Page 1 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 1
PROLETARI PIN TOATE TARILE. UNITÎ-VA I
M esajul ad resat de tovarăşul
NICOLAE CEAJJŞESCU,
secretar g en era l al C.f.
al P.C.R.9 p reşed in tele
Consiliului de Stat,
corpului profesoral şi studenţilor
din institutele de învăţămînt
HUNEDOARA AL RC.R. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
tehnic superior din Bucureşti
ANUL XX NR. 4302 VINERI 1 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 8ANI
Stimaţi tovarăşi, oprecicre pe core portidul şi stalul nostru o
acordă activităţii rodnice, devotate a corpulu*
Aniversarea unui secol şi jumătate dc la în profcsorol core «şi îndeplineşte îndatoririle cV^
fiinţarea, în Bucureşti, a primelor cursuri de onoare cc-i revin, oducînd o contribuţie deo
inginerie în limbo romană, îmi oferă plăcutul sebit dc valoroasă la formarea celui moi olci
prilej dc a aduce corpului didactic, întregului şir moi preţios produs ol societăţii noastre,
tineret din invoţomintjl superior tehnic, solu- omul temeinic şi mullilotero! pregătit — con-
PARTIDUL COMUNIST ROMAN cu tul cald ol Comitetului Central al Portidulji slructor ol socialismului. Temeiuri de îndraptâ-
Comunist Roman, al Consiliului de Stot şi ol
ţită satisfacţie ne dau tinerele vlăstare ole in
telectualităţii tehnice. întreaga noastră sludcn-
guvernului Republicii Socioliste România
ţime co»e se pregăteşte cu răspundere pentru
Inaugurarea, cu 150 dc ani in urmă. o cursu a purta mîine. spre noi culmi, cuceririle gin-
Lozăr
rilor de inginerie iniţiate dc Gheorghe
dini şl creaţiei ştiinţifice şî tehnice contempo
chezăşia tram iciei şi unităţii ANGAJAMEN eminent om de cultură şi inflăcărot patriot o soluţionarea problemelor complexe pe care la
rane. pentru o porticipo cu dăruire de sine a
marcat un eveniment remarcabil in istoria in-
văţomintului. ştiinţei şi culturii noastre
In de
cursul existenţei sole, Scoola lehnică superi ridică opera de desăvîrşire o construcţiei so-
TUL ANUAL n era ţi i dc ingineri. Din rîndul lor s-au ri di ca1 cia,;ste
oară din Bucureşti o lormat zeci şi zeci de gc
Sărbătoarea de nzi constituie un prilej dc a
orinduiru socialiste memorobile figuri de sovanţi şi profesori core cinsti tradiţiile înaintate ale învăţăminlului teh
nic superior din Romoma. de a omogio
actul
focind parte din pleiodo intelectualilor inaim
LA PRODUCŢIA taţi. au jucot un rol de scamă in propoşireo patriotic core o pus temeliile lui şi de o reliefa
morile lui succese de azi. Cu sentimentul inîndriei
moterialo şi spirituală a naţiunii romane
In anii socialismului. co o expresie elocven dc o fi continuotoiii operei unor iluştri înain
In Istorici t ti Iu r or noţiunilor Tâta t o v a r ă ş u l N i c o l a e te din august. 10-14, t are a gostea şl recunoştinţa fără tă a grijii partidului nostru pentru dezvoltoreo taşi. dumneavoastră toţi — profesori din toate
sc succed etape îndelungate Ceauşescu — un moment de deschis im drum larg poporu m argini pc care oamenii m un învăţăminlului. pentru ridicarea nivelului de generaţiile şi studenţi ~ aveţi înalta mdoto-
In care popoarele Ircc prin cca mai mare importanţă în lui roman spre progres Sub cii de ţoale naţionalităţile o DE FONTĂ cultură ol poporului. Şcoolo tehnică superioa ri re de o ridica pe noi trepte tradiţiile lunv-
nenumărate Irămîntări, prin istoria prolelariatului din Româ conducerea partidului comu nutresc fierbinte fată dc partid, ră din Bucureşti — cea mai importontă sursă noose ole Scolii tehnice româneşti, pentru o
căutări, supuse legilor obiec nia. Prin aceasta lupta re nist, poporul nostru a răstur ataşamentul si adeziunea lor de formare o cadrelor tehnice inginereşti în răspunde încrederii şi dragostei ce vî Ic poar
tive ale dezvoltării sociale, voluţionară s-a ridicat pe o nat de Ia cîrma ţării puterea deplină faţă dc întreaga so p o li toate ramurile economiei naţionale — o cu tă întregul popor pentru a contribui moi direct,
pentru a-si alec|e drumul p ro treaptă superioară, s-a dat un capitaliştilor şi moşierilor şi tică^ internă şi externă, (aţă ÎNDEPLINIT cu moi mare eficienţă. Io înălţarea măreţului
gresului şi civilizaţiei Soarta puternic avint procesului de a instaurat puterea sa la ora de toate acţiunile ce le în noscut o puternică dezvoltare. Pentru invoţo- edificiu ol României sodoliste.
acestor sinuozităţi este hotâ- clarificare ideoloqică-polilică şe şi sale. treprinde Răspunzind celor mîntu! tehnic superior, socialismul o insemnot Mulţumindu:vo pentru invitaţia pc care m!-oţl
rîlă in rele din urmă de con a mişcării muncitoreşti, dez Drumul străbătut dc poporul mai înaintate aspiraţii ale ro o creştere considerabilă o numârul-ii de insti adresat-o de a lua porte Io această sărbătoare,
ducătorul luptelor, de capaci voltării conştiinţei de clasă a nostru dc la eliberare este mânilor şi naţionalităţilor con tute şi facultăţi, de studenţi şi cadre didac vă adresez urări de roi şi mori succese. vă
tatea sa dc orientare, de fiz i proletariatului şi a celorlalte drumul declanşării puternice locuitoare de construire a so tice, o îmbunătăţire permanentă1 a condiţiilor doresc multă sănătate, fericire şi realizări în
onomia sa ideologică. mase m unciloarc ale poporului, a energiei sale creatoare, d ru cialismului, politica partidului După cum se ştie, colecti de studiu şi de vioţâ ale tineretului studios. semnate în octivitotea dumneavoastră închi-
Poporul român a cunoscut Conlinnînd lupta de veacuri mul alirm ării depline a naţi a devenit politica întregului vul Combinatului siderurgic Doresc, şi cu acest prilej, să exprim înalta notâ propăşirii patriei noastre socialiste.
de-a lunc|ii) istorici sale zbu pentru eliberarea socială şi unii noastre libere, indepen popor, pe care acesta o u r din Hunedoara s-a angajat
ciumate. dar mai ales din e naţională, cele mai bune tra dente şi suverane, al dezvol mează cu toată convingerea. ca In acest an să realizeze
poca dezvoltării capitaliste, diţii ale mişcării muncitoreşti tării rapide a economiei şi Întreaga sa concepţie despre peste prevederile planului
multe i'artidc care, chiar dacă si socialiste din România, culturii. De la starea de ţară construcţia socialistă a de 30 000 tone fontă. O dată cu Luerările agricole de toamnă
şi-au propus în vorbe ca prn- partidul comunist este în no ,,eminamente agricolă" la c- terminat o trăsătură dom i încheierea bilanţului activi
qram propăşirea naţiunii, au ile condiţii istorice exponen nerqica dezvoltare a tuturor nantă a societăţii noastre tăţii economice pe cele 10
ieşil din arena politică, din tul fidel al intereselor clase! ramurilor, dc la dictatul ma — unitatea strînsă în J u luni din acest an, Jurnaliştii
vîrte ju l luptelor, pentru că in munciloarc. ale întregului po rilor puteri imperialiste, al rul partidului a tuturor for marelui combinat hunedo-
fapte n-au ţinut seama de le por. In is tu rilo r şi m onopolurilor ţelor societăţii: clasa m unci rean au repurtat realizarea Prezenţa brigadierilor—la locul
gile sociale, nu s-au confun Trup din marea fiinţă a po străine la deplina independen toare, ţărănimea, intelectuali acestui angajament cu 2 luni
dai cu idealurile inaiore ale porului, exponentul celor mai ţă şi suveranitate, dc la so tatea. toate categoriile de oa mai devreme faţă de preve
naţiunii, cu năzuinţa fie rb in înaintate tradiţii şi aspiraţii cietatea împărţită în exploa meni ai muncii de toate naţio derile graficului. De reţinut
te a eliberării sociale. Dezvol ale neamului, partidul şi-a a- taţi şi exploatatori la societa nalităţile. care muncesc umăr că acest succes a creat con unde se hotărăşte soarta recoltei
tarea economică şi socială a «n.mat imensa răspundere de tea socialistă de azi, societa la umăr pentru înfăptuirea diţiile prielnice pentru ca
ţării, creşterea impetuoasă a tea deplinei afirmări a perso măreţei opere de desăvîrşire şi oţelul să se poată înca
mişcării muncitoreşti si socia a conduce destinele naţiunii nalităţii umane — este cea a construcţiei socialismului, dra in graficele de elaborare
liste de ia slirşitul secolului spre eliberare socială si na mai înaltă cucerire cu crare ne dc înălţare a României pc trep • A A . ^ • 1 din brăzdare sau defecle. Mat
ţională, spre fericire si bună a şarjelor. Succesul pare cu Au încheiat „.şi însaminţarile
trecut si începutul secolului prezentăm în concertul naţiu te tot mai înalte ale progre poate fi oare vorba In acest
stare, spre societatea socialis atit mai evident cu cit în
al XX-lea au creat co n d iţi nilor moderne. sului si civilizaţiei, de asigu caz dc o răsărire uniformă şt
tă şi comunistă — ţel înscris această perioadă două din recoltările...
ile îngemănării socialismului pe înaltul său stindard de M arile transformări revolu rare a bunăstării şî fericirii furnale (furnalele 4 şi 5), O veste bună am prim it şi fără qreşuri a cultu rii î
Ştiinţific cu mişcarea m unci luptă. Fiecare din etapele sa ţionare sînt rodul procesului întregului popor înscrise în Cooperatorii din Dobra au despre realizările cooperatori
toreasca din România, făuririi le istorice sint mărturie gră ncm aiîntîlnit în România con proqremul elaborat de Con conform planificării, au fost reuşit să încheie acţiunea de lor din Tîmpo, năcia şi Pe-
partidului comunist, ca deta itoare a eforturilor pe care dus de partidul comunist, cel gresul al [X-lea şi de Confe in reparaţie capitală. De recoltare a porum bului şi car treni, care au reuşit să termi- L ip s ă la „ a p e l“
şament de avangardă al clasei pariului le-a făcut pentru rea pentru care singura raţiune rinţa Naţională a P.C.R. asemenea, la furnalul nr. 6, tofilor de pe cele 132 dc hec fie insămînţarea întregii supra
muncitoare lizarea alianţei clasei munci de a fi este satisfacerea ce Făurirea operei de construc de mare capacitate, tot în feţe planificate. Astfel, s-ou v
Analiza evoluţiei factorilor rinţelor fundamentale ale ce ţie a socialismului se datorea aceasta perioadă s-a repur tare cullivale. Paralel cu a slgurat condiţii bune pentru Acum, tn campanie. etnd
obiectivi si subiectivi din n- toare cu ţărănimea. pentru lor ce muncesc. Poporul ro ză în măsură hotărîloarc în tat a dată cu îndeplinirea ceasta s-au însămînţat peste Intrarea în iarnă a cultu rilo r toate forţele trebuie mobilizate
făurirea unui larq front al 230 de hectare cu cereale de
ceaslă etapă a dezvoltării so tuturor forţelor şi păturilor mân n-a cunoscut niciodată ţelepciunii cu care partidul a angajamentului anual şi a şi obţinerea de recolte sporite în cîmp. ca o primă necesitate,
ciale arată că naşterea pa rti nn partid politic cu o istorie ştiut s<i mobilizeze toate fo r tingerea parametrilor pro toamnă. în anul v iito r. Este de aşteptai se cere ca şi brigadierii să fiu
sociale progresiste şi orienta Liste meritul otganizaţiei de
dului clasai muncitoare a fost lei* lor. .ge- J u a t'’i do , atit dc eroică şi qloriqaşâ, un ţele de care dispune naţiurţea iectaţi. De menr^ionat oa prin ca Qxemphd ,un jlu ţilnr .^inintitg prezenţi zi de zi pe oboare,
o necesitate ^VioriOi; - legică,* eliberare socială şi ' 'naţională. “ gart 1 (T~T3lTrf*î\r*fT 1 v u a- noastră, Rcferliufu-He îu o-; ţxirtid '. (sc-cVetai TAn Qîaru), -<o să fie urmat şi de "către coo «(colo unde se hotărăşte soar
rezultatul unui îndelungat pro- PC R , n ridicat îm potriva re- lîta abnegaţie şi să fi realizat ceasta, i tovarăşul N i c o l a e tre măsurile care au condus consiliului de conducere al peratorii clin Totia, cate mal ta recoltei. Din păcalc se in-
ros obiectiv, ot luptei de clasă acţiunţi, a fascismului si răz atila pentru fericirea . clasei Ceauşescu sublinia la recenta la obţinerea acestui succes C A P . (preşedinte Ion M un te a au de însămînţat aproape 30 tîlncsc şi locuri unde aceştia
dusă de proletariatul român muncitoare, pentru înflorirea plenară a C C al P.C.R. : nul, a inginerului M iliai Caza- Isi găsesc alic „problem e" de
boiului hillfcrist, a u n ii într-o pot fi amintite dozarea m i la şută din suprafaţa stab ili
pentru erărarea intereselor naţiunii noastre, pentru p ro „U n rol deosebit de im por cincu, a şefului secţiei I.M.A rezolvat Aşa s-a întlmplat la
largă coaliţie toate forţele pa nereurilor in bune condiţiuni tă. deşi condiţiile' nu diferă
fundamentale ale naţiunii. triotice şl antifasciste, pe toţi păşirea ei. Poporul nostru es tant au avui şi au în făurirea (Romulus Sicoe) cu au aplicat de ale celorlalte unităţi. brigada din Cigmău a C.A.P.
Crearea partidului comunist cei interesaţi în răsturnarea te pe deplin convins că prin socialismului, în întărirea u- şi încărcarea furnalelor la ni în viată cele moi po trivite mă Foit, unde brigadierul ton
— detaşament dc avangardă întreaga sa activitate, prin velul optim prescris, precum suri pentru a folosi din plin Homorodean a fost găsit fn
dictaturii fasciste si întoarce Atenţie
al clasei munciloarc — pc ba rea armelor Împotriva Germa tot ceea ce face, partidul co şi creşteYea temperaturii ae tim pul prielnic. Demn de m en plină aclivilatc la fabricarea
munist sluţeşte in fidelitate ţionat este si faptul că unita
za ideologici marxisl-lcninis- niei naziste, pentru asigura interesele şi năzuinţele sale (Continuot în pag. o 2»a) rului insuflat. tea şi-a achitat toate obliga la calitate! ţuicii Si la C.A.P. Beriu, cînd
te, a constituit — aşa cum a- rea victoriei insurecţiei arma vitale.' A ici îşi au izvorul dra ţiile contractuale, la produse unitatea mai arc de scos ca r
L i le vegetale, faţă d i stai. f.a C.A.P. Spini au mai ră tofii de pe mal mult de 25
hectare, brigadierii fosif Popa
mas de însămînţat mal puţin şi Petru Achim se ocupă cu
de 40 hectare. Se constală în alic treburi pentru gospodă
să că mi se acordă a te n ţii ria proprie. Consiliile dc con
cuvenită calităţii lucrărilor. La ducere, organizaţiile de partid
finul g b - Prol semănătoarea cu care lucra trebuie să combată cu toată
Petru Mezel. a
tractoristul
proape jumătate din tuburi e tăria asemenea fapte şi să ia
măsuri im polrive celor
caro
rau înfundate, scoase afară încalcă disciplina muncii.
Sarcinile trimes C.A.P. Beriu se ocupă de zugrăvitul casei. Achjm de Io
In plină zi de campanie, brigadierul Petru
trului— îndeplinite
în mod exemplar
Pe fila ultim ului pătrar, zintă trăsături pozitive,
minerii din masivul Poia celelalte măsuri — la fel
na Ruscă consemnează suc dc importante pentru soar
cese de natură să faciliteze ta producţiei trimestrului
îndeplinirea integrală a sar IV' şi Începutul noului an
cinilor ce le revin (lin pla de muncă — sc traduc în
nul anului I9G8. In bătă v iaţă cu destulă încetineală.
lia pentru mai mult m ine „In programul dc muncă a-
reu eforturile sînt d i recii o - dnptat — ne spune tovară
natc pc două planuri dis şul Mircea Barnţea, direc
tincte : menţinerea avansu tor administrativ — s-au
lui acumulat de-a lungul stabilit 30 de măsuri cu
trim estrului şi âsigurarea caracter tehnic şi 20 re v i
con diţiilor necesare deslă- zează probleme organizato
şurării unei activităţi co rice şi gospodăreşti. O bu Să-i dăm zor că poate se schimbă vremea şi trebuie să
respunzătoare şi in pe ri nă parte din ele sînt in scoatem cartofii.
oada de iarnă. Aceste p ro curs de executare, altele In — Nu-i nici o grabă cu cartofii. Stind în pomînt nu se văd
bleme de mare importanţă să trebuie impulsionate". pe cina caso...
au format la începutul lu împărtăşim punctul dc
nii septembrie, obiectul unei vedere al tovarăşului director
analize în cadrul com itetu cu menţiunea că lucrările
lui de direcţie. de la amenajarea drum ului Pentru sezonul de iarnă, a-
medicale a popu Pe timp de iarnă ocrotirea sănătăţii oamenilor
In acest răstimp — ne de acces dc la mina ,,Pă sigurarca în condiţii optime rilo r în asemenea s itu a ţi' î
spune Mircea Rodeanu, şe durea oraşului" — staţia a asistenţei Deocamdată nimeni nu po.v
ful serviciului aprovizio de sortare Tcliuc, amena laţiei presupune o seric de da un răspuns f
nare — s-an asigurat can jarea incintei dc la Teliuc- măsuri în plus, eforturi sus La ectuota situaţie a nu
anolimpul presupune eforturi în plus
tităţile necesare de lemn Est pentru depozitarea ţinute din partea personalului salvărilor staţiei din Hunedo.v i
dc mină, exploziv, lemn de rambleului sau racordarea medico-sanilar. In despre core am mai scris, si- a •
foc, sare industrială şi alte instalaţiei de încălzire la friquros cazurile dc îmbolnă adus „co n trib u ţia " o serie d •
materiale necesare desfă treapta a doua şi a treia v iri sc înmulţesc, îndeosebi la factori, printre care amintim
şurării muncii în bune con- de la secţia de siărimare şi copil şi bălrini, în acelaşi lipso unei conduceri unice a
ditiuni în perioada de iar altele, se impun a li u r timp sc îngreunează condiţiile staţiei, o unui cadru inedit al
nă. Problema nr. 1, caro gentate deoarece vremea dc tratament si transport ale SÎNTEŢI PREGĂTIT! SA LE FACEŢI? care să se intereseze .şî i ,
ctă in atenţia noastră, este friguroasă nu aşteaptă. bolnavilor. De aceea, in spi răspundă direct şi ncm ijlo tt
aceea de a menţine nivelul Probleme urgente se r i tale policlinici, dispensare, de salvări. In asemenea co -
acestor stocuri prin asigu dică şi în ce priveşte apro casc de naşteri, circumscripţii ditii, fiecare şofer face cam
rarea necesarului zilnic din vizionarea cu vată dc sticlă, sanitare ele., pregătirile au un Iru iarnă am considerâl-o ror soluţionare depăşeşte aria ce-l laie capul ; reparaţiile ca
fiecare material in parte. qcamuri şi carton asfaltat. specific aparlc, trebuie să se problema nr. I, ne spunea lo- preocupărilor serviciului ad vizat (doar pentru o îarnci) la spitalul T B C. din l-[nno- pitale care s-au făcut la I.R
Aşa, de pildă, pentru exploa Din aceste sorturi necesa facă cu marc atenţie si grijă, varăşul Traian Uusu. şuiul m inistrativ şi chiar a condu din anul 1954, pe vremea cînrl doara ! Craiova sint total necorespi i
tările din Teliuc şi Ghelar rul este asigurat doar in la timpul cel mai potrivit, de serviciului administrativ al cerii spitalului unificat din clădirea era a combinatului O situaţie şi mai grea exis v.ătoarc, după scurt timp n o
avem de asiqurat consumul tr-o proporţie de 50 la su ele depinzînd buna reuşilă a spitalului din Hunedoara. In siderurgic. .Şi, improvizat a ta la staţia de salvare. M a şi şinilc devenind dc nefolos 1
curent la lemn dc loc şi tă. Dacă in domeniul apro muncii medicului dc-a lungul acest scop au lost revizuiţr Hunedoara. rămas şi astăzi După mari in nile sînt înlr-o stare total nc- si în plus, se sîmle o acu1
combustibil pentru calorifer. vizionării cu materii şi ma lu nilor de iarna loale instalaţiile termice, an eoiespunzătoarc. Vechi, uzate, lipso o pieselor do schimb. !
De asemenea, trebuie să teriale termenele an (ost fn -principal, pregătirile pen fost făcute probe la instalaţi fără încălzire interioară, nici acest au, din 5G de cauciucuri
Impulsionăm aprovizionarea devansate din luna decem tru iarnă din reţeaua sanita ile de apă, Aceasta la una nu este prevăzuta cu instala repartizatei s-au primit dciâf
cu exploziv pentru Incurile brie în octombrie, celelalte ră se axează pe rezolvarea a unităţile spitaliceşti mari : spi A nchetă la H unedoara şi Pefroşani ţie pentru oxigen, tip antişoc, 19! Lo loaie acestea sc n u
de muncă dc la Ghelar şl măsuri au termen scadent trei probleme mari : asigura talul nou, spitalul dc cronici necesară transportului cazuri adaugă absenţa cadrelor sau •
Zlaşti. M inerii din Ghelar în lunile viitoare. Am p ri rea căldurii, aM' pentru bol şi T IIC La circumscripţiile lor grave Pe timp bun. de tare însoţitoare care să acc -
au la dispoziţie acum I 450 mit asigurări că cele 7 ma navii internaţi cit şi pentru sanitare urbane şi rurale ani vară, un drum din Hunedoara de ajutorul prim, de urgcnU*
mc lemn de mină — nece suri cu termen la 1 decem cei tare vin la consultaţii şt făcut aprovizionarea cu lem Lo mutarea în noul spital, tervenţii. şi lîrzii. adăugam la Lunca Cernii de Jos, de e-
sarul pc două luni — dar brie vor li îndeplinite de tratamente la policlinici, dis ne, după ce în prealabil ţoale nu sc ştia că clădirea veche noi. s-a obţinut o aprobare xempln durează o zi cu o ri bolnavilor care sînt Iransprr
in măsura în care solicită fapt în luna noiembrie A pensare, circum scripţii ; apro sobele au fost verificate va rămînc, în continuare, spi dc la M inisterul Industriei care din maşinile actuale. Ce tati
ceasta înseamnă că in lu v iz io n a ta ru produse alimen se va întîmpla In iarnă, nu
rile lor cresc putem in te r Insislind mai mult asupra ţa! T.B.C De aceea, nu s-an Metalurgice, ca I C S il, să re GH. I. NEGREA
veni operativ' prin stocul tare şi pregătirea autosalvă- acestor aspecte, la prima ve mai făcut demersuri la timp pare acest cazan la anul v i osie greu să ne imaginăm. Şi
nnslm de 2 200 mc. A NAGY rilor necesare transportului dere toate cu diagnostic dc şî cheltuieli pentru repararea cine garantează că nu vor fi
(uzu rilo r urgente, a chemări ilor. Reparaţiile făcute pc plan
Dacă pregătirile de iarnă „rezolvate", am descoperit cazanului termic care asigură razuri urgenţe dc transportai i
sub aspectul aprovizionării {Conlinuore in pag. a 2 a) lor la domiciliu ele. „local" nu dau garau [ia ca iar Cine îşi va asuma răspunde (“Continuo in p£g. q j . gj
— Asigurarea încălzirii pen-
ru materii şi materiale pre şi o serie de deficienţe a că încălzirea. Acesta este impro- na va trece fără bătăi dc cap rea plecării în cursă a salvă
!T .................................. ■