Page 2 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 2
Alegeri în organizaţiile de partid scopului pentru care au lu p zuinţelor vitale ale poporului. le fireşti cu aspiraţiile supreme concepţiei partidului nostru
tat şi s-au jertfit alilia fii ai
despre rolul maselor în fă u ri
ale naţiunii. In practica pa rti
sale
In
elaborarea politicii
Mărfuri româ (Urmare din pag. 1) poporului. industrializării so partidul porneşte de la reali dului nostru n intrat de m ul rea istoriei. Crearea Frontului
Procesul
tă vreme preocuparea atrage
tăţile economice si sociale ale
U nilătii Socialiste, a consili
cialiste. al făuririi relaţiilor a tării, de la cerinţele obiective rii oamenilor muncii la soluţi ilor oamenilor muncii dc alte na
Continua perfecţio neşti livrate rea dcmocrafiel socialiste, re multilaterală a întregii econo pă istorică, aplicînd creator onarea problemelor majore ţionalităţi v o r deschide not
nilătil poporului. în dezvolta
dezvoltarea
«le dezvoltării din fiecare eta
grare socialiste,
posibilităţi pcnlru intensifica
ale construcţiei socialiste. A-
zolvarea in spirit
marxist-
mii. avintul impetuos al şti
marxist-leninislă.
ccasta o devenit una din tră
rea participării întregului po
învăţătura
| la export leninist a problemei naţiona inţei şi cultu rii au fosl Inso avind In vedere In permanen săturile fundamentale ale de por la activitatea economică,
asigurarea egalităţii
le,
in
tă punerea în valoare a re
mocratici noastre
socială,
lite permanent in tara noastră
politică şi culturală,
socialiste.
drepturi a naţionalităţilor con
nare a muncii întreprinderea româ locuitoare cu poporul român, la conducerea treburilor ţării,
la asigurarea mersului înain
dezvoltarea frăţiei în muncă
te al societăţii socialiste.
nească de comerţ exte- şi luptă a tuturo r celor ce tră Etapa desăvîrşirii construc
iesc pe meleagurile României.
• rio r „Tehn olorcstcxporl" ţiei socialiste determină o
In procesul dc.săvîrşirii con- creştere considerabilă a ro lu
a livrat in aceste zile d i
:
politice — sarcina : ; ferite ambarcaţiuni în slruc(iel socialiste, o dală cu artidul Comunist lui conducător al partidului,
W
•
3 9 A 9
înflorirea vie ţii materiale
si
Danemarca şi R.F a Ger
aceasta
In
manifcstîndu-se
spirituale a poporului român
j l maniei, materiale pen- şi a naţionalităţilor conlocui forme noi, superioare ca u r
mare a volum ului şi
com
tru construcţii In Ceho-
: slovacia şl Ungaria, pre- toare, se accentuează u n ita plexită ţii sarcinilor ce ii r e
mereu actuală \ : cum şi articole de iiz tructibilă dc ţeluri a marii fa oman —- chezasia vin. Congresul al IX-lea şi
tea şi fră(ia lor, sc afirmă lot
mai intens comunitatea indes
f i
^
B
w
Conferinţa Naţională — sub li
casnic din lemn în A n
glia, Austria şi Olanda.
Ceauşescn — au
dezvoltat
: în Franţa, R.F. a Gerroa- m ilii a României socialiste*. niază tovarăşul N i c o l o e
Lichidarea exploatării omu
: nici. Grecia. Israel, lta- 0 creator, ridicind pe n treaptă
Adunarea de dare do sca pectelor negative în munca ! lia, R.A.U. şl Uniunea lui de către om, făurirea so şi mai înaltă misiunea socialo
mă si alegeri a organizaţiei de fostului birou si a tratării lor î Sovietică au fosl livrate cietăţii socialiste înseamnă d w H ■ ■ B O B g v d B B a partidului nostru comunist,
partid din cadrul Cooperati corespunzătoare dc către noul diferite tipuri dc lăzi şi nu numai baza libertăţilor şi tramiciei si umtctu au perfecţionat activitatea sa
vei meşteşugăreşti „Retezatul- organ. Din discuţiile m ajorită i butoaie. drepturilor sociale egale pen de factor conducător în loato
Haţeg a dezbătut activitatea ţii celor cc au luat cuvîntul — tru tot i oamenii muncii in d i 0 0 domeniile construcţiei socia
desfăşurată, de-a lungul unui Dumitru Balintoni. Ghoorghc Aceeaşi întreprindere ferent de naţionalitate, ci şi liste Dar. io tu l conducător al
an, de către comuniştii de Mărqincanu, Ion Străitaru, A u a expediat mobilă de di baza unilătii întregului nos 0 b an n partidului arc în vedere nu
aici pentru îndeplinirea tu tu rel Micloşoni, Constantin Nei- : ie rite lip u ri în Anglia. tru popor. Desfiinţarea nedrep orinduirn soci numai elaborarea politicii,
ror sarcinilor ce lc-au reve coni, Ion Alimpescu şi allii — 1 Austria, Belgia. R.D. Ger tăţilor de natură socială, a compoziţia şi modul său de
nit. Din darea de seamă pre au lipsit referirile concrete iM : mană. Olanda. Polonia. discrim inării de rasă. de sex organizare. E!aborîndu-şi po
zentată precum şi din discu carenţele activităţii biroului : Ungaria, Uniunea Sovic- şi naţionalitate, asigurarea de litica sa profund ş liin liliră ,
ţiile participanţilor a reieşit organizaţiei de bază care au ; lică şl in alic ţări. plină a egalităţii in drepturi expliclnd-o r e larg maselor de
pregnant faptul că lu crătorii facilitat manifestarea unor acte De asemenea. în urina a tuturor cetăţenilor reprezin oameni ai muncii, el desfăşoa
din secţiile cooperativ?», au de indisciplină — absente, ne- : tranzacţiilor încheiate, tă una din cele mai im portan ră în acelaşi timp o vastă
obţinut o seric de succese im folosirea tim pului de lucru — întreprinderea „M ineral- te transformări revoluţionare muncă organizatorică pentru
portante In ceea ce priveşte neîndcplinirea sarcinilor de • im p o rtcxp o rl" a trimis înfăptuite în tara nnas-trâ de întărirea continuă a alian surselor materiale şi umane care asigură participarea ac înfăptuirea sarcinilor ce şi le
buna deservire a populaţiei şi plan de către uncie secţii. j In Bulgaria, Canada. Ce Realizarea unităţii şi Irătiei pune. Accasla cere, fără în
hoslovacia, R.F. a Gcr- oamenilor muncii romăni. ma ţei munciloreşli-tărăneşli. de de caro dispunem, a tot ceea tivă, nemijlocită, a m uncito
lărgirea gamei sortimentale a Faptele denotă că este ne doială. din partea lierărei nr-
j maniei. R.D. Germană. ghiari. germani si de alte na consolidarea u n ită ţi moral- cc creează sliinta şi tehnica rilor. ţăranilor şi intelectuali
produselor. Evidentă In occst cesară perleelionorea muncii ro lilic o a societăţii. în care contemporană. In scopul acce lor la elaborarea şi înfăptuirea g u n i/a ţi do partid, din partea
sens este popularitatea ce au politice desfăşurată de organi - Iugoslavia. Polonia. U n ţionalităţi din patria noastră rolul lioturitoT ii revine lerării dezvoltării economice măsurilor şi holăririlor. tu tu ro r com uniştilor eforturi
cîştigat-o prestaţiile secţiilor zaţia de partid, că noul birou I garia şi Uniunea Sovic- a fost unul din telurile lu p Partidului Comunist Român. susţinute, cu un înalt grad dc
de încălţăminte. De aseme aies va trebui să-şi indreple j ilcă Importante cantilătl tei seculare pentru eliberarea Partidul îşi înfăptuieşte rolul si social-cullurale a tării. Dezvoltarea continuă a de organizare, o slriclă respecta
sociala şi înlăturarea jugului
nea. si alte secţii şi-au înde In mai marc măsură atenţia de produse industriale. domipatiei- slrăinc Acum. u- conducător în societatea noas Partidul Comunist Român mocraţiei socialiste In ţara re a disciplinei de partid <4
plin it sarcinile de plan lună de înspre lichidarea lipsurilor ma [ printre care barttă. geam mti sub acelaşi steag, oame tră in primul rinei prin p o liti îşi realizează cu succes rolul noastră, crearea climatului de de stat, stăruinţa, holărîre şi
lună — conlecţii femei, Jcnge* nifestate în activitatea fostu mecanic tras şi laminat. conducător datorită leqături- înaltă echitate socială In toa devotament fără margini pen
Tle, tinichigcric, foto, etc. lui organ Pentru realizarea a : placaj ceramic, diferite nii muncii jo m ân i şi cei n- ca sa justă, profund ş tiin ţifi te sferele de activitate, a me tru îndeplinirea exemplară a
Succesele cooperatorilor se cestor deziderate este necesar j obiecte sanitare, m ine partinfnd naţionalităţilor con că. corespunzătoare cerinţelor lor sale indestruclibHe cu ma diului prielnic pentru deplina politicii partidului Indreplolă
: reu ac mangan. pirită şl
datoresc în special muncii ca la nivelul organizaţiei să locuitoare sini fericiţi să-şi a particularităţilor dezvoltării tă sele cele mai Jorqi ale po afirmare a personalităţii uma spre lericiroa întregului nos
: altele.
politice a com uniştilor pentru se desfăşoare o susţinută m un ducă aportul la înfăptuirea rii noastre, intereselor si nă porului, datorită identificării sa ne sînt parte integrantă a tru popor.
permanenta mobilizare a lu că de educare a tuturor coo (Agerprcs)
crătorilor la îmbunătăţirea de peratorilor. Numai prinlr-o e
servirii cu produse şi servicii ducare multilaterală — p o liti
de calitate a populaţiei. In o- că, profesională, ctico-cetăte-
dunările generale din cursul nească — calitatea produselor
anului, membrii de partid au si prestărilor către populaţie „OLIM PIADA MESERIB"
analizat si urm ărit o scrie de se va îmbunătăţi. La înfăp tu i STARTUL S-A DAT.
aspecte liotăritoaie pentru rea acestei munci educative Sarcinile îndeplinite exemplar
soarta producţiei : aproviziona Sînt chemaţi loji comuniştii.
rea cu materiale, contribuţia Pentru reuşita acţiunii, com u pundă prin crearea tuturor
com uniştilor la realizarea pla niştii trebuie să dovedească că jOrmote din pag, t) con diţiilo r necesare desfă
nului, calitatea deservirii popu au un ridicat nivel politico-i- şurării unei munci la ni
laţiei. reducerea preţului de deoloqie. o conştiinţă înain velul sarcinilor si In pe TREBUIE ASIGURAT SUCCESUL FMALEI (
cost şi altele. tată. Continuarea pe un plan rioada de iarnă. Fata de
Tot din darea de scamă si superior de pregătire politicn- no respectivă vor trebui planul suplimentat, la care
mai ales din discuţiile cc an ideologică trebuie să sc des materializate peste 60 Io nc-am angajat. deţinem Anii de ucenicie la şcoala p rin tie sarcinile înscrise in do Petroşani un loc bme definit. sînlem In ultim ul an de studii.
avut loc s-au reliefat însă şi făşoare prin folosirea celor sulă din totalul prevederi un avans de trei z i meseriei sini anii In care ele cumentele de partid si dc In acest an şcolar ea a fosl — Deşi nouă. celor din anul
alte aspecte. La adresa unor mai variate forme — învătă- lor. V olum u l uriaş de m u n le. Cred că acest a vul parcurqe un întreg proces stat — a fost preocuparea organizată judicios, după c ri III al şcolii profesionale ni
secţii — reparaţii radio şi te mi n-tul de partid. conferinţe, că eşalonat pentru luna vans poate fi nu numai dc maturizare profesională. De conducerii grupului de a avea terii care asigură eoni urnit ale s-au rezervat patru zile dc
levizoare. zidari-zuqravi, cu- expuneri, informări politice, noiembrie impune in te rven menţinut ci şi mărit prin Io simpla întlln ire cu viata n- cadre profesionale cu funcţia în procesul tehnologic Cele practică săptămînal— precizează
relărie — s-au semnalat In munca politică de la om la om, ţia operativă a com itetu aprovizionarea tn mod r it zinală. pină la cunoaşterea şi de bază In şcoală. Am reuşit trei zile de practica sâplămî- elevul M iron Chică, din anul
lui de direcţie, stabilirea slăpînirea maşinii, el trece să obţinem, în aceasta direc nală, efectuate de elevii şco
icpetate rînduri sesizări a).* ele. Angrenarea tuturor com u mic şi la timp a tuturor III A. electricieni de mină —
cetăţenilor, ce vizau calitatea niştilor. desfăşurarea unei susţi celor mai corespunzătoare locurilor dc muncă cu cele p rinlr-o perioadă dc ascensiu ţie. un adevărat record Dacă lii prolesionalc alternativ cu consider că e necesar să ape
nesatksfăcâtoare a reparaţii lor, nute munci politice prin tra măsuri pentru devansarea necesare ne. dominată de frămlnlări, in anul şcolar trecut numărul orele de teorii? (o z.i practică, lăm la mai multe ore de labo
lipsa de solicitudine a lucrato sarea de sarcini concrete termenelor dc execuţie, în M in erii din Poiana Ri scă amintii, insuccese sau satisfac cadrelor didactice care nu a una teoriei au lost program a rator şi meditaţii la obiectele
tărirea con trolului în com ţii. Ucenicia este, de tapt. în veau funcţia de bază la noi te consecutiv'. asigurindn-sc care cer aprofundare. E vorba
rilor fată de clienţi, refuzuri şi urmărirea îndeplinirii lor, au sporit productivitatea
din partea acestora la presta prin controlul competent asu partimentele ce an tangen muncii. In comparaţie cu trecerea pentru cucerirea co era de 46, In acest an şcolar, astfel, o mai bună corelare de „organizarea m uncii" si
activităţii de producţie. Ea se
numărul acestora este de nu
m orilor meseriei, olimpiada la
ţiile efectuate in condiţii do pra activităţii la jn c u l dc inun ţă directă cu pregătirile de aceeaşi perioadă a anului capătul răreia — In locul me mai 12 Am reuşit aşadar, ca desfăşoară In unităţile C om bi ..proiecţia muncii" Aceasta
slaba calitate olc Problemele că, va contribui eficient la în iarnă. trecui, cu 8,5 la sulă. reali daliilor - - cişligălorul va p r i maturitatea profesorilor să aibă natului carbonifer al Văii J iu datorită specificului deosebii
relatate mai sus. criticate în tărirea organizaţiei şi deci a — înfăptuirea integrală si zările la producţia globală mi „brăţara de aur" In aceşti asigurată în şcoala funcţia de lui în funcţie de specialităţile pe care II ore munca în dom e
darea de seamă, au canali activităţii de conducere a pro In bune condiţii a prevede sini mai mari cu 7,4 la su ani sc formează profilul profe niul m ineritului. Practica pe
zat discuţiile participanţilor pe blemelor economice. rilor planului de măsuri — tă. iar la salariul mediu ru sional al elevului, acum se bază La cursurile profesiona la care sini înscrişi elevii : care o efectuăm la atelierul de
fâqaşul unei analize de p ro Noul birou va trebui să de remarca loan (Jngnrea- 4.4 la sută. Acest lucru ilus preqăle.şlc muncitorul de mfi- le nu avem nici un cadru d i electricieni de mină. lăcătuşi reparaţii electrice din Vulcan
ducţie. pună loa-te eforturile pentru nu, şeful serviciului p ljn i- trează capaeilatca colecti _pey^ De Udul . ln ( rare, cei che- ne asigură o calificare bună.
Este adevărat că In alenlia remedierea ’ acestor deficiente, fi< are — an o ' însemnătate v u lu i i muncă rle a ree liiali să 'îndrume, să coordone aş spune şi datorită intere
com uniştilor se alia la loc pentru continua perfecţionare deo>obita, deoarece activi dita succesele obţinute pe ze accasla pregătire, de res sului 'şi sprijin ului pe care
de frunte problemele legate a activităţii. Prin utilizarea tatea de producţie, rezulta un plan superior. Este de ponsabilitatea cu care sc vor V I A T A Ş C O L A R A ni-l poartă tovarăşul inginer
de producţie. Dar în adunarea tuturor m odalităţilor dc îmbu tele economico-financiare datoria com itetului de achita de? sarcina nobilă încre Suvăilo. Sînlem 8 elevi rare.
de dare de seamă trebuiau dis nătăţire <) muncii de partid, de pină acum ne dau drep partid, a com itetului de d i dinţată de seriozitatea cu ca fâcind practica aici ne-am p ro
cutate aceste probleme prin organizaţia de bază a com u tul să anticipam un bilanţ recţie de a promova măsuri re d e v ii îşi vor însuşi cunoş filat ca bobinatori, şi faptul
prisma muncii politice cc <> niştilor de Io cooperativa „R e final favorabil. Entuziasmu operative care să creeze tinţele predate, depind succe dactic dinafară Acolo und? de mină (pentru elevii anului că tovarăşii din conducere?’ a-
desfăşoară organizaţia de bază. tezatul" se va întări continuu, lui. activităţii plină de răs cadrul tehnic şi organizato sele in conturarea omului ne Inlosim de profesori cu UI aceasta se organizează in le lie rului ne-au apreciat, ce înd
şcolii să fim repartizaţi tot a-
pentru îmbunătăţirea activită competenta ci în conducerea pundere desfăşurată de b ri ric necesar desfăşurării mun< i i . funcţia de bază în în tre p rin subteran | <olo. ne dă încredere tn posi
ţii de producţie Aceasta Ire- pioblem clor economice va găzile de mineri, comitetul unei aclîvităli rodnice şi (n t a Grupul şcolar minier deri contăm pe oameni cu Cooidonarcn practicii este bilităţile noastre şi ne în s.fjo *
buia să constituie tema discu creşte sim jitor de direcţie trebuie su-i răs- perioada de iarnă. din Petroşani, startul pen multă experienţa, atît în p ro asigurată de maiştri din sec tesle munca, alît cea teoretică
ţiilor. In vederea relevării as N. STANCIU tru pregătirea v iito rilo r mun ducţie cît si fu invălăm înt toarele respective. pe baza u cil şi cea practico.
citori s-a dat de mai bine — Electrotehnica, disciplină nui program, a unui plan de | a Petroşani, cei peste f 000
de o lună Peste 1000 de pc care o predau Io clasele instruire bine stabilit, precum — de elevi ai C.rupului şco
elevi .şi-au început munca in I A (maiştri m inerii $i I H şi de instructori din cadrul lar m inier ce se pregătesc
rlase şi laboratoare. în alelic- (maiştri lăcătuşi mecanici) pen (trupului şcolar O îm bunătăţi pentru a deveni mnneilcyi şi
rele şcoală. în unităţile de pro tru industria constructoare de re cunoaşte şi practica pentru tehnicieni cu o temeinică pre
ducţie ale Văii Jiului La maşini sî prelucrarea metale elevii şcolii tehnice de maiştri gătire atil de necesari u n ită ţi
cursurile de zi şi serale ale lor face parte din specialita şi tehnice post-liceale. lor do producţie din bazinul
celor trei tipuri de scoli care tea mea de bază Activitatea
— As put^a veni cu nume carbonifer al Văii Jiului, au
funclioncază aici — şcoală pe care. In mod curent, o des
roase exemple despre efieai i- păşit (n noul an dc (nvăto-
profesională, scoală tehnică de făşor la slatia de cercetări fnira orelor rle practică fn in mint. avind asigurate condiţii
maiştri şi cursurile telgiice pentru securitatea muncii mă struirea noastră — ne m ărtu optime de desfăşurare a pro
post-liceale — au fost asigu ajută mult şi la predare tn fa riseşte losif S/eri. elev în a cesului inslrucliv-educaliv şi
rate condiţiile necesare desfă la elevilor pol veni mereu cu nul III A, electromecanică ma de perfecţionare profesională
şurării optime a procesului dc exemple inedite cu aspecte şi şini şi utilaje a şcolii tehni Un curp profesoral (ormat din
învăţăm! nl. lucrări nor apărute alît în ta ce post-liceale Numeroase cadre de specialitate cu vechi
— O atenţie deosebită am ră cît şi în străinătate. Mă a- probleme ridicate la orele de me si experienţă in munca de
Lecţie practico cu vii acordat repartizării cadrelor jntă, de asemenea, experienţa (lasă le urmărim concret in instruire, asigură pregătirea
didactic^ pe specialităţi şi dis pe care am acumulal-o tn cei desfăşuiaiea practicii din în
torii strunguri, in atelie teoreliră a elevilor, tar acti
cipline dc predare — ne-a in II ani de activitate (Preciza treprinderile Văii Jiului, unde vitatea p r ă j i r ă o acestora a
rul Grupului şcolar profe format ing I. Legrand. direc rea ne-a făcul-o profesorul Ni- ne sînt asigurate condiţii op ti lost încredinţată unor ingineri
sional C.S.H., sub îndru torul Crupului şcolar minier colae Oprea, inginer, sef de me de munca Insă pentru noi, şi maiştri care vor putea a
marea maistrului instruc din Petroşani. Am întocmit un laborator la Slatia de cerce cei care sînlem profilaţi ne i orda o îndrumare competen
orar în aşa tel ca să mergem tări pentru scruriialoa muncii c o n s tm r ţi de maşini, o e x ta calificată.
tor Alexandru Poenaru.
pe o specializare a cadrelor din Petroşani) cursie de studii prin l-irâ la Aşadar, la Petroşani, startul
didactice pe discipline C un D ra clica . această activitate întreprinderi de acest fel ne ar pentru „olim piada meseriei"
Foto : V. ONOIU
aspect Important al muncii, ■ de producţie ţâră de care li de un real folos Vorbesc fn s-a fa» ut în condiţii bune. Des
(are va duce la o mai com nu poale fi ro m e p u lă pregăti numele clasei, deoarece, per făşurarea ei cere îndrumare >i
petentă pregătire a elevilor. rea profesionalei n elevilor, o sonal am beneficiat. în vacan- control peimar.enl. o munca
Lin alt aspect ce ne-a stat în la de vaiâ de o astfel de e x susţinută pentru ra în .fin a la "
atcntic in acest nou an şcolar cupă în procesul de instruire cursie. E cerinţă ce se im surcesul să lie asigurat
— care dc fopt se numără a G rupului şcolar minier din pune mai ales acum deoarece LUCIA LtCIU
f
La slirşilu l secolului al rilo rom<n)ilor- sintetizate In le se apropia de momentul din politica înlr-un singur slat a
X Y I I t - W şi Începutul secolu importantul memoriu cunoscut (are nu-şi mai putea găsi ieşi ram nriloi lă z lrle ah* naliunii
lui al XlX-lca. pe măsura des sub numele de Supplcx Libol- re Revoluţia din 1848 era pre române. Arest deziderat a lost
trămării feudalismului, a dez lus Valachorum — document UNIREA - CHEIA gătită alît adincirea ron- prc/enl nu mimai în m inţile
voltării relaţiilor dc producţie curajos şi răsunător de rin- I r a rl î< Iii lor de ordin social, r- cărlurai ilo r . FI ora nrodanint
copitalistc a început să se în duloli — linteau schimbările ( onoinlr şi politic, cit şi de de m ulţim ile care îl purtau d<>
chege si mai mult comunitatea radicale de ordin constituţio noua ideologie. transform a multă vreme in conştiinţa lor
de viaţă economică a pro vin nal în Transilvania, tn sensul tă în|r-<> forţă înnoitoare.
ciilor române. In aceste Îm pre participării românilor în pro A EDIFICIULUI NATIONAL (!) Toate concurau la e fo rtu şi care ( creau : „No» vrem
jurări. înlăturarea fărim ilării porţia numărului lor — adică rile răsturnării urînduiriî să ne unim g i tara".
statale feudale, lăurirea stalu îu majoritate absoluta — la vechi pentru a netezi calea V ite jia m ulţim ilor ardelene,
lui naţional unitar s-au impus viaţa politică a tării integrării naţiunii române,
ca o necesitate obiectivă, ca o Semnificaţia acestui me (o n s iilu ile In fr-11n singur stal (onduse de tineri abia ieşiţi
condiţie indispensabilă a pro moriu şi a mişcării naţionale plină dezvoltare, de n făuri le „Magazin istoric pentru Dacia", gură şi aceeaşi naţie” iar Ni- mân o organizare puternică independent de pe bânnle şcolii dar trans
cesului economic, social şi din acei ani sporeşte şi mai gături de colaborare i i i m oldo editai de N. Bălcescu şi tran colac Bălcescu socotea „un.i- In anii 18.10— 1014 îşi des Dezideratul unirii a consti formaţi de evenimente In nri-
cultural al societăţii romăneşli. mult prin faptul că prom otorii venii. „ea unii ce sinleni dc silvăneanul A T. Laurean. cro- rca tuturor românilor intr-un făşoară la Luqoi activitatea so- tuit un t*>| al revoluţiei româ rep uli comandanţi de oşti, a
Tocmai de aceea, idero unirii şl autorii Simplexului an (ost un neam şi de o lege” pentru îndu-se astfel climatul cultural stal politic'* în timpul lui Mi- cictalca secretă „C o n s titu ţia ”, ne dc la IH-48 gâsindu şi o cx-
s a uliim at cu deosebită forţă aceiaşi luptători »u condeiul a ciştiqa „drepturile acestor şi politic care viza unirea. liai o faptă ..măreaţa .şi singu care întrunea intre conducăto urimaro (Iară în programele apropiat poporul român de
în conştiinţa socială a epocii. — Samiiil M ic ii. C.lieorghc Şin- princip aluri" „Gazeta Transilvaniei", caic ra inintu itoare” rii ci intelectuali şi meseriaşi revoluţionarilor m o l d o v e n i realizarea a s p ira ţilo r sale prin
Asemenea idei sini cuprinse rai. Fetru Maior, loan Rudai Această mişcare, ce a cu aduna în jurul său condeiele Mişcarea nu se m ărgi iar în program avea înscrisă .Frm tipiile noesite pentru re victoriile obţinute, prin orga
în programul răscoalei popu Deleanu noscut un puternic ecou in neşte doar la răspîndiroa lupta pentru unire. înfăp formarea patriei" şi „D o rin ţe nizarea m olilo r de rătro A
lare de la 1704— 1785 condusă cele mai prestigioase. dar ideilor înaintate cu caracter tuirea acesteia era înscrisă le panirloi naţionale din M o l
Este vremea cînd profesori rindul ţărănimii române din vram lancu înlr-o putere p o p u
de Horta, care urmărea, pe lin ardeleni îşi căulou şi şi găseau Transilvania, unde ora aştep şi prin autoritatea întemeieto naţional, ci desfăşoară, în a- în programul societăţii se dova” (are proclama unirea
gă emanciparea naţiunii româ crete româno-poloneze des drept „cheie de boltă Iară de lară, prin instaurarea unei nd-
eimp dc activitate tn Princi tată cu nerăbdare întinderea ei
ne pe pion politic, intenţia de palele Române, deoarece nu n dală cu sosirea „cră iu tiilu i coperită în 1884. înţeleasă (arc s-ar prăbuşi ('dificilii na ministratii româneşti in H une
a scoate pe nobili din dregă şi-o puteau desfăşura în Tran Todoraş". a scos in evidentă u sub forma unirii celor trei ţional". Această dorinţă era doara. 7^rand, Alba. Făgăraş
torii. do a institui o putere silvania Cheorglie La/ăr, „a mai mult tendinţele de unitate tari româneşti înlr-o rep ub li exprimată în mai multe artico
populara romanească. In fm n - cărui mimă sălta de sa- d in iie românii din cele trei că democratică. Gruparea con le din foile oficiale ale revo Coalizarea forţelor reacţio
lln d vigilenţa autorităţilor, răs 1 isfnc ţinni că vede realiza tăn romaneşti, a desc ins < aloi dusă de Ion Cîmpincanu In lu te i din Ţara Românească — nare interne şi externe n înă
culaţii plănuiau legaturi de te dorinţele sale de redeştep reformelor caro au favorizat Tara Românească întocmeşte „Pruncul roman" şi ..Poporul buşit revoluţia de la (846. Dar
ajutor cu moldovenii şi m un un proiect de constituţie cu suveran". Prezenta masivă a
tare a românilor". < uni II ca ascensiunea capitalismului ostile coalizate ah* despotllor
tenii, care. in mintea lor, în racterizează IVtrache Pocnorti. a mişcării de eliberare socială caracter biirgb ezo lib era l în revoluţionarilor moldoveni şi
semnau intenţia de unire a şt naţionala rare era înscris dezideratul u a unor rcvolulionari munteni vremii (sultanul kofzemt şi la-
Transilvaniei cu celelalte t-lri un merituos elev al său, a în- rului si a redactorului ei, C.h. cclaşi timp. şi importante ac nirii (clo r trei ţări româneşti la marea adunare de pe Cîm- rull n au losl In stare să aba
româneşti Era manifestarea temeial la Bucureşti Şrnala de In deceniile următoare, idecn Baritm. a fost „şcoala politică ţiuni cu caracter politic. îm Intr-un stal naţional indep^n pia lib e rtă ţii de la Blaj. din tă gîndunte m ulţim ilor nici dc
unirii politice a românilor a
conştiinţei naţionale, vie pină In Sf. Siiva. care „deveni (ora şi literară a toată „Dacia" prejurarea ră teritoriile lo (lent. Societatea secreta. Fră 8/15 mai 1848. avea deosebi- la probleme sociale, nici de Ia
îi. straturile de jos ale popu rul din rare srintein entuzias fosl propagată cu tot mai m ul Ideea unirii o profesau oame cuite de români erau îm părţi ţia, organizată de N. Bălcescu, u* semnificaţii. Adunarea de
laţiei. intuită de unii. inlelen- tă tărie în ‘ oale rele tr• -i ţări nii înaintaţi ca pe un program te în trei state lipsite* de inde I. Cîliira. Chr. Teii la 1848 în la Blaj a losl o manifestare fă cele notionale.
tă de alţii, propagată de < ele mul patriotic". române, prin scrierile mioi oa politic cc* sc* ecr^a realizat fă pendentă şi că aspiraţiilor de Ţara Românească, care urm ă ră precedent prin maturitatea Ridicate de revoluţie la rang
mai luminoase şi mai îndrăz In ar ost context se îns< riu meni de cultură i noi ni al i >i ră înlîrzicre. M iliail Kogălni- unire şi independentă ale po rea înlăturarea regimului feu dovedită în cumpănirea lucru de principii de însemnătate
neţe minţi. gindurile şi tendinţele lui Tn- prin mijlocirea soi iotalilor c u l roanu. în „C u vin t pentru des porului român li se opuneau dal şi înfăptuirea unităţii de rilor m prin ho«ăfîrile procla
turale şi literare, a ziarelor şî mai?* de m ulţim ii'' adunate din primordială, unirea naţionala
Acest lucru l-au îndeplinit dor Vlndimircscu. conducăto revistelor (are. de cele m.ii cinderea cursului de istorie lortclc reacţionare din interior stat, avea legături strinsc
pe rla n cullurol-ideoloqic în rul mişcării revoluţionare din umile ori purtau denumiri naţională". îndemna la 1848 p»» şi (ele trei imperii absolutiste tu mişcarea democratică din toate colturile T ransilvan ie i: şi dezrobirea socială se vor
văţaţii lum inişli (Şcoala arde românii din Transilvania. M o l — otoman, habsburgic si ţa Moldova, condusă de M. Ko- o \in la uiiieneas» ă m ulţim ilor îm plini in vremi viitoare
leană), iar pe plan politic, miş Tara Romanească dc la 182!, semmlicaliv e : „D aria lite rară”, dova şi Tara Românească să rist — imn»)nea luptei pentru qălniceann. oprimate, drenluri naţionale
carea Supplexuîui. Revendică- exponent al forţelor sociale in editată de M KogâBniceanu. se considere parte dinlr-o „s in formarea statului naţional ro Criza vechii societăţi feuda pentru poporul român, unirea Prof. IOAN ANDRIIOIU