Page 94 - Drumul_socialismului_1968_10

W /// /TJCt UT

Biblioteca special ista iui

PA6N 31 De data aceasta ne adre­
lucrătorii
£ Tot pentru
săm In mod deosebit specia­ din domeniul energetic, E. VERIFICĂRI" de Gh. Plţules-
cu.
liştilor din Industrie, pentru Pictrăneanu a scris „AGEN­ Lucrarea tratează despre
ISTORIA corc recomandăm cîteva lu­ DA ELECTRICIANULUI", un­ caracteristicile autovehicule­
de sînt prezentate, sub tor-
crări oferite de Editura Teh­
nică. mă dc tabele, scheme, dia­ lor TV, motoarele cu caro
slnt ele echipate, cotele de
Q „STABILIREA DEFECTE­ grame. monograme datele ne­ fabricaţie, reglajele şl uzarea
ORAŞULUI LOR IN INSTALAŢIILE E­ cesare rezolvării rapide a principalelor piese la motoa­
LECTRICE DE JOASA TEN­
problemelor curente de pro­
rele SR211 şl M 207, datele
» L U M l l T I O A X - SIUNE", apărută în „Colecţia iectare, execuţie şl exploata­ tehnice şl Indicaţiile privitoa­
electricianului", Indică proce­
re a Instalaţiilor electrice di*
re la demontarea cutiilor de
HAŢEG / K deele de micşorare a duratei diverse categorii (instalaţii viteze, ambreajelor, transml-
localizării şi remedierii de­
de forţă, stalit şi posturi de
sidor. direcţiei, sistemului dc
fectelor, în vederea asigură­
rii continuităţii în alimenta­ transformare, linii electrice, frînare etc., recomandările
instalaţii de protecţie contra
privind exploatarea şl întreţi­
rea cu energic electrică a electrocutării, instalaţii de nerea autovehiculelor TV'.
şase ori pe săplămlnă, iar so­
ca|ll — rubine, Iar profesorii
Bicicletă Ştiai! ci... — inele cu turcoaze. lia numai de trei ori In schimb consumatorilor industriali ai paratrăznete, maşini şl apa­
Ion Pop Reteganu, tn supărarea îi trece mai repede oraşului. Sînt prezentate a- rate electrocasnicc ctc-b © Şl pentru Inginerii si
lucrarea sa „Din Tara extraordinară CINDVA, In Japonia, sprlncc- bărbatului decît femeii. naratajul si metodele de lo­ © Pentru personalul teh­ tehnicienii care lucrează In
Haţegului" scria : „Fru­ calizare şi de Identificare a nic din întreprinderile a u to , turnătorii s-a editat o carte
mos e Ardealul fără mă- | Inventatorul francez Pier- IN CORPUL omului există o nele groase erau conslderalc VATICANUL arc cel mal defectelor în instalaţiile elec­ precum şl celor care au în importantă i „Precizia dimen­
sură, dar In el mal fru­ re Montreal a născocii o bi­ nn element principal In fru­ inulti abonaţi la telefon din trice de alimentare, utiliza­ dntafie aceste autovehicule, sională şi netezimea supra-
mos este tocmai acest cicletă care merge fără ci­ cantitate destul de mare de museţea femeii Sofii geloşi Isi lume. La 1.000 dc locuitor! re­ re, comandă. proiecţie şi recomandăm cartea „AUTO­ Ielelor pieselor turnate* de
fosfor. Din oceasta s-ar putea
colt- care din vechi si clist. Acest nou mijloc de confecţiona 2.200 dc bete dc obligau soliile să-şi smulgă vin 3.000 de numere. La Vati­ semnalizare. VEHICULE TV. REGLAJE Şl S Buzilă.
plnă astăzi se cheamă iransporl are toate pârlite n- chibrit. sau să-şi radă sprînccnclc. can se înregistrează zilnic
aşa: Tara Haţegului, ea neî biciclete obişnuite — CEL M AI înalt flux marin se 20 000 de convorbiri telefonice.
întruneşte în sine tot ce două roti. qbldon, lanţ. so­ CEL M AI remarcabil ecou Cea mai
Ardealul are mai bun si1 nerie. Ea circulă insă (ară rroduce în golful Fundy si­ IN FIECARE an Ia 25 febru­ U M O R « U M O R
tnal frumos/ Tara Haţe­ ciclist O problemă deosebii din lume se formează lingă tuat între Canada şi Statele
gului se ponte numi cu de qrea pentru Inventator a lacul de munte Killnrney din Unite. El atinge 18,5 m. arie, tinerele daneze au posi­ îngustă stradă
drept cuvîrvt un Ardeal fost asigurarea stabilităţii a- Irlonda. Un strigăt sau un cu- bilitatea să ceară mina unui C LIE N TU L: O corfe, vă rog. gu ri Işi anga/au o lată care
In miniatură", eeslci biciclete. El a recurs v'mt poale fl repetat acolo (le LA LOS ANCELES s-a pus bărbat. In caz de rcluz, bărbo­ In Italia a fost orqanizat un L ib ra ru l: D n n li ce\'a mai u ­ locuia la ei. Aceasta le spăla,
iul respectiv este obligat să-i
In cen tru l T ă rii H aţe­ la un complicat sistem elec­ 100 de ori în vlnzare o periuţă de dinu cumpere solicitantei 12 perechi concurs neobişnuit pentru a şor ? le gătea, le derelica...
gu lu i se găseşte oraşul tronic care, eu ajutorul li­ CEI. M AI înalt cîntăret de care clnlă. Ea este destinată de mănuşi fine de piele. stabili tn care oraş din Italia C lien tu l: Nu arc nici o im ­ Am Infelcs; servitoarea se
Haţeg, a cărui Istorie I nul dispozitiv, se orientează copiilor cărora nn le placi* se află cea mai Îngustă stradă. portantă, stnt cu maşina chcamu acum bunică.
poate II urm ărită pe ba­ ziua după Soare, iar noap­ operă din lume este finlande­ să-şi spele dinţii Atunci clnd FIECARE funt (1 funt - 400,5 Condiţia principală era ca doi tV ☆
za docum entelor ince- tea după Steaua Polară, in zul Marti Talvel, bas la Sca­ păruita este ţinută corect şi q) din bombardierul american îndrăgostiţi, locuind de o par­ DO/ RARRATl grav ră n iţi zac IN V A T Ă T O R U L : Ce ne dă
pînd cu secolul al X ll- î ol u t acesta, bicicleta est** la din Milano. El măsoară vine în coniac! cu dinţii, ea te şi de cealaltă a străzii, să In spita l In pa turi vecine. oaia ?
lea, sau chiar cu mult menţinută automat în ace­ 2,15 m începe să cînte. Dc îndală ce ,,B-H5' costă 56H dolari, iar se poală săruta direct de la — Cc ai pă lit ? — întreabă E levul : Ună.
mai Înainte de această eaşi poziţie, incit axa verti­ IN BRAZILIA fiecare profe­ i se schimbă pozilia, melodia rretul unui funt de aur este fereastra apartamentului res­ unul. în vă ţă to ru l : Şi cc se /ace*
dală. A rhe ologii conside­ cală este permanent perpen­ sie îşi are piatra sa preţioasă. încetează. dc 500 dolari ? pectiv. In final î$i disputau în* — , Am refuzat să-i cumpăr din lină ?
ră că după opunerea V i­ diculară pe suprafaţa Pă- Astfel, farmaciştii poartă topa­ t îi el a tea două oraşe — Spole- so lie i mele maşină. Dar dum ­ E le v u l: Nu ştiu.
plei Tralana (după 271 minlulul. ze, medicii — smaralde, avo- O ANCHETA efectuată de o DUPÂ ce au studiat 050 de to si Piave. O comisie specia­ neata ? în vă ţă to ru l : Haina la din cc
— Eu i-am cumpărat soliei
en.)r H alequl a )osl societate medicală americană schelete dmtr-nn cimitir din lă a stabilit că cea mai în­ mele maşină. . este tăcută ?
punctul princip al al [m u ­ în statul Oregon şi la 1‘niver-’ sudul Ungariei, cel mai marc gustă stradă din Italia (şi poa­ E le v u l: D intr-o haină veche
lu lu i, care fiin d aşezat silatea din Columbia a dovedit cimitir din Europa Centrală, te chiar din lume) este strada oîr n lu i tala, domnule învăţător.
In cen tru l T ă rii Haţegu­ că bărbatul este mai irascibil oamenii de sliintă au ajuns la Bocciodone din Piave. Lungi­ UN BĂIEŢEL întreabă :
lu i a m enfinut legătura decît femeia şi se supără mai concluzia că cu o mie dc ani mea el este de 20 de metri — Ce este o servitoare ?
Sl cu sudul la rii. Din a ­ î { 4 repede decît soţia sa Soţul ame­ In urmă vîrsla medie a omu­ iar lăţimea In locul cel mai — Pe vrem uri, oam enii ca­
nul 1247 datează o d i­ rican se supără in medie de lui era de 28-30 de ani ? îngust — de 52,3 cm. re nu voiau să muncească sin­
plomă a regelui maghiar f Ai*. «K&a
Reia al IV -lea, In care .'u iu itilî
se spune că Tara H aţe­
gu lu i (Terra Harszok) era m m : Ai'. •* I M Consultativ al experţilor în hi­ monist Leninist (Komsomol] Gheorghe Strolciu, militant de
’jH o 27 octombrie. S-a născut,
locuită de rom ani (olahl. în 1855, cunoscutul savant rus drologie. Se împlinesc 45 de ani de seamă al mişcării muncitoreşti
olaci) si aparlme (a d m i-l i i «v «sfiuraHn I. V. Miriurin (m. 1P35). © 29 octombrie. S-au năs­ la proclamarea Republicii Tur­ din România (n. 1870).
n islra tlv) de Tara Rnrm-I In 1024, R.S.S Turkmcna şi cut In 1880, pictorul romăn cia — sărbătoare naţională. In Australia, în 1020, a fost
tu l Severinu/ttl. Din o-* iii V&ESM R.S.S. Uzbecă au intrai in com­ Jean Al. Steriarli (m. 1956]; în A fost creată, acum 105 ani, creat Partidul Comunist.
naliza atentă a diplom ei, J ■ U V . ponenta U.R.S.S. Crucea Roşie Internaţională. Q 31 octombrie. Izbucneşte,
m m ]H82 scriitorul (rancez Jcan
rezultă că Tara H o fcq u -l In Pakistan se sărbătoreşte Giraudoux (m 1044] La Geneva începe Reuniu- In 1784, marea răscoală a ţăra­
Iul (Haţegul) liin d un t i- 1 •wS „Ziua revoluţiei". nilor Iobagi din Transilvania,
nuî însemnat, nu a fost I La Paris se deschide Tîrgul condusă do lloria, Cloşca şi
■ .
donat de rege cavaleri. | ^ . iiVf r Internaţional alimentar, care Crişan.
M i
lor ioan iti, ci regele $/-nJ va dura plnă la 4 noiembrie In 1828 (acum 140 de ani), a
rezervat-o slesi, m h gm m a.c. La arest tirg participă şi murit medicul Constantin Ca­
In secolele X II sl tara noastră. racas. unul din (ondatoril spi­
X III, Tara H aţegului era UR.S.S. - © 28 octombrie. S-n născut, lţl~* talului Filantropia din Bucu­
m
com itat de sine stătător Mausoleul Cur- tn 1/174. savantul roman acad. reşti (n. 1778).
(D istriclus Olahalis), rar Omur din Samar- dr C. I Parhom Erou al Mun­ Se împlinesc 20 de ani dc Ia
Haţegul, cetate regală sl hand. cii Socialiste. A încetat din A încetat din viată, în 1880, nra Comitetului G.A.T T. pen­ inaugurarea liniei ferate Bum-
reşedinţa şelului adm i­ •vy • viată. în 195), pictorul Lucian publicistul si scriitorul demo- tru agricultură bcşti-Llvezenl.
nistra tiv şl m ilita r a co­ ryr'ŢT m; Grigorcscu (n. 1804]. erat-revolulionar rus N. G. © 30 octombrie. S-au năs­ In Italia este „Ziua lăiânl*
m itatului şi a scau­ In Cehoslovacia, în 191H, a Cernişevski (n 1828). cut : în IH5M, scriitorul Duilin niil\ proclamată anul trecut,
nului de judecata al W m ssm '* fost creată agenţia de presiî In IM67 a hiat fiinţă la Bu­ Zamdrer.cu (in 1022); zooloh- In memoria ţăranilor dijmaşi
cnezilor români. Is to rio ­ ■ M * - CTK. zău liceul „D. P. Haşdeu*. n imanul Agricola Cardaş (m. ucîşi de politie tn cursul cioc­
grafia noastră m arxistă La Madrid îşi începe lucru­ fn U R S S a fost (reală, în 1055) nirilor din 1949, tn provincia .. Şi acum cred câ în sfiişit,
arată pe bază de auten­
iii ■ rile Reuniunea Comitetului 191!’., Uniunea Tineretului Co- In 1928 a încetat din viată Cat anzarn. sa mă audă !!
tice documente Istorice, Desen de DAN BALAMURA
că Instdplnirca re g a lită ­
ţii maghiare si a feuda­ ■ iA;Jr ■ 'Vi IVVV • V' ' .
lilo r din ju ru l ei asupra ^ w ■ v
T ransilvan ie i In sec. X II- \ j M n u a ir tc â s a y a ;'j.r*■ tti ,
X III, a losl urmată dc ■ l’H ft T o a m ma prm cămări
încercarea unei n o i o r- wW? < cocoş 1 ifiilfi li a
ganlzărl a acesteia din &.\ A*_V< yj i v
lip ic io s ; 2) G c n e r a iu r dc. . faină 1
O n i Z O N T A L : 1) Rvwln î n ă c r i ­
punct de vedere sncial- iP t • / £ 1 (■ tă a a r d e iu lu i g ras — O g os p o d in a — Pună pe d im e n s iu n i mol m a ri
economlc sl social-poli- m 1 \ * A < * t-i vV Pinâ nu de mult nu se pu­ n e p r ic e p u tă fă c u tă dc ,.p o v r s lc " • — fr itre b a rc ăi) N api Iu r o s t i —
tic. Documentele vrem ii y/ jTj '! tea şti dinainte ce va ieşi din- F r u c t dc to a m n ă d in c a ic su l ’ adu M a rin e s c ii — O i re c,7 toare
arată că tn această pe- j m i vi1 ' *V<' tr-un ou — găină sau cocoş ? 2 3 k 56 7 3 9 10 11 12 poale p re p a ra d u le c a lă şl c o m p u i ceva m al m ică ; •*) Nepot... rin
fo a rte ctclm n se — Cri.ia g o s p o d a ­
rloadă Tara Blrsei, Frtgfl-f - ^ {M i Acum se poate afla aceasta / . r u lu i. cu g in d u l la tCIp ; .1) Paclu-i vită ! - s u rs e dc >t pro ci/.ion arc
j i c n i m ,c Uf) n iuic, mamn.'i : â) Lc-
raşulul, H a ţe gu lui, Seve- jj înainte, cu ajutorul unui tabel p r im i t p r in poştă — T e r c i (IC roşii ; v ilu ru ... in g.il ! — C o - is ilm ic baza
rin ulu i. O aşului. Mara-jj întocmit de tînărnl om de 1 _ m ■i) N u m a i fr u m o s nu rs ic — M a r a ­ in d u s tr ie i <-.:Miicc a lim e n t a r e (pU :
m ureşului, care fncon/u-| sliintă O Budnikov din Lenin­ mă — P u tă n u m a i pc l u m a i n i c : (i) U s tu r o i — Im U rd c ă m im o n ... s ă r­
' “T
rau Transilvania, sini I grad El a stabilit corelaţia 2 W â fi) C ln d il Ştie in plvnu.â tiosporll- m ă lu ţe lo r I — Oraş tn S o m alia ;
na fşl la pc Ju m ă ta te g r ija ie r n ii ;
7i Le r i n d n leşie g -ispodina pe po ­
vechi autonom ii rom â- 1 dintre rezistenta electrică a c») A lfa .şi O m ega — Şuncă In s to rc liţe p lin e cu dc tonte — O baie c ă ­
neşll prem ergătoare d/.s-l Proverbe şi maxime latine ouălor şi proprietăţile albuşu­ 3 n a tu r a lă ; 7) P ro d u s la e ifli — lă re ţu l să p ric e a p ă r id u l ; fn A p u ­
f;tc/e/or şl com itatelor I lui şi gălbenuşului, care de­ L o c u ito r d in A ra b ia (pop ) ; A) Do ca li — C ai'Arul p r m na i c u r i :
pc Som eş — F r u c tu l col
m a l. .
organizate de reQn//fafea 1 termină în ultimă analiză sexul 4 7-' liA tut ; A) A lif ie — Pc tin e — N u ­ ll) ŞVn'a Ini M a n e . y„en! ră z b o iu lu i —
... d r a u r. m u lt r ă u im ă d r A rg o-
maghiară. In s titu ţiile leu- 1 rqnorantla non est arqiimentum (Ignoranta nu este un ar­ puilor. 1 Uş me fe m in in : 10) Fru c te . d in tr e n n u 'i : Ui) H un n ih -te n . mal m uli.
gument). Budnikov a studiat peste o care unele s o lu ri se pot p ds ira (le jum .'iuue — Ne n p ra \ l u.-nea»ă
dale aduse de triatul fe -i 5 p e n tr u ia rn ă — Y 'irfu t I a a rd e i — cu h ip ic . ouă. păsări şi n llc le —
yV mie de ouă înainte de a face (Ji m G u s t ; 11) Veche m ă s u ră răm asă A i1.t‘ 'm c r ;d ia n : II) C r in In d r u m
ouălor şl sexul puilor ieşiţi 6
udai m aghiar s-au supra
Dictls facla respondoant (Vorbelor să le corespundă fap­ legătura dintre proprietăţile .c e le b ră — Vişine... îm h tila ie : V’ ) v p r r rasă q il) — Km — Se ti ic urcă
Ti
pun peste vechile auro tele) — omul este apreciat după (aptele, nu după vorbele sale. »}« D ep o z ite dc « ta lflc m itc şi s t a l a c t i ­ i i ră/.hoi ; tg) r.isia de b ucate —
te (sing) — G u s iu l d u le e tii dc c i­
nom ll autohtone româ i r din ele. Corelaţia s-a dovedit 7 m reşe negre. Sui'.să de a p m v i / u m a re a g o s p o d i­
n e lo r cu produşi* de
g ră d in .'irir
neştl, sau au tră it a lă ­ Hooio sum — humanl nihil a roe allenum puto (Sînt om alît de complexă, îneît pentru S
şi nimic din ce-l omenesc nu mi-e străin) — omul este supus întocmirea tabelelor a fost ne­ V E R T I C A L : T o a m n a o poţ! M lftC E A SO' O \t(»V
tu ri de acestea. T e rito rii­ şi binelui şi răului. voie să sc recurgă la matema­ S ■i face... dc s tr u g u r i ! — D ulce si R ia d
le cucerite 1n T ransil­ ☆ tica superioară, să se alcătu­
vania şt păm tnturlle u ­ Omnla mea mecum porto i Fot cc-tni aparţine port cu mi­ iască un algoritm şi să se uti­ 9 1 i Âritmogrif literar
ne) — calităţile şi defectele omului sînt ca umbra Iui «— 11 lizeze o maşină electronică de
zurpate obştilor au de­ *7 7
însoţesc pretutindeni. calcul.
venit In mare parte pro­ In afară de marea sa valoa­ 10 - P tin în lo c u ire a c ifr e lo r , pe nnui. iar pc in/ontal. 1,7 luer
prietatea regelui şl a Vlvare militare este (A trăi înseamnă a lupta] — viata re­ re ştiinţifică, lucrarea Iul O r. : ’ ‘ v e r tic a la A - B (tn o r d in e a n u m e ­ iiiii <
feu dalilo r m aghiari. prezintă o luptă continuă. Budnikov are şl o aplicare 11 văr r e lo r i, 2. 3. 4. 2. ş...) se va a fla D03U MIHOC
Deva
In cea de-a doua ju ­ ☆ practică — ea permite să se n u m e le u n u l c u n o s c u t s e r iilo r ro-
Mala herba cilo crcclt (Iarba rea creşte repede) — un lu­ mărească de oproopc două ori 12
mătate a secolului al ă
cru rău se învaţă mai uşor decît unul bun. capacitatea utilă a Incubatoa­
X rV -lea, Tara Haţegului, relor, A
io t mal era încă district iTUoJT f f? 5 6 8 2 / 4 13 tO 6 tif '? 17p l
sau com itat, tar Haţegul,
ţ? 1 15 4 1J 4 14 2 4 4 15 10 5 \eV)\1
cetate regată, unde îşi O
Atero5deroza este* In pre­ principală spre care trebuie să
avea reşedinţa castela­ 3 W 16 3 Z 1 10\
zent o boală „la modă”. A ­ ne îndreptăm atenţia şl aceas­
nul — reprezentantul re­ proape toată lumea ştie cile ta prin reglementarea modulul 15 12 11 4 1 2 16T 1
gelui. tn numele căruia ceva de „scleroză" si conse- ATEROSCLEROZA de viaţă, evitînd surmenajul,
» inlele ei Dar de fapt ce es­ V? 13 4 14 2 2 18 * 10 f3_ 1
prezida şedinţele jude­ sedentarismul şi supraalimen- &
0
te aterosclero2 a ? taţia. Alimentaţia va avea un 6 f3 8 9 12 '$ 5 12 15 £ |7,
cătoreşti. V erdictele a­ Se pare că ea exista şl pe conţinut sărac In qrâsiml, e- Li.
cestor şed/nfe fudecăto- vremea Iul Hipocrate în anii vitîndu-se alimentele bogate l" f0, 4 19 13 4 6 4 13 12 5. 12 U I
reştl de d ile rile nuanţe 400-300 Ier., este semnalată în colesterol : carnea şl peş­ i_
apoi de numeroşi cercetători 2 Uf 13 w 4 16 S 16 8 m
erau pronunţate tlnlnd u- tele gras, Icrele, gălbenuşul
din sec. XVI-XVIf, însă ca evoluţie lentă şî continuă du­ precădere însă pe arterele mari ficienţe coronariene" dată du­ de ou. creierul, ficatul, rini­ 8~ 15 j 2 ?j 10 12 13 6
sc seama de legile sl boală separată a fost delimi­ rează aproximativ 15-20 ani şi mijlocii. Clinic manifestări­
l < Ceea ce s-a observat şi este pă cum am spus de îngustarea chii, grăsimile animale (unt, 17 5 8 4 13 10 â\\f? 2 T 2\! % 4
tată în anul 1904. Denumirea
O obiceiurile strămoşeşti de ateroscloroza vine de la foarte important, este faptul că le ei sînt foarte variate, în arterelor coronare care irigă frişră, smîntînâ|, precum si
funcţie de localizarea mai o-
inima şi care clinic se poate
z ale rom ânilor. Acest fapt ruvîntul grecesc „atheros" adi­ acest proces de depunere es­ manifesta în principal sub for­ brînzeturile grase. Ca grăsimi s 11 8 2 2 11 3 2 2 6 8 4 ~13 4
o
se vor folosi uleiurile veqeta-
UJ Isloric, de ordin juridic. că terci, cocă, simbolizind gră­ te discontinuu, cu perioade în ma anqinei pectorale sau a in­ le (de porumb, floarea-soare- 11 8 15 Ut L 5 10 r 10 6 0 îl 20 2 10 11
care se observă net o tendin­
Ilustrează o dată în plus
/
o existenta şl m ajoritatea simile care se depun sub for­ ţă de revenire către normal farctului miocradic. lul, dovleac). O mare Impor­ 7 12 ? 12 2 V* 1 4 n 19 4 rj 10 14 4
mă de conglomerate pc pere­
tanţă în prevenirea ateroscle­
Angfna pectorală se caracte­
U J elem entului autohton ro­ tele intern al arterei. care denotă că ateroscleroza rizează prin durere cu locali­ rozei se acordă greutăţii cor­ // 16 12 14 10 ?
«J Inainle se crerieo că atrro- este reversibilă, deci sînt toa­ J Ir '11 12 4 |
mânesc In Transilvania, j zare prccardlacă sub forniâ dc porale ideale. Pe lingă o ali­
sclcrozn este un proces (are te şansele ca prin tratament apăsare sau strînqere care mentaţie raţională se recoman­ P I 13 10 f 10 4 7 !3 16 4 2 9 j •7]Tl
a s din cadrul populaţiei ce însoleşle tn mod inevitabil bă- să se obţină rezultate bune. mcrqe către braţul sfînq sau dă zilnic pentru evitarea se­
Statistica mondială arată că
a trăia pe aceste meleaguri irîneteo şi că ar fi un aspect aproximativ 33 la sută din băr­ gît şi apare după eforturi, I- dentarismului mişcări active B
(romani, maghiari, saşi. al modificărilor generale de nervări, traume psihice, mese sub formă do gimnastică me­
îmbălrînire. Această interpre­ baţii între 35 şi 50 ani şi 80 copioase şi cedează la 5-10 mi­ dicală, plimbări şi cel puţin
âc secul clcl. tare este cu totul greşită Sînt la sută peste această vîrstă, ar nute după repaus. o dală pe săptămlnă excursii
D Pe la D irş llu l secolu­ oameni în vîrstă care nu au suferi in grade diferite de ate- Pe acest fond de insuficien­ în aer liber pentru reconfor- UcriiiîifM'â CBR*şiin(cle
roscleroză. Din aceştia insă a-
i*» lu i al X lV -le a şi înce­ nici un semn de atcroscleroză. bio la 15 la sută se manifestă tă coronariană manifestată larea sistemului nervos. Aces­
în acelaşi timp însă constatăm
3 putul secolului al XV* din ce în ce mai frecvent pre­ clinic în cursul vieţii. prin angină pectorală, poate tor măsuri de ordin tqieno-die- I. C a m psto p n m f l virp.?.A c o s m ic ă ? a) 22.3fin l t m /9 ; li) l i i;;n
bolnavul nu se
apare dacă
tetic se va adăuga la cei pro-
Z lea, co m iln lu l T ă rii H a­ zenta ei la oameni tineri în Ştim deci sigur care este tratează, infarctul miocardic dispuşi să Iacă ateroscleroză k m . s ; cj 33.3)0 k m s ; 2) C ine n d c r in il p o tu ru p r im a o ară p rin
ţegului a încetat de a plină capacitate de muncă- cauza imediată a producerii care se produce din cauza în- şi nn tratament medicamentos c ip iu l s im p lu pc b a /a c ă ru ia slut lansate ra che tele ? a) L a v o is ic i :
aterosclerozei. Care sînt însă
i mal exista din punct Cauza Imediata care provoa­ cauzele care provoacă această funriăril complete a unei ar­ adecvat b) N rv v u m ; ci P a m -a I. 3. Cine a d es c o p e rit e fe c tiv fort;» eloc
ir o n ic ă ? r t ) L o i c n r / : b) R eq u crc] : c) H c r t2. 4) C in e a lA c iu p r im ii
d e te r m in a r e
n
x p r o x im a tlv A
v ite z e i l u m i n i i ? a)
de vedere adm inist ra- că apariţia aterosclemzei este depunere de grăsimi? Răspun­ tere care hrăneşte o parte a Dacă totuşi nu s a putut sur­ b) P B<ingucr : c) T h . .îoung. 5. C ine a d e s c o p e rit Ol.-if R oe m e r
Po lu l
Sud ?
creşterea cantităţii do grăsimi inimii. prinde la vreme stadiul inci­
tiv, contopindu-se pro­ sul la această întrebare este a) N o t d e n s k jo ld : b) A in u n d s c n : c) S h a c k le to n . 6. C ine a desen
(colesterol) peste normal (1.80 pient al aterosclerozei. partida p e rit O ce a n ul P a c ific ? h) H n lb o » ; b) P iz a rre : c) C o r le / ; 7
babil In com itatul H une­ m gr%) în sînge si depune­ loarle complex şi întrece po­ Pe drept cuvînt creşterea nu este pierdută. Se pot lua C ine a d es c o p e rit A u s ir n lia ? ai 1. C oo c k : b) S e b asilnn el Cano :
doarei. Haţegul liin d rea lui pe pereţii arteriali A- sibilităţile acestui articol. Cert vansată. Mal frecvent atero- vertiginoasă a cazurilor de anumite măsuri eficiente de O Abel T a stn a n . fl. C ine a d e s c o p e r it a d e v ă ra te le p r in c ip ii ale
îmbolnăvire si deces produse
sclerov.a se manifestă la nive­
este însă că la dereglarea mc-
pomeni/ In documente ( osi fapt este probat de frec­ labolizării grăsimilor şi la de­ lul inimii, creierului şi picioa­ de ateroscleroză. prin deter­ tratament adecvate stadiului •«11101 şi ale d in a m ic ii ? o) P ita gura ; b) G a llle o C a lllc l ; c) A rh :-
mede.
venta toarte mare a cazurilor bolii, caro să ducă la oprirea
ca un sim plu oraş {npid). punerea lor pe pereţii arte­ relor. minările ei în special la nive­
de nteroscleroză în statele ca­ lul inimii, a făcut din aceasta evoluţiei şl chiar la reqresare
Tot din această perioadă, re consumă multă grăsime riali participă foarte mulţi Localizarea cardiacă este o „boală modernă", o boală a în rarte a bolii.
hiperten­
mai precis din 1404, a­ (Anglia. S.U.A., Noua Zeelanriă, (actori. Obezitatea diabetul za­ cea mai importantă prin frec­ sec. XX., cu alît mai mult cu Pentru reuşita acestor mă­ talică umedă, sau udată rc
siunea arterială
venta şi gravitatea ei. Proce­
pare şi numele oraşului Australia) si lipsa ei aproape harat, hipoîunctia glandei ti­ sul de ateroscleroza prin în­ cit ea îşi face simţită prezen­ suri este însă nevoie de o per­ Vopsea penfry cent de ploaie.
completă la popoarele asiati­ manentă colaborare între me­ Noul tip de vopsea este
la le i cu cel de astăzi roide şi ovarelor, alimentaţia gustarea arterelor care aduc ta în forme destul de grave la
ce (Japonia, Vietnam, China) oamenii din ce In ce mai tineri dic si pacient şi în acelaşi anlicorozlvă, suportă apa,
— Haţeg, dc unde şi în­ care se alimentează mai mult bogată în grăsimi (unt, smîn- "Xiqen şi substanţe nutritive si în aparenţă sănătoşi Din timp de un nivel de cunoştin­ fiind ca însăşi diluată cu a
tregul tinut, Tara Haţe­ cu orez şi peşte. tînă, untură, grăsimi de pasă­ la muşchiul inimii creează un Icricire, ateroscleroza apare în ţe sanitare suficient de ridi­ suprafeţe umede pă |în felul acesta nu mai
re).
suprasolicitările sistemu­
dezechilibru intre nevoie şi a-
gului. Pentru ca ateroscleroza să lui nervos, fumatul excesiv, porl, dezechilibru care se ar- urma unor factori susceptibili cat, scop pentru care s-au este nevoie de alt dizol­
se manifeste rlinir, este nevo­ sedentarismul şi în sfîrşit ere­ cenlueav.ă la efort, clnd inima de a fi corectaţi, cu alte cu­ scris aceste articole, şi sperăm Societatea T evls S.A. din vant). „Sapto" are şl ulle
Pro?. DAVID LADÎSI.AU ie ca dimensiunea arterei sn ditatea. primeşlc o cantitate rle sînge vinte ateroscleroza poale fi cu un oarecare rezultat. Vilvorde (Belgia) a pus la calităţi : este inodoră, nein
AUGUSTJN JUSTIN se reducă prin depunere do Ateroscleroza este o boală mult mai mică decît are n e v o ­ evitată EMIL GOIA punct o nonă vopsea denu­ (lamahjlă. se usucă alît (le
grăsimi cu 75 la sută din ca­ generală care se localizează pe ie. Această stare de lucruri Prevenirea otcrosclerozei tre­ specialist interne mită „Sapto". care poale (i tepede înrif într-o sinqură
librul ei, reducere cate într-o întreg teritoriul arterial cu duce Ia apariţia a.şa-zisci „insu­ buie' să constituie problema — cardiologie aplicată pc o suprafaţă me­ zl se pot aplica trei străinii.