Page 98 - Drumul_socialismului_1968_10
P. 98
CONFORTUL APAR
TAMENTELOR ÎNCEPE Gazdele au
DE LA PROIECTE Meci echilibrat, did şi un teren foarte bun de învins greu
Desfăşurat pe un timp splen
joc,
meciul dintre
Minerul
Ghelar şi Ariesul Cîmpia Tur-
zil s-a încheiat cu scorul de
1-0 în favoarea gazdelor. In
Amploarea pe care a luat-o nem? — Proiectele care poar 0 altă cauză a acestei nerlt- rul Ghelar i Selagea — Bo nu, Cocu — Onache, Sas —
In ultlmlk ani construcţia de tă amprenta D S A P C. — De mlcilăli, care se resimte neqa- scor alb ansamblu însă jocul a nemul rondel, Furdui, Satmari. Mol- Manca, Ilca, Mihâşan, Zamfir.
locuinţe din judeţul nostru va au reuşit să valorifice ele liv şi in activitatea de cons ţumit pe spectatori. Jucătorii nar — Foca. Tamaş — Vasiu, A arbitrat cu competentă o
cere proiectanţilor ca, prin e- mentele arhitecturii tradiţio trucţii, este că nu numai co qazdă. deşi au dominat In cea Stoica. Dosan, Popa ! (min. 46 brigadă de arbttrţ din Arad,
forturl creatoare, să defineas nale locale ? mitetul de direcţie, dar nici mai mare parte a meciului, Popa II). avînd la centru pe loan O
că fizionomia arhitecturală a iată atltca arqumenle In biroul organizaţiei de partid (raport de cornere 16-4 în fa Arieşul Cîmpia Turzii : Ciu prita.
fiecărei localităţi şi să orien sprijinul unei preqătlri mul nu au Insistat penlru corela voarea lor), n-au reuşii să în buc — Haiduc, Sud, Bolonea- O. FLORIAN
echipele
dintre
Intllnlrea
teze procesul de urbanizare tilaterale a tuturor proiectan rea celor Irei aclivităţi de ba Mureşul Deva şi Ştiinţa Po- intare. Aceştia însă, pe de o scrie decît un singur gol.
spre o diversificare continuă. ţilor şl arhitecţilor, problemă ză — studiile topoqralice, stu parte datorită jocului bun al înaintaşii ratînd o scrie dc o
Cum răspund unei asemenea căreia şl adunarea pentru da diile qcolehnice şi proiecta troşani a plăcut mult celor a fundaşilor, iar pe dc altă par cazii foarte bune La rîndul
proape 1000 de spectatori pre
cerinţe majore colectivul de rea de seamă si alcqeri i-a a rea propriu-zisă. In multe ca I zenţi duminică pe stadionul de te impreciziei în şut sau pri lor, oaspeţii au jucat aglome REZULTATE: Mureşul Deva — Ştiinţa Petroşani 0— 0;
la D.S A P C. din Deva, comu cordat o atenţie deosebită O zuri In aceste trei secţiuni se pelii au irosii ocazii clare de rat în apărare, declanşînd Aurul Zlatna — Victoria Călan 2— 0 ; Mfnenil Baia de A-
niştii care lucrează în această apreciere unanimă : biroul or lucrează dispersat, iar şefii do la poalele cetăţii S-a jucat cu qol contraatacuri sporadice, fără rieş — Tchnolrig Cluj 4— 1 ; Metalul Alud — Progresul Sl
instituţie de proiectare? ganizaţiei de bază a insis ateliere, în marea lor majori rat, cu pase precise. într-o no Semnalăm mai ales situaţiile eficacitate. biu 2— 0; Metalul Copşa Mită — Arieşul Turda 1— 0; M i
Urmărind să dea răspuns a tat prea puţin pe linqă conduce tate comunişti, nu luptă încă tă de deplină sportivitate. Pe favorabile din min. 31. 64 si 72 Echipa gazdă trece printr-o nerul Ghelar — Arieşul Cîmpia Turzii f— 0; Mureşul Lu
cestei Întrebări, adunarea qe- rea unităţii pentru a iniţia a suficient împotriva rutinei si | parcursul celor 90 de minute cînd devenii au putut deschide criză de lormă Îndeosebi li duş — Soda Ocna Mureş 0— 1 ; A.S.A. Sibiu — Aurul Brad
nerală a organizaţiei de partid numite forme de speciali- nu urmăresc o asamblare cît ale meciului studenţii, mai a scorul, dar cărora... „le-au dat nia de mijlocaşi şi înaintarea
pentru darea de seamă şi a- mai perfectă a proiectelor les. au dovedit o bună pregă cu piciorul", precum şi pri joacă foarte slab, încîlcit, fă
leqeri care a avut loc de Relerlndu-se la acest aspect tire tehnică, periclitînd dese lejurile din min 40, 52 si 68 ră o concepţie tactică.
curînd a făcut o analiză com 01 problemei, comunistul Pe ori poarta gazdelor Apărarea ale înaintării echipei studen Pe scurt, filmul meciului.
petentă asupra modului cum Adunări de alegeri tru lonaşcu spunea că din i devenilor, în Irunte cu porta ţilor de a-şl adjudeca victoria, In min. 3 oaspeţii rotează prin
au fost materializate acţiunile, partea şefilor de ateliere şi rul, a fost însă permanent la ratate înlr-un mod cu totul Manea o mare ocazie de a
post, zădărnicind prompt actiu-
Întreprinse pentm ca fiecare în organizaţiile a tuturor proiectanţilor şi ar nepermis. deschide scorul De la numai
proiect să corespundă cerin hitecţilor se cere mai mullă | nilc destul de periculoase I- Ţinînd seama de jocul pres 5 metri, acesta trage afară.
ţelor de confort ale cetăţeni de partid preocupare pentru studierea • nitiate, îndeosebi de către tat, de ocaziile pe care le-au Introducerea tînărulul Popa
lor. Grija comuniştilor pentru şi cunoaşterea literaturii de Bulbucan şi Munleanu. avut ambele echipe de a în II, în cea de a doua repriză,
Îmbunătăţirea aclivităţii, attt specialitate şi a normativelor Pregătirii tehnice a studen scrie, scorul alb cu care s-a aduce un plus de vigoare în
cu privire la soluţiile tehnice zare a salariaţilor cum ar în vigoare, domeniu în care ţilor, tacticii inteligente do încheiat întîlnirea socotim că atacul gazdelor, dar impreci
adoptate, cit şl la conţinutul fi lectoratele pe probleme, or- se constată serioase rămîneri joc a acestora, localnicii le-au reflectă (idei raportul de torţe zia în şui a înaintaşilor r a
documentaţiei economice a qanizarea de discuţii pe mar In urmă. răspuns printr-un joc ofensiv, de pe teren, efortul depus de sistă. Cînd mai erau doar şa
fost susţinută cu suficiente ginea unor proiecte bune oii Arhitectul Liviu Oros spu desfăşurat cu preponderentă componenţii ambelor forma se minute ptnă la fluierul fi
exemple nu numai In darea mal puţin reuşite, schimburi nea, In cuvînlul său, că an pe aripi, aplicînd destul de ţii de a-$i adăuga cîte un nal. Popa II trimite o pasă
de seamă dar şl în Interven de experienţă etc. samblurile de locuinţe proiec curaios metoda marcării stric punct la zestrea ce o au in bună lui Tamaş, care din a
ţiile participanţilor la discuţi). Aproape toţi participanţii tate de D.S.A PC. — Deva au te „om la om", ceea ce le-a prezpnt. propierea porţii, împinge ba
Se ştie că peste 50 la sută îa discuţii au ridicat proble încă amprenta şablonizării. A- permis să înlăture atacurile S-au remarcat Puie. Home- lonul în plasă. Este 1-0 pen
din obiectivele social-cullura- ma adlncirii specializării. In ceasla penlru că unii proiec oaspeţilor care în cîteva rin- qhi Dăscălescu şi Udvari de lru Minerul Ghelar sl meciul
le edificate în anii noştri în cuvînlul său inqlnerul Ale tanţi repetă la ncsllrşit soluţii duri au fost pe punctul de la qazde. Bulbucan şi Muntea- e jucat O victorie grea dar
judeţul Hunedoara s-au cons xandru Popa spunea, pe bună pe care de ani ^i ani practica a marca nu din echipa studenţească. meritată la care şi-au adus
truit pe bazo proiectelor ela dreptate, că lipsa specializării le-au infirmat ca necorespun O notă bună pentru liniile contribuţia Selagea, Satmari,
borate de către acest harnic face ca luni de zile să se aş zătoare. Prea puţin — arăta de mi|loc ale ambelor forma A arbitrat bine Traian Cru- Borondel, Popa I şl Popa II.
colectiv. E adevărat că foar tepte după o cotă sau alta vorbitorul — s-a lăcut şi pe ţii care l-au alimentat perma ceanu (Arad) De la oaspeţi au plăcut Ma
te rare au fost cazurile de re care de fapt prezintă o piesă linia diversificării proiectelor P. VASILESCU nea, Zamfir şi Ilca
fuzuri de proiecte. Dar ca o Infimă la proiectul de bază care, potrivit hotăririi parti nent pe jucătorii de la Îna Au jucat formaţiile: Mine
concluzie In darea de seamă Aceasta explică în parte, de ce dului şi guvernului, trebuie
se puneau pe hună dreptate în in domeniul proiectării şi-a fă să asiqure construirea unor
trebările : Răspund totdeauna cut loc munca In salturi Este locuinţe cu un qrad de con
proiectele noastre pretenţiilor edificatoare In acest sens ac fort diversificat. Adunarea
de confort ale populaţiei ? Slnt tivitatea pe trimestrul al III- generală a cerut biroului nou
ele întocmite, din punct dc lea, cind aproape întrequl ales ca. împreună cu comite
vedere calitativ, la nivelul ba plan de proiectare a trebuit tul de direcţie, să ia măsuri
zei materiale de care dispu să fie realizat în ultima lună. urgente pentru ca această
sarcină trasată de partid pro-
iectanţiloj să lie îndeplinită
în mod exemplar.
Scurtarea duratei de execu
ţie, îmbunătăţirea calităţii si
Eradicarea lui de cost la fiecare proiect
reducerea continuă a preţu
— iată trei mari obiective ca
re trebuie să stea în lata fie
cărui comunist şi a fiecărui
pierderilor lucrător al instituţiei noastre,
spunea arhitectul
Conslantin
larcmschi, direclorul DS.A.PC.
Deva. Dar cum vom putea noi
să ne încadrăm în aceste ce
rinţe de bază ale activităţii de
(Urmare din pag. 1) proiectare cînd şi acum avem
40 de lucrări penlru care tre
buie să cerem deroqări ? Cea
mai mare parte din vină pen
şl Undite lină de sîrmă şl ben2 Î. Asemenea procente, lru acest neajuns este, în pri
raportate ila producţia Hunedoarei, de peste 2.5 mi mul rînd. a noastră, a comu
lioane tone de oţel anual, capătă proporţii aprecia niştilor care, în muncile ce le
bile. Calcule simple demonstrează că din metalul avem ca membri ai comitetu
iremediabil pierdut, s-ar pudea „hrăni" În1r-un an lui de direcţie, şeii de atelie
<fouă mari uzine constructoare de maşini. re, .^au proiecte nu urmărim
Chiar numai acest lucru poale şi trebuie să fie aplicarea riquroasă a qraficu-
penlru luinedoreni un prilej de serioase si profunde 1ni de lucru
reflecţii asupra căilor şi modalităţilor de reducere a Alţi parliciponli îa discuţii,
pierderilor de metal Pentru că, practica siderurgiş- printre care arhitectul Ion
tilor demonstrează fără putinţă de tăgadă că stă în Conslantin. inginerii Marius
puterea lor să ac|loneze eficient !n această direc Coca. Nicolae Ardcleanu si
ţie. Respectarea riguroasă a tehnologiilor de elabo Ion Cernat au cerut noului
rare $i turnare a otelului, a instrucţiunilor privind organ ales să insiste mai mult
încălzirea lingourilor si laminarea lor slnt tot atîtea pentru întărirea răspunderii
mijloace de a aduce combinatul în rîndul unităţilor în muncă a fiecărui comunist,
siderurgice cu coeficienţi înalţi dc scoatere de metal a tuturor salariaţilor din in
util. stituţie. De altfel, Inlreaqa a-
Referirea «la combinatul 6Îrlerurglc este valabilă cu dunăre o Insistat asupra o-
mici corecţii si pentru alte unităli din judeţ In mori cosltii lucru, făcindu-se pro
cn totul nejustificat, C.C.V.J. a pierdut tn acest an punerea să lie luate toate mă
I5.5 milioane lei. Dacă aici rebuturjlc sînt aproape surile pentru a îi lichidată prac
neglijabile, cresc masiv pierderile prin deprecierea tica dăunătoare a înlîrzieri-
calitativă a producţiei si cheltuielile neeconomicoase. lor, învoirilor fără rost, a
Livrarea cărbunelui la calităţi inferioare a adus com plimbărilor etc., care are ca
binatului carbonifer daune în valoare de 7,0 milioa urmare acordarea de ore su
ne lei. Această cifră trebuie să constituie pentru con plimentare şi executarea în
ducerea combinatului, a exploatărilor si preparaţilor salturi a lucrărilor.
un serios semnal de alarmă pentru îmbunătăţirea ca In cadrul adunării au fost
lităţii cărbunelui extras şi valorificarea rezervelor de formulate şi alte propuneri
care dispun preparaţiile. privind îmbunătăţirea meto
La capitolul cheltuieli neeconomicoase C.C.V.J. plă dologiei de lansare tn lucru
teşte un tribut de 7,l milioane de lei datorită nerit- a fiecărui proiect, urmărirea
micitătii producţiei Se plătesc încă sume exqerate executării lucrărilor pe şanti
penlru locaţii si anulări dc vagoane la C FR . $i tot ere. asigurarea unei moi larqi
consultări cu constructorii (din
din pricina neritmicităţii intervin dobînzile pemtru
împrumuturile restante, diversele penalizări. Consta care se pot trage concluzii
tările de ma-î sus pledează încă o dală pentru urgen preţioase pentru munca de
tarea cplicării măsurilor de redresare a personalului proiectare înlăturarea com
de producţie $i îndeplinirea ritmică a sarcinilor de pletă a omisiunilor din pro
plan de către toate exploatările Văii Jiului. iecte, creşterea capacităţii de
Aceleaşi observaţii se impun $i în legătură cu ac- proiectare prin folosirea judi
tivi-latea altor unităţi, printre care U zinaV icto ria" cioasă a cadrelor de specia
Călan. întreprinderile forestiere Deva, Orăştîe şi Pe lişti. Toate acestea, se spunea
troşani, Fabrica de conserve Haţeg si unilătile indus în concluzia adunării, trebuie
triei locale unde comitetele de direcţie privesc pier să ducă la îmbunătăţirea mun
derile economice ca o fatalitate, ca o problemă ire cii fiecărui comunist, a între
ductibilă si nu întreprind măsuri pentru lichidarea lor. gului colectiv, astfel îneît
Practica economică demonstrează că barometrul efi proiectele care poarlă antetul
D.S A P C. Deva să corespun
cientei nu este numai volumul economiilor si benefi dă cerinţelor diversificate de
ciilor. Procentul pierderilor dc valori materiale şi bă confort formulate în hotărîri-
neşti şi mai cu seamă volumul acestora arată cu deo le i5arlidului şi statului nos
sebită sensibililate ce cote atinge spiritul gospodă tru. Nu trebuie să uităm că
resc si exinenţa în oroccsul de producţie, cîl de ac- gradul de confort al tuturor
‘ centuată este tendinţa spre o deplină valorificare a apartamentelor, al dotărilor
resurselor întreprinderii Tocmai în această direcţie sociale şi gospodăreşti depinde
colectivele de muncă din judeţul nostru dispun de în primul rind dc calitatea pro
largi posibilităţi care sc cer din plin puse în valoare. iectelor.
ION TRAIAN
Pe cele 9 (uni, în judeţul nostru, s-ou obţinut peste prevederi 85 tone preparate din carne
şi alte produse. Menţinerea aspectului şi o calităţilor nutritive ole acestor produse este asigu
rată Io Combinatul de industrializare a cărnii din Haţeg de înstaloţiî frigorifice moderne.
Foto V. ONOIU
