Page 2 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 2

Alegeri în organizaţiile de  partid                                                                                     scopului  pentru  care  au  lu p ­  zuinţelor  vitale  ale  poporului.   le  fireşti  cu aspiraţiile  supreme   concepţiei   partidului  nostru
                                                                                                                               tat  şi  s-au  jertfit  alilia  fii  ai
                                                                                                                                                                                                                         despre  rolul  maselor  în  fă u ri­
                                                                                                                                                                                           ale  naţiunii.  In  practica  pa rti­
                                                                                                                                                                                    sale
                                                                                                                                                             In
                                                                                                                                                                 elaborarea  politicii
                                                                      Mărfuri  româ­                  (Urmare  din  pag.  1)   poporului.  industrializării  so­  partidul  porneşte  de  la  reali­  dului  nostru  n  intrat  de  m ul­  rea  istoriei.  Crearea  Frontului
                                                                                                                                 Procesul
                                                                                                                                                                                           tă  vreme  preocuparea  atrage­
                                                                                                                                                             tăţile  economice  si  sociale  ale
                                                                                                                                                                                                                         U nilătii  Socialiste,  a  consili­
                                                                                                                               cialiste.  al  făuririi  relaţiilor  a­  tării,  de  la  cerinţele  obiective   rii  oamenilor  muncii  la  soluţi­  ilor  oamenilor muncii dc alte na­
        Continua perfecţio­                                           neşti  livrate             rea  dcmocrafiel  socialiste,  re­  multilaterală  a  întregii  econo­  pă   istorică,   aplicînd   creator   onarea  problemelor   majore   ţionalităţi  v o r  deschide   not
                                                                                                 nilătil  poporului.  în  dezvolta­
                                                                                                                                                dezvoltarea
                                                                                                                                                             «le  dezvoltării  din  fiecare  eta­
                                                                                                                               grare  socialiste,
                                                                                                                                                                                                                         posibilităţi  pcnlru  intensifica­
                                                                                                                                                                                           ale  construcţiei  socialiste.  A-
                                                                                                 zolvarea  in  spirit
                                                                                                                     marxist-
                                                                                                                               mii.  avintul  impetuos  al  şti­
                                                                                                                                                                          marxist-leninislă.
                                                                                                                                                                                           ccasta  o  devenit  una  din  tră ­
                                                                                                                                                                                                                         rea  participării  întregului  po­
                                                                                                                                                             învăţătura
                                                                   |  la  export                 leninist  a  problemei  naţiona­  inţei  şi  cultu rii  au  fosl  Inso­  avind  In  vedere  In  permanen­  săturile  fundamentale  ale  de­  por  la  activitatea  economică,
                                                                                                      asigurarea  egalităţii
                                                                                                 le,
                                                                                                                          in
                                                                                                                                                             tă  punerea  în  valoare  a  re­
                                                                                                                                                                                           mocratici  noastre
                                                                                                                                                                                                                         socială,
                                                                                                                               lite  permanent  in  tara  noastră
                                                                                                                                                                                                                                 politică  şi  culturală,
                                                                                                                                                                                                              socialiste.
                                                                                                 drepturi  a  naţionalităţilor  con­
       nare  a  muncii                                                  întreprinderea   româ­   locuitoare  cu  poporul  român,                                                                                         la  conducerea  treburilor  ţării,
                                                                                                                                                                                                                         la  asigurarea  mersului  înain­
                                                                                                 dezvoltarea  frăţiei  în  muncă
                                                                                                                                                                                                                          te  al  societăţii  socialiste.
                                                                      nească  de  comerţ  exte-  şi  luptă  a  tuturo r  celor  ce  tră ­                                                                                  Etapa  desăvîrşirii  construc­
                                                                                                 iesc  pe  meleagurile  României.
                                                                   •   rio r  „Tehn olorcstcxporl"                                                                                                                        ţiei   socialiste   determină  o
                                                                                                 In  procesul  dc.săvîrşirii  con-                                                                                       creştere  considerabilă  a  ro lu ­
                                                                     a  livrat  in  aceste  zile  d i­
                                                                   :
       politice — sarcina                                          :  ;   ferite  ambarcaţiuni   în  slruc(iel  socialiste,  o  dală  cu     artidul  Comunist                                                            lui   conducător  al  partidului,
                                                                                                     W
                                                                                         •
              3  9   A  9
                                                                                                 înflorirea  vie ţii  materiale
                                                                                                                          si
                                                                     Danemarca  şi  R.F  a  Ger
                                                                                                                                                                                                                          aceasta
                                                                                                                                                                                                                                                  In
                                                                                                                                                                                                                                   manifcstîndu-se
                                                                                                 spirituale  a  poporului  român
                                                                   j  l   maniei,   materiale  pen-  şi  a  naţionalităţilor  conlocui­                                                                                   forme  noi,  superioare  ca  u r­
                                                                                                                                                                                                                          mare  a  volum ului  şi
                                                                                                                                                                                                                                                com ­
                                                                     tru  construcţii  In  Ceho-
                                                                   :   slovacia  şl  Ungaria,  pre-  toare,   se  accentuează  u n ita ­                                                                                  plexită ţii  sarcinilor  ce  ii  r e ­
       mereu  actuală                                              \  :   cum  şi  articole  de   iiz  tructibilă  dc  ţeluri  a  marii  fa­  oman —- chezasia                                                            vin.   Congresul  al  IX-lea   şi
                                                                                                 tea  şi  fră(ia  lor,  sc  afirmă  lot
                                                                                                 mai  intens  comunitatea  indes­

                                                                                                                                                                                f i
                                                                                                                                                          ^
                                                                                                                                                                                                     B
                                                                                                                                                                                              w
                                                                                                                                                                                                                          Conferinţa  Naţională  —  sub li­
                                                                     casnic  din  lemn  în  A n ­
                                                                      glia,  Austria  şi  Olanda.
                                                                                                                                                                                                                          Ceauşescn  —  au
                                                                                                                                                                                                                                            dezvoltat
                                                                   :   în  Franţa,  R.F.  a  Gerroa-  m ilii  a  României  socialiste*.                                                                                   niază   tovarăşul   N i c o l o e
                                                                                                   Lichidarea  exploatării  omu­
                                                                   :   nici.  Grecia.  Israel,  lta-                                                                                              0                       creator,  ridicind  pe  n  treaptă
        Adunarea  de  dare  do  sca­  pectelor   negative  în  munca   !   lia,   R.A.U.  şl  Uniunea  lui  de  către  om,  făurirea  so­                                                                                 şi  mai  înaltă  misiunea  socialo
       mă  si  alegeri  a  organizaţiei  de   fostului  birou  si  a  tratării   lor   î   Sovietică  au  fosl  livrate  cietăţii   socialiste   înseamnă   d   w   H   ■  ■     B   O       B g v d B B                  a  partidului  nostru  comunist,
       partid   din  cadrul  Cooperati­  corespunzătoare  dc  către  noul   diferite  tipuri  dc  lăzi  şi   nu  numai  baza  libertăţilor  şi   tramiciei  si  umtctu                                                    au  perfecţionat  activitatea  sa
       vei  meşteşugăreşti  „Retezatul-   organ.  Din  discuţiile  m ajorită­  i   butoaie.      drepturilor  sociale  egale  pen­                                                                                        de  factor  conducător  în  loato
       Haţeg  a  dezbătut   activitatea   ţii  celor  cc  au  luat  cuvîntul  —                  tru  tot i  oamenii  muncii  in d i­                                      0                            0                 domeniile   construcţiei  socia­
       desfăşurată,  de-a  lungul  unui   Dumitru   Balintoni.   Ghoorghc   Aceeaşi   întreprindere   ferent  de  naţionalitate,  ci  şi                                                                                  liste  Dar.  io tu l  conducător  al
       an,  de  către  comuniştii   de   Mărqincanu,  Ion  Străitaru,  A u ­  a  expediat  mobilă  de  di­  baza   unilătii   întregului   nos­         0     b    an                   n                                 partidului  arc  în  vedere   nu
       aici  pentru  îndeplinirea  tu tu ­  rel  Micloşoni,  Constantin  Nei-   :   ie rite  lip u ri  în  Anglia.  tru  popor.  Desfiinţarea  nedrep­  orinduirn  soci                                                   numai   elaborarea   politicii,
       ror  sarcinilor  ce  lc-au  reve­  coni,  Ion  Alimpescu  şi  allii  —   1   Austria,  Belgia.  R.D.  Ger­  tăţilor  de  natură   socială,  a                                                                      compoziţia  şi  modul  său   de
       nit.  Din  darea  de  seamă  pre­  au  lipsit  referirile  concrete  iM   :   mană.  Olanda.  Polonia.  discrim inării  de  rasă.  de  sex                                                                         organizare.   E!aborîndu-şi   po ­
      zentată  precum  şi  din  discu­  carenţele   activităţii  biroului   :   Ungaria,  Uniunea  Sovic-  şi  naţionalitate,  asigurarea  de­                                                                            litica  sa  profund   ş liin liliră ,
       ţiile  participanţilor   a   reieşit   organizaţiei  de  bază  care   au   ;   lică  şl  in  alic  ţări.  plină  a  egalităţii  in  drepturi                                                                       expliclnd-o  r e   larg  maselor  de
      pregnant  faptul  că  lu crătorii   facilitat  manifestarea  unor  acte   De  asemenea.  în  urina   a  tuturor  cetăţenilor  reprezin­                                                                             oameni  ai  muncii,  el  desfăşoa­
      din  secţiile  cooperativ?»,   au   de  indisciplină  —  absente,  ne-   :   tranzacţiilor   încheiate,  tă  una  din  cele  mai  im portan­                                                                        ră  în  acelaşi  timp  o   vastă
      obţinut  o  seric  de  succese  im ­  folosirea  tim pului  de  lucru   —   întreprinderea  „M ineral-  te  transformări   revoluţionare                                                                            muncă   organizatorică  pentru
      portante  In  ceea  ce  priveşte   neîndcplinirea  sarcinilor   de   •   im p o rtcxp o rl"  a  trimis  înfăptuite   în   tara   nnas-trâ   de  întărirea  continuă  a  alian­  surselor   materiale  şi   umane   care  asigură  participarea  ac­  înfăptuirea  sarcinilor  ce  şi  le
      buna  deservire  a  populaţiei  şi   plan  de  către  uncie  secţii.  j   In  Bulgaria,  Canada.  Ce­  Realizarea  unităţii  şi   Irătiei                                                                           pune.  Accasla  cere,  fără  în ­
                                                                      hoslovacia,  R.F.  a   Gcr-   oamenilor  muncii  romăni.  ma­  ţei   munciloreşli-tărăneşli.  de   de  caro  dispunem,  a  tot   ceea   tivă,  nemijlocită,  a   m uncito­
      lărgirea  gamei  sortimentale  a   Faptele  denotă  că  este  ne­                                                                                                                                                   doială.  din  partea  lierărei  nr-
                                                                   j   maniei.   R.D.  Germană.  ghiari.  germani  si  de  alte  na­  consolidarea  u n ită ţi   moral-   cc  creează  sliinta  şi   tehnica   rilor.  ţăranilor  şi  intelectuali­
      produselor.  Evidentă  In  occst   cesară  perleelionorea  muncii                                                        ro lilic o   a  societăţii.  în  care   contemporană.  In  scopul  acce­  lor  la  elaborarea  şi  înfăptuirea   g u n i/a ţi  do  partid,  din  partea
      sens  este  popularitatea  ce  au   politice  desfăşurată  de  organi­  -   Iugoslavia.  Polonia.  U n ­  ţionalităţi  din   patria   noastră   rolul   lioturitoT   ii   revine   lerării  dezvoltării   economice   măsurilor  şi  holăririlor.  tu tu ro r   com uniştilor  eforturi
      cîştigat-o  prestaţiile  secţiilor   zaţia  de  partid,  că  noul  birou   I   garia  şi  Uniunea  Sovic-  a  fost  unul  din  telurile  lu p ­  Partidului  Comunist   Român.                                      susţinute,  cu  un  înalt  grad  dc
      de   încălţăminte.  De  aseme­  aies  va  trebui  să-şi  indreple   j   ilcă  Importante  cantilătl  tei  seculare  pentru  eliberarea   Partidul  îşi  înfăptuieşte  rolul   si  social-cullurale  a  tării.  Dezvoltarea  continuă  a  de­  organizare,  o  slriclă  respecta­
                                                                                                 sociala  şi  înlăturarea  jugului
      nea.  si  alte  secţii  şi-au  înde­  In   mai  marc  măsură  atenţia   de  produse  industriale.  domipatiei-  slrăinc   Acum.   u-   conducător  în  societatea  noas­  Partidul  Comunist   Român   mocraţiei  socialiste  In   ţara   re  a  disciplinei  de  partid  <4
      plin it  sarcinile  de  plan  lună  de   înspre  lichidarea  lipsurilor  ma­  [   printre  care  barttă.  geam  mti  sub  acelaşi  steag,  oame­  tră  in  primul  rinei  prin  p o liti­  îşi  realizează  cu  succes  rolul   noastră,  crearea  climatului  de   de  stat,  stăruinţa,   holărîre  şi
      lună  —   conlecţii  femei,  Jcnge*   nifestate  în  activitatea  fostu­  mecanic  tras  şi  laminat.                                                  conducător  datorită   leqături-   înaltă  echitate  socială  In  toa­  devotament  fără  margini  pen­
      Tle,  tinichigcric,  foto,  etc.  lui  organ  Pentru  realizarea  a­  :   placaj  ceramic,  diferite  nii  muncii   jo m ân i  şi  cei  n-   ca  sa  justă,  profund  ş tiin ţifi­   te  sferele  de  activitate,  a  me­  tru  îndeplinirea  exemplară  a
        Succesele  cooperatorilor  se   cestor  deziderate  este  necesar   j   obiecte  sanitare,  m ine­  partinfnd  naţionalităţilor  con­  că.  corespunzătoare  cerinţelor   lor  sale  indestruclibHe  cu  ma­  diului  prielnic  pentru  deplina   politicii   partidului  Indreplolă
                                                                   :   reu  ac  mangan.  pirită  şl
      datoresc   în   special   muncii   ca  la  nivelul  organizaţiei   să                      locuitoare  sini  fericiţi  să-şi  a­  particularităţilor  dezvoltării  tă­  sele  cele  mai  Jorqi  ale   po ­  afirmare  a  personalităţii  uma­  spre  lericiroa  întregului  nos­
                                                                   :   altele.
      politice  a  com uniştilor  pentru   se  desfăşoare  o  susţinută  m un­                   ducă   aportul  la   înfăptuirea  rii  noastre,  intereselor  si  nă­  porului,  datorită  identificării sa­  ne  sînt  parte   integrantă  a  tru  popor.
      permanenta   mobilizare  a   lu ­  că  de  educare  a  tuturor  coo­      (Agerprcs)
      crătorilor  la  îmbunătăţirea  de­  peratorilor.  Numai  prinlr-o  e­
      servirii  cu  produse  şi  servicii   ducare  multilaterală  —   p o liti­
      de  calitate  a  populaţiei.  In  o-   că,  profesională,  ctico-cetăte-
      dunările  generale  din  cursul   nească  —  calitatea  produselor
      anului,  membrii  de  partid  au   si  prestărilor  către  populaţie                                                     „OLIM PIADA  MESERIB"
      analizat  si  urm ărit  o  scrie  de   se  va  îmbunătăţi.  La  înfăp tu i­                                                                                                       STARTUL S-A DAT.
      aspecte   liotăritoaie   pentru   rea  acestei   munci  educative   Sarcinile  îndeplinite  exemplar
      soarta  producţiei  :  aproviziona­  Sînt  chemaţi  loji   comuniştii.
      rea  cu  materiale,  contribuţia   Pentru  reuşita  acţiunii,  com u­                     pundă  prin  crearea  tuturor
      com uniştilor  la  realizarea  pla­  niştii  trebuie  să  dovedească  că   jOrmote din  pag,  t)  con diţiilo r   necesare   desfă­
      nului,  calitatea  deservirii  popu­  au  un  ridicat  nivel  politico-i-                  şurării  unei  munci  la   ni­
      laţiei.  reducerea  preţului   de   deoloqie.  o  conştiinţă   înain­                      velul  sarcinilor  si  In   pe­  TREBUIE  ASIGURAT SUCCESUL FMALEI (
      cost  şi  altele.             tată.  Continuarea  pe  un  plan                             rioada   de  iarnă.  Fata  de
        Tot  din  darea  de  scamă   si   superior  de  pregătire  politicn-   no  respectivă   vor  trebui   planul  suplimentat,  la  care
      mai  ales  din  discuţiile  cc   an   ideologică  trebuie  să  sc  des­  materializate   peste  60  Io   nc-am   angajat.   deţinem   Anii  de  ucenicie  la  şcoala   p rin tie   sarcinile  înscrise  in do ­  Petroşani  un  loc  bme  definit.   sînlem  In  ultim ul  an  de  studii.
      avut  loc  s-au  reliefat  însă  şi   făşoare  prin  folosirea   celor   sulă  din  totalul  prevederi­  un   avans   de   trei   z i­  meseriei  sini  anii  In  care  ele­  cumentele  de   partid  si   dc   In  acest  an  şcolar  ea  a  fosl   —  Deşi  nouă.  celor  din  anul
      alte  aspecte.  La  adresa  unor   mai  variate  forme  —  învătă-   lor.  V olum u l  uriaş  de  m u n ­  le.   Cred   că   acest   a­  vul  parcurqe  un  întreg  proces   stat  —  a  fost   preocuparea   organizată  judicios,  după  c ri­  III   al   şcolii   profesionale   ni
      secţii  —  reparaţii  radio  şi  te­  mi n-tul  de  partid.   conferinţe,   că  eşalonat   pentru  luna   vans   poate  fi  nu  numai   dc  maturizare  profesională.  De   conducerii  grupului  de  a  avea   terii  care  asigură  eoni urnit ale   s-au  rezervat   patru  zile  dc
      levizoare.  zidari-zuqravi,   cu-   expuneri,   informări  politice,   noiembrie  impune  in te rven­  menţinut  ci  şi  mărit  prin   Io  simpla  întlln ire  cu  viata  n-   cadre  profesionale  cu  funcţia   în   procesul   tehnologic   Cele   practică  săptămînal— precizează
      relărie  —  s-au  semnalat   In   munca  politică  de  la  om  la  om,   ţia  operativă  a   com itetu­  aprovizionarea  tn  mod  r it­  zinală.  pină  la  cunoaşterea  şi   de  bază  In  şcoală.  Am   reuşit   trei  zile  de  practica  sâplămî-   elevul  M iron  Chică,  din  anul
                                                                      lui  de  direcţie,   stabilirea                          slăpînirea   maşinii,  el   trece   să  obţinem,  în  aceasta  direc­  nală,  efectuate  de  elevii  şco­
      icpetate  rînduri  sesizări   a).*   ele.  Angrenarea  tuturor  com u­                     mic  şi  la  timp  a  tuturor                                                                                            III  A.  electricieni  de  mină  —
      cetăţenilor,  ce  vizau  calitatea   niştilor.  desfăşurarea unei susţi­  celor  mai  corespunzătoare   locurilor  dc  muncă  cu  cele   p rinlr-o  perioadă  dc  ascensiu­  ţie.  un  adevărat  record  Dacă   lii  prolesionalc  alternativ  cu   consider  că  e  necesar  să  ape­
      nesatksfăcâtoare  a  reparaţii lor,   nute  munci  politice  prin  tra­  măsuri  pentru   devansarea   necesare          ne.  dominată  de   frămlnlări,   in  anul  şcolar  trecut  numărul   orele  de  teorii?  (o  z.i  practică,   lăm  la  mai  multe  ore  de  labo­
      lipsa  de  solicitudine  a  lucrato­  sarea   de   sarcini   concrete   termenelor  dc  execuţie,  în ­  M in erii  din  Poiana  Ri  scă   amintii,  insuccese  sau  satisfac­  cadrelor  didactice  care  nu  a­  una  teoriei  au  lost  program a­  rator  şi  meditaţii  la  obiectele
                                                                      tărirea  con trolului  în  com­                          ţii.  Ucenicia  este,  de  tapt.  în ­  veau  funcţia  de  bază  la  noi   te  consecutiv'.   asigurindn-sc   care  cer  aprofundare.  E  vorba
      rilor  fată  de  clienţi,  refuzuri   şi  urmărirea   îndeplinirii   lor,                 au  sporit   productivitatea
      din  partea  acestora  la  presta­  prin  controlul  competent  asu­  partimentele  ce  an  tangen­  muncii.  In  comparaţie   cu   trecerea  pentru  cucerirea  co­  era  de  46,  In  acest  an  şcolar,   astfel,  o  mai  bună   corelare   de   „organizarea  m uncii"  si
                                                                                                                                                                                           activităţii  de  producţie.  Ea  se
                                                                                                                                                             numărul  acestora  este  de  nu­
                                                                                                                               m orilor  meseriei,  olimpiada  la
      ţiile  efectuate  in  condiţii   do   pra  activităţii  la jn c u l  dc  inun   ţă  directă  cu  pregătirile  de   aceeaşi  perioadă  a  anului   capătul  răreia  —  In  locul  me­  mai  12  Am   reuşit  aşadar,  ca   desfăşoară  In  unităţile  C om bi­  ..proiecţia  muncii"   Aceasta
      slaba  calitate  olc   Problemele   că,  va  contribui  eficient  la  în­  iarnă.         trecui,  cu  8,5  la  sulă.  reali­  daliilor  - -   cişligălorul  va  p r i­  maturitatea  profesorilor  să aibă   natului  carbonifer  al  Văii  J iu ­  datorită  specificului   deosebii
      relatate  mai  sus.  criticate   în   tărirea  organizaţiei  şi  deci  a   —  înfăptuirea  integrală  si   zările  la  producţia  globală   mi  „brăţara  de  aur"  In  aceşti   asigurată  în  şcoala  funcţia  de   lui  în  funcţie  de  specialităţile   pe  care  II  ore  munca  în  dom e­
      darea  de  seamă,  au  canali­  activităţii  de  conducere  a  pro­  In  bune  condiţii  a  prevede­  sini  mai  mari  cu  7,4  la  su­  ani  sc  formează  profilul  profe­                                        niul  m ineritului.  Practica   pe
      zat  discuţiile  participanţilor  pe   blemelor  economice.     rilor  planului  de  măsuri  —   tă.  iar  la  salariul  mediu  ru   sional  al   elevului,  acum  se   bază   La  cursurile  profesiona­  la  care  sini  înscrişi   elevii  :   care  o  efectuăm  la  atelierul  de
      fâqaşul  unei  analize  de  p ro ­  Noul  birou  va  trebui  să  de­  remarca   loan   (Jngnrea-   4.4  la  sută.  Acest  lucru  ilus­  preqăle.şlc  muncitorul  de  mfi-   le  nu  avem  nici  un  cadru  d i­  electricieni  de  mină.  lăcătuşi  reparaţii  electrice  din  Vulcan
      ducţie.                       pună   loa-te   eforturile  pentru   nu,  şeful  serviciului  p ljn i-   trează  capaeilatca   colecti­  _pey^  De  Udul  . ln (  rare,  cei  che-                                    ne  asigură  o  calificare  bună.
        Este  adevărat  că  In  alenlia   remedierea  ’ acestor  deficiente,   fi< are  —  an  o ' însemnătate   v u lu i  i   muncă  rle  a  ree­  liiali  să  'îndrume,  să  coordone­                                  aş  spune  şi   datorită  intere­
      com uniştilor  se  alia  la   loc   pentru  continua  perfecţionare   deo>obita,  deoarece  activi­  dita  succesele  obţinute   pe   ze  accasla  pregătire,  de  res­                                             sului  'şi  sprijin ului  pe   care
      de   frunte  problemele   legate   a  activităţii.   Prin  utilizarea   tatea  de  producţie,  rezulta­  un  plan  superior.  Este  de   ponsabilitatea  cu  care  sc  vor   V I A T A  Ş C O L A R A               ni-l  poartă  tovarăşul   inginer
      de  producţie.  Dar  în  adunarea   tuturor  m odalităţilor  dc  îmbu­  tele   economico-financiare   datoria   com itetului   de   achita  de?  sarcina  nobilă  încre­                                            Suvăilo.  Sînlem  8  elevi  rare.
      de  dare  de  seamă  trebuiau  dis­  nătăţire  <)  muncii   de  partid,   de  pină  acum  ne  dau  drep­  partid,  a  com itetului  de  d i­  dinţată  de  seriozitatea  cu  ca­                                    fâcind  practica  aici  ne-am  p ro ­
      cutate  aceste   probleme  prin   organizaţia  de  bază  a  com u­  tul  să  anticipam  un  bilanţ   recţie  de  a  promova  măsuri   re  d e v ii  îşi  vor  însuşi  cunoş­                                        filat  ca   bobinatori,  şi   faptul
      prisma  muncii   politice  cc  <>   niştilor  de  Io  cooperativa  „R e­  final  favorabil.  Entuziasmu­  operative   care  să  creeze   tinţele  predate,  depind  succe­  dactic  dinafară   Acolo   und?   de  mină  (pentru  elevii  anului   că  tovarăşii  din  conducere?’  a-
      desfăşoară  organizaţia  de  bază.   tezatul"  se  va  întări  continuu,   lui.  activităţii  plină  de  răs­  cadrul  tehnic  şi  organizato­  sele  in   conturarea   omului   ne  Inlosim  de   profesori  cu   UI   aceasta  se  organizează  in   le lie rului  ne-au  apreciat, ce  înd
                                                                                                                                                                                                                          şcolii  să  fim  repartizaţi  tot  a-
      pentru  îmbunătăţirea  activită­  competenta  ci  în  conducerea   pundere  desfăşurată  de  b ri­  ric   necesar   desfăşurării   mun<  i i .         funcţia  de  bază  în  în tre p rin ­  subteran |            <olo.  ne  dă  încredere  tn  posi­
      ţii  de  producţie   Aceasta  Ire-   pioblem clor   economice   va   găzile  de  mineri,  comitetul   unei  aclîvităli  rodnice  şi  (n   t a   Grupul   şcolar  minier   deri  contăm  pe   oameni   cu   Cooidonarcn  practicii   este   bilităţile  noastre  şi  ne  în s.fjo *
      buia  să  constituie  tema  discu­  creşte  sim jitor          de  direcţie  trebuie  su-i  răs-  perioada  de  iarnă.       din  Petroşani,  startul  pen­  multă  experienţa,  atît  în  p ro ­  asigurată  de  maiştri  din  sec­  tesle  munca,  alît  cea  teoretică
      ţiilor.  In  vederea  relevării  as­       N.  STANCIU                                                                   tru  pregătirea  v iito rilo r  mun­  ducţie  cît  si  fu  invălăm înt   toarele  respective.  pe  baza  u ­  cil  şi  cea  practico.
                                                                                                                               citori   s-a   dat  de  mai   bine   —  Electrotehnica,  disciplină   nui  program,  a  unui  plan  de   |   a  Petroşani,  cei peste  f  000
                                                                                                                               de  o  lună   Peste   1000   de   pc  care  o  predau  Io  clasele  instruire  bine  stabilit,  precum   — de  elevi  ai  C.rupului  şco­
                                                                                                                               elevi  .şi-au  început  munca  in   I  A  (maiştri   m inerii  $i   I  H   şi   de   instructori   din   cadrul   lar  m inier  ce  se   pregătesc
                                                                                                                               rlase  şi  laboratoare.  în  alelic-   (maiştri  lăcătuşi  mecanici)  pen­  (trupului  şcolar  O  îm bunătăţi­  pentru  a  deveni  mnneilcyi  şi
                                                                                                                               rele şcoală.  în  unităţile  de  pro­  tru  industria  constructoare  de   re  cunoaşte  şi  practica  pentru   tehnicieni  cu  o  temeinică  pre­
                                                                                                                               ducţie  ale   Văii  Jiului   La   maşini  sî  prelucrarea  metale­  elevii  şcolii  tehnice  de  maiştri   gătire  atil  de  necesari  u n ită ţi­
                                                                                                                               cursurile  de  zi  şi  serale   ale   lor   face  parte  din  specialita­  şi  tehnice  post-liceale.  lor  do  producţie  din  bazinul
                                                                                                                               celor  trei  tipuri  de  scoli  care   tea  mea  de  bază   Activitatea
                                                                                                                                                                                             —  As  put^a  veni  cu  nume­  carbonifer  al  Văii  Jiului,  au
                                                                                                                               funclioncază   aici  —  şcoală   pe  care.  In  mod  curent,  o  des­
                                                                                                                                                                                           roase  exemple  despre  efieai i-   păşit  (n  noul  an  dc  (nvăto-
                                                                                                                               profesională,  scoală  tehnică  de   făşor  la  slatia  de   cercetări   fnira  orelor  rle  practică  fn  in ­  mint.  avind  asigurate  condiţii
                                                                                                                               maiştri  şi   cursurile  telgiice   pentru  securitatea  muncii  mă   struirea  noastră  —  ne  m ărtu­  optime  de  desfăşurare  a  pro­
                                                                                                                               post-liceale  —  au  fost  asigu­  ajută  mult  şi  la  predare  tn  fa­  riseşte  losif  S/eri.  elev  în  a­  cesului   inslrucliv-educaliv  şi
                                                                                                                               rate  condiţiile  necesare  desfă­  la  elevilor  pol  veni  mereu  cu   nul  III  A,  electromecanică  ma­  de   perfecţionare  profesională
                                                                                                                               şurării  optime  a  procesului  dc   exemple  inedite  cu  aspecte  şi   şini  şi  utilaje  a  şcolii  tehni­  Un  curp  profesoral  (ormat  din
                                                                                                                               învăţăm! nl.                  lucrări  nor  apărute  alît  în  ta­  ce   post-liceale   Numeroase   cadre  de  specialitate  cu  vechi­
                                                                                                                                 —  O  atenţie  deosebită   am   ră  cît  şi  în  străinătate.  Mă  a-   probleme  ridicate  la  orele  de   me  si  experienţă  in  munca  de
                                                                                                     Lecţie  practico  cu  vii­  acordat  repartizării   cadrelor   jntă,  de  asemenea,  experienţa   (lasă  le  urmărim  concret  in   instruire,  asigură   pregătirea
                                                                                                                               didactic^  pe  specialităţi  şi  dis­  pe  care  am  acumulal-o  tn  cei  desfăşuiaiea  practicii  din  în ­
                                                                                                   torii  strunguri,  in  atelie­                                                                                         teoreliră  a  elevilor,  tar  acti­
                                                                                                                               cipline  dc  predare  —  ne-a  in ­  II  ani  de  activitate  (Preciza­  treprinderile  Văii  Jiului,  unde   vitatea  p r ă j i r ă   o  acestora  a
                                                                                                   rul  Grupului  şcolar  profe­  format  ing   I.  Legrand.  direc­  rea  ne-a  făcul-o  profesorul  Ni-   ne  sînt  asigurate  condiţii  op ti­  lost  încredinţată  unor  ingineri
                                                                                                   sional  C.S.H.,  sub  îndru­  torul   Crupului   şcolar   minier   colae  Oprea,  inginer,  sef  de   me  de  munca  Insă  pentru  noi,   şi  maiştri  care  vor  putea  a­
                                                                                                   marea  maistrului  instruc­  din  Petroşani.  Am   întocmit  un   laborator  la  Slatia  de  cerce­  cei  care  sînlem   profilaţi   ne   i orda  o  îndrumare  competen­
                                                                                                                               orar  în  aşa  tel  ca  să  mergem   tări  pentru  scruriialoa  muncii   c o n s tm r ţi  de   maşini,  o  e x ­  ta   calificată.
                                                                                                   tor  Alexandru  Poenaru.
                                                                                                                               pe  o  specializare  a  cadrelor   din  Petroşani)          cursie  de  studii  prin  l-irâ  la   Aşadar,  la  Petroşani,  startul
                                                                                                                               didactice  pe  discipline   C  un   D ra clica .   această   activitate  întreprinderi  de  acest  fel  ne  ar   pentru   „olim piada  meseriei"
                                                                                                           Foto  :  V.  ONOIU
                                                                                                                               aspect   Important  al  muncii,   ■   de  producţie  ţâră  de  care   li  de  un  real  folos  Vorbesc  fn   s-a  fa» ut  în  condiţii  bune.  Des­
                                                                                                                               (are  va  duce  la  o  mai  com ­  nu  poale  fi  ro m e p u lă   pregăti­  numele  clasei,  deoarece,  per­  făşurarea  ei  cere  îndrumare  >i
                                                                                                                               petentă  pregătire  a  elevilor.  rea  profesionalei  n  elevilor,  o ­  sonal  am  beneficiat.  în  vacan-   control  peimar.enl.  o   munca
                                                                                                                                 Lin  alt  aspect  ce  ne-a  stat  în                      la  de  vaiâ  de  o  astfel  de  e x ­  susţinută  pentru  ra  în  .fin a la "
                                                                                                                               atcntic  in  acest  nou  an  şcolar   cupă  în  procesul  de  instruire   cursie.  E   cerinţă  ce  se  im ­  surcesul  să  lie  asigurat
                                                                                                                               —   care  dc  fopt  se   numără  a  G rupului  şcolar  minier  din  pune  mai  ales  acum  deoarece     LUCIA  LtCIU
                                                                                                                            f
        La   slirşilu l   secolului   al   rilo  rom<n)ilor-  sintetizate   In                                                                                                             le  se  apropia  de  momentul  din   politica  înlr-un  singur  slat  a
      X Y I I t - W   şi  Începutul  secolu­  importantul  memoriu  cunoscut                                                                                                               (are  nu-şi  mai  putea  găsi  ieşi­  ram nriloi  lă z lrle   ah*   naliunii
      lui  al  XlX-lca.  pe  măsura  des­  sub  numele  de  Supplcx  Libol-                                                                                                                re  Revoluţia  din  1848  era  pre­  române.  Arest  deziderat  a  lost
      trămării  feudalismului,  a  dez­  lus  Valachorum  —  document                         UNIREA -  CHEIA                                                                              gătită  alît   adincirea  ron-   prc/enl  nu  mimai  în  m inţile
      voltării  relaţiilor  dc  producţie   curajos  şi  răsunător   de  rin-                                                                                                              I r a rl î< Iii lor  de  ordin  social,  r-   cărlurai ilo r .  FI  ora  nrodanint
      copitalistc  a  început  să  se  în ­  duloli  —  linteau   schimbările                                                                                                              ( onoinlr  şi  politic,  cit  şi  de   de  m ulţim ile  care  îl  purtau  d<>
      chege  si  mai  mult  comunitatea   radicale  de  ordin   constituţio­                                                                                                               noua   ideologie.   transform a­  multă  vreme  in  conştiinţa  lor
      de  viaţă  economică  a  pro vin ­  nal  în  Transilvania,  tn  sensul                                                                                                               tă   în|r-<>   forţă   înnoitoare.
      ciilor  române.  In  aceste  Îm pre­  participării  românilor  în  pro­  A  EDIFICIULUI  NATIONAL  (!)                                                                               Toate   concurau   la   e fo rtu ­  şi  care   ( creau  :  „No»   vrem
      jurări.  înlăturarea   fărim ilării   porţia  numărului  lor  —  adică                                                                                                               rile   răsturnării   urînduiriî   să  ne  unim  g i  tara".
      statale  feudale,  lăurirea  stalu­  îu  majoritate   absoluta  —  la                                                                                                                vechi   pentru  a  netezi  calea   V ite jia   m ulţim ilor  ardelene,
      lui  naţional  unitar  s-au  impus   viaţa  politică  a  tării                                                                                                                       integrării   naţiunii   române,
      ca  o  necesitate  obiectivă,  ca  o   Semnificaţia   acestui   me­                                                                                                                  (o n s iilu ile   In fr-11n  singur  stal   (onduse  de  tineri  abia   ieşiţi
      condiţie  indispensabilă  a  pro­  moriu  şi  a  mişcării  naţionale   plină  dezvoltare,  de  n  făuri  le­  „Magazin  istoric  pentru  Dacia",   gură  şi  aceeaşi  naţie”  iar  Ni-   mân  o  organizare  puternică   independent  de  pe  bânnle  şcolii  dar  trans­
      cesului  economic,   social  şi   din  acei  ani  sporeşte  şi   mai   gături  de  colaborare  i i i   m oldo­  editai  de  N.  Bălcescu  şi  tran­  colac  Bălcescu  socotea   „un.i-   In  anii  18.10— 1014  îşi  des­  Dezideratul  unirii  a  consti­  formaţi  de  evenimente  In  nri-
      cultural  al  societăţii  romăneşli.   mult  prin  faptul  că  prom otorii   venii.  „ea  unii  ce  sinleni  dc   silvăneanul  A  T.  Laurean.  cro-   rca  tuturor  românilor  intr-un   făşoară  la  Luqoi  activitatea  so-   tuit  un  t*>|  al  revoluţiei  româ­  rep uli  comandanţi  de  oşti,  a
      Tocmai  de  aceea,  idero  unirii   şl  autorii  Simplexului  an  (ost   un  neam  şi  de  o  lege”  pentru   îndu-se  astfel  climatul  cultural   stal  politic'*  în  timpul  lui  Mi-   cictalca  secretă  „C o n s titu ţia ”,   ne  dc  la  IH-48  gâsindu  şi  o  cx-
      s  a  uliim at  cu  deosebită  forţă   aceiaşi   luptători  »u  condeiul   a  ciştiqa  „drepturile   acestor   şi  politic  care  viza  unirea.  liai  o  faptă  ..măreaţa  .şi  singu­  care  întrunea  intre  conducăto­  urimaro  (Iară  în   programele   apropiat  poporul  român   de
      în  conştiinţa  socială  a  epocii.  —  Samiiil  M ic ii.  C.lieorghc  Şin-   princip aluri"  „Gazeta  Transilvaniei",  caic   ra  inintu itoare”     rii  ci  intelectuali  şi  meseriaşi   revoluţionarilor  m o l d o v e n i    realizarea  a s p ira ţilo r  sale  prin
        Asemenea  idei  sini  cuprinse   rai.  Fetru  Maior,  loan  Rudai   Această  mişcare,  ce  a  cu­  aduna  în  jurul  său  condeiele   Mişcarea   nu   se   m ărgi­  iar  în  program  avea  înscrisă   .Frm tipiile  noesite  pentru  re­  victoriile  obţinute,  prin  orga­
      în  programul  răscoalei  popu­  Deleanu                    noscut   un   puternic  ecou   in                           neşte   doar   la   răspîndiroa   lupta   pentru   unire.   înfăp­  formarea  patriei"  şi  „D o rin ţe ­  nizarea  m olilo r  de  rătro   A ­
      lare  de  la  1704— 1785  condusă                                                         cele   mai   prestigioase.   dar   ideilor  înaintate  cu   caracter   tuirea   acesteia   era   înscrisă   le  panirloi  naţionale  din  M o l­
                                      Este  vremea  cînd  profesori   rindul  ţărănimii  române   din                                                                                                                    vram  lancu  înlr-o  putere  p o p u ­
      de  Horta,  care  urmărea,  pe  lin ­  ardeleni  îşi  căulou  şi  şi  găseau   Transilvania,  unde  ora  aştep­  şi  prin  autoritatea  întemeieto­  naţional,  ci  desfăşoară,  în  a-  în   programul   societăţii   se­  dova”   (are  proclama   unirea
      gă  emanciparea  naţiunii  româ­                                                                                                                      crete   româno-poloneze   des­  drept  „cheie  de  boltă  Iară  de   lară,  prin  instaurarea  unei  nd-
                                    eimp  dc  activitate  tn  Princi­  tată  cu  nerăbdare  întinderea  ei
      ne  pe  pion  politic,  intenţia  de   palele  Române,  deoarece  nu   n  dală  cu  sosirea  „cră iu tiilu i                                          coperită   în   1884.   înţeleasă   (arc  s-ar  prăbuşi  ('dificilii  na­  ministratii  româneşti  in  H une­
      a  scoate  pe  nobili  din  dregă­  şi-o  puteau  desfăşura  în  Tran­  Todoraş".  a  scos  in  evidentă  u                                           sub  forma  unirii  celor   trei   ţional".  Această  dorinţă   era   doara.  7^rand,  Alba.  Făgăraş
      torii.  do  a  institui  o  putere   silvania   Cheorglie  La/ăr,  „a   mai  mult  tendinţele  de  unitate                                            tari  româneşti  înlr-o  rep ub li­  exprimată  în  mai  multe  artico­
      populara  romanească.   In fm n -   cărui   mimă   sălta   de   sa-   d in iie  românii  din  cele   trei                                             că  democratică.  Gruparea  con­  le  din  foile  oficiale  ale  revo­  Coalizarea  forţelor   reacţio­
      lln d   vigilenţa  autorităţilor,  răs­  1 isfnc ţinni   că   vede   realiza­  tăn  romaneşti,  a  desc ins  < aloi                                   dusă  de  Ion  Cîmpincanu   In   lu te i  din  Ţara  Românească  —   nare  interne  şi  externe  n  înă­
      culaţii  plănuiau  legaturi   de   te  dorinţele  sale  de  redeştep­  reformelor  caro  au   favorizat                                               Tara  Românească   întocmeşte   „Pruncul  roman"  şi  ..Poporul   buşit  revoluţia  de  la  (846.  Dar
      ajutor  cu  moldovenii  şi  m un­                                                                                                                     un  proiect  de  constituţie   cu   suveran".   Prezenta  masivă  a
                                    tare  a  românilor".  < uni  II  ca­  ascensiunea   capitalismului                                                                                                                   ostile  coalizate  ah*   despotllor
      tenii,  care.  in  mintea  lor,  în­  racterizează  IVtrache  Pocnorti.   a  mişcării  de  eliberare  socială                                         caracter  biirgb ezo lib era l   în   revoluţionarilor   moldoveni   şi
      semnau  intenţia   de  unire  a                             şt  naţionala                                                                             rare  era  înscris  dezideratul  u­  a  unor  rcvolulionari  munteni   vremii  (sultanul  kofzemt  şi  la-
      Transilvaniei  cu  celelalte  t-lri   un  merituos  elev  al  său,  a  în-                rului  si  a  redactorului  ei,  C.h.   cclaşi  timp.  şi  importante  ac­  nirii  (clo r  trei  ţări  româneşti   la  marea  adunare  de  pe  Cîm-   rull  n  au  losl  In  stare  să  aba­
      româneşti   Era   manifestarea   temeial  la  Bucureşti  Şrnala  de   In  deceniile  următoare,  idecn   Baritm.  a  fost  „şcoala  politică   ţiuni  cu  caracter  politic.  îm­  Intr-un  stal  naţional  indep^n   pia  lib e rtă ţii  de  la  Blaj.  din   tă  gîndunte  m ulţim ilor  nici  dc
                                                                  unirii   politice  a  românilor  a
      conştiinţei  naţionale,  vie  pină   In  Sf.  Siiva.  care  „deveni  (ora                 şi  literară  a  toată   „Dacia"   prejurarea  ră   teritoriile   lo ­  (lent.  Societatea  secreta.  Fră­  8/15  mai  1848.  avea  deosebi-   la  probleme  sociale,  nici  de  Ia
      îi.  straturile  de  jos  ale  popu­  rul  din  rare  srintein  entuzias­  fosl  propagată  cu  tot  mai  m ul­  Ideea  unirii  o  profesau  oame­  cuite  de  români  erau  îm părţi­  ţia,  organizată  de  N.  Bălcescu,   u*  semnificaţii.   Adunarea  de
      laţiei.  intuită  de  unii.  inlelen-                       tă  tărie  în  ‘ oale  rele  tr• -i  ţări   nii  înaintaţi  ca  pe  un  program   te  în  trei  state  lipsite*  de  inde­  I.  Cîliira.  Chr.  Teii  la  1848  în   la  Blaj  a  losl  o  manifestare  fă­  cele  notionale.
      tă  de  alţii,  propagată  de  < ele   mul  patriotic".     române,  prin  scrierile  mioi  oa­  politic  cc*  sc*  ecr^a  realizat  fă­  pendentă  şi  că  aspiraţiilor  de   Ţara  Românească,  care  urm ă­  ră  precedent  prin  maturitatea   Ridicate  de  revoluţie  la  rang
      mai  luminoase  şi  mai  îndrăz­  In  ar ost  context  se  îns<  riu   meni  de  cultură   i noi ni al i  >i   ră  înlîrzicre.  M iliail  Kogălni-   unire  şi  independentă  ale  po­  rea  înlăturarea  regimului  feu­  dovedită  în  cumpănirea  lucru­  de  principii  de   însemnătate
       neţe  minţi.                 gindurile  şi  tendinţele  lui  Tn-   prin  mijlocirea  soi  iotalilor  c u l­  roanu.  în  „C u vin t  pentru  des­  porului  român  li  se  opuneau   dal  şi  înfăptuirea  unităţii   de   rilor  m  prin  ho«ăfîrile  procla­
                                                                  turale  şi  literare,  a  ziarelor  şî                                                                                  mai?*  de  m ulţim ii''  adunate  din   primordială,  unirea   naţionala
        Acest  lucru  l-au  îndeplinit   dor  Vlndimircscu.   conducăto­  revistelor  (are.  de  cele   m.ii   cinderea  cursului  de   istorie   lortclc  reacţionare  din  interior   stat,  avea   legături   strinsc
       pe  rla n  cullurol-ideoloqic  în ­  rul  mişcării  revoluţionare  din   umile  ori   purtau   denumiri   naţională".  îndemna  la  1848  p»»   şi  (ele  trei  imperii  absolutiste   tu   mişcarea  democratică   din   toate   colturile   T ransilvan ie i:   şi  dezrobirea  socială  se   vor
      văţaţii  lum inişli  (Şcoala  arde­                                                       românii  din  Transilvania.  M o l­  —  otoman,  habsburgic  si  ţa­  Moldova,  condusă  de  M.  Ko-   o  \in la   uiiieneas»  ă  m ulţim ilor   îm plini  in  vremi  viitoare
       leană),  iar  pe  plan  politic,  miş­  Tara  Romanească  dc  la  182!,   semmlicaliv e  :  „D aria  lite rară”,   dova  şi  Tara  Românească  să   rist   —  imn»)nea  luptei  pentru   qălniceann.  oprimate,   drenluri   naţionale
       carea  Supplexuîui.  Revendică-  exponent  al  forţelor  sociale  in  editată  de   M   KogâBniceanu.  se  considere  parte  dinlr-o  „s in ­  formarea  statului  naţional  ro­  Criza  vechii  societăţi  feuda­  pentru  poporul  român,  unirea  Prof.  IOAN  ANDRIIOIU
   1   2   3   4   5   6   7