Page 26 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

DRUMUL SUC!A! Ui

D O U A D E C E N I I ştttnţel ş i tehnteft m inte* ROLUL CONDUCĂTOR
Adevărat
torum
at
re, In s titu tu l de mine
Petroşani e prezent pre­
tutin den i unde bogăţiile
DE V IA Ţ Ă U N IV E R S IT A R Ă terea p a trie i socialiste şt AL ORGANIZAŢIEI DE PARTID
a d ln cu rilo r se supun v o ­
in ţe i om ului, sporind pu­
bunăstarea în tre g u lu i
popor. Peste 2600 de in ­ şl s a rc ln llo i stabilite, cu toate şoare e eficientă muncă de
IN V A L E A J I U L U I teatrele InstJlutuiul, tşi (Urmare, din pag. 1) ate, care nu se referă num ai convingere. Mă vo i referi le
gineri, form aţi In am fi­
form ele sale m ultiple şl v a ri­
un exem plu care l-am m al daţi
tac cu cinste datoria ia
posfur//e de comandă funde. C om itetul de partid, b i­ la organizaţiile de partid cu Introducerea noii metode de
podi re cu plasă m etalică şl a
drept de con tro l acordat prin
ale Imenselor laboratoa­ ro u rile org an izaţiilor de bază statut. m aşinilor de încărcat. In trod u­
au încercat să
desfăşoare o
In încheierea cuvîn tu lu! său, reşti, Iaşi, C luj, Braşov, Galaţi, Congresul al IX-Iea al P.C.R. re subterane, din ai că­ muncă de educaţie în rln d u l O rganizaţia noastră de bază cerea lo r a produs o reacţie
(Urmare din pag;' i) tovarăşul loachim Moga a şi Tim işoara, de la In s titu tu l de Şi Conferinţa Naţională a ror freamăt izvorăşte cadrelor medlco-sanitare. A le ­ consider că se foloseşte bine d ife rită în colectiv. T rebuia
spus: Vă rog să-ml perm iteţi con stru cţii Bucureşti, In stitu ­ partidului. întreaga muncă In- cărbunele, lie ru l, cup rul gerile de partid care au avut de dreptul ce-1 este dat de dovedită superioritatea lo r fa­
ca In pragul celui de-al treilea tu l de petrol, gaze şl geologie structiv-educatlvă o fundam en­ — plinea industriei noas­ loc recent însă ne-au arătat statut. Periodic, ea dezbate In tă de vechile metode. Ne-am
sele tra d iţii ale ştiinţe! şl teh­ deceniu de existenţă a in s ti­ Bucureşti, U niversitatea Craio- tăm pe Ideologia m arxlst-lenl- tre In plin avlnt. că am m uncit un ila te ra l i adunări generale sau în şe­ adresat cîto rva com unişti re­
n ic ii m iniere româneşti, adu- tu tu lu i să vă urez, în numele va, In stitu tu l de cercetări m i­ nistă, pe îm binarea judicioasă ...Marea genezd co n ti­ ne-am ocupat mal m ult de la­ dinţe de birou dife rite aspecte ceptivi şi h o tă rîti să îm b ră ţi­
clndu-şl astfel con tribu ţia la C om itetului judeţean de partid, niere Baia Mare. conducători a p re g ă tirii tehnice generale nuă A lţi aproape 300 tura profesională şi m ai puţin ale a c tiv ită ţii conducerii tehnl- şeze noul. In scurt tim p el au
progresul României socialiste. noi succese în munca dum ­ de în trep rind eri m iniere d'n cu cca de specialitate, condi­ de studenţi, cel din anul de cea politică, etică. Este un co-adm lnistratlve a în tre p rin ­ dovedit ceea ce trebuia. Ca
In cuvlntu) sau. tovarăşul neavoastră ştiin ţifică, în ac­ tară. ţie a fo rm ă rii de cadre Ingine­ V, prom oţia anului 20. front ce ni se deschide In fa­ derii. A id sini prezentate In ­ urmare, noul a pătruns mal
loachim Moqa a vo rb it despre tivita te a consacrată In stru i­ Despre activitatea desfăşura­ reşti bine pregătite. parcurg u ltim u l an de tă şi care va trebui să-l ata­ form ări asupra stadiului înde­ uşor în exploatarea m inereu­
sem nificaţiile aniversării Insti­ rii şi educării v iito rilo r Ingi­ ta în Institut au vo rb it profe­ Ne unim glasurile cu cele studiu cu gtndul la v ii­ căm cu mal m ultă convingere p lin irii unor sarcini sau hotfi- lu i. Exem plul personal a fost
tu tu lu i, care-şi desfăşoară a cti­ neri. sorii Vasile Poboran şi Emil ale întreg ulu i popor pentru a tor. Se vor alătura co­ şi holărlre. rîri. A stfel procedăm In mal eficient, iar reţinerea unora a
vitatea In co n d iţiile am plului In stitu tu l sărbătorit a fost T ru lln , precum şi studentul ne exprim a adeziunea deplină le gilor lor mat m ari cu Dorel Malea. întreprinderea m ulte cazuri : fie că este v o r­ fost tnfrtntă.
proces de dezvoltare şl perfec­ fe licita t şl de călre conduce­ Iqa V lrg il. faţă de po litica pa rtidu lui şl tot entuziasm ul pe care noastră este beneficiarul v ii­ ba de ho tă rtri ale organelor — Acesta este lin e-
ţionare a În tre g ii v ie ţi p o li­ rea M in iste ru lu i Invătăm întu- P articipanţii la şedinţa festi­ guvern ulu i nostru, po litică pă­ li-l conlerâ tinerelea. toarei term ocentrale 'aflate In superioare sau proprii, fie că xcm plu bun, po zitiv sl,
tice, economice, sociale şl c u l­ lu i prin cuvîn to l prof. Ing. vă au adresai C om itetului trunsă de nobilele idei ale cutezanţa, pasiunea pen­ prezent In construcţie. O vom vizăm prevenirea unor situ a ţii desigur, nu unicul. Cum
turale In iţia t de Congresul al Em il Caragheorqhe, care a a­ C entral al P artidului Co­ socialism ului şi de generosul tru profesiunea aleasă, prelua grup cu grup si vom nedorite, sau, In sfîrşît, vrem determ ină organizaţia
IX-Iea Şl C onferinţa N aţiona­ preciat activitatea didactică şl m unist Român, tovarăşului sp irit al in te rnaţionalism ului dragostea fierbinte taiă produce energie electrică. V ă ­ să ne edificăm cum îşi înde­ de partid pe lo tl comu­
lă a P artidului Com unist Ro­ ştiin ţifică desfăşurată aici. N icolae Ceauşescu, o telegra­ socialist, de înalta responsa­ de patria socialistă. zută în perspectivă această plinesc d ife riţi tovarăşi sarci­ n iştii s i fie exemplu
mân. înfiinţarea, cu 20 de ani preocupările corp ului profeso­ mă în care se s p u n e : b ilitate faţă de v iito ru l po­ preluare va avea loc anul v ii­ nile încredinţate. demn de urm at ?
în urmă, a In s titu tu lu i de m i­ ral pentru buna pregătire teo­ „S ărbătorirea a două dece­ porului român, faţă de unita­ tor. cînd va Intra în producţie E. M lha|. Din activitatea A. Bozan. Prin munca de e­
ne, a însemnat nu num ai un retică şl practică a studenţi­ n ii de activitate a In s titu tu lu i tea ţă rilo r socialiste, a tutu­ prim ul grup de 200 M W . Pen­ practică ştiu că o condiţie a ducaţie, care, bineînţeles, se
moment deosebit pentru în flo ­ lor. de mine din Petroşani ne ofe­ ror fo rţe lo r care luptă pentru PROMOŢIA tru orqanlzatia de partid, ca sl eficientei co n tro lu lu i este cla­ desfăşoară pe mai m ulte pla­
rirea social-cconom lcă şl c u l­ Un em oţionant cuvînt a ros­ ră fe ric itu l p rile j de exprim a­ pace şi progres social. pentru conducerea în tre p rin ­ ritatea $1 precizia cu care stnt nuri. Principala form ă pe care
turală a V ă ii Jiu lu i, dar şi tit dr. ing. Petru Roman, d i­ re a profundei recunoştinţe fa­ Asigurăm conducerea dc derii, s-au ridicat p ro b le m e : stab ilite h o tă rîrlle $1 măsurile. o folosim este educarea prin
confirm area p o litic ii înţelepte rectorul general al C om binatu­ ţă de g rija permanentă pe partid şi de stat, pe dumnea­ ANULUI 20 cum vom prelua obiectivul, cu Spun aceasta pornind de la o muncă. Ţinem să încredinţăm
a pa rtid u lu i nostru, care. în lu i carbonifer „V alea J iu lu i", care conducerea partidului, voastră, Iubite tovarăşe N icolae cine vom conduce viito a re le re a lita te : alegerile de partid sarcini oreclse fiecărui tova­
stabilirea celor mal bune căi fost student al acestui in slilu t. dum neavoastră personal o a- Ceauşescu, că vom răspunde aqreqate ? Prin urm are s-a r i­ ce au avut loc recent au ară­ răş. Pe cel mal lip s iţi de ex­
de dezvoltare şi În flo rire ge­ V o rb ito ru l s-a re fe rit Ia con­ cordati de zvoltă rii şcolii româ­ g r ijii ce ni se poartă, m uncind dicat Im plicit necesitatea des­ tat că mal avem b irou ri de or- perienţă îl ajutăm să şl le în ­
nerală a României, de indus­ trib u ţia pe care specialiştii neşti. In cei douăzeci dc ani cu pasiune şl devotam ent pen­ făşurării unei a ctivită ţi în qanizatii de bază care nu fo r­ deplinească. Pe to tl tl contro­
trializare socialistă a tă rii, a pregătiţi In Institut şi-o aduc de existentă. In stitu tu l nostru tru realizarea îna ltelo r sar­ U ascultam cucerit de p e rsp e ctivă : pregătirea cadre­ mulează destul de lim pede o lăm si*l tragem la răspundere
acordat Im portanta cuvenită In procesul de extracţie şl pre­ a pre gă tii peste 2 600 de in ­ cin i ce ne revin In opera de frumuseţea g ln d u rllo r sa­ lor. Dorim ca Intrarea In pro ­ anum ită măsură sau nu stabi­ pentru m odul în care se achi­
creşterii st fo rm ă rii unor ca­ parare a cărbunelui, la aportul gin e ri m ineri, care se dove­ edificare a României socialis­ le pe unul dintre stu­ ducţie a term ocentralei să al­ lesc responsabilităţi şi term e­ tă de în d a to riri. Periodic, ţ i­
dre valoroase pentru toate cercetătorilor u n ive rsita ri tn desc astăzi capabili să stăpâ­ te*. de nţii anului 20, M ira - bă loc în co n d iţii bune, să a­ ne suficient de precise. Or, nem expuneri cu caracter edu­
sectoarele social-economice — prom ovarea pe scară tot mal nească tehnica modernă, să ☆ n o vici Radu. Are 22 ăe jungem în cel mal scurt tiru r în astfel de co n d iţii con tro lu l cativ fn fata m em brilor de
condiţie esenţială pentru edi­ largă a teh nicii înaintate In îndeplinească cu cinste sarci­ In continuarea festivi tfiţllo r ani. In a n ii studenţiei a la param etrii proiectaţi, lu cru acţionează Ia general, pe b îj- partid, a tova ră şilor din acti­
ficarea României moderne. Do­ m inerit. nile încredinţate de partid In-' p rile ju ite de aniversarea In sti­ devenit membru al p a rti­ care depinde In mare măsură bîlte $1 de regulă nu are ra­ v u l fără de partid. Am inteam ,
uăzeci de ani au însemnat tot Prof. dr. Ing. B ujor Almăşan, du slrie i m iniere. tu tu lu i de mine, p a rticip anţii d u lu i com unist. de n iv e lu l de calificare, dc ţiune. sau, cum se mal spune, apoi, despre acţiunile ce le
attţia ani de e fo rtu ri încunu­ m in istru l m inelor, a trim is in ­ Expresie a sărb ătoririi prin au vizita t expoziţia „20 de1 an) — O mut s-a aliat în ­ conştiinţa cu care vor lucra co n tro lu l nu are ce... con tro­ întreprindem în direcţia res­
nate de succes in formarea s titu tu lu i o telegramă în care muncă a acestei aniversări, se­ de activitate a In stitu tu lu i de totdeauna in luptă cu v iito rii noştri Ingineri, m aiştri la. pe ctării cu strlctete a disci­
cadrelor tehnice şl Inginereşti, se spune: „In num ele condu­ siunea ş tiin ţific ă ju b ilia ră a m ine Petroşani". natura. Dar parcă nică­ şi m uncitori. De aceea, încă In altă ordine de Idei. vreau plinei de partid şl de stat, des­
în desfăşurarea unei presti­ cerii şl al coleg iului M in iste ­ cadrelor didactice reprezintă A zi si m îine continuă lu ­ ie ri această luptă nu e de acum doi ani au fost tr i­ să subliniez că aplicarea re ­ făşurăm muncă de la om la
gioase a ctlvltâ tl ş tiin ţific e sl o m aterializare a strădaniilor crările pe secţii ale sesiunii mat vie, mai directă, m işi la şcoli de m aiştri şl de centelor măsuri p rivin d struc­
ru lu i M in elo r, ai In g in e rilo r şl om ; aceasta mal ales prin co­
didactice, au însemnat o făclie te h nicienilo r din un ităţile îndreptate spre transform area ş tiin ţific e jubilia re. De aseme­ mai aprigă ca în m ine­ calificare un mare num ăr de tura organizatorică a organiza­ m uniştii mal vechi, ou experi­
de lum ină şl un focar de cu l­ noastre productive, de proiec­ ştiin ţe i In for(ă ne m ijlo cită de nea, p a rticip a n ţii vor vizita u- rit. In această luptă, du­ oameni. U n ii au şl Ieşit de pe ţiilo r de partid va duce la îm ­ enţă.
tură în acest im portant centru tare sl de cercetare, fe licit producţie. Ea reflectă preocu­ n ită ti m iniere din Valea J iu lu i să sub semnul în flo ririi băncile scolii. Iar acum lu ­ bunătăţirea m uncii şl din D. Malea. Una din form ele
m uncitoresc al tă rii. călduros conducerea In stitu tu ­ pările corpului nostru profeso­ $1 laboratoarele in stitu tu lu i, patriei, găsim un larg, crează la ridicarea p rim u lu i pu nctul de vedere al lă rg irii care şi-au dovedit eficienta o
După ce s-a re fe rit pe larg ral. ale întreg ulu i colectiv al iar în această scară, la Casa toarte larg teren de a ltr- grup, a lţii se mal află în şcoli. sferei co n lro lu îu l de partid. Sl
la co n d iţiile de studiu şi viată lu i, cadrele didactice, studen­ in stitu tu lu i, pentru pregătirea de cultură a m un icip iu lui Pe­ mare... Pregătirea profesională se des­ In acest caz se cer însă mă­ constituie adunările qencrale
ale studenţilor, la bogata acti­ ţii şl personalul adm inistra­ specialiştilor care să poată re­ troşani, vo r viziona un specta­ Exprim ate in tr-u n le i făşoară bine, respectfnd In d i­ suri bine gîndite, precise sl ale o rg a n iza ţiilo r de bază.
vita te didactică şl de cerceta­ tiv cu p rile ju l an iversării a 20 zolva problem ele m ajore puse col susţinut de T eatrul de es­ sau altui, aceleaşi gtn- caţia dală de partid cu p riv i­ o activitate Intensâ din partea Pregătirea tem einică a m ate­
de ani de la Înfiin ţarea In sti­
ria le lo r ce se prezintă aici, n i­
re a corp ului profesoral, la e­ tu tu lu i de mine din Petroşani... în fata Industriei m iniere de tradă din Deva. d u ri li animă şi pe re la prom ovarea oam enilor organelor de partid. ve lu l com b ativită ţii şl dezbate­
fo rtu rile susţinute pentru pre­ A pre ciin d activitatea dumnea­ ce ita tll colegi. A xin te prin concurs. La în tre b a re a : ,,Ce lipsuri rii principiale, qîndirea matura
gătirea specialiştilor necesari voastră creatoare, de o înaltă Gheorqhe a venit la in­ O rganizaţia noastră de bază se mal manifestă în p rivin ţa e- de care dau dovadă com uniş­
industriei m iniere, prim ul se­ stitu t tocm ai de la V a ­ are însă în vedere pregătirea fectuăril m uncii de con tro l"
cretar şi-a exprim ai convinge­ tlnută ştiin ţifică şi didactică, tra Dornei. In proiectul nu num ai sub aspect profesio­ to tl tovarăşii au apreciat că tii. atenţia cu care se elabo­
rea că şi In v iito r org an izaţii­ vă urăm noi succese In re a li­ de diplom ă pe. care-l va nal. Ne interesează ca v iito ­ uneori h o tfirîrl bine gîndite, rează hotA rtrite dau adunărilor
le de partid, ale U.T.C. şi aso­ zarea sarcinilor care vă revin, pregăti tn curînd, va rii noştri lu cră to ri să fie oa­ orientate asupra cauzelor ca­ noastre caracterul de adevăra­
ciaţiei studenţilor vor acorda pentru formarea In continuare căuta să dea răspuns u- meni m u ltila te ra l pregătit!, to ­ re qenerează unele neajunsuri, tă şcoală de educaţie p a rtin i­
lo t s p rijin u l conducerii in s ti­ a in g in e rilo r m ineri capabili not probleme de meca­ varăşi cu un înalt stmt al răs­ râmîn doar înscrise pe h trtie că. De aceea, consider că mă­
tutului, cadrelor didactice, să contribuie la realizarea im ­ nizare şi electrificare. punderii, cu un larg orizont din cauză că b iro u rile organi­ sura de a se tine lunar adu­
pentru buna desfăşurare a po rtantelor obiective ce de­ Petroescu C ornel este cultural, capabili să asigure o z a ţiilo r de bază şl chiar com i­ nările generale este realistă,
procesului m structiv-educativ curg din D irectivele Congresu­ exploalare raţională a agrega­ tetele de partid uită de ele. binevenită, deşi munca de e-
şi a pra cticii In producţie. Sfnt lu i al IX -le a ş i C onferinţei Na­ dornic de a continua o telor, demni în viata socială. A lte o ri, con tro lu l este sărac In duratie, ca de altfel întreaga
veche tradiţie, dar ia un
necesare efo rtu ri stăruitoare ţionale a partidului, pentru n ive l superior. Bunicul Tocm ai de aceste aspecte, ale continui, nu este în so ţii de n- muncă de partid, nu trebuie
pe lin ia cercetării şl Inform ă­ dezvoltarea Industriei m iniere Iu l a fost miner la Te- educaţiei m ultilaterale, ne o­ jutor, sau se face tardiv, cînd iu dcrniă după num ărul dc a­
rii ştiin ţifice, a dezvoltării Io din tara noastră. liuc, tată/ ta tel. Tot a- cupăm în prezent, paralel cu nu se maf poate salva nimic. dunări şl şedinle.
studenţi a g în d irli creatoare, a In cadrul şedinţei festive au rezolvarea unor problem e cu­ P articipa nţii Ia masa rotundă — Cum apreciat! n i­
m uncii asidue pentru însuşirea adresat in stitu tu lu i mesaje do coio a cunoscut şi el rente si m ajore. au relevat eficienta şl a lto r velul a c tiv ită ţii de edu­
tezaurului tehnicii, ş tiin ţe i sl salut cadre didactice dc la in ­ botezul minei, sl in cu - form e de control, cum sînt co­ caţie desfăşurat de or-
c u ltu rii contemporane. stitutele politehnice din Bucu­ rtnd se va înapoia „In le ctive le form ate pentru stud i­ nanlzalla de partid fn a­
tam itie’ pentru concreti­ Controlul menţine erea unor probleme, munca d<* fara adunărilor şl şedin­
zarea temei pe care şi-a la om la om etc. ţelo r ? Faceţi re fe riri şt
ales-o in vederea pro­ ridicat nivelul muncii la extinderea,,.(SfereK: el
iect ului, de diplom ă : Op- asupra oam enilor m un­
| In orăşelul tim ita re a prrrductiei f j şi asigură înfăptuirea Activitate rodnică, cii fără de partid.
mina Teiluc.
T o ţi cei din anul exemplară din partea Răspunsurile dale la aceste
V se apropie de îm ­ obiectivelor întrebări au scos In evidentă
că. deşi se fac efo rtu ri, se în ­
| studenţilor clujenii plinirea m arelui vis, Sînt, în general, cu­ fiecărui comunist cearcă. n ive lu l a c tiv ită ţii dc
acela de a paşi tn violă
ca inginer. Dar ceea ce noscute ro lu l şi însem­ E. M fhal. C rite riile de p rim i­ educare este încă scăzut, că ea
este destul de săracă în fo r­
impresionează ta aceşti nătatea co n tro lu lu i in re în partid, exigentele re >e
tin e ri este răspunderea me sl. conţinut, că nu se rid i­
P roiectanţii de Ia D irecţia dc sistematizare şl erhilec- j activitatea de partid. pun în fata com uniştilor, sub­ că la cerinţele v le tll spiritua le
pentru profesiune, dorinţa
| (ură C lu j au predat con stru ctorilor proiectul u ltim u lu i ohiec- Cum se realizează el in lin ia te pregnant In docum en­ a zile lo r noastre. M al m art
lor vie, puternică de a
• tiv din cadnil noului orăşel studenţesc care se ridică pe j spori prestigiul şcolif ca­ viata practică ? tele plenarelor C om itetului lipsuri există însă în p riv in ţa
• dealul FeLeaculul: cantina, care va avea o capacitate de j re l-a lorm at ca in g in e ri, D. Malea. Problema o văd Central din aprilie. Iunie şl cup rin d e rii în această preocu­
| 3 000 de lo cu ri In flecare serie de servire a mesei. Jn ca- şi mat ales hotârlrea ne sub cel puţin două aspecte, e­ octom brie ale arestul an d e fi­ pare a tu tu ro r oam enilor mun-,
j d m l com plexului se află In fază avansată lu cră rile de con- j a răspunde prin lapte le îm plellndu-se în cele din nesc cu cla ritate fizionom ia cil. De oceea, p a rticip a n ţii la
\ strucţle a celor 7 cămine, care au fost amptasate in trepte, \ g rijii p a rtid u lu i şi statu­ urmă. In prim ul rînd, este v o r­ morală a com unistului Noi masa rotundă au sesizat, pe
• astfel in c it flecare are o frumoasă perspectivă şi o Insorire | lu i nostru socialist, rare ba de dreptul statutar acordat avem m ulţi membri de partid, bună dreptate, necesitatea îm ­
i maximă. Se lucrează, dc asemenea, ia staţionarul medical j te-a deschis drum larg org a n iza ţiilo r de partid p ri­ care, prin activitatea lor, prin bu nă tă ţirii m uncii de conduce­
\ studenţesc care va asigura consultaţii şl tratam ente pentru spre alirm are. vind con tro lu l asupra a ctivită ­ întreaga com portare se ridică re a o rg a n iza ţiilo r de sindi­
j Întregul complex. ţii conducerii între p rin d e rii. In la nivelu l cerinţelor, sînt e- cat, UT.C. şl de femei, îm bo­
al doilea rînd — despre con­ x»mple d^mne de urm ai. Cu g ă ţirii con ţinu tu lu i de Ide) *1
(Agerpres| I. BARBU tro lu l curent al în fă p tu irii de a ju to ru l lor. org an izaţiile noas­ acestei a ctivită ţi de mare răs­
călre com unişti a obiectivelor tre de bază reuşesc să desfă­ pundere.
l.........W î‘ ■ — ■— ....... ------ . .
In perioada care a urm at fi­ ro stu rile în aşa măsură, îneît de la Începuturile m işcării Român această luptă îmbracă
n u lu i revo lu ţiona r 1848, Ideca numeroasele petiţii. în tă rite cu UNiREA — CHEIA DE BOLTA m uncitoreşti din România, cla­ forme tot mai concrete, mal v i­
u n irii devine problem a p rin c i­ m ii de sem nături, afirm au ca sa m uncitoare şl-a spus cuvîn - guroase. Lupte parlam entare
pală în via ta socială a M oldo­ cea mal arzătoare dorinţă a lo r tul luplîn d şi m ililîn d cu hotă- mal în tîl, de presă, prin me­
ve i şi Ţ ă rii Româneşti. O pre­ „U n irea P rincipalelor şi iarăşi rlre pentiu unire. m orii cu caracter p o litic şi prin
găteau masele populare care Unirea Principatelor". A lît prin presă, cît şi prin ma­ opere literare şl ştiin ţifice,
asociau unirea de reform ele Păstorii ardeleni întorşi aca­ nifestările cotidiene, s-ou dez­ prin socielăll si asociaţii cu ltu -
sociale de m ult aşteptate, o să cu turm ele din lu ncile Du­ A EDIFICIULUI NAŢIONAL (Ii) vă lu it opiniei publice sufe rin­ ra l-p o lilice . In 1891 a lu at fi­
dorea burghezia asociind-o po­ nării şl Ş ire tu lu i răspîndeau ţele rom ânilor subjugaţi, po­ inţă la Bucureşti „Liqa penlru
s ib ilită ţilo r de dezvoltare a in ­ do rin ţa de unire în lrc cel de-o litic a sălbatică de oprim are na­ unitatea cultu rală a tu tu ro r
du striei şi negoţului, pe piaţa seamă cu ei. T im oloi Cipariu U nirea n-a fost un dar al burghezo-dem ocrallcă nu i-a politice şl religioase — toi ţională pe care. o înduraţi, re­ rom â nilor" cu scopul de a sp ri­
internă şi externă. Erau ani­ şocotea problem a U n irii P rinci­ m arilor puteri, n-a fost nici term inat tn Balcani**. num ai una să fim o naţiune, o rom ânilor sălăjenl. Georqe Ba- zistenţa lo r dîrz.ă şi je rlfe le jin i lupla de eliberare n a ţio­
m aţi de aceastâ idee măreaţă patelor, pentru rom âni şi v iito ­ opera unuia sau altuia dintre limbă, o lite ratură *. ritiu . A u re l M urcşanu şi cei­ imense aduse în slujba idea­ nală a rom ânilor transilvăneni.
rom ânii din Transilvania, care ru l lor, de o asemenea Im por­ oamenii politic) ai vrem ii, orl- Propăşirea naţională, în con­ la lţi conducători ai m işcării lu lu i dc libertate şi unire na­ Ideea u n ită ţii naţionale a po­
$i-o exprim au cu înflăcărare tantă, ln cît daloria fiecărui cepţia g în d lto rllo r si lu p tă to ri­ M ilita n ţii un io niştl arătaseră naţionale din Transilvania au ţională. in acest sens revista po rului român si a necesităţii
îndeosebi prin ziarele braşo­ român era de a cugeta m ult şi cîte m erite şi-ar li clstigot. lor proqresişti transilvăneni încă înainte de 1859 că form a­ exprim at în accente vibrante „D acia viito a re " susţinea drep­ luptei pentru eliberare naţio­
vene. a se preocupa de rezolvarea C onleslind cuiva dreptul de a cuprindea nevoia neapărată a rea statului naţional era in d i­ solidaritatea rom ânilor ardeleni tul ce au rom ânii ca orice po­ nală. m enţinută mereu treaza
pretinde câ Unirea este actul
Pentru îndrum area opiniei el. A vram lancu era prezentat său individual, M Koqălnîcea- unei societăţi libere, conside­ solubil legată de doblndlrea in ­ cu lupta dreaptă a fra ţilo r „din por „d c a lucra ca să-şi com­ p rin lr-o serie de conferinţe o r­
publice, M. Koqălniceanu era tn rapoartele o fic ia lită ţilo r nu afirm a că „U nirea esle ac­ rată „centru de unire al rom â­ dependentei naţionale, că ac­ Ţară", speranţa fn realizarea pleteze unitatea naţională", ca­ ganizat»» de către Liga cu ltu ra ­
îndem nat să înfiinţeze un „o r­ habsburgice ca un înflăcărat tul energic al in lrc q ii naţiuni n ilo r*, tn scopul dezvoltări) tu l u n irii ar fi grav ştirb it în do rin ţe i de veacuri — unirea racterizând procesul de unitole lă. solidarizarea cu lupta
gan naţional, vrednic, bun, a­ susţinător al u n ită ţii naţionale, con ţinu tu l său dacă crearea T ransilvaniei cu România. naţională ca fiin d „acea rîvnă desfăşurată de poporul român
române,.,", deoarece răspundea cu ltu rii, a lim b ii şl a publică­
creditai* care să susţină cauza îm părtăşind şi suslinînd ideea statului naţional nu ar fl înso­ Cucerirea Independentei re­ naţională de o face un stat, o din Transilvania, a c o n s lilu il
P rincipalelor, să afirm e cu tă­ U n irii P rincipatelor cu care ne voilor acesteia, năzuinţelor r ii de cărţi folositoare. Dar in ţită de obţinerea deplinei In­ prezenta o etapă im portantă în com unitate, o colectivita te cu
rie dre ptul la unire ş l‘ inde­ „e l dorea dlo suflet unirea sale spre libertate, unitate şl lupta pentru crearea unui stat to ii semenii noştri de aceeaşi pentru aceştia un puternic su­
pendentă naţională, penlru pentru totdeauna a T ransilvan i­ Independenta naţională naţional unitar, cuprinzlnd ro ­ origine, credinţă, asp ira ţii". In­ port moral.
formarea slm ţăm lntelor n a ţio­ ei". Unirea de la 1859 şi urm ă­ m ânii din toate p ro vin ciile . tre p ro le ta ria tu l din vechea A ciîunca po litică cea mol
nale*. Rolul în d e p lin it de Cu toată opoziţia boie rim ii rile ei pentru progresul Româ­ U N IR E A 1 V ic to ria obţinută în războiul Românie si ce) din T ransilva­ grandioasă a P artidului N a tio ­
„Rom ânia lite rară", revistă edi­ reacţionare, cu toate înce rcă ri­ niei au con stituit-o ire zistibila de Independentă o stim ulai nia au existat permanente sl
tată dc Alecsandrl, de „S tea­ le nereuşite ale caim acam ului forţă de atraclie pentru rom â­ dezvoltarea conştiinţei naţiona­ m ultiple legături, care, pe mă­ nal Român de Ia sflr.şiiul seco­
ua D unării", ccl d in tîl ziar po­ V oqoride de a falsifica alegeri­ n ii din Transilvania, care în tre ­ BSPBABTIE SECULARA ^ le în rîn d u rile populaţiei, con­ sura creşterii forţei organiza­ lu lu i trecut a fost aceea a
litic condus de Koqălniceanu le pentru divanul ad-hoc al zăreau mai lim pede apropierea vingerea profundă a u n ită ţii şl torice şl Ideologice a m uncito­ M em orandului (I892j. M işca­
pe al cărui steag era scris U- M oldovei, cu tot amestecul Îm p lin irii g ln d u lu i de m ultă destinului comun al rom ânilor rim ii. a in te n sifică rii exploată­ rea m em orandislâ a cuprins
nlrca, dc „P atria " tip ă rită de T urcie i şi A ustrie i tn tre b u ri­ vreme ţesut. A lexandru Pa- clim atul p o litic al absolutism u­ dependente. Tocm ai însuşirea dje pretutindeni. Populaţia ro­ rii şi oprim ării naţionale au
qrupul din ju ru l Iul G rigore le Interne ale P rincipatelor, piu Marian, m artor ocular şi lu i habsburqic restaurat după acestor Idei, de către masele mânească din ocesle p ro vin cii devenit tot mai strînse, maf masele populare din T ransilva­
loranu în Ţara Românească, a cele două adunări din M oldo­ participant activ la evenim en­ 1848 asemenea in iţia tiv e nu cele mal largi, o dală cu creş­ a p riv it cucerirea independen­ nia. a p rile ju it înfrăţire a ru
fost c o v lrş ilo r ponlru cau­ va şl Ţara Românească în c a rc te. afirm ă că „ro m â n ii din puteau avea vreo posibilitate terea forţei noului stat Româ­ tei drept propria ei victo rie trainice, legături care ilustrea­ cauza transilvănenilor a rom a­
za u n irii. De aceea, cu­ intrau reprezentanţi ai tu tu ro r Transilvania numai la P rin ci­ de realizare, deoarece progre­ nia, au determ inat o puternică văzînd tn crearea statului na­ ză puternica ro n ş liin tă naţio­ n ilo r de peste Carpati, din
noscătorii ob ie ctivi apre­ p ă lu rilo r sociale şi-au exprim at pate privesc*, iar cînd a (ost sul în orice dom eniu însem­ intensificare a m işcării penlru ţional independent axul în ju ru l nală de care era animat po­
ciau mişcarea pentru unire răspicat dorinţa de unire. ales Cuza domn, entuziasm ul na slăbirea anacronicelor rîn - independentă. Lupta de veacuri căruia se va desfăşura întregul porul român şi do rin ţa lu i vie România, s-a propagai fn ţă­
ca o dorinţă unanimă ce cu Conferinţa de la Paris, în tru ­ aceslora .,era poate mai mare d u icli. Cu toate aceste piedici, îm potriva dominaţie» otomane proces de‘ creare a statului no- pentru rezolvarea problem ei rile europene solidarizând în
greu putea fi îm piedicată „fă ­ nită la 1858, nu mai putea ig­ deci! in P rincipale*. Sînt p li­ în Transilvania, la începutul a fost încununată de succes, în ju ru l el opinia publică demo­
ră vărsare de sînqe", ca o miş­ nora o realitate puternică. Dar ne de sem nificaţie cuvintele deceniului al şaptelea al seco­ 1877, cînd România şl-a cucerit tlonal unitar. Acest lucru este desăvîrşirii u n ită ţii sale, !n- cratică, de pretutindeni.
care populară „frene tică" ce opoziţia Turciei, care se îm po­ prin care, am intind de infâp- lu lu i X IX , se pun tem eliile u- independenta de stat. clar exprim a! de către Tim o­ Ir-un singur stat naţional. Ex-
cuprindea sale, oraşe, tlrq u rl, trivea em ancipării oricărei tfirl tu ilo ru l u n irii de la 1600, 11 u- nel In stitu ţii culturale, „A so - U nitatea conştiinţei naţiona­ tei Clpariu : „S im (ul naţional prim ind acest punct dc vedere, Sem icentenarul U n irii P rinci­
ţin u tu ri şi judele. de sub suzeranitatea sa şi a reazâ dom nito rulu i Cuza de a ciaţiunea pentru lite ra tu ra $1 le este demonstrată şi acum, s-a dezvoltat în toată rom âni- revista „Dacia viito a re " scrin patelor a o fe rii un nou p rile j
Puterile participante la Con­ A ustriei, care socotea că da­ fi „exe cutoru l fe ricit al planu­ cultu ra poporului român din ca şi în toate p rile ju rile în ­ pentru afirm area tendinţelor de
gresul dc pace de la Paris, din că unirea M oldovei şi Ţ ă rii lu i celui mal mare D om nitor T ransilvania", care le va în tre ­ semnate între toţi rom ânii. N u ­ mea. Naţiunea română a ve­ în 1883 : „V om dezrobi pe ro ­ desăvîrsire a u n ită ţii po litice
1856. care a urm at războiului Româneşti se îndeplineşte, de­ şi Român ce a avut vreodată ce pe toate celelalte de pînă meroşi tin e ri din Braşov, Făgă­ nit la cunoştinţa poz((lunci mânit din Austro-U ngarla, ne
C rim cil nu puteau ocoli o a­ vine cu totul nesigură slăpî- Dacia lu i Tralan*. Cuza insusi acum p rin tem einica organiza­ raş. Sibiu, Orâştte, Hunedoara care I se cuvine Intre n a ţiu n i­ von» vărsa sîngelc pentru inde­ a poporului român. Presa, per­
semenea problem ă ce clştioase nirea T ransilvaniei. Banatului, nu era străin de această d o rin ­ re, prin program ul cuprinzător, şi din M u n ţii Apuseni şl-au le Europe»: ea va face to tl pă­ sonalităţi cultu rale şl politice »j
m ulţi susţinători. Cu s p rijin u l •Crişanei, M aram ureşului şl Bu­ ţă. Acest înţeles l-au avut cu­ prin finalitatea urm ărită — e­ părăsit în d e le tn icirile alerqînd pendenta lor, nu vom avea azi o proclamă deschis.
Franţei, Rusiei, Prusiei şl Pie­ covinei, au determ inat puterile vin te le sale adresate o ştirii din manciparea naţională prin c u l­ coi însu fleţire peste C arpall şit cuve niţi pentru a ocupa a- un ceas de odihnă cît timp u n . In anii urm ători, masele
m ontului, Congresul hotărăşte europene să recurgă la o solu­ tabăra de lingă Ploieşti în va­ tură a rom ânilor subjugaţi. pentru a-şl vădi vrednicia tn coastă p o zitiiinc cu demnitate. frate de-al nostru va geme tn
ca adunările ad-hoc din M o l­ ţie de compromis, recunoseînd ra anului 1859: „v ă slă in m i­ C uvîntarea rostită de Tim otei lupta pentru Independenta , Am început a nc libera patria, la nţurile sclaviei si vom lupta ro p u la re au continuat cu şl
dova şi Ţara Românească să „P rincipatele U nite M oldova şi nă. ca într-o zl Ţara noastră Ciparin la a doua adunare a României, socotită deopotrivă | am început a ne libera limba. mai mare intensitate lupta pen­
poată rosti dorinţa ţă rilo r ro­ V alahla". dar cu doi dom ni şl să vă poală datori m ărirea*. „A s lre i". din 1862, poate fi so­ sl tara lor. Peste tot, in le le r- j necurmat aşteptînd cu răbdare lru triu m fu l cauzei lor, cauză
mâneşti cu p riv ire la viitoarea două guverne separate. Popo­ Procesul de form are a sta­ cotită pe drept cuvînt un ade­ luali, m uncitori, ţărani, mese­ Am început,.,, abea am început, şl credinţă in v iito r fericita zt încoronată de izbinda deplină
lo r organizare politică. ru l român a (ras Insă învăţă­ tu lu i naţional un itar român vărat m anifest-program . „Dea riaşi, tin e ri şl vîrstn ici. băr­ dar nu am term inat, răratnoca cînd mină în mînă vom putea
Se deschide astfel d m p larq m inte din aceste evenimente. nu s-a încheiat însă cu aceas­ cerul — rostea pro fe tic învăţa­ baţi si femei, desfăşurau o ac­ să continuăm şl să term inăm *. striga lib e ri împreună „T ră ia s­ în acel început de decembrie
a rtiv ită lii forţe lo r sociale dor­ Ceea oe le-a fost refuzat dc ta. Aşa cum arăta Lenin tn tu l cărturar — că precum totl tivita te Intensă (cole.v de bani. Invlnglnd piedici. Infrun- că România". 1918 cînd pe cîm pul lui Horea
nice de proqres, de o viată către m arile puteri — unirea 1917 ....foarte m u l|i rom âni şi sintem dc un sfnge, lo |l ne-am îmbrăcăminte, medicamente de la Alba lu lia hotărăsc. în ­
nouă spre înfăptuirea măreţei deplină. — masele populare sirb i (în raport cu num ărul îndulcit de la sinul mamei otc.), anim ali de sentim ente u­ tînd prim ejd ii, dorinţa şi ten­ O jum ătate de veac dc lupte
opere. Unirea dorită de in im i­ .din Principate au realizat-o total al rom ânilor şi strbilor) noastre cu aceleaşi cuvinte manitare. dar şi de „le g ă tu rile dinţa de unitate era In m in lile necurmate au precedat şi au tr-o adunare cu caracter p!c-
le tu tu ro r p a trio ţilo r răsuna prin dubla alegere a colonelu­ locuiesc în afara graniţelor dulci. lo |t ne sintem fra ţi — de sînge în care sintem cu (ra­ sl Inim ile tu tu ro r oam enilor nreqâlit desâvirşlrea un ităţii biscitor unirea T ransilvaniei cu
dc la un capăt la altu l al tă­ lu i A lexandru Ion Cu z-a la 24 România.
rii. Com itetele unioniste, crea­ •ianuarie 1859, ca domn al M o l­ lo r" el aprecia că „în general o rlc il ne despart m unţii Şi văi­ ţii noştri de dincolo dc Car- de cultură şl oam enilor p o litici, naţionale. Prin înfiinţarea în
te peste toi, şi-au îndeplinit dovei şi Ţ ă rii Româneşti. construcţia de stat In direcţia le şl o ric it ne îm part stările p a tr, cum declara m anifestul m u n cito rilo r şi ţăranilor. încă anul 1881 a Partidului National Prol. IOAN ANDRIŢOIU
- ~rl - •• » « « f