevoia   nizarea  unor  centri.*  de  infor­  exemplare  a  [danului  pe  anul  în  curs  si  pregătirea  suc­  te  revirimentul  aşteptat.  Unita­
          lii  poporului  Faptul  < «5  plena­  nu  mă  ((îndese  să  pun  toate   gionale  sanitare  De   acera,   de  a  avea  cit  mai  multe  refe­  mare,  deocamdată  cel  puţin  ju­  ceselor  anului  următor  o  constituie  asigurarea  în  fie­  tea  mai  arc  de  însămîntat  a-
          ra  a  înscris  pe  ordinea  de  zi   lipsurile  pe  scama  medicilor,   consider  pe  deplin  îndreptăţite   rate  sau  comunicări  ştiinţifice,  deţene.  Mu  gîndesc  la  un  Ici   care  întreprindere,  şantier  sau  organizaţie  economică,  a   nroape  80  hectare  si  de  recol­
          <\  a  dezbătut  această  proble­  deşi  primii  care  trebuiau   săi   t rilicite  adresate  aici   stilului   «i  de  la  aceea  dc  a  obţine  cit   de  cătunele  ştiinţifici*  medica­  condiţiilor  optime  pentru  desfăşurarea  normală  a  pro­  tat  porumbul  de  pe  jumătate
          ma  arată  preocuparea  perma­  acţioneze  erau  ei  Fie  se  dato-   dr*  muncă  al  ministerului  şi  al   mai  mari  succese  în  prevenirea   le  unde  medicul  să  poală  găsi   ceselor  de  produclie.  Această  cerinţă  se  impune  cu  un   din  suprafaţa  cultivata.  Udinf-
          nentă  a  partidului  pentru  gă­  resc  sl  conducerii  ministerului,   altor  organe,  sanitare  Şi  cred   Si  combaterea  bolilor  caro  fac.   documentaro  ştiinţifică,  litera­  plus  dc  acuitate  în  perioada  timpului  friguros,  perioadă   nerca  în  urmă  se  datoreşte  în
          si rea  căilor  celor  mai  cores­  precum  şi  tovarăşilor  (are  au   că  ele  vor  face  obiceiul  unei   să  sufere  mii  şi  inii  de   oa­  tură  nouă  de  spor ialilale  şi  un­  co  corespunde  finalizării  eforturilor  dmtr-un  întreg  an   mare  măsura  aportului  nemul-
          punzătoare  rare  să  ducă  ]a  a-   îndrumat  clin  partea  conduc»*­  examinări  aprofundate,   pline   meni.  De  aceea  consider   că   de  sn  se  organizeze  periodic   de  muncă  şi  creării  tuturor  condiţiilor  penlru  reluarea,   lumilor  al  inginerului   Liviu
          pflraren  sănătăţii  < onstruc lori­  ’  rii  de .  partid  şi  (le  stat  acest   de  răspundere  în  conducerea   este  bine  să  trecem  cîl  mai  ra­  zile  do  informare   a  cadrelor   in  anul  următor,  la  nn  nivel  superior  a  ciclului  de  pro­  Cismos  ta  îndrumarea  tehnică
          lor  socialismului,  la  ri'dunren   M'dor  de.  activitate.  Sublinie­  Ministerului  Sănătăţii.  în  toa­  pid  la  îmbunătăţirea  organiză­  medicale.  Aceste  centre  ar  pu­  ducţie                         a  acţiunilor  din  această  cam­
          nivelului  aclivilălii   or(|an»*l'»r   rea  acestor  lipsuri  o  consider   te  organismele  sanitare   din   rii  aclivilălii  de  cercetare  şti­  tea  asigura  trimiterea,  îndeo­  Fenlru  anul  acesta,  problema  pregătirii  producţiei  în   panie.
          sanitaro  din  lara  noastră  A ­  si  ca  pe  o  autocritică  a  Comi­  tara  noastră    inţifica.  In  studiu  sc*  vorbeşte   sebi  la  sale,   a  unor  sinteze   limpul  friguros  capătă  o  Importanţă  sporită,  dala  fiind
          i pasta  se  încadrează  in  sinii   tetului  nostru  Central.   care,   Analizând  starea   actuală  a   do  crearea  unui  institut   cen­  ale  noutăţilor  în  domeniul  şti­  necesitatea  încheierii  anului  1968  în  condiţii  de  înalta
          rle  analize  şi  măsuri  întreprin­  timp  indclunciat,  nu  o  analizat   asistentei  sanitare  este-neccsar   tral  care  să  unească  loale  in­  inţei  medicale  care  să  ţină  cor­  11nulei  economică.        La  insămînţări
          se  dc  Comitetul  nostru  Cen­  sectorul  sanitar,  nu  a  asiqurat   --  si  studiul  prezentat  plena­  stitutele  existente  depinzând  do   pul  nostru  medical  sanitar   la
          tra)  pentru  perfecţionarea  di­  ca  neajunsurile  să  fio  sesizate   rei  face  acest,  lucru  —   să  sta­  Academie   sau  de  Ministerul   curent  cu  lot  ceea  ce  este  mai   Pornind  de  la  însemnătatea  deosebită  a  acestei  pro­
          feritelor  sectoare  ale  activităţii   M  înlăturate  operativ.  Deşi  cu   bilim  măsurile  penlru  lichida­  Sănătăţii.  E  un  lucru  bun.  Poa­  valoros  în  specialităţile  docare   bleme  economice  biroul  Comitetului  judeţean  de  partid   si  recoltări
                                                                                                                                                                    a  socotit  oportun  să  analizeze  în  cc  mod  comitetele  dc
          de  construcţie  socialistă  si  ca­  '  ocazie  sau  alia  s-a  atras  a-   rea  neajunsurilor   constatate,   te  mergem  însă  şi  mai  departe.   se  ocupa  \  a  trebui  să  vedem   direcţie  şi  organizaţiile  de  partid  din  întreprinderi  s-au
          re  relevă  modul  creator  în  ca­  lenlia  asupra  unor  probleme  şi   pentru  ridicarea  nivelului  în­  Eu  aş  propune   să  examinăm   şi  cum  funcţionează  publicaţi­  angajat  In  acţiunea  de  pregătlic  a  producţiei  acestui
          re  Partidul  Comunist   Roman   s  au  emis  anumite  indicaţii,  a-   tregii  aclîvilăti  de  ocrotire  a   problema  înfiinţării  Academiei   ile  medicale  şi  să  facem  ea  ele                                  Impuls
          îşi  îndeplineşte  rolul  de  forţă   (es'ca  nu  au  cunoscut  mate­  sănătăţii.  Este  cunoscut  că  În­  de  Ştiinţe  Medicale  din  Româ­  să-şi  aducă  contribuţia  la   In­  linal  de  an  şi  a  succeselor  din  prima  parte  a  anului
          i onducăloare  a  soyclălii.  rializarea  cuvenită.         treaga  politică  a  partidului  şi   nia.  Acestei  inslilulii  i-am   da   formarea  ştiinţifică  a  cadrelor   viilor.  Prima  constatare  este  aceea  că  la  indicaţia  Co­
            Studiul  prezentat   plenarei   O  altă  lipsă  asupra  căreia   statului  este  îndreptată   spre   şi  o  bază  mai  bună  şi  n  struc­  medicale.   mitetului  judeţean  de  partid,  comitetele  de  direcţie,  or­  anemic
          (ace  o  analiză  aprofundată  otît   aş  don  să  mă  opresc  csle  folo­  bunăstarea  omului,  o  poporu­  tură  organizatorică   corespun­             ganizaţiile  de  partid  din  unităţile  economice  au  înscris
          a  succeselor  realizate  in  do­  sirea  nu  întotdeauna  judicioa­  lui.  ră  satisfacerea  cerinţelor                 Totodată  trebuie  să  trecem    în  centrul  preocupărilor  lor  încă  din  lunile  august  si
          meniul  ocrotirii  sănătăţii   în   să  a  bazei  materiale*  do  carp   cetăţenilor  este  telul  suprem   zătoare  dar  şi  un  conţinut  nou.   şi  la  îmbunătăţirea  sistemului   septembrie,  problemele  tehnice,  economice  şi  organiza­
                                                                                                                    nu  o  simpli»
                                                                                                    Vad  în  aceasta
          anii  construcţiei  socialiste,  cît   dispunem.  Aceasta  pleacă   de   al  partidului  nostru  comunist.              de  pregătire*  periodică  a   ca­  torice  ale  pregătirilor  de  iarnă.                    ,.Există  condiţii  pentru  <a
          şi  a  neajunsurilor  care   mai   la  o  insuficient  de  raţionala   Vorbind  de  bunăstarea  omu­  emblemă,  ci  un  continui   su­  drelor  medicale.  Avem  o  ex­  In  mareo  majoritate  a  întreprinderilor  a  fost  ana­  In  toate  cooperativele  reali­
          dăinuie  în  arest  important  sec­  repartizare  a  mijloacelor   pc   lui.  a  poporului,  pornim  de  !n   perior  al  organizării  viitoare  a   perienţă  bună  în  acest  dome­  lizată  situaţia  existentă  la  fiecare  loc  de  muncă,  s-au   zările  să  fie  mult  maî  bun",
          tor  al  vieţii  sociale.  Totodată,   1 eriloriu,   de  la  concentrarea   premisa  că  o  latură  importan­  activităţii  dc  cercetare  medica­  niu  dc  activitate,  avem  si  ex­  stabilit  pionuli  de  măsuri  cu  sarcini  şi  responsabilităţi   dar  consiliile  (le  conducere  nu
          r-1  schiţează  măsurile  menite  so   lor  în  cîleva  centre.  Aceasta   tă  a  acesteia  este  ocrotirea  să­  lă  în  România  Asta  presupune   perienţa   unor  neajunsuri.  Nu   precise  privind  pregătirea  condiţiilor  de  lucru  pe  lim­  organizează  tn  mod  temeinic
          asicpire  lichidarea   lipsurilor,   Impietează   asupra   dorinţei   nătăţii  De  aceea,  trebuie  să   să  unim  toate  forţele  ştiinţei   peste  10  sau  15  ani  un  medic   pul  iernii  De  asemenea,  s-au  preconizat  măsuri  penlru   Si  cu  întreaga  răspundere  ac­
          îmbunătăţirea  activităţii  s e ­  noastre  de  s  (are  ca  do  asis-   subliniem  răspunderea  maro  ce   medicale  din  România  într-nn   să  treacă  prmtr-un  anumit  curs   sporirea  capacităţilor  de  producţie,  asigurarea  cu  ma­  tivitatea  cooperatorilor"  -   ne
          tare,  a  stării  qcnerale  a  săn<i-   icnla  medicală  să  beneficieze   revine   medinlor.   întregului   singur  for  care  să  se  consacre   do  perfecţionare,  cum  s-a  spus   terii  prime,  materiale,  combustibili  şi  piese  de  schimb,   spunea  lovarăsul  Petru   Altui,
          lătii  poporului.             in  măsură  eqală  populaţia  din   personal  sanitar  —   răspundere   cercetărilor  legate  de  sănăta­  oici.  Să  stabiv'.m  o  perioadă  de   s-au  încheiat  contracte  economice  ferme  cu  furnizorii  şi   secretarul  Comitetului  comunal
                                                                                                                                                                    beneficiarii.  înlr-un  cuvînt  s-a  acţionai  penlru  îndepli­
            Desiqur.  sini  bine  cunoscu­  întreaga  tară  Din  păcate,  nu   de  cinste  de  onoare,  care  in­  tea  omului,  dc  dezvoltarea  să­  11-4.  maximum  5  ani  după  care,   nirea  ritmică  a  planului  de  producţie  încă  din  primele   de  partid  llărău.
          te  stările  existente  in   acest   numai  salcie,  dar  chiar  si  mul­  cumbă  însă  şi  multă  muncă  şt   nătoasă  a  poporului  nostru.  In-   fie. are   medic   să   urmeze   zile  ale  anului  viitor.  Sînt  meritorii  de  subliniat  in  acest   In  cadrul  cooperativelor  a-
          domeniu  in  trecut  in   tara   te  oraşe  au  o  insuficientă  bază   o  înaltă  conştiinţă  Este  de  în­  ireaqa  activitate  de  cercetare,   cursuri  dc  împrospălarc  a  cu­  sens,  preocupările  colectivelor  de  conducere  de  la  U.V.   grieolc  de  pe  raza   comunei
          noastră.  Bolile  lăţeau  ro\aqii   materială  pentru   satisfacerea   ţeles  că  medicii,  personalul  sa­  si  fundamentală  şi  aplicativă,   noştinţelor.  Călan  şi  Vidra  Orâşlic,  care  au  urmărit  cu  atenţie  în­  Bretea  Română  s-a  mişcai  din
          mari  In  rîndul   muncitorilor,   cerinţelor  sanitare.  Din  această   nitar  trebuie  să-şi  canalizeze   să  fie  orientală  în  această  uni­  S-a  vorbit  aici  despro  nece-   făptuirea  prevederilor  stabilite  prin  planurile  de  mă­  punctul  mort  numai  recoltatul
                                        cauză,  pentru  o  bună  parte  a
          ţăranilor  si  al  celorlalte  cnle-   populaţiei  asistenta   medicală   înlreana  activitate,  de  zi  şi  de   că  direcţie.   Este  cunoscut  că   silalca  folosirii  mai  elicacc   a   suri.                 porumbului   La  C A P .  Bretea
          <iorii  dc  oameni  ai  muncii,  in   nu  este  asigurată  la   nivelul   noapte,  apărării  sănătăţii,  pre­  toti  marii  cercetători  au   ră­  staţiunilor   ba Inco-climatice.  Din  controalele  efectuate  de  un  colectiv  al  Comitetu­  Română  lucrarea  se  apropie  do
          limpul  re(|iinului  burghezo-mo-   corespunzător,  la  nivelul  efor­  venirii  si  combaterii  bolilor,  a-   mas  mari  nu  prin  referatele  sau   România  este  o  tară  cu  multe   lui  judeţean  de  partid  rezultă  ca  fapt  îmbucurător  că  în   sfîr.şit,  la  Gintaga  mai  trebuie
          vicresc  Cu  toate  ca  dispuneam                           şiqurării  tuturor  condiţiilor  ca   comunicările  realizate,  ci  prin   posibilităţi  în  acest  domeniu.   marea  parte  a  întreprinderilor  Industriale,  de  construcţii   strînsă  recolta  de  pe  mai  pu­
          Pe  o  şcoală  medicală  bună, . în   turilor  materiale  qcnerale  fă­  poporul  român  sa  fie  un  popor   descoperirile  lor.  Descoperirile   Din  păcate,  Insă,  stalmni   cu   şi  transport  s-a  trecut  la  închiderea  balelor,  revizuirea   ţin  dc  20  de  hectare.  Iar  la
                                        cute  de  stalul  nostru  în  acest
           reriimnl  capitalist,  pentru  tare   domeniu.  Ca  urmare  a  con­  sănătos,  viguros,  în  stare  să-şi   leacurilor  bolilor  i-au  consa­  mijloace  curative  rum  nu   so   instalaţiilor  de  încălzire  şi  alimentare  cu  apă.   Ast­  Vâlcele,  Ruşi  şi  Bretea  Strei
          (piia  fală  dc  sănătatea  oame­  centrării  bazei  materiale  in  a-   îndeplinească  ru  succes  rolul   crat  in  istoria   medicinii   pc   găsesc  multe  in  lume  şi  (are   fel.   la   întreprinderile   miniere   Deva   şi   Bar/a   s-a  făcut  un  salt  simţitor.  Con­
           nilor  nu  constituiţi  o  problemă   mimiic  centre,  costul  asistentei   de  constructor  al  socialismu­  Pastcur.  pc  Babeş,  pe  Canta-   tn  trecut  erau  foarte  apreuale   s-au  crea'  stocurile  de  lemn  de  mină,  boitori,  ciment,   tinuă  sa  existe  o  situaţie  inex­
          dc  prim  ordin,  o  problemă  de   medicale  este  foarte   ridicat,   lui,  să  focă  să  înflorească  con­  cuzino  şi  pe  alîlia  alţi  savanţi   au  intrat  in  anonimat.  Am  fâ-   explozivi  etc.,  rare  asigură  nevoile  producţiei  pe  aproa­  plicabilă  la  recoltatul  cartofilor
           importantă  naţională   s-o  în­  aşa  cum  pe  bună  drcplalc  s-a   tinuu  naţiunea  noastră  socia­  care  au  lucrat  în  acest  d o m e ­  < ut  puţin   penlru  dezvoltarea   pe  8  luni.  La  combinatul  hunedorean  s-au  format  stocuri   (de  pe  mai  mult  de  50  hectare
           treprins  extrem  de  puţin  pen­                          listă  Tn  acest  sens  nn  rol  deo­  niu.  Toti  cei  de  rare  vorbeşte   lor.  am  făcut  puţin  pentru  a  le   corespunzătoare  de  cărbune  cocsificabil  indigen,  con-   nu  s-a  strîns  producţia!  şi  la
           tru  apărarea  sănătăţii  poporu­  arătat  şi  in  dezbaterile  plena­  sebit  do  important  are  îmbu­  istoria  ştiinţei  au  adus  o  con­  pune  fn  valoare  Nu  s-a  acor­  (entrat  de  fior.  fior  vechi  si  dolomită  măruntă  pe  o  pe­  însămînţarea  griului,  unde  din
                                        rei  Aş  dori  să  subliniez  si  cu
           lui  In  anii  construcţiei  socia­  c eea  ce  au  spus  ai( i  numeroşi   nătăţirea  organizării  si  activi­  tribuţie  de  seamă  la  apărarea   dat  destulă  atenlie  ca  de   să   rioadă  echivalentă  ru  30 pină  la  90 de zile.  De asemenea   cele  726   hectare  planifknte
           liste.  pe  măsura  dezvoltării  e­  tovarăşi,  că  şi  în  materie  dc   tăţii  spitalelor  şi  a  celorlalte   sănătăţii  oamenilor.  Acest   ţii   asigure  cetăţenilor  noştri  con­  C C V J  a  făcut  un  serios  progres  In  asigurarea  cu   s-au  realizat,  pînă  ieri   abia
           i onoiniei,  a  ridicării  nivelului   cadre  medicale  asistăm  la  un   nnilăti  sanitare.  întărirea  ordi-   trebuie  să-l  punem  la  baza  ac­  diţii  de  tratament  adecvat   sl   lemn  de  mină  din  răşînoase,  balast  şi  alte  materiale.  336  dc  hectare.  Este  evident
           (icneral  (Ir*  viată,  partidul,  gu­  fenomen  de  concentrare.  Din   noi  $i  disciplinei  în  funcţiona­  tivităţii  viitoarei  noastre  aca­  în  acelaşi  timp  să  atragă  cît   Inlrucît  penlru  perioada  de  Iarnă  unităţile  de  con­  deci  că  aici  nu  s-au  căutat  si
           vernul  au  luat  o  serie  de  mă­  această  rânză,  un  număr  marc   rea  întregii  relele  a  Ministe­  demii  de  şliinte  medicale.  mai  mulţi  străini  In  directive­  strucţii  intră  în  ..boala"  cronică  a  lipsei  de  front  de   nici  nu  au  fost  găsite  încă  so­
           suri  care  si-au  spus  din  plin   de  local»t<uli,  îndeosebi  rurale,   rului  Sănătăţii,  dezvoltarea  gri­  O  altă  problemă  asupra  că­  le  pe  care  le  va  elabora  Co­  lucru  si  materiale,  s-a   prevăzut  din  timp  lichidarea   luţii  pentru  Ieşirea  din  impas.
           luvintul,  asiqurînd  îmbunătă­  sini  prost  dotate  eu  personal   jii  a  solicitudinii  fată  de  bol­  reia  vreau  să  mă  opresc   este   mitetul  Control,  această   pro­  acestei  vechi  anomalii.  Este  apreciabil  faptul  că  toato   Situaţia  esle  cu  totul  de  neîn­
           ţi r r n  simţitoare  a  ocrotirii  să­                    navi.  ridicarea  nivelului  între­  justa  repartizorc   a  cadrelor   blemă  trebuie  să  ocupe  un  loc   unităţile  de  construcţii  şi-au  asigurat  din  vreme  stocuri­  ţeles  dacă  avem  In  vedere  că
           nătăţii  populaţiei  In   studiul   medical.               gii  deserviri  sanitaro  a  cetăţe­  medicale.  O  dală  cu  distribui­  important.           le  de  ciment,  balast,  nisip,  cărămidă,  iar  instalaţiile  <   fiecare  zi  de  întirziere  duce  la
           prezentat  sini  relevate  succe­  La  aceste  lipsuri  mai  gen?-   nilor               rea  judicioasă  a  bazei  materi­                               preparare  a  betoanelor  au  fost  amenaiate  pentru  a  lu­  scăderea  recoltei,  la  diminua­
           sele  obţinute  în  diminuarea  si   rale  aş  adăuqa  şi  unele  mani­  In  dezbaterile  plenarei  s  au   ale,  trebuie  să  luăm   măsuri   Este,  dc  asemenea   necesar                                       rea  posibilităţilor  de  sporire  a
           in  lichidarea  a  numeroase  boli   festări  ncqativc  in   atitudinea   făcut  multe  propuneri  valoroa­  holărîlc  pentru   îmbunătăţirea   să  acordăm  mai  multă  atenlie   cra  intens  şi  pe  timp  friguros.  Pe  şantierele  marii  Ter­  veniturilor  băneşti
                                                                                                                                                                     mocentrale  Deva.  este  prevăzut  un  stadiu  avansai  la  In­
           tare  făceau  adevărate  ravaciii   otică  şi  profesională  a  unor   se.  Ele  vor  ajuta  la  elaborarea   repartizării  cadrelor  medicale.   lărgirii  producerii  de  medica­  cluderea  halelor  şi  asiqurarea  frontului  de  lucru  pentru   Nici  cooperatorii  din  Boşo-
           in  trecut                   medici,  a  unor  membri  ai  per­  soluţiilor  care  să  asigure  înfăp­  Trebuie  sa  facem,   in  primul   mente  în  ţară,  precum  şi  îm­  un  ritm  alert  la  montai  în  lunile  următoare.   _  rod  nu  stau  prea  bine  cu  lu­
            S-a  dezvoltat  baza  materială   sonalului  sanitar.  Airi  s-a  vor­  tuirea  sarcinilor  prevăzute  în   rlnd  ca  dispensarul  comunal   bunătăţirii  calităţii  lor.  Noi  am   Spre  deosebire  de  alţi  ani  si  re  şantierele  de  locuin­  crările  La  această  unitate  au
           a  ri-lclci  dc  asistentă  medn a-   bit  despre  asemenea  manifes­  studiul  prezentat  plenarei,   a   să  devină  nn  puternic  centru   luat  o  seric  de  măsuri,  am  tă­  ţe.  se  semnalează  un  plus  de  preocupare  pentru  îmbu­  mai  rămas  de  însămîntat  peste
                                         tări  Este  adevărat,  ele  nu  ca­
           !vi.  A  crescut  numărul  medici­  racterizează  corpul  nostru  me­  hoiărîrilor  pe  care  Ic  va   a­  de  asistenţă   sanitară  rurală.   cut  investiţii.  Nu  .ştiu  dacă  a   nătăţirea  activităţii  Astfel,  numai  la  T.LC.  Deva  sini   150  dc  hectare  cu  grlu.  Dacă
           lor  şi  al  celorlalte  cadre  sa­                        dopta  Comitetul  Central.   M i­  Fînă  nu  vom  realiza  acest  lu­  fost  bine  că  am  concentrat  In   atacate  pentru  crearea  frontului  de  lucru  pentru  iarnă   in  ultimele  zile  s-a  mers  cu  o
           nitare.  S-a  construit  un   nu­  dical,  dar  nu  sini  ni» i  prea  pu­  nisterul  Sănătăţii,  organele  su­  cru,  asistenta  sanitară  pentru   Bucureşti,  înlr-un  singur  com­  1  109  apartamente,  însistîndu-se  îndeosebi  la  lucrările   viteză  de  30-40  hectare  la  re­
                                         ţine  ea  să  nu  fie  luate  în  sea­
           măr  marc  de  spitale  si  alic  in­  mă.  Anchetele  întreprinse  in­  le  de  specialitate  trebuie   să   masa  ţăranilor  va  fi  greoaie  si   plex,  aproape  toată  producţia.   de  zidărie,  izolaţie  şi  Inrălzâre  care  să  permită  folosirea   coltări.  pregătirea   terenului
           stituţii  sanitare',  mai  cu  scamă   tr-un  şir  de  judeţe  au  eviden­  acţioneze  cu  fermitate  tn   (li­  insuficient  de  eficientă.  Avem   In  .trecut  aveam  multe  labora­  integrală  în  procesul  de  producţie  a  întregului  poten­  se  face  anevoios,  două   trac­
           in  ultimii  7-8  ani.  Cheltuim  o*   ţiat  unele  stări  dc  lucruri  (are   re» lia  lichidării  răininerii   in   posibilitatea  ca  într-o  perioadă   toare  şi  întreprinderi  de   me­  ţial  tehnic  material  şi  uman  de  care  dispun  şantierele   toare  fiind  aproape  în  perma­
           miai  aproape  sase  miliarde  (Ic   mi  fac  deloc  cinste  personalu­  urmă  a  unor  domenii  ale  ocro­  nu  prea  lunga  să  repartizăm   dicamente  şi  în  Bucureşti  şi  în   In  ceea  ce  priveşte  arterele  circulaţiei  rutiere  şi  pe   nentă  defecte.  Ştiind  că  orice
           lei  pentru  ocrotirea  sănătăţii.   lui  medical  şi  rare,  de  la  sine   tirii  sănătăţii  publice.  In  acest   numărul  de  m e d ic i  si  (le  cadre   alte  centre  şi  nu  cu  rezultate   calea  ferată, sector cu o  contribuţie  esenţială  la  pulsul   întîrvîere  se  soldează  cu  pier­
           Skicir.  s-ar  puica  spune  că  tre­  înţeles,  nu  au  ce  căuta  în   scop  trebuie  luate  măsuri  or­  sanitare  medii   si  superioare   proaste.  Cred  că  va  trebui  să   intensiv  al  producţiei,  s-au  materializat  deja  o  sumă  deri  Însemnate  pentru  econo­
           buie şi mai mult. dar dacă  lacom   orinduirea  noaslră   socialista.   ganizatorice  eficiente,  reparli-  care  să  permită  acestor  dispen­  urgentăm  elaborarea   studiu-                                    mia  unităţilor,  este  necesar  ca
           socoteala  cil  reprezintă  accos-   Mă  refer  la  o  anumită  atitu­  z.înd'U-se  forţele  corespunzătoa­  sare  să-si  îndeplinească   aşa                                                                      In  fiecare  C A â \  lucrările  a-
           iii  sumă  din  venitul  naţional,   dine  de  indiferentă,  ca  să  spun   re  în  domeniile  respective.  In                                            (Coflltruiar*  io  pog.  o  J*                           grieole  de  toamnă  să  se  înche­
           din  totalul  cheltuielilor  noas­  numai  atît,  lată  de  bolnavi,  la   următorii  doi  ani,-şi  mai   cu   cum  trebuie  rolul  pc  care  îl  au                                                               ie  în  cel  mai  srurl  timp  posi­
           tre  bugetare  rezultă  că  acor­  faptul  ră  unii  mediei  pretind   seamă  în  următorul  cincinal  să   în  sistemul  nostru  de  asistentă   (Continuare  in  pag.  a  4-a)                                   bil.
           dăm  fonduri  foarte   serioase   plată  din  partea   cetăţenilor   asigurăm  repartizarea  teritori­  sanitaro
           penlru  sănătatea  poporului  C-   penlru  îndeplinirea  obligaţiilor   ală  mai  justă  a  bazei  materi­                                                                                                                       N.  TIRCOB
           ram  Îndreptăţiţi  sa  avem  pre­  lor  profesionale,  ceea  ce  face   ale,  apropierea  asistentei  sani­
           tenţia  că  iotă  de  eforturile  pe   ca  asistenta  medicală  să   nu   tare  cir*  masele*  largi  populare.
           ( ore  sloiul,  poporul  le-ou  fărut   mai  fie  qraluilă  sau  să  fie  gra­  Această  bază  să  Iic  la  îndc-  In  dezbatere
           pentru  dezvoltarea  bazei  mate­  tuită  numai  din  partea  stalu­  mîna  tuturor  membrilor  socie­                            Proiectul  legii  de  organizare
           riale  a  reţelei  sanitare,  inclu­  lui  Din  păcate,   tovarăşi,  a-   tăţii  noastre,  să  fie  folosită  cit
           siv  pentru  asigurarea  dc  « adre.   ( i'Slea  nu  sini  cazuri  izolate.   mai  judicios,  cu  o  eficientă  cit
           s,i  a\<m  rezultate  ceva   moi   Or,  ştoaln  medicală  româneas­  mai  mare.  O  atenţie  deosebită
           bum'.                         că  se  mindreste  cu  tradiţii  no­  trebuie  acordată  de  către   or­
             Siqur,  tovarăşi,  partidul  nos­  bile.  Am  avut  mulţi  medici  va­  prevenirii  şi  combaterii  bolilor  şi  funcţionare  a  consiliilor  populare
           tru.  Comitetul  Central  au  a-   ro  s-au  remarcat  nu   numai   ganele  Ministerului   Sănătăţii
           preoial  şi   apreciază   pozitiv   prin  înaltul  lor  nivo)  ştiinţi­
           munca  v'e  (are  o  depun  mo­  fic,  prin  operele  (are  au  latul   profesionale  şi,  in  colaborare
           dicii,  inlrequl  personal  sani­  re n u m e lf*  medicinii  noastre  pe   cu  celelalte  ministere,  elimină­  ti  largă  autonomie  in  exercitarea  puterii
           tar  clin  tara  noastră  în  înde­  multe  continente,  ci  şi   prin-   rii  surselor  care  le  generează.                                                                       Competenţă  şi  atribuţii  sporite
            plinirea  misiunii  sale  rle-înaltă   tr-o  atitudine,  chiar  în  condi­  Pornind  dc  la  toate   aceste
            răspundere  socială.   Făcîiul  a-   ţiile  vechiului  roqnn.  de  uma­  sarcini,  cred  că  trebuie  să   a­  de  stat  pe  pian  local
            ecastă  apreciere,  nu  putem  ig­  nism,  de  apostolat  dacă  vreţi.   i ordăm  o  mare  atenlie  cerce­                                                                           fn  oraşul  Hoţeg.  co  de  altfel   pas  cu  noile  sarcini,  o  activită­
            nora  nici  ■ nea (unsurile,   unele   Cineva  a  spus  aici  (ă  un  ase­  tării   ştiinţifice   medicale.  Si­                                                                   în  întregul  judeţ,  proiectul  Le­  ţii  organelor   puterii  de  stat.
            foarte  serioase-*,  care  mai  pi*r-   menea  profil  trebuie  să  Le  ca­  gur  noi  avem  rezultate  bune   Proiectul  legii  de  organiza­  atît  de  specificul  local  cît  si   gii  de  orgonizore   şi  funcţio­  —   Vo  rugăm  să  vă  spuneţi
            sistb  în  ae st  domeniu  de  acti­  racteristic  oricărui  medie.  M e­  în  arest  domeniu.  Avem   însă   re  şi  fum tionâi l*  a  (onsiiiilur   de  interesul  general,  cu  res­  superioare,  a  conducătorilor  a­  nare  o  consiliilor   populare  a   punctul  dv.  de  vedere  în  legă­
            vitate.  In  studiul  pe  care  l-am   dicina  este  intr-adevăr  o  pro­  şi  multe  neajunsuri,  dinirc  ca­  populare,  dat  rc(cnt  publicită­   cestor  organe;  conducerea  de   fost  primit  cu  un  deosebit  in­  tură  cu  atribuţiile   consiliilor
            discutat  astăzi  sini   relevate   fesia.  dar  nu  este  o   profesie   re  unele  au  (ost   evidenţiate   ţii  şi  supus  unei  dezbateri  pu­  pectarea  strictă  n   legalităţii,   către  consiliile  populare  a  in­  teres.  In  discuţiile  ce  se  înfi­  populare  orăşeneşti.
            multe  din  aceste   lipsuri  _si   ea  toate  celelalte.  Ea  cere  nu   aici.  Este  vorba  de  pildă,   dc   blice  larqi,  răspunde  necesită­  irnducîndu-se  astfel  în   fapt   dustriei  locale,  a  gospodăriei   ripau  în  faţa  vitrinelor   unde   —   Aş  începe  cu  faptul   că.
                                                                                                                                   principiul  fundamental  al  cen­
            neajunsuri.  Numeroşi  tovarăşi   numai  multă  pricepere,  ei  şi   numărul  prea  mare  de  institute   ţilor  aci unic  si  esle  rczulfalul   tralismului  democratic.  comunale  şi  locative,  a  corner-   erou  ofişote  ziarele  core  ou  pu-   potrivit  prevederilor  proiectului,
            (.are  au  luat  cuvintul,  inclusiv   multă  draqoste  pentru   om,   create  nu  întotdeauna  în  func­  experienţei  acumulate,  pînă  în   Spre  deosebire  de  Legea  nr   lulm  local  ele.  Mai  apreciem   blicot  volorosul  document,  re­  consiliile  populare,  bucuăndu-se
            m e d ic i,  au  relevat  si  alte  la­  multă  omenie,  pasiunea  de  a   ţie  dc  necesităţile  sănătăţii  pu­  prrzont.  de  organele  locale  ale   faptul  că  proiectul  prevede  nu­  veneau  cu  insistenţă   aprecieri   de  o  lorgă  autonomie,  ou  toate
            turi  portative  ale  activităţii  sa­  te  dedica  sănătăţii  semenilor.   blice.  ci  si  de  interesele  per­  puterii  si   administraţiei   de   6  1957,  privind  organizarea  şi   mirea  şi  revocarea  conducăto­  privind  largul  democrotism   al   condiţiile  pentru  a  desloşuro  o
            nitaro.  scolînd  în  evidentă  si   Cei  care  transformă  medicina   sonale  ale  unor  tovarăşi.  Nici   stat       funcţionarea  sfaturilor   popu­  rilor  organelor  de  miliţie   de   noii legi, cloritatea  şi conciziuneo   octivitate   muUilaterolo.  pentru
            mai  mult  iiisl"l<a  criticilor  cu­  exclusiv  inlr-o  sursă  dp  c işlig,   proporţiile  lorii  noastre.   nici   Proiectul  preiizea/â  că  toate   lare.  care  stabilea  un  număr   către  consiliile  populare.  Prin   ei.  ario  largă  de  atribuţii  şi  com­  o  răspunde  tuturor  cerinţelor  pe
                                                                                                                                   limitat  do  sarcini  cu  caracter
            prinse  in  studiul  prezentat  ple­  şi  care  tratează  suferinţei'*  oa­  problemele  care  au  fost  abor­  problemele  economice  si  so­  general,  proiectul  noii   leqi   aceasta  se  realizează  posibili­  petenţe  pe  core  le  conţine.  core  le  ridică   vioto  în  oraşul
            narei.                        menilor  cu  nepăsare  nu  se  ri­  date  si  rezolvate  in  perioada   c ial-culturale  de  interes  local   prevede  largi  atribuţii  consilii­  tatea  analizării  şi  îndrumări   —   Am  studiot  cu  multa  oten-   respectiv.   Deosebit   de   îm-
                                                                                                                                                                 o rg a n e lo r  de  miliţie  de  către
              Merită  să  remarcăm  că  prin­  dică  la  nivelul  tradiţiilor  lumi­  care  a  trecut  nu  justifică   a-   şi  cele  de  interes  republican   lor  populare,  care  au  dreptul   consiliul  popular  in   vederea   ţie  proiectul  Legii  cu  privire  la   portont  este  faptul  că.  in  noile
            cipalul  neajuns  stă  in  faptul   noase  ale  şi olii  medi( ah*   d*n   rcastă  fârimitare  n  potenţialu­  se analizează de  consiliul  popu­  de  a  hotărî  în  toate  proble­  îmbunătăţirii  aclivilălii  de  pa­  activitatea   consiliilor  populare   condiţii,  este  înlăturolo  posibili­
            că  intr-un  şir  de  domenii  foar­  tara  noastră.       lui  de  cercetare  in  domeniul   lar  respec tiv.  < are  face  propu­  mele  de  stat  cu  caracter  lo­  ză  şi  ordine  de  pc  leritoiial   —  ne  spunea  tovoroşul  Nicoiae   tatea   încorsetării,  o  tutelării
            te  important'*  pentru  sănuta-   Unele  neajunsuri  în  activita­  medical.  Aceasta  a  dus  la  dis­  neri  de  rezolvare  către  orga­  cal  Menţionăm  doar  cîleva :   respectiv.  Zamora,  secretarul  Comitetului   mărunte,   loslndu-se  cîmp  larg
            Ica  oamenilor  mum ii  am  ru-   tea  de  apărare  a  sănătăţii  po­  persarea  tortelor  umane  si   a   nele  competente  şi  participa  la   organizarea  pc  lîngă  comitete­  orăşenesc   Haţeg   ol   P.C R .   de  iniţiotivo  organului  locol.
            mas  în  urmă  fată  de  stadiul   porului  se  datoresr  şi  faptului   aparaturii  la  folosirea   neju-   elaborarea  măsurilor  corespun­  le  executive  ale   consiliilor   VIOREL  RÂCEANU   preşedintele   comitetului   exe­  Vreau.  opoî.  so  subliniez  ro­
            dezvoltării  mondiale  Este  nf*.   (»i  Ministerul  Sănătăţii  nu  a   rlirioasă  a  mijloacelor   Multe   zătoare.  Şi.  ca  o  consecinţă  fi­        prim-vicepreşedinte  ol   cutiv   al   consiliului   popular   lul  d'>/''?bit  pe  core-1  vor  oveo
            i esar  sa  subliniem  ac easta  în   asigurat  permanent   îndruma­  teme*  de  cercetare  nu  au  fost   rească,  în  cazul  unei  poziţii di­  populare  de  organe  locale  du   Consiliului  popular   orăşenesc  Am  numoi  cuvinte  de   comisiile  permonente  şi  comisiile
            i arinii  plenarei  pentru  a  inl<-   rea  şi  c o n tro lu l  necesar,  p in ă    legale  de  lupta  pentru  îmbună­  ferite  a  consiliului   popular   specialitate  ale  administraţii*!   provizoriu  al   apreciere  Io  adresa  acestui  do­  leir^-'ure  ale  consiliilor  popu-
            k'qo  că  trebuie  să  luăm  mă­  jos,  la  rotoaua  (le  unilă'.i  sani­  tăţirea  sănătăţii  poporului  L’-   fată  de  organul  central  se  pre­  de  stal  tn  ramurile  sau  dome-   Municipiului  Hunedoaia  cument.  Trebuia  so  oporâ  o  o-
             suri  loarlc  serioase.  Trebuie  să   tari*  nn   *  manifestat  atenţia   nii  tovarăşi  motivează  aceasta,   vede  informarea  Consiliului  de   nide  financiar,  agricol,  comer­  semeneo  lege  pentru  câ  vioţo,
             aeordtim  alentic*  nu  numai  bo­  c u v e n ită   fală  dc  aparatul  de                                                                                                        mersul  nostru  înainte,  perfecţio­  erviu  consemnat  de
                                                                                                                                                                                                                                   DAN  CORIOLAW
             lilor  ni  rare  o  mai  uşor  dc   z<*( i  de  mii  de  ontneni  de  caro   spunînd  că  s-a  făcut  cercetare   Miniştri.  Frin  aceasta  se  asi­  cial.  învălămînt,  sănătate,  cul­  narea  întregului  complex  politic
             luptai  şi  pe  ( are,  do  altlt‘1,  am   dispune  -   pe ste  30 000  medici,   fundamentală  Există,  desigur,   gură  adoptarea  celor  mai  judi­  tură  si  ană;  numirea  şl  re­  ; (Conhm/ar# * Jn; pay  şi  sociol  ol  ţării  ave ou   nevoie
             reuşit  să  le  diminuăm  sau  să  alte  zeci  de  mii  de  Im rălori  eu  o  asemenea  cercetare  dar  du­  cioase  măsuri,  linîndn-se  cont  vocarea.  cu  acordul   forurilor  de  o  orgonizore  mai  bună,   în  (Continuări  in  pag,  o  3*o)
   88   89   90   91   92   93   94   95   96   97   98