Page 93 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 93
Biblioteca M unicipiul fj: PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIfl-VA I
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
SMA Dt LECTU
D E C R E T
pentru convocarea Marii Adunări Naţionale
In temeiul art. 64, pct. 1 din Constituţie,
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România
d e c r e t e a z ă :
Articol unic. — Marea Adunare Naţională se convoacă in
a douăsprezecea sesiune a celei de-a V-a legislaturi, în ziua de
II noiembrie 1968, ora 10.
Preşedintele Consiliului de Stat,
ORGAN AL COMITETULU JUDEŢEAN HUNEDOARA ĂL PC R. Şl ai m a K iilife k iitm J — Iit f a n ; PRlWORÎll 1 NICOLAE CEAUŞESCU
Cu mal bine de o săptămi-
Urgentarea pregă nă de zile In urmă cooperati
vele agricole de pe raza
» n-
ANUL XX NR, 4298 DUMINICA 27 OCTOMBRIE 1968 | A PAGINI 30 BANI | munelor llărău şi Bretea Ro
mâna au fost criticate In zia
rul nostru pentru ritmul no-
salisfăc.âtor al lucrărilor agri
Ptrietttm tirilor de Iarnă în despre stadiul însamînţărilo» m
cole. Interesindu-ne din nou
recoltărilor în cooperativele a-
gruole respective, se constată
întreprinderi - (â in unele unităli s-au luat
măsuri ce au dus la impulsio
narea lucrărilor de toamnă Un
Cumularea tovarăşului peratorii din Bîrsau Dîndu-se
exemplu un/.iiiv ni-l oferă coo
dovadă de mai mult interes
chezăşia succeselor şi iniţiativă, la această unita
te s-a reuşit să se siringa re
colta de porumb de dc mai
Nicoiae Ceauşescu faţa cultivată, iar pentru însa-
mult de 98 la sulă din supra
mînlal ( u grîu au mai rămas
viitoare 40 de hectare. au
Deşi un oarecare salt
farul şi cooperatorii din Hă-
im Plenara C .C . al P.C.R. Ing. Ş t e f a n A l m â ş a n desc posibilităţile existente.
rău, totuşi realizările nu oglin
Insflmilitarea, pînă Ieri. a nu
secretar al Comitetului judeţean de partid Hunedoaia mai 60.5 la sută din suprafaţa
griului si
destinată culturii
sirîngerea recoltei de porumb
Vreau să sublimi*. In pri le lichidăm în anii socialismu pregătire medie şl Inferioară pă părerea mea, în medicină, Se impun, totodată, măsuri de pe numai 36 la sută din su
mul rinrl importanţa pe cort*. r> lui, ci si acelor maladii riravo — nu i-a ajutat cum trebuie » er( etarea fundamentală tre pentru o mai bună informare prafaţa planificată este depar
arc dezbaterea în cadru) ple care lac astăzi ravaciii în lume pentru a-sl îndeplini datoria buie lorialâ de om, de nevoile a medicilor ru noutăţile ştiin te de a se putea considera ca
narei Comitetului Central al şi care impun eforturi mai Lipsuri serioase s-au manifes sănătăţii poporului. Cercetarea ţei contemporane. Cred că este Practica îndelungată a producţiei Industriale demon nn rezultat satisfăcător. Nici
partidului a măsurilor pentru mari din partea corpului medi tat şi in activitatea de îndru fundamentală cred că trebuie necesar să ne gindim la orga sireazA cu prisosinţă că garanţia fermă a îndeplinirii la C.A.P Hampoloc nu se sim
îmbunătăţirea ocrotirii sănâtă- cal. Ueferindu-mâ la aceasta, mare şi control a organelor .re să pornească nu de la nevoia nizarea unor centri.* de infor exemplare a [danului pe anul în curs si pregătirea suc te revirimentul aşteptat. Unita
lii poporului Faptul < «5 plena nu mă ((îndese să pun toate gionale sanitare De acera, de a avea cit mai multe refe mare, deocamdată cel puţin ju ceselor anului următor o constituie asigurarea în fie tea mai arc de însămîntat a-
ra a înscris pe ordinea de zi lipsurile pe scama medicilor, consider pe deplin îndreptăţite rate sau comunicări ştiinţifice, deţene. Mu gîndesc la un Ici care întreprindere, şantier sau organizaţie economică, a nroape 80 hectare si de recol
<\ a dezbătut această proble deşi primii care trebuiau săi t rilicite adresate aici stilului «i de la aceea dc a obţine cit de cătunele ştiinţifici* medica condiţiilor optime pentru desfăşurarea normală a pro tat porumbul de pe jumătate
ma arată preocuparea perma acţioneze erau ei Fie se dato- dr* muncă al ministerului şi al mai mari succese în prevenirea le unde medicul să poală găsi ceselor de produclie. Această cerinţă se impune cu un din suprafaţa cultivata. Udinf-
nentă a partidului pentru gă resc sl conducerii ministerului, altor organe, sanitare Şi cred Si combaterea bolilor caro fac. documentaro ştiinţifică, litera plus dc acuitate în perioada timpului friguros, perioadă nerca în urmă se datoreşte în
si rea căilor celor mai cores precum şi tovarăşilor (are au că ele vor face obiceiul unei să sufere mii şi inii de oa tură nouă de spor ialilale şi un co corespunde finalizării eforturilor dmtr-un întreg an mare măsura aportului nemul-
punzătoare rare să ducă ]a a- îndrumat clin partea conduc»* examinări aprofundate, pline meni. De aceea consider că de sn se organizeze periodic de muncă şi creării tuturor condiţiilor penlru reluarea, lumilor al inginerului Liviu
pflraren sănătăţii < onstruc lori ’ rii de . partid şi (le stat acest de răspundere în conducerea este bine să trecem cîl mai ra zile do informare a cadrelor in anul următor, la nn nivel superior a ciclului de pro Cismos ta îndrumarea tehnică
lor socialismului, la ri'dunren M'dor de. activitate. Sublinie Ministerului Sănătăţii. în toa pid la îmbunătăţirea organiză medicale. Aceste centre ar pu ducţie a acţiunilor din această cam
nivelului aclivilălii or(|an»*l'»r rea acestor lipsuri o consider te organismele sanitare din rii aclivilălii de cercetare şti tea asigura trimiterea, îndeo Fenlru anul acesta, problema pregătirii producţiei în panie.
sanitaro din lara noastră A si ca pe o autocritică a Comi tara noastră inţifica. In studiu sc* vorbeşte sebi la sale, a unor sinteze limpul friguros capătă o Importanţă sporită, dala fiind
i pasta se încadrează in sinii tetului nostru Central. care, Analizând starea actuală a do crearea unui institut cen ale noutăţilor în domeniul şti necesitatea încheierii anului 1968 în condiţii de înalta
rle analize şi măsuri întreprin timp indclunciat, nu o analizat asistentei sanitare este-neccsar tral care să unească loale in inţei medicale care să ţină cor 11nulei economică. La insămînţări
se dc Comitetul nostru Cen sectorul sanitar, nu a asiqurat -- si studiul prezentat plena stitutele existente depinzând do pul nostru medical sanitar la
tra) pentru perfecţionarea di ca neajunsurile să fio sesizate rei face acest, lucru — să sta Academie sau de Ministerul curent cu lot ceea ce este mai Pornind de la însemnătatea deosebită a acestei pro
feritelor sectoare ale activităţii M înlăturate operativ. Deşi cu bilim măsurile penlru lichida Sănătăţii. E un lucru bun. Poa valoros în specialităţile docare bleme economice biroul Comitetului judeţean de partid si recoltări
a socotit oportun să analizeze în cc mod comitetele dc
de construcţie socialistă si ca ' ocazie sau alia s-a atras a- rea neajunsurilor constatate, te mergem însă şi mai departe. se ocupa \ a trebui să vedem direcţie şi organizaţiile de partid din întreprinderi s-au
re relevă modul creator în ca lenlia asupra unor probleme şi pentru ridicarea nivelului în Eu aş propune să examinăm şi cum funcţionează publicaţi angajat In acţiunea de pregătlic a producţiei acestui
re Partidul Comunist Roman s au emis anumite indicaţii, a- tregii aclîvilăti de ocrotire a problema înfiinţării Academiei ile medicale şi să facem ea ele Impuls
îşi îndeplineşte rolul de forţă (es'ca nu au cunoscut mate sănătăţii. Este cunoscut că În de Ştiinţe Medicale din Româ să-şi aducă contribuţia la In linal de an şi a succeselor din prima parte a anului
i onducăloare a soyclălii. rializarea cuvenită. treaga politică a partidului şi nia. Acestei inslilulii i-am da formarea ştiinţifică a cadrelor viilor. Prima constatare este aceea că la indicaţia Co
Studiul prezentat plenarei O altă lipsă asupra căreia statului este îndreptată spre şi o bază mai bună şi n struc medicale. mitetului judeţean de partid, comitetele de direcţie, or anemic
(ace o analiză aprofundată otît aş don să mă opresc csle folo bunăstarea omului, o poporu tură organizatorică corespun ganizaţiile de partid din unităţile economice au înscris
a succeselor realizate in do sirea nu întotdeauna judicioa lui. ră satisfacerea cerinţelor Totodată trebuie să trecem în centrul preocupărilor lor încă din lunile august si
meniul ocrotirii sănătăţii în să a bazei materiale* do carp cetăţenilor este telul suprem zătoare dar şi un conţinut nou. şi la îmbunătăţirea sistemului septembrie, problemele tehnice, economice şi organiza
nu o simpli»
Vad în aceasta
anii construcţiei socialiste, cît dispunem. Aceasta pleacă de al partidului nostru comunist. de pregătire* periodică a ca torice ale pregătirilor de iarnă. ,.Există condiţii pentru <a
şi a neajunsurilor care mai la o insuficient de raţionala Vorbind de bunăstarea omu emblemă, ci un continui su drelor medicale. Avem o ex In mareo majoritate a întreprinderilor a fost ana In toate cooperativele reali
dăinuie în arest important sec repartizare a mijloacelor pc lui. a poporului, pornim de !n perior al organizării viitoare a perienţă bună în acest dome lizată situaţia existentă la fiecare loc de muncă, s-au zările să fie mult maî bun",
tor al vieţii sociale. Totodată, 1 eriloriu, de la concentrarea premisa că o latură importan activităţii dc cercetare medica niu dc activitate, avem si ex stabilit pionuli de măsuri cu sarcini şi responsabilităţi dar consiliile (le conducere nu
r-1 schiţează măsurile menite so lor în cîleva centre. Aceasta tă a acesteia este ocrotirea să lă în România Asta presupune perienţa unor neajunsuri. Nu precise privind pregătirea condiţiilor de lucru pe lim organizează tn mod temeinic
asicpire lichidarea lipsurilor, Impietează asupra dorinţei nătăţii De aceea, trebuie să să unim toate forţele ştiinţei peste 10 sau 15 ani un medic pul iernii De asemenea, s-au preconizat măsuri penlru Si cu întreaga răspundere ac
îmbunătăţirea activităţii s e noastre de s (are ca do asis- subliniem răspunderea maro ce medicale din România într-nn să treacă prmtr-un anumit curs sporirea capacităţilor de producţie, asigurarea cu ma tivitatea cooperatorilor" - ne
tare, a stării qcnerale a săn<i- icnla medicală să beneficieze revine medinlor. întregului singur for care să se consacre do perfecţionare, cum s-a spus terii prime, materiale, combustibili şi piese de schimb, spunea lovarăsul Petru Altui,
lătii poporului. in măsură eqală populaţia din personal sanitar — răspundere cercetărilor legate de sănăta oici. Să stabiv'.m o perioadă de s-au încheiat contracte economice ferme cu furnizorii şi secretarul Comitetului comunal
beneficiarii. înlr-un cuvînt s-a acţionai penlru îndepli
Desiqur. sini bine cunoscu întreaga tară Din păcate, nu de cinste de onoare, care in tea omului, dc dezvoltarea să 11-4. maximum 5 ani după care, nirea ritmică a planului de producţie încă din primele de partid llărău.
te stările existente in acest numai salcie, dar chiar si mul cumbă însă şi multă muncă şt nătoasă a poporului nostru. In- fie. are medic să urmeze zile ale anului viitor. Sînt meritorii de subliniat in acest In cadrul cooperativelor a-
domeniu in trecut in tara te oraşe au o insuficientă bază o înaltă conştiinţă Este de în ireaqa activitate de cercetare, cursuri dc împrospălarc a cu sens, preocupările colectivelor de conducere de la U.V. grieolc de pe raza comunei
noastră. Bolile lăţeau ro\aqii materială pentru satisfacerea ţeles că medicii, personalul sa si fundamentală şi aplicativă, noştinţelor. Călan şi Vidra Orâşlic, care au urmărit cu atenţie în Bretea Română s-a mişcai din
mari In rîndul muncitorilor, cerinţelor sanitare. Din această nitar trebuie să-şi canalizeze să fie orientală în această uni S-a vorbit aici despro nece- făptuirea prevederilor stabilite prin planurile de mă punctul mort numai recoltatul
cauză, pentru o bună parte a
ţăranilor si al celorlalte cnle- populaţiei asistenta medicală înlreana activitate, de zi şi de că direcţie. Este cunoscut că silalca folosirii mai elicacc a suri. porumbului La C A P . Bretea
<iorii dc oameni ai muncii, in nu este asigurată la nivelul noapte, apărării sănătăţii, pre toti marii cercetători au ră staţiunilor ba Inco-climatice. Din controalele efectuate de un colectiv al Comitetu Română lucrarea se apropie do
limpul re(|iinului burghezo-mo- corespunzător, la nivelul efor venirii si combaterii bolilor, a- mas mari nu prin referatele sau România este o tară cu multe lui judeţean de partid rezultă ca fapt îmbucurător că în sfîr.şit, la Gintaga mai trebuie
vicresc Cu toate ca dispuneam şiqurării tuturor condiţiilor ca comunicările realizate, ci prin posibilităţi în acest domeniu. marea parte a întreprinderilor Industriale, de construcţii strînsă recolta de pe mai pu
Pe o şcoală medicală bună, . în turilor materiale qcnerale fă poporul român sa fie un popor descoperirile lor. Descoperirile Din păcate, Insă, stalmni cu şi transport s-a trecut la închiderea balelor, revizuirea ţin dc 20 de hectare. Iar la
cute de stalul nostru în acest
reriimnl capitalist, pentru tare domeniu. Ca urmare a con sănătos, viguros, în stare să-şi leacurilor bolilor i-au consa mijloace curative rum nu so instalaţiilor de încălzire şi alimentare cu apă. Ast Vâlcele, Ruşi şi Bretea Strei
(piia fală dc sănătatea oame centrării bazei materiale in a- îndeplinească ru succes rolul crat in istoria medicinii pc găsesc multe in lume şi (are fel. la întreprinderile miniere Deva şi Bar/a s-a făcut un salt simţitor. Con
nilor nu constituiţi o problemă mimiic centre, costul asistentei de constructor al socialismu Pastcur. pc Babeş, pe Canta- tn trecut erau foarte apreuale s-au crea' stocurile de lemn de mină, boitori, ciment, tinuă sa existe o situaţie inex
dc prim ordin, o problemă de medicale este foarte ridicat, lui, să focă să înflorească con cuzino şi pe alîlia alţi savanţi au intrat in anonimat. Am fâ- explozivi etc., rare asigură nevoile producţiei pe aproa plicabilă la recoltatul cartofilor
importantă naţională s-o în aşa cum pe bună drcplalc s-a tinuu naţiunea noastră socia care au lucrat în acest d o m e < ut puţin penlru dezvoltarea pe 8 luni. La combinatul hunedorean s-au format stocuri (de pe mai mult de 50 hectare
treprins extrem de puţin pen listă Tn acest sens nn rol deo niu. Toti cei de rare vorbeşte lor. am făcut puţin pentru a le corespunzătoare de cărbune cocsificabil indigen, con- nu s-a strîns producţia! şi la
tru apărarea sănătăţii poporu arătat şi in dezbaterile plena sebit do important are îmbu istoria ştiinţei au adus o con pune fn valoare Nu s-a acor (entrat de fior. fior vechi si dolomită măruntă pe o pe însămînţarea griului, unde din
rei Aş dori să subliniez si cu
lui In anii construcţiei socia c eea ce au spus ai( i numeroşi nătăţirea organizării si activi tribuţie de seamă la apărarea dat destulă atenlie ca de să rioadă echivalentă ru 30 pină la 90 de zile. De asemenea cele 726 hectare planifknte
liste. pe măsura dezvoltării e tovarăşi, că şi în materie dc tăţii spitalelor şi a celorlalte sănătăţii oamenilor. Acest ţii asigure cetăţenilor noştri con C C V J a făcut un serios progres In asigurarea cu s-au realizat, pînă ieri abia
i onoiniei, a ridicării nivelului cadre medicale asistăm la un nnilăti sanitare. întărirea ordi- trebuie să-l punem la baza ac diţii de tratament adecvat sl lemn de mină din răşînoase, balast şi alte materiale. 336 dc hectare. Este evident
(icneral (Ir* viată, partidul, gu fenomen de concentrare. Din noi $i disciplinei în funcţiona tivităţii viitoarei noastre aca în acelaşi timp să atragă cît Inlrucît penlru perioada de Iarnă unităţile de con deci că aici nu s-au căutat si
vernul au luat o serie de mă această rânză, un număr marc rea întregii relele a Ministe demii de şliinte medicale. mai mulţi străini In directive strucţii intră în ..boala" cronică a lipsei de front de nici nu au fost găsite încă so
suri care si-au spus din plin de local»t<uli, îndeosebi rurale, rului Sănătăţii, dezvoltarea gri O altă problemă asupra că le pe care le va elabora Co lucru si materiale, s-a prevăzut din timp lichidarea luţii pentru Ieşirea din impas.
luvintul, asiqurînd îmbunătă sini prost dotate eu personal jii a solicitudinii fată de bol reia vreau să mă opresc este mitetul Control, această pro acestei vechi anomalii. Este apreciabil faptul că toato Situaţia esle cu totul de neîn
ţi r r n simţitoare a ocrotirii să navi. ridicarea nivelului între justa repartizorc a cadrelor blemă trebuie să ocupe un loc unităţile de construcţii şi-au asigurat din vreme stocuri ţeles dacă avem In vedere că
nătăţii populaţiei In studiul medical. gii deserviri sanitaro a cetăţe medicale. O dală cu distribui important. le de ciment, balast, nisip, cărămidă, iar instalaţiile < fiecare zi de întirziere duce la
prezentat sini relevate succe La aceste lipsuri mai gen?- nilor rea judicioasă a bazei materi preparare a betoanelor au fost amenaiate pentru a lu scăderea recoltei, la diminua
sele obţinute în diminuarea si rale aş adăuqa şi unele mani In dezbaterile plenarei s au ale, trebuie să luăm măsuri Este, dc asemenea necesar rea posibilităţilor de sporire a
in lichidarea a numeroase boli festări ncqativc in atitudinea făcut multe propuneri valoroa holărîlc pentru îmbunătăţirea să acordăm mai multă atenlie cra intens şi pe timp friguros. Pe şantierele marii Ter veniturilor băneşti
mocentrale Deva. este prevăzut un stadiu avansai la In
tare făceau adevărate ravaciii otică şi profesională a unor se. Ele vor ajuta la elaborarea repartizării cadrelor medicale. lărgirii producerii de medica cluderea halelor şi asiqurarea frontului de lucru pentru Nici cooperatorii din Boşo-
in trecut medici, a unor membri ai per soluţiilor care să asigure înfăp Trebuie sa facem, in primul mente în ţară, precum şi îm un ritm alert la montai în lunile următoare. _ rod nu stau prea bine cu lu
S-a dezvoltat baza materială sonalului sanitar. Airi s-a vor tuirea sarcinilor prevăzute în rlnd ca dispensarul comunal bunătăţirii calităţii lor. Noi am Spre deosebire de alţi ani si re şantierele de locuin crările La această unitate au
a ri-lclci dc asistentă medn a- bit despre asemenea manifes studiul prezentat plenarei, a să devină nn puternic centru luat o seric de măsuri, am tă ţe. se semnalează un plus de preocupare pentru îmbu mai rămas de însămîntat peste
tări Este adevărat, ele nu ca
!vi. A crescut numărul medici racterizează corpul nostru me hoiărîrilor pe care Ic va a de asistenţă sanitară rurală. cut investiţii. Nu .ştiu dacă a nătăţirea activităţii Astfel, numai la T.LC. Deva sini 150 dc hectare cu grlu. Dacă
lor şi al celorlalte cadre sa dopta Comitetul Central. M i Fînă nu vom realiza acest lu fost bine că am concentrat In atacate pentru crearea frontului de lucru pentru iarnă in ultimele zile s-a mers cu o
nitare. S-a construit un nu dical, dar nu sini ni» i prea pu nisterul Sănătăţii, organele su cru, asistenta sanitară pentru Bucureşti, înlr-un singur com 1 109 apartamente, însistîndu-se îndeosebi la lucrările viteză de 30-40 hectare la re
ţine ea să nu fie luate în sea
măr marc de spitale si alic in mă. Anchetele întreprinse in le de specialitate trebuie să masa ţăranilor va fi greoaie si plex, aproape toată producţia. de zidărie, izolaţie şi Inrălzâre care să permită folosirea coltări. pregătirea terenului
stituţii sanitare', mai cu scamă tr-un şir de judeţe au eviden acţioneze cu fermitate tn (li insuficient de eficientă. Avem In .trecut aveam multe labora integrală în procesul de producţie a întregului poten se face anevoios, două trac
in ultimii 7-8 ani. Cheltuim o* ţiat unele stări dc lucruri (are re» lia lichidării răininerii in posibilitatea ca într-o perioadă toare şi întreprinderi de me ţial tehnic material şi uman de care dispun şantierele toare fiind aproape în perma
miai aproape sase miliarde (Ic mi fac deloc cinste personalu urmă a unor domenii ale ocro nu prea lunga să repartizăm dicamente şi în Bucureşti şi în In ceea ce priveşte arterele circulaţiei rutiere şi pe nentă defecte. Ştiind că orice
lei pentru ocrotirea sănătăţii. lui medical şi rare, de la sine tirii sănătăţii publice. In acest numărul de m e d ic i si (le cadre alte centre şi nu cu rezultate calea ferată, sector cu o contribuţie esenţială la pulsul întîrvîere se soldează cu pier
Skicir. s-ar puica spune că tre înţeles, nu au ce căuta în scop trebuie luate măsuri or sanitare medii si superioare proaste. Cred că va trebui să intensiv al producţiei, s-au materializat deja o sumă deri Însemnate pentru econo
buie şi mai mult. dar dacă lacom orinduirea noaslră socialista. ganizatorice eficiente, reparli- care să permită acestor dispen urgentăm elaborarea studiu- mia unităţilor, este necesar ca
socoteala cil reprezintă accos- Mă refer la o anumită atitu z.înd'U-se forţele corespunzătoa sare să-si îndeplinească aşa In fiecare C A â \ lucrările a-
iii sumă din venitul naţional, dine de indiferentă, ca să spun re în domeniile respective. In (Coflltruiar* io pog. o J* grieole de toamnă să se înche
din totalul cheltuielilor noas numai atît, lată de bolnavi, la următorii doi ani,-şi mai cu cum trebuie rolul pc care îl au ie în cel mai srurl timp posi
tre bugetare rezultă că acor faptul ră unii mediei pretind seamă în următorul cincinal să în sistemul nostru de asistentă (Continuare in pag. a 4-a) bil.
dăm fonduri foarte serioase plată din partea cetăţenilor asigurăm repartizarea teritori sanitaro
penlru sănătatea poporului C- penlru îndeplinirea obligaţiilor ală mai justă a bazei materi N. TIRCOB
ram Îndreptăţiţi sa avem pre lor profesionale, ceea ce face ale, apropierea asistentei sani
tenţia că iotă de eforturile pe ca asistenta medicală să nu tare cir* masele* largi populare.
( ore sloiul, poporul le-ou fărut mai fie qraluilă sau să fie gra Această bază să Iic la îndc- In dezbatere
pentru dezvoltarea bazei mate tuită numai din partea stalu mîna tuturor membrilor socie Proiectul legii de organizare
riale a reţelei sanitare, inclu lui Din păcate, tovarăşi, a- tăţii noastre, să fie folosită cit
siv pentru asigurarea dc « adre. ( i'Slea nu sini cazuri izolate. mai judicios, cu o eficientă cit
s,i a\<m rezultate ceva moi Or, ştoaln medicală româneas mai mare. O atenţie deosebită
bum'. că se mindreste cu tradiţii no trebuie acordată de către or
Siqur, tovarăşi, partidul nos bile. Am avut mulţi medici va prevenirii şi combaterii bolilor şi funcţionare a consiliilor populare
tru. Comitetul Central au a- ro s-au remarcat nu numai ganele Ministerului Sănătăţii
preoial şi apreciază pozitiv prin înaltul lor nivo) ştiinţi
munca v'e (are o depun mo fic, prin operele (are au latul profesionale şi, in colaborare
dicii, inlrequl personal sani re n u m e lf* medicinii noastre pe cu celelalte ministere, elimină ti largă autonomie in exercitarea puterii
tar clin tara noastră în înde multe continente, ci şi prin- rii surselor care le generează. Competenţă şi atribuţii sporite
plinirea misiunii sale rle-înaltă tr-o atitudine, chiar în condi Pornind dc la toate aceste
răspundere socială. Făcîiul a- ţiile vechiului roqnn. de uma sarcini, cred că trebuie să a de stat pe pian local
ecastă apreciere, nu putem ig nism, de apostolat dacă vreţi. i ordăm o mare atenlie cerce fn oraşul Hoţeg. co de altfel pas cu noile sarcini, o activită
nora nici ■ nea (unsurile, unele Cineva a spus aici (ă un ase tării ştiinţifice medicale. Si în întregul judeţ, proiectul Le ţii organelor puterii de stat.
foarte serioase-*, care mai pi*r- menea profil trebuie să Le ca gur noi avem rezultate bune Proiectul legii de organiza atît de specificul local cît si gii de orgonizore şi funcţio — Vo rugăm să vă spuneţi
sistb în ae st domeniu de acti racteristic oricărui medie. M e în arest domeniu. Avem însă re şi fum tionâi l* a (onsiiiilur de interesul general, cu res superioare, a conducătorilor a nare o consiliilor populare a punctul dv. de vedere în legă
vitate. In studiul pe care l-am dicina este intr-adevăr o pro şi multe neajunsuri, dinirc ca populare, dat rc(cnt publicită cestor organe; conducerea de fost primit cu un deosebit in tură cu atribuţiile consiliilor
discutat astăzi sini relevate fesia. dar nu este o profesie re unele au (ost evidenţiate ţii şi supus unei dezbateri pu pectarea strictă n legalităţii, către consiliile populare a in teres. In discuţiile ce se înfi populare orăşeneşti.
multe din aceste lipsuri _si ea toate celelalte. Ea cere nu aici. Este vorba de pildă, dc blice larqi, răspunde necesită irnducîndu-se astfel în fapt dustriei locale, a gospodăriei ripau în faţa vitrinelor unde — Aş începe cu faptul că.
principiul fundamental al cen
neajunsuri. Numeroşi tovarăşi numai multă pricepere, ei şi numărul prea mare de institute ţilor aci unic si esle rczulfalul tralismului democratic. comunale şi locative, a corner- erou ofişote ziarele core ou pu- potrivit prevederilor proiectului,
(.are au luat cuvintul, inclusiv multă draqoste pentru om, create nu întotdeauna în func experienţei acumulate, pînă în Spre deosebire de Legea nr lulm local ele. Mai apreciem blicot volorosul document, re consiliile populare, bucuăndu-se
m e d ic i, au relevat si alte la multă omenie, pasiunea de a ţie dc necesităţile sănătăţii pu prrzont. de organele locale ale faptul că proiectul prevede nu veneau cu insistenţă aprecieri de o lorgă autonomie, ou toate
turi portative ale activităţii sa te dedica sănătăţii semenilor. blice. ci si de interesele per puterii si administraţiei de 6 1957, privind organizarea şi mirea şi revocarea conducăto privind largul democrotism al condiţiile pentru a desloşuro o
nitaro. scolînd în evidentă si Cei care transformă medicina sonale ale unor tovarăşi. Nici stat funcţionarea sfaturilor popu rilor organelor de miliţie de noii legi, cloritatea şi conciziuneo octivitate muUilaterolo. pentru
mai mult iiisl"l<a criticilor cu exclusiv inlr-o sursă dp c işlig, proporţiile lorii noastre. nici Proiectul preiizea/â că toate lare. care stabilea un număr către consiliile populare. Prin ei. ario largă de atribuţii şi com o răspunde tuturor cerinţelor pe
limitat do sarcini cu caracter
prinse in studiul prezentat ple şi care tratează suferinţei'* oa problemele care au fost abor problemele economice si so general, proiectul noii leqi aceasta se realizează posibili petenţe pe core le conţine. core le ridică vioto în oraşul
narei. menilor cu nepăsare nu se ri date si rezolvate in perioada c ial-culturale de interes local prevede largi atribuţii consilii tatea analizării şi îndrumări — Am studiot cu multa oten- respectiv. Deosebit de îm-
o rg a n e lo r de miliţie de către
Merită să remarcăm că prin dică la nivelul tradiţiilor lumi care a trecut nu justifică a- şi cele de interes republican lor populare, care au dreptul consiliul popular in vederea ţie proiectul Legii cu privire la portont este faptul că. in noile
cipalul neajuns stă in faptul noase ale şi olii medi( ah* d*n rcastă fârimitare n potenţialu se analizează de consiliul popu de a hotărî în toate proble îmbunătăţirii aclivilălii de pa activitatea consiliilor populare condiţii, este înlăturolo posibili
că intr-un şir de domenii foar tara noastră. lui de cercetare in domeniul lar respec tiv. < are face propu mele de stat cu caracter lo ză şi ordine de pc leritoiial — ne spunea tovoroşul Nicoiae tatea încorsetării, o tutelării
te important'* pentru sănuta- Unele neajunsuri în activita medical. Aceasta a dus la dis neri de rezolvare către orga cal Menţionăm doar cîleva : respectiv. Zamora, secretarul Comitetului mărunte, loslndu-se cîmp larg
Ica oamenilor mum ii am ru- tea de apărare a sănătăţii po persarea tortelor umane si a nele competente şi participa la organizarea pc lîngă comitete orăşenesc Haţeg ol P.C R . de iniţiotivo organului locol.
mas în urmă fată de stadiul porului se datoresr şi faptului aparaturii la folosirea neju- elaborarea măsurilor corespun le executive ale consiliilor VIOREL RÂCEANU preşedintele comitetului exe Vreau. opoî. so subliniez ro
dezvoltării mondiale Este nf*. (»i Ministerul Sănătăţii nu a rlirioasă a mijloacelor Multe zătoare. Şi. ca o consecinţă fi prim-vicepreşedinte ol cutiv al consiliului popular lul d'>/''?bit pe core-1 vor oveo
i esar sa subliniem ac easta în asigurat permanent îndruma teme* de cercetare nu au fost rească, în cazul unei poziţii di populare de organe locale du Consiliului popular orăşenesc Am numoi cuvinte de comisiile permonente şi comisiile
i arinii plenarei pentru a inl<- rea şi c o n tro lu l necesar, p in ă legale de lupta pentru îmbună ferite a consiliului popular specialitate ale administraţii*! provizoriu al apreciere Io adresa acestui do leir^-'ure ale consiliilor popu-
k'qo că trebuie să luăm mă jos, la rotoaua (le unilă'.i sani tăţirea sănătăţii poporului L’- fată de organul central se pre de stal tn ramurile sau dome- Municipiului Hunedoaia cument. Trebuia so oporâ o o-
suri loarlc serioase. Trebuie să tari* nn * manifestat atenţia nii tovarăşi motivează aceasta, vede informarea Consiliului de nide financiar, agricol, comer semeneo lege pentru câ vioţo,
aeordtim alentic* nu numai bo c u v e n ită fală dc aparatul de mersul nostru înainte, perfecţio erviu consemnat de
DAN CORIOLAW
lilor ni rare o mai uşor dc z<*( i de mii de ontneni de caro spunînd că s-a făcut cercetare Miniştri. Frin aceasta se asi cial. învălămînt, sănătate, cul narea întregului complex politic
luptai şi pe ( are, do altlt‘1, am dispune - pe ste 30 000 medici, fundamentală Există, desigur, gură adoptarea celor mai judi tură si ană; numirea şl re ; (Conhm/ar# * Jn; pay şi sociol ol ţării ave ou nevoie
reuşit să le diminuăm sau să alte zeci de mii de Im rălori eu o asemenea cercetare dar du cioase măsuri, linîndn-se cont vocarea. cu acordul forurilor de o orgonizore mai bună, în (Continuări in pag, o 3*o)