Page 29 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

Biblioteca Municipiului D#vax PROLETARI DIN TOA! ŢĂRILE. UNITI-VA I
S A LA D E L E C T U R A Decernarea unor ordine

şi medalii ale Republicii

Socialiste România

V in e ri dim ineaţa a avui loc tescu, secretarul C o n siliu lu i de ţiile pe care le-ati p rim it acum
la C onsiliul de Stat solem ni­ Stat. şi care constituie o a p re rie ţg *,
tatea decernării unor ordine Erau prezenţi, de asemenea, deosebită a pe rfo rm an ţe lorjjjis-
şi m edalii ale R epublicii So­ m em bri ai conducerii Consi­ blnd ite la O lim piadă, precum
cialiste România. liu lu i- N a ţion al de Educaţie Fi­ şi a în tre g ii a c tiv ită ţi sportive
D istin cţiile au fost lu ­ zică şi Sport, ai unor clu bu ri pe care ati desfăşurat-o ptnă
m inate de tovarăşul N iro la e sportive, federaţii de speciali­ acum.
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PGR. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUOEŢIAN PROVIZORIU Ceauşescu. preşedintele Consi­ tate. sp o rtivi fruntaşi Putem spune că rezultatele
liu lu i de Stat. Pentru m erite deosebite în obţinute de sp o rtivii rom âni
La solem nitate au lu at par­ obţinerea unor rezultate de în recenta întrecere sportivă
valoare la Jocu rile O lim pice m ondială sin t bune. E forturile
te tovarăşii Emil Bodnaraş.
V irq il T rofin, Ilie Verdeţ, din M exic — 1968, s-a confe­ dv. au (ost urm ărite cu aten­
ANUL XX NR. 4309 SIMBATA 9 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 3 DE BANI Leonte Răutu, C onstantin Stă- rit O rd in u l „M e ritu l S p o rtiv" ţie de poporul nostru. Faptul
clasa I to v a ră ş ilo r: Serghei că prim a m edalie a fost cuce­
C ovaliov, Ioan Drlm bă, Lla rită de o sportivă, este tncă
M anoliu, Ivan Patzaichln şi o dovadă că femeile, care re ­
Investiţiile anului 1968 u V io ric a Viscopoleanu; O rd in u l prezintă peste 50 la sulă din
„M e ritu l S po rtiv* clasa a ÎI-a
populaţia României, sînt capa­
to v a ră ş ilo r: Ion Baciu, Anton bile şl în dom eniul spo rtu lu i,
Colenic, Vasile Chelaru, Petre ca şi în alte domenii, să fie
Constituirea Consiiului oamenilor Cişm iqiu. Ion Corneanu. H ara- din toate punctele de vedere
METRONOMUL EXE­ lam bie lvanov, Di roi trie Iva- pe p icio r de egalitate cu băr­
nov, Ion Monea, M ihaela Pe-
co n trib u ţie
baţii, să aducă o
Roşea,
neş, Ion Popa, M arcel
preţioasă la dezvoltarea socie­
Ileana Silai. Ioan Soeter. M ihai
tă ţii noastre socialiste. De a-
CUŢIEI POATE BATE muncii de naţionalitate maghiară Turcaş şi Gheorghe Zlm breş- reea. doresc tn mod deosebit
teanu ; O rd in u l „M e ritu l Spor­
să exprim fe lic ită ri prim ei me­
tiv * clasa a III-a to v a ră ş ilo r:
daliate române în M e x ic ; e­
Biro, C alistrat Cu-
G heorghe
xem plul ei a co n stitu it un în ­
ţov. Ileana Drlmbă. Ion Dră- demn pentru ce ila lţi sp o rtivi
A na
gan, V ic to ria D um itru, M ih ai ca să lupte pentru a cuceri
lo cu ri cît mal bune în cea mai
MAI ACCELERAT n judeţul Hunedoara Raica, N icolae Rotam, Ecate- mare com petiţie sportivă in te r­
Ene, Sim ion Popescu,
Ion
rina Sthal, O lga Szabo,
naţională.
Sîntem m u lţu m iţi dc rezu l­
Artanescu, M aria V ico l, A n ­
drei V îlcea şi N icolae M a rli- tatele obţinute, de faptul că
nescu. s p o rtiv ii rom âni an cucerit t5
De asemenea, au fost acor­ m edalii Ia O lim piada din M *-
Partidul $i statul nostru măsuri, dar practic stadiul M ăsurile elaborate de Ple­ s iliu lu i popular judeţean p ro ­ date M edalia „M e ritu l Spor­ xic. In acelaşi timp. considerăm
alocă dn de an uriaşe fon­ de execuţie continuă să nara C.C. al P.CR. din 24-25 vizo riu T E L E G R A M A tiv * clasa I to v a ră ş ilo r: Con­ că acest succes trebuie să în ­
d u ri m ateriale şi băneşti avanseze cu viteza m elcu­ octom brie a.c., cu p riv ire Din partea Com isiei Cen­ stantin Buşoi, Petru Coman, semne pentru to ţi s p o rtiv ii,
pentru a asigura dezvolta­ lu i. Este adevărat că antre­ la întărirea continuă a u- trale de organizare a c o n s ilii­ Ion Crîsnic, Ştefan H aukler, pentru conducerea m işcării
rea Intr-un ritm susţinut şi p re no rii nu acordă atenţia j n ită tii m oral-politice a po­ lo r oam enilor m uncii de na­ Tănase Mureşan, N icolae N e- sportive din tara noastră noi
m ereu ascendent tu tu ro r cuvenită acestor lu cră ri po ru lu i m uncitor, a fră­ ţion alitate maghiară din Repu­ guţ. V alentina Serghei, Ştefan o b lig a ţii pentru continua rid i­
sectoarelor de activita te diui considerîndu-le neim portan­ ţiei dintre oam enii m uncii blica Socialistă România a luat Stlngu. M ihai Ţiu, T ltus Tatu care a m ăiestriei sportive. Pes­
viata poporului nostru. te, dar considerăm că benefi­ rom âni si ai n a ţio n a lită ţilo r parte tovarăşul lo sif W alter. Comitetului Central al şi Ştefan V iş e v a n ; M edalia te 4 ani va trebui să trim item
F actorii răspunzători cu ciarul, în speţă D irecţia de conlocuitoare, a coeziunii na­ In sală se aflau m em bri şi „M e ritu l sp o rtiv" clasa a Il-a un lo t reprezentativ al spor­
m aterializarea acestor fo n ­ gospodărire comunală nu ţiu n ii noastre socialiste se în ­ membri supleanţi ai b iro u lu i to v a ră ş ilo r: Ianoşi Kovacs si tiv ilo r rom âni la M iinchen ;
du ri sint chem aţi să-şi adu­ a făcut to tu l pentru a e v i­ scriu ca un evenim ent p o litic şi ai C om itetului judeţean de Leonida K araiosifoqlu. am dori ca de pe acum să tn -
că tot aportul lo r la creş­ ta o asemenea stare de de o Însemnătate deosebită partid, membri ai C om itetului Partidului Comunist Român In num ele s p o rtiv ilo r deco­ ceară p re g ă tirile pentru aceas­
terea eficienţei in v e s tiţiilo r. fapt. Este foarte uşor să in viata, tă rii noastre. Intr-o executiv al C o n siliu lu i popu­ raţi, m ulţum ind pentru în a lte ­ tă întrecere. La M iinchen nu
se Înşire pe h îrtie o sume­ im presionantă unanim itate, la r judeţean pro vizo riu, con­ le d istin cţii acordate, atleta se va mai pune problem a a lti­
In lum ina acestor sarcini clasa muncitoare, ţărănimea. Lia M anoliu a spus p rin tre al­ tudinii, a „în ă lţim ii" din punc­
si
se înscriu şi e fo rtu rile de­ denie de m ăsuri dar lim i­ Intelectualitatea, toate pă turile ducători de Între p rin d e ri de tovarăşului tele ; Cred că exprim părerea tu l de vedere al lipsei de o x i­
in s titu ţii judeţene, cadre
puse de beneficiarii, p ro ­ tarea doar la a tit nu poate sociale, Indiferent de naţiona­ conducere din organizaţiile dn tu tu ro r celor care au adus gen — de care vorbeau tova­
ie cta n ţii şi co n stru cto rii din schimba destinul destul de litate, şi-au exprim at adeziu­ masă şi obşteşti, zia rişti şi m edalii olim pice din M exlco, răşii — . cl numai problem a
ju d e ţu l nostru pentru În ­ precar al unor lucrări. Ca­ atunci cînd spun. că ceea ce în ă lţim ii p re g ă tirii sportive.
drele tehnice ale direcţie i nea deplină faţă de ferm itatea a lţi in v ita ţi.
făptuirea program ului anu­ ne-a făcut să obţinem p e rfo r­ Pentru a putea reprezenta cu
trebuie să-şi facă prezenta şi consecventa cu care con­ In cu vîn tu l ro s tii la aduna­ NiCOLAE CEAUŞESCU,
al de in v e s tiţii sta b ilit pen­ mante valoroase a fost con­ cinste p’oporul nostru, pentru
mai m ult pe şantierele lu ­ ducerea p a rtid u lu i nostru m ili­ re, tovarăşul IO A C H IM M O G A
tru u n ită ţile subordonate tează pentru transpunerea în vingerea noastră că reprezen­ a putea participa Ia întrece ri
C o n siliu lu i poputar judeţean cră rilo r. să sesizeze condu­ viată a D ire ctive lo r Congresu­ a s p u s : Sîntem chem aţi tăm o ţară pe care o iubim cu rezultate cît mai bune. an­
pro vizo riu. cerea org a n iza ţiilo r de con­ lu i al IX -lea şi C onferinţei să con tribu im cu toată secretar general al C.C. al P.C.R., din tot sufletul, o tară ale că­ tre n o rii. conducerea spo rtu lu i
stru c ţii pentru orice nea­ energia şi priceperea la
La sfîrşitu l celor 10 lu ni N aţionale a P.C.R., fată de rei rea liză ri sînt cunoscute in trebuie să asigure nreqăllrea
juns semnalat în ritm u l de înfăptuirea program ului în flo ­
de activitate s-eu ob ţinu t m odul strălucit, m a rxisl-le n i- întreaga lume. Cînd în liniştea permanentă, an de an. lună
lucru. In g ine rul şeî al d i­ r ir ii m ultilate ra le a României
unele realizări demne de nist, în care analizează şi so­ preşedintele Consiliului de Stat im ensului stadion răsuna im nul de lună. a sp o rtivilo r. Num ai
recţiei de gospodărire co­ socialiste, al rid ic ă rii ţă rii pe
subliniat. A stfel, planul munală, A le xan dru Popa, tn luţionează problem ele dezvol­ culm i tot mai înalte de pro­ tă rii noastre şi pe cel mal astfel vom putea obţine la O -
co n stru cţiilo r de lo cuin ţe s-a virtutea funcţiei ce o ocu­ tă rii socialism ului tn Româ­ gres şi civiliza ţie, adoptat de înalt catarg se înălţa drapelul lim niada de la M iinchen şi mai
în d e p lin it In p io p o rtie de pă răspunde direct de nia. Congresul al IX -lea şi de Con­ BUCUREŞTI roş— galben— albastru, q in d til m ulte m edalii — inclusiv de
84 la sută. Jn oraşele Brad, Sub semnul aprobării calde, ferin ţa Naţională a P.C.R. În­ nostru se îndrepta p lin dc re ­ aur — decît am obţinut în
realizarea in v e s tiţiilo r, dar cunoştinţă spre cel căruia îi
Petrila. Lupeni şi U riceni fără rezerve a în tre g ii p o li­ cercăm fiecare o mare şi vie M exic., N oi sîntem convinşi că
la rugăm intea noastră de a Adunarea de constituire a Consiliului oamenilor muncii de datorăm tot ce este nou, bun.
apartam entele plan ificate ne inform a de stadiul lo r tici a P artidului Com unist Ro­ satisfacţie fată de uriaşa acti­ naţionalitate maghiară din judeţul Hunedoara, dind glas sim­ tin e re tu l român poate dobînrii
pentru anul In curs sînl mân, al h o tă rîrii de a urma vitate, fără precedent, pe ca­ frumos şi nobil în România si în dom eniul sportului re­
de în d eplinire dînsul ţăminte lor ce animă muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectua­ socialistă, spre cel căruia zultate superioare.
deja realizate 100 la sulă ne-a refuzat categoric mo- neabătut, de a m unci cu ab­ re o desfăşoară conducerea lii de naţionalitate maghiară de pe aceste meleaguri, afirmă avem să-l m ulţum im pentru
Doresc să exprim încă o da­
De asemenea, tn această tiv-înd că acum se ocupă negaţie pentru în flo rire a m ul­ p a rtid u lu i şi statului nostru, — ţi pe această cale — adeziunea fără rezerve faţă de în­ toate v ic to riile n o a stre : spre tă s p o rtiv ilo r noştri u ră rile
perioadă s-a reuşit să se de problem e de re n ta b ili­ tila te rală a României socia­ în frunte cu tovarăşul N icolac treaga politică internă şi externă a Partidului Comunist Român partid. conducerii <le partid $î de siat
dea în folosinţă la term e­ zare şi să ne adresăm con­ liste s-a desfăşurat ie ri adu­ Ceauşescu, pentru transpune­ şi a guvernului Republicii Socialiste România, precum şi recu­ Adresîndu-se celor deco­ de a obţine perform ante tot
nul planificat o serie de narea pentru constituirea Con­ rea cu ferm itate în viată a Di­
ta b ilu lu i ş e f!? Fără a m i- noştinţa fierbinte pentru grija nemărginită pe care conduce­ raţi, t o v a r ă ş u l N IC O LAE mai mari. de a fi la înălţim ea
obiective între care am in­ s iliu lu i oam enilor m uncii de rective lo r Congresului al
pim aliza aportul însemnat rea de partid şi de stat, dumneavoastră personal, iubite tovarăşe CEAUŞESCU a spus: re a liză rilo r poporului român»
tim Liceul cu 20 săli de naţionalitate maghiară din IX -lea şi ale C o nferinţei N a ţio ­
ce-l poate aduce un in g i­ Nicolae Ceauşescu, o purtaţi pentru prosperitatea şi înflorirea Vă rog, tovarăşi, să-mi daţi în construcţia societăţii noi.
c)asă Hunedoara. Liceul de ner şef la rentabilizarea ju d e ţu l Hunedoara, la care au nale, pentru elaborarea ş tiin ţi­ m ulflateralâ a patriei noastre socialiste. voie să vă fe lic it în numele socialiste. Vă doresc m ult
Ja V ulcan, A te lie ru l meca­ u n ită ţilo r socotim totuşi de­ lu a t parte peste 300 de re­ fic ă a în tre g ii.p o litic i, interne Alături de oamenii muncii români — cu care muncim cot conducerii p a rtid u lu i şl statu­ succes, tovarăşi î
nic de la Petroşani şi a l­ plasată această inversare a prezentanţi ai oam enilor m un­ şi externe. la cot la marile agregate siderurgice ale Hunedoarei şi Câtanu- lu i pentru rezultatele pe care In înrheiere, tovarăşul
tele. Cu toate acestea din a trib u tiu n ilo r. Asta ne face cii de naţionalitate maghiară Perioada care s-a scurs dc lui, in minele Văii Jiului, M unţilor Apuseni şi din Poiana Rus- le-ati o b tln u t In marea în tre ­ N icolae Ceauşescu şî ce ila lţi
planul anual de in ve stiţii să credem că situaţia cu . din judeţ, desemnaţi de orga­ la Congresul al IX-lea se ca­ căi, pe ogoarele de pe văile Mureşului şi Streiului, în şcoli, cere sportivă din M exic. T o t­ conducători de partid şi de
al co n siliu lu i popular nu totul necorespunzătoare a I n iza ţiile de partid, de masă şi racterizează prin profunde în ­ laboratoare, instituţii de cultură şi arlâ — oamenii muncii de odată, doresc să vă exprim stat s-au în treţin ut cordial cu
s-a reuşit să se realizeze lu c ră rilo r de in ve stiţii plă­ obşteşti, de colectivele de n o iri în toate sferele de a cti­ naţionalitate maghiară se identifică cu politica Partidului calde fe lic ită ri pentru distinc­ cei decoraţi. (A gerpresl
numai 77,5 la sută şl 80 teşte trib u t şi acestui „sis­ muncă: m ineri, siderurgişti, vitate, p rin tr-u n şir ne între­ Comunist Român, cu programul elaborat de Congresul al
rup t de măsuri luate de către
H la sută la con stru cţii mon­ tem " de muncă. constructori, oameni ai m uncii pa rtid si guvern pentru acce­ IX-lea şi Conferinţa Naţională, cu măsurile luate de plena­
taj. Probleme deosebite rid i­ din transp orturi şi sectorul fo­ lerarea m ersului nostru îna in­ rele Comitetului Centrat al partidului pentm perfecţionarea Constituirea Frontului Unităţii Socialiste— factor
restier, ţărani cooperatori, in ­
A vînd In vedere perioa­ că şi realizarea plan ulu i de telectuali. pensionari. te pe calea progresului, Întă­ continuă a economiei, a întregii vieţi sociale, pentru statorni­
da re la tiv scurtă ptnS la in ve stiţii la D irecţia ju d e ­ rirea u n ită ţii de m onolit a m a­ cirea unor relaţii de înaltă echitate între toţi membrii socie­
La adunare au p a rticip a i to ­
sfîrşilu l anului asemenea ţeană de industrie locală. varăşii loachim Moga, prim -se- r ii noastre fa m ilii de m unci­ tăţii socialiste şi dovedesc, prin activitatea de zi cu zi, că nu însemnat de întărire continuă a unităţii ooporului
realizări nu pot nici pe A m en ajările de la Fabrica crelar al C om itetului judeţean tori, ţărani, intelectuali, pen­ au altă cauză mai sacrâ decît aceea de a se dărui operei de
departe să mulţumească. de cărăm idă Pricaz, Fabri­ Hunedoara al P.CR., preşedin­ edificare a patriei comune — Republica Socialistă România,
R itm ul de execuţie In ca de var Vata sint m ult A. NAGY Aderarea unor
tele C om itetului executiv al Noi vedem in îm plinirile care au avut loc în viaţa şi munco
loc să fie im pulsionat in ramase în urmă. D irecţiei ti C o nsiliu lui popular judeţean I. MIRZA noastră, in puternica dezvoltare industrială a acestui frumos
aceste lu n i înregistrează se­ revine sarcina de a lua pro vizo riu, Gheorghe Vuşdea, şi bogat judeţ, expresia cea mai elocventă, cea mai convingă­
rioase ..căderi". Elocventă toate m ăsurile pentru •> îm ­ Ion Lungu, Ştefan Alm ăşan, se­ C. ARMEANU toare a justeţei întregii politici a partidului şî statului nostru. organizaţii de masă,
in acest sens este situaţia bunătăţi situaţia lu c ră rilo r cretari ai C om itetului judeţean
din luna octom brie tn care p rin tr-o m obilizare mai sus­ Hunedoara al P.C.R., V lchente Pentru oamenii muncii de naţionalitate maghiară, pentru
s-au efectuat lu crări tn ţinută a forţe lo r productive' Bălan, prim -vicepreşedinte al I Conţi nu ore în pag, a g.Q) ţoale naţionalităţile care trăiesc şi muncesc in sinul marii şi
proporţie de 8,1 la sută, din în tre p rin d e rile din sub­ C om itetului executiv al Con­ harnicii noastre fam ilii socialiste, constituie un bun de ne­ obşteşti şi profesionale
din planul anual fată de ordine pentru recuperarea preţuit politica naţională .jnarxist-leninistă a Partidului Comu­
nist Român, a statului nostru, care asigură cele mai largi
10.8 la sută Tn luna sep­ restantelor. La aceste lu ­ drepturi şi libertăţi, în egală măsură, pentru toţi fiii şi fiicele H o tă rîrile recentei plenare a lor. U niun ii C om pozitorilor,
tem brie. M enţinerea unui crări cirnpul de acţiune al C.C. al P.C.R., m ăsurile preco­ U n iu n ii A rtiş tilo r Plastici. A-
asemenea ritm de lucru nu direcţie i este m ult uşurat C om ponenta C onsiliului ju deţean României socialiste, indiferent de naţionalitate, rasă, sex sau nizate de partid pentru în tă ri­ sociatiei O am enilor de Ştiinţă,
poate garanta îndeplinirea avînd în vedere că lu cră­ convingeri politice, Dovadâ a acestui fapt stă însăşi constitui­ rea u n ită ţii p o litice a poporu­ U n iu n ii A rh ite cţilo r. C om itetu­
integrală a plan ulu i de in ­ rile se execută cu forte p ro ­ H unedoara al oam enilor m uncii rea consiliilor oamenilor muncii ale naţionalităţilor conlocui­ lu i nu s tîrn il un pu ternic ecou lu i organizatoric al vete ra nilor
toare care, in cadrul Frontului U nităţii Socialiste, sub condu­
ve stiţii m ai ales în con di­ p rii. cerea Partidului Comunist Român, vor aduce o contribuţie de în rîn d u rile op in iei publice, au din războiul antifascist. C om i­
ţiile în care a mai rămas A n tre p re n o rii lu c ră rilo r seamă în viaţa politică şi socială a ţârii. fost p rim ite cu deosebită sa­ te tu lu i fo ştilo r d e ţinu ţi p o litici.
de executat ?2,5 la sută ca şantierul hidro Valea de nafionâlitafe m aghiară: tisfacţie de masele la rg i ale C o m itetului executiv al U n iu­
din planul anual. Jiu lu i, T ru stu l local de Constituindu-şi consiliul judeţean, oamenii muncii de naţio­ oam enilor m uncii de la oraşe n ii Societăţilor de ştiin ţe me­
DIONISIE.
B A LO C H
ŞTE­
lOSIF,
BUR1AN
B AR TA
Cu Tezultato total nesa- construcţii si l.C.S.H tre ­ FAN, BUD AY FRANCISC, K ALLASZ ARPAD, DOMSODY nalitate maghiară din judeţul Hunedoara se angajează în şi sate. P rin cip iile şi s o lu ţiile dicale, în cadrul cărora, dtnd
faţa conducerii de partid şi de stat să nu precupeţească nici
lisfăcătoare încheie cele 10 buie ca in perioada care a TIBERIU, FARKAS ALEXE, C A LL ŞTEFAN, ZSOK KLÂR A, organizatorice care şi-au găsit glas voinţei maselor largi, au
lu n i Direcţia de gospodă­ mai rămas pină la sfîrşitu l K O VÂC S ANDREI, KO RM O CZKY IO A N , LAD O IO AN , JA- un efort pentru înfăptuirea cu răspundere o sarcinilor care cristalizare In expunerea pre­ fost adoptate ho tă rîri de ade­
rire com unală; 66 la sută anului să acorde toată a- KAB M ARG ARETA. N A G Y ETELKA, PETER IO AN , SOOS revin siderurgiştilor, minerilor, constructorilor, ţăranilor coo­ zentată la plenară de to va ră ­ rare la Frontul U n ită ţii So­
din
peratori, intelectualităţii şi celorlalte colective de muncă
din pionul anual. Despre tentia acestor lu crări, să ANDREI, VAR JAS Y ALEXAN D R U . jude|, din programul ridicării României socialiste pe culmile şul N icolae Ceauşescu, re fle c­ cialisto şi au fost desemnaţi
tă o dală mai m ult s p irilu l viu
situaţia lu cră rilo r de alimeh- intensifice ritm u l de lucru Ca preşedinte al C o nsiliu lui a fost desemnai tovarăşul înalte ale civilizaţiei şi progresului social adoptat de Congre­ creator in care pa rtid u l nostru reprezentanţii acestor organiza­
pe şantiere pentru a da po­ SOOS ANDREI, ca vicepreşedinţi tovarăşii FARKAS A LE ­ ţii $i un iu ni în C onsiliul N a­
flf tare cu apă, extinderi de sul al IX-lea şi de Conferinţa Naţională a P.C.R. rezolvă, în lum ina în v ă ţă tu rii tional al Frontului. Participan­
sib ilita te be n e ficia rilo r să XE. KO RM O CZKY IO A N şi LAD O IO A N , ia r ca secretar
surse şi relele de apă şi m arxist-leniniste şi în funcţie ţii Ia aceste adunări, desfăşu­
raporteze la sfîrşitu l anului tovarăşul BALOGH 10SIF. ADUNAREA REPREZENTANŢILOR OAMENILOR MUNCII DE
canalizare s-a scris m ult, rezultate la înălţim ea sar­ Adunarea a desemnat ca reprezentanţi în C onsiliul oa­ dc co n d iţiile concrete şi p a rti­ rate ln tr-o atmosferă de elan
României,
cu la rită ţile
proble­
s-au făcut şedinţe de ana­ c in ilo r înscrise In planul de m enilor m uncii de naţionalitate m aghiară din Republica So­ NAŢIONALITATE MAGHIARA DIN JUDEŢUL HUNEDOARA mele puse în etapa actuală de p a trio tic si înaltă răspundere
au
politică şl cetăţenească.
liză a stad iilo r de execuţie, in ve stiţii. cialistă România pe tovarăşii GĂSPAR FRANCISC, JA K A R mersul înainte al co n stru irii sub lin ia t In cu vîn tu l lo r În ­
M ARG ARETA, PETER IO A N , SZEKELY AR PAD şl SOOS
s-au întocm it plan uri dc A. MOLDOVAN socialism ului In ţara noastră. semnătatea deosebită pe care
ANDREI. In cadrul m ăsurilor preconi­
furajele se depreeiazâ In zate de plenara C.C. al P.CR., U n ită ţii Socialiste în viaţa po­
o are constituirea
F ro n tu lu i
o însemnătate prim ordială arc litic ă a lă ril. V o rb ito rii au
constituirea F rontu lui U n ită ţii subliniat faptul că activitatea
cfmp, iar la Iarnă se „vede* Socialiste, factor însemnat de F rontu lui U n ită ţii Socialiste
pun e lo rtu ri susţinute pen­ în tă rire continuă a u n ită ţii ca organism p o litic permanent,
Populaţia satelor de munte lipsească nim ic populaţiei din tea stau în clăi de m ărim i d i­ poporului, a tu tu ro r oam enilor cu caracter reprezentativ, din
tru ca In tim pul ie rn ii să nu
m uncii, indiferent de naţiona­
care vo r face parte
satele îndepărtate, de m un­ lipsa lor
Partidul
ferite, răspîndite pe cîm p si litate, de organizare a p a rtic i­ Com unist Român — forţa p o li­
te. Ne-ar interesa cum vo r p ă rii la via ta politică, sub tică conducătoare a societăţii
pe dealuri, la distanţe mari conducerea pa rtidu lui, a tu ­ noastre socialiste — $i p rin c i­
f( p rim iţi cum părătorii în a-
va avea asigurate produsele ceaslă perioadă In u n ită ţile se Zilele însorite şi călduroa­ de ferme şi care o dată cu tu ro r ca te g o riilo r de cetă­ palele organizaţii de masă. ob­
schimbarea vrem ii vor suferi
ţeni, a o rg a n iza ţiilo r de masă
perioadă
de
ultim a
din
şteşti şi profesionale, va de­
cooperaţiei de consum ?
— Apreciez^ şi nu fără te­ tim p au perm is prelungirea deprecieri ca lita tive iar trans­ şi obşteşti din tara noastră. term ina intensificarea p a rtic i­
po rtu l lor se va face m ult mai
duratei păşunatului anim ale­ Z ile le acestea s-au desfăşu­ pării o rg a n iza ţiilo r de masă
mei, că bine a p ro vizio n a ţi. lor, gâsindu-se încă suficiente greu şi cu pierderi destul de rat şedinţe ale conducerilor şi obşteşti Ia conducerea v ie ţii
alimentare în perioada A poi, lu cră to rii noştri se vor resurse de hrană a tlt pe pa­ mari. U n iun ii Generale a Sindicate­ p o litice şi de stat.
am­
strădui ca deservirea,
In situaţia aceasta sînt m ul­
jiş tile naturale cit şi pe tere­
bianta u n ită ţilo r noastre, să
îic. de asemenea la În ă l­ n u rile care se eliberează de te cooperative agricole de
c u ltu rile Urzii de toamnă. In producţie, în special cele din Adunări pentru constituirea consiliilor
ţim e. Spun aceasta deoarece curlnd însă se va trece la zona H aţegului. Cooperativa
de iarnă? cele din M u n ţii O răştiei, din dusele, m ărfurile şi artico­ în cadrul pre g ă tirilo r dc ia r­ slabulalie. Cum sînt pregătite din Pui. spre exemplu. din judeţene ale oamenilor muncii de
ie rnii, printre care
tim pul
lele dc care are nevoie popu­
nă am luat măsuri şi pentru
cantitatea de 525 tone fin nu
u n ită lile să înlim pin e sosirea
ju ru l com unei Dobra şi Ba­
tone,
o transportat decîl 50
term ediară, albă şi de mălai,
ril, apoi dincolo, spre Lunca laţia, dintre c a re : făină in ­ asigurarea căldu rii în maga­ anotim pului rece? coope­ Iar cooperativele din C lopoti- naţionalitate maghiară, germană şi strbă
zine. In acest scod au
fost
Marea m aioritate a
întrebarea din titlu a fost C ernii de Jos, spre cate au orez, paste făinoase, zahăr, revizuite sobele, s-au asigu­ ra tive lo r agricole au furajele va şi Rin de M o ri nu au trans­
In ju deţele în oare, alături
prim a din cele eiteva pe care începui să fie transportate şi produse zaharoase, con­ rat ca n tită lile necesare de asigurate pentru toată perioa­ portat aproape nim ic. La cele de populaţia română trăiesc şi La adunări au participat re­
le-am adresat tovarăşului produsele şi articolele ne­ serve de legume, marmeladă, lemne, s-au făcut reparaţii la da de stabulaţie, unele u n i­ două cooperative, din această oameni ai m uncii de alte na­ prezentanţi ai Comisiei de o r­
Ioan I. Haţegan. preşedintele cesare pe tim pul de iarnă. conserve de carne şi peşte, uşi, geamuri, vitrin e , la de­ tăţi avînd fîn u ri In cantitate cauză nici nu se ştie ce can­ ganizare, p rim ii secretari ai
Term enul pentru Încheierea tită ţi dc fin există pentru pe­ ţio n a lită ţi au continuat să aibă com itetelor judelcne alo P.CR.
Uniun-ii judeţene a coopera­ ulei. untură, d ro jd ie uscată, pozitele m agazinelor si la mai mare decît în anul trecut.
acestei acţiuni a fost stabi­ rioada de slabulatie, la Clopo- loc vin e ri adunări pentru con­ In cadrul adunărilor p a rtic i­
tiv e lo r de consum, în cadrut băuturi spirtoase şi naturale, m agaziile de mină. Cooperativa agricolă de p ro ­
lit la 20 noiem brie a.c., dar, tiva nepulîndu-se întocm i nici stituire a co n siliilo r judeţene panţii au desemnat co n siliile
co n vo rb irii pe care am a­ sare, otet, petrol lampanl, ţi­ Vreau să precizez că au ducţie din Geoaqiu şi-a asigu­
dalortfă e fo rtu rilo r făcute, balanţa furajeră. ale oam enilor m uncii de na­ judeţene, şi preşedinţii, vice ­
vut-o re fe rito r la m ăsurile gări, c h ib ritu ri, săpun dc ru ­ fost rare cazurile cind noi rat o cantitate de 850 tone fin ţion alitate maghiară, germană preşedinţii şl secretarii, pre­
luate pentru buna a p rovizio­ putem da asigurarea că se va fe, apoi însemnate cantităţi să n.u putem ajunge In anu­ natural şi cultivat, cea din O balanţă furajeră cu un şi sirbă. cum şi reprezentanţii locali
nare a populaţiei din satele încheia cu 10 zile mai de­ de zarzavaturi proaspete, m ite lo ca lită ţi de munte, Silvaş 830 de tone. Sîntămă- conţinut cit mai real obligă la A dunări ale reprezentanţi­ pentru co n siliile n a ţio n a lită ţi­
de munte, pentru perioada de vreme. > M e m b rii com itetului m urături, fructe. Vreau să chiar şi în perioada de iar­ ria-Or)ea 702 tone, Ruşi 505 runoaşlerea cu mare exactita­ lo r oam enilor m uncii de na­ lor maghiară, germană din Re­
In
te a stocu rilo r de furaje.
executiv, şefii de se rvicii răs­ subliniez că toate aceste can­ nă. Acest lucru 11 vom face tone, Şoimuş 484 tone. A u a-
iarnă. numeroase unităţi nu s-a lă- ţion alitate m aghiară au avut publica Socialistă România.
— Fără Îndoială, răspunsul pund direct, pe localită ţi, de tită ţi sînt m ult sporite fală şi-n acest an. Totuşi, măsu­ siqurate în întregim e cantită­ cut însă recepţia şi înregis­ loc In ju deţele Bihor, Bistriţa, In Încheierea adunărilor, au
buna desfăşurare a acestei rile pe care le-am luat din ţile de lin u ri necesare şi co­
nu poate fi decît afirm a tiv dc anul trecut. La făină de trarea lor „u itln d u -s e " că şi Covasna, Harghita, Hunedoara, fost adoptate telegram e adre­
acţiuni, de reuşita ei. mălai cu 0 tone, la zahăr cu tim p ne perm it să dăm asi­ operativele din Velei, Reriu. sate C om itetului Central al
— ne-a declarat tovarăşul gurări că populaţia din aces­ Bretea Mureşană. H ăjdat $i fu rajele sînt bunuri ca o rica­ ■Maramureş, M ureş, Satu M are,
— V ă rugăm să a m tnliti II tone, Ja ulei cu 13 tone. re ait produs şi trebuie qcs- Sălaj, Sibiu şi Tim iş, ale re­ P artidului Com unist Român, to ­
Mategan. Pentru aceasta am te lo ca lită ţi nu va avea sur­ altele. Cooperative ca cele din
cîteva dintre cele mal Im- * la sare cu 30 tone ş.ajn.d., prezentanţilor oam enilor m un­ varăşului N icolae Ceauşescu,
luat din tim p măsuri. Au fost portante produse care vor îndeosebi la produsele de ba­ prize neplăcute în tim pul ie r­ Cărăstău. Ţebea, JPotreni ele. tng. EUGEN CERNELEA cii de na ţion alita te germană în care p a rticip anţii şi-au ex­
au toate furajele transportat*;
stabilite 63 de localiLăţi şi lua drum ul satelor de m un­ ză şi de strictă necesitate. nii. o ricît dc aspră va fi > ea. şi depozitate în şire la ferme, de la Direcţia agricolă în judeţele A rad şi B is triţa ; prim at angajam entul lo r de a
exploatări lorestierc, posibile te. — Din cele spuse de dum ­ Interviu consemnat de în parcul de furaje. judeţeană ale reprezentanţilor oam enilor nu precupeţi nici un efort
forţe
pentru a con tribu i cu
de a (i supuse izo lă rii în — In general, toate pro­ neavoastră rezultă că se de­ GH. I. NEGREA S int însă m ulte u n ită li un­ m uncii de naţionalitate sirbă sporite la înfăptuirea progre­
de, deşi s-au recoltat su fici­ în judeţele Caraş-Severin şi sului general al societăţii
.... ente can tităţi de furaje, aces­ Tim iş. noastre.