Page 30 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

DRUMUL SOCIAi UI

Constituirea Consiliului oamenilor EFORTUL CREATOR AL ACTORILOR

In e d ificiile noastre de cul­ şi necontenita descoperire a suficient de com bative. S-au to rii nu s-ar mai întreba, curo
tură rezultatele sînt vizibile, lu m ii em oţionale. evidenţiat neajunsuri, dar nu în ­ s-a Intfm plat chiar In cadrul
muncii de naţionalitate maghiara lizate în frum osul artistic, Iu luat cu vîn tu l au subliniat $1 rătat „pe concret". Aceasta e gram de simbăta si dum inica
adunării, dacă nu ar li mai b i­
totdeauna vin ova tu l a fost a­
M em brii de partid care au
m ărturie vie a m uncii m ateria­
ne să se schimbe orele de pro­
şi părerea tovarăşului llie Şte­
m ăiestrie, talent. U nul dintre
faptul că, alături de
aceste
fiindcă „nu vin spectatorii, stau
aceste e d ificii de cultură este
analizat
activitatea
zentarea unor spectacole s-au
seamă a
Teatrul de stat „V alea Jiu lu i", succese, în pregătirea şl pre­ fan, care afirm a că darea de la te le vizo r". T ele vizo ru l e o
care m ărturiseşte, prin liecarc lăcut sim ţite deficiente, scă­ te a tru lu i „la modul general fă­ piedică In cale te a tru lu i ? Dar
premieră, prin fiecare specta­ deri, Astfel, au fost c rilic a le ră nim ic concret", iar tovarăşii cînd Ion O lteanu şi Septim iu
col realizat, e fo rtu l creator al d ife rite aspecte din munca A u re l Pătraşcu, M ircea M nn- Sever au in stru it actorii, nu a
din judeţul Hunedoara cu lu i spectacole de înaltă ţi­ disciplina, nerespcctarea repe­ despre alte carenţe : re p e rto ri­ zuri spectatorii nu au rămas
mai fost ? De ce In aceste ca­
profesionala şi de partid : In ­
teanu, Costin Iliescu au vorb it
a rtiştilo r pentru a oferi p u b li­
la... televizor ?
Fiindcă li s-a
ul nu a pornit întotdeauna do
tiţiilo r, slaba muncă a birou lui
nută artistică, care să im pre­
prezentat o piesă de valoare,
organizaţiei de bază In trage­
sioneze spectatorul, să-1 educe
un
„H am let", dar nu exista
Si să-i cu ltive trăsături moroii, rea la răspundere a celor v i­ la creatori. Se cerca să sc joace jucată cu m ult talent, Interp re­
superioare. tată după cerinţele pu b licu lu i I
ghiară activează în com itete­ dintre oamenii m uncii români înd re rtată spre fericirea tutu- j Din darea de seamă prezen­ Penlru o li mereu actual,
le de partid şi b iro u rile orga­ şi na ţion alită ţile conlocuitoare tată la adunarea generală dc actorul trebuie să facă ceea re
(Urm ort din pag. 1) t o t celor ce muncesc de |? pă- ;j
n iza ţiilo r de bază Din Consi­ — M u n citorii. in q in e rii şi m înlul românesc. Foloses; pri- 'i alegeri de la Teatrul de stat ALEGERI IN ORGANIZAŢIILE spunea tovarăşul V aier Don-
liu l popular judeţean, c o n s ilii­ tehnicienii de na ţionalitate ma­ Jejul să exprim şi aici călvem „V alea Jiu lu i", precum şi din ca : „V a trebui să ne analizăm
le populare m unicipale, oră­ ghiară care lucrează în m inele cea mai înaltă Îndatorire cotă- j discuţiile m em brilor de partid, pe no! înşine, să ne îndreptăm
tru afirm area sp iritu lu i de şeneşti şi comunale fac parte din Valea Jiu lui, poartă în lenească de a răspunde prin- a reieşit că munca de creaţie, atenţia spre descoperirea u n i­
dreptate şi echitate socială. 2ii4 deputaţi ai n a ţio n a liş tilo r in im i sentim ente de profundă tr-o muncă asiduă m ăsjrilor i j de culturalizare a maselor, a DE PARTID versului uman, al nostru, al
In acest context — a arătat conlocuitoare, iar în orqanc- p rim it noi valenţe, spre care sem enilor noştri. Lumea noas­
în continuare vo rb ito ru l — se recunoştinţă partidu lui, perso­ înţelepte prom ovate de torticl. 1
le sindicale aproape 1 000 to ­ nal secretarului general al Co- e fo rtu l cole ctivu lu i actoricesc tră se preface necontenit şi
înscriu şi documentele elabo­ In cuvinte izvo rîle din con- \
varăşi sînt m aghiari, qermani m ile tu lu i Central, tovarăşului a fost îndrum at cu precădere. novaţi, pentru neangrenarea octor Hamlet. noi, artiştii, trebuie $3 sim ţim
rate de către recenia plenară şi de alte naţionalităţi. N icolae Ccauşescu, pentru g ri­ ştiinţa de m uncitor, peniona- ; In stagiunea 1967-1968, actorii tine relor talente, slaba popu­ Au fost erori de distribuţie, aceste transform ări, $3 desco­
a C om itetului Central al In şcolile şi liceele din ju ­ ja cu care se ocupă de în tă ri­ ru l Ferencz Slgisraund a -orbii din Petroşani au realizat 314 au venit colaboratori „în tre perim in ele aspiraţiile, v is u ri­
P artidului Comunist Român, deţ funcţionează 89 de clase rea u n ită ţii şi fră ţie i dintre despre exploatarea criicenâ il spectacole, prezenlind pu b licu ­ larizare din partea secretaria­ două tre n u ri", care nu au in ­ le, poezia mereu inedită a su­
docum ente de o Însemnătate n i limba de predare m aghia­ p o ro ru l român şi n a ţio n a lită ţi­ la care erau supuşi — fără I lui o gamă varia-tă de piese de tu lu i lite rar a spectacolelor stru it cum trebuie a rtiştii. Nu fle tu lu i um an". Intr-adev3r, ne
teoretica şi practică excepţio­ ră, cu un număr de 2 690 de le conlocuitoare — a arătat deosebire — şi m uncitori ro- | teatru, atît în judeţul H une­ prin m aterialele publicate în sc cunoaşte gustul pu blicului. această linie, s lu jito rii Thaliet
presă, panouri de reclamă, a fi­
nală. elevi. in cuvîn tu l său Korm oczky mâni, şi cei m aqhiari sai de j doara, judeţele lim itrofe. cît şe sugestive. De aceea, Ia piesa „C ro ito r* vor putea îndeplini cerinţele
alte na ţion alită ţi pe tim pii re- :{
Expunerea făcută în cadrul In continuare, referindu-se Ioan, in qin eru l şef al CC.V.J. rum ului burghez.o-moşiereic :!■ şi în turneele prin tară. D intre Cu toate că b iro u l organiza­ ro i mari din Valahia", prezen­ p u b licu lu i specia* ar. El vor
plenarei de tovarăşul Nicola--J !a im portanţa şi rolul C onsiliu­ C onstituirea co n siliilo r oa­ acestea, „A ngelo. tiran ul Pa- ţiei de bază a solicitat prezen­ tată In laţa elevilor, a fost gă­ trebui să se cultive, să fie re­
Ceausescu — document care Astăzi, patria noastră siria-
lui judeţean al oam enilor m enilor m uncii de naţion alita­ dnvei", „O crimă perfectă" tarea unor spectacole de ca li­ lăgie, nu s-a reuşit să se capte­ cep tivi la pulsaţiile epocii".
constituie o strălucită analiză m uncii de naţionalitate ma­ listă esle deopotrivă maml bu- u „C ro ito rii cei mari din Vala- tate. de m ulte ori spectacolele ze sala. Problema a cto rilo r ti­ In acest context este necesar
m arxist-leninistă a evoluţiei ghiară, v o rb ito ru l a spus: te maghiară, germană sau alte nă pentru toţi fiii el ; toţi se jj hia", „F întîna Blanduziei", poe­ realizate nu au fost la n ive lu l neri a rămas nerezolvată, deşi ca fiecare comunist s3 dea do­
stru ctu rii sociale si politice a naţionalităţi, esle o nouă do­ bucură de aceleaşi drepturi şi ||j mul „Balada U n irii" s-au bucu­ cerinţelor şi p o sib ilită ţilo r. Cî- m ulţi dintre m em brii de partid, vadă de o maximă responsa­
vadă a lă rg irii dem ocratism u­
societăţii noastre — abordea­ C o nsliluirea co n siliilo r oame­ lu i socialist în ţara noastre! lib e rtă ţi fie că sînt rorâni. j|' rat de tin real sucres în rîndul tova dintre ele. ca „Profesiunea în şedinţele de analiză a a cti­ b ilita te fală de el de piesă,
ză şi soluţionează o problemă n ilo r m uncii de na ţion alila lc creează noi p o sib ilită ţi de par­ m aghiari sau germani In aces- j| celor peste 63.000 de specta­ doamnei W arren". .O noapte v ită ţii, an dezbătul-o. Sînt t i­ de spectatori, iar noul birou
de o im portanţă m ajoră pen­ maghiară este o continuare fi­ ticipare activă a oam enilor te co n d iţii avem datoria ca j] tori. Şi aceasta datorită faptu­ furtunoasă", deşi aveau serioa­ neri de talent, care slnt lăsaţi ales va trebui să găsească ce­
tru dezvoltarea socialism ului rească a p o litic ii m arxisl-le- m uncii aparţinînd n a ţion alită­ membri sau nemembri do ■ lu i că Interp reţii au pus în se carenţe artistice, au fost lă ­ în stare latentă. ncactivizatî. le mai bune căi pentru ca ace-t
niniste prom ovată de partidul
în România, pentru p e rfe cţio­ partid să nu perm item oi mă- j
nostru dc-a lungul procesului ţilo r conlocuitoare la întreaga slujba ariei capacitatea lor sate lotuşi să vadă lum ina ram ­ Un accent mai mare pe capa­ deziderat să sc transform e In
narea societăţii nu numai pc nui să întreprindă acţiuni rare j
de făurire a societăţii socia­ viaţă politică şi socială a ţârii, creatoare, intelectuală, au rea­ pei. Nu toate In te rve n ţiile citatea acestora ar face să faptă.
planul fo rle lo r de producţie $i ar dăuna prieteniei şi frăţiei j
liste. un act p o litic si social dc m anifestare m ultilaterală, lizat frum osul a rtistic ca o nouă m em brilor de partid au fost crească pre stigiul teatrului, ac­ AUGUST1N JUIA
al re la ţiilo r de producţie. ci a potentelor lor m ateriale m oxislenle în marca noastră fa- i
şi pe cel al suprastructurii, al de marc însemnătate, menit spirituale in cadrul operei de m ilie socialistă.
conducerii politice a v ie ţii do să pună în valoare capacităţi­ edificare a socialism ului. — Ca reprezentant al per- |
stat. le umane ale o rln d u irii noas­ sonalului m edico-sanitar din ţ
tre. Aşadar nu avem de-a fa­ In cuvîn tu l său, medicul
C onstituirea F rontului U n i­ ce cu o măsura de moment, S pitalul U n ifica i Deva, salut i
tă ţii Socialiste — organism Nagy Emeric din Hunedoara a din toată Inima hotărîrea Parti- \
ci cu o adîncire permanentă a relevat ideea că pa rtidu l nos­ DEZBATERE P U B LIC Ă
reprezentativ care se Întem e­ dem ocraţiei socialiste, in cele tru. pornind de la rea lită ţile dului nostru penlru Înfiinţa- i
iază pc actuala structură a rea F rontu lui U n ită ţii Sociali*- j
mai largi la tu ri ale ei, de a­ concrete ale la rii, adoptă me­
societăţii noastre socialiste — tragere a maselor de oameni reu noi form e organizatorice te şi a co n siliilo r naţionalită- u
asiqură intensificarea pa r­ ai muncii, indiferent de natio- penlru m obilizarea cu m axi­ ti lor conlocuitoare. In numele Ij
tic ip ă rii întregului popor la nalilate, la în flo rirea patriei. mum dc eficienţă a tu tu ro r re­ coleqilor mei de muncă asiqur !
activitatea economică. p o liti­ zervelor m ateriale si umane adunarea că vom stărui ru stat, organ izaţii cooperatiste,
A$a cum se sublinia Ja ple­
că, socială şi culturală, la nara C om itetului ce n tru l la în flo rire a economiei Con­ toată puterea şi capacităţile J P r o ie c tu l le g ii p r iv in d c o m is iile afle organizaţii obşteşti, cît şt
conducerea tre b u rilo r ţârii noaslre pentru a traduce în i de către com isiile de judecată
al p a rtid u lu i nostru una sider că crearea F rontu lui U n i­
F rontul U n ită ţii Socialiste este viaţă noile sarcini trasate dc n d? pe lingă com itetele execu­
din sarcinile im portante cu tă ţii Socialiste şi a co n siliilo r partid în dom eniul îmbunătă- tive ale co n siliilo r populare.
expresia si pe plan organiza­ revin acestor consilii în cadrul oam enilor m uncii aparţinînd d e ju d e c a tă , o n o u ă a fir m a r e
to ric — asa după cum s-a tirii asistenţei sanitare a popii- A stfel, com isiile de judecată
F rontului U n ită ţii Socialiste n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare
subliniat la plenară — a a- latiei — s-a anqnjai în cuvin- 11 ■ J ^ O * • /\ J W A « 9 din în trep rind eri, organizaţii c-
este s p rijin ire a organelor de are menirea de a închega şi tul său medicul Enyedy Iul iu.
lia n lc i clasei m uncitoare cu partid, dc stat şi obşteşti in mai puternic unitatea întreg u­ a dezvoltam şi întăririi conom ice şl In s titu ţii jude.
ţărănimea, a u n ită ţii socialiste exam inarea problem elor speri- lu i popor în ju ru l partidului, In înrheierea adunării a luat fapte sSvîrsite de angajaţii a-
a tu tu ro r claselor şi categorii­ fice ale p o pu laţiilo r respective dc a da un avînt şi mai mare cu vîn tu l tovarăşul W allcr Io- costora prim a dată p rivin d lo ­
lo r sociale din ţara noastră, cu scopul de a găsi cele mai energ iilor creatoare ale între­ sif, din partea Com isiei Ccn- i legalităţii socialiste vire a sau alte violenţe »are
care in frunte cu clasa m un­ bune soluţii în concordanţă cu gii noaslre naţiuni socialiste. trale de organizare a consilii- j nu au couzat o vătămare in ­
citoare si sub conducerea lor oam enilor m uncii dc naţio­ te g rită ţii corporale, am eninţa­
interesele generale ale socie­ Cadrele medicale de n a ţio n a li­
P artidului Comunist. desăvlr- tă ţii noaslre socialiste şi alo tate maghiară din marele cen­ nalitate maghiară din Republi­ P roiectul dc lege p rivin d co­ rea. insulta, fu rtu l şl abuzul de
şesc construcţia socialism ului. ca Socialistă România. Vorbi- ;; m isiile de judecată cit şi ho- încredere — dacă valoarea pa­
cetăţenilor din rin d u rile acoş- tru siderurqic sînt ferm holă-
Referindu-sc la translorm ă- tor naţionalităţi Datoria Con­ rite să slujească în continuare torul s-a re fe rit la ansamblul taiîrea luată de către condu­ gubei nu depăşeşte 500 lei.
rilc radicale care au avut loc s iliu lu i judeţean al oam enilor cu $i mai m till devotament, de măsuri luate de conduce­ cerea de partid şi C o nsiliu l de Sînt com petente de a so lu ţio ­
în structura societăţii noastre m uncii de naţionalitate ma­ abneqaţie si fide lita te cauza rea p a rtid u lu i si statului nos- i M in iştri de a fi supuse dez­ na suslragcri din avutul ob­
socialiste, vo rb ito ru l a s p u s: ghiară este dc a m ilita pcn lrti operei dc desăvîrşire a con­ tru pentru traducerea in vio- baterii publice, subliniază fap­ ştesc pînă la 500 lei pagubă,
O mare cucerire a poporu­ aplicarea p o litic ii pa rtidu lui du strucţiei socialiste in Româ­ tă a istoricelor h o tă riri adop- tul că a devenii o practică în ­ cu condiţia ca aceste sustra­
tale de Congresul al IX-lea si
lu i nostru, dobîndită sub con­ în tă rire a prieteniei, frăţiei si nia. Conferinţa N aţională a parii- cetăţenită. . ce caracterizează geri să nu fi fost Înlesnite
ducerea partidului, este rezol­ u n ită ţii dintre poporul rom-in — D repturile şi m arile lib e r­ dului. Evenim entul pe care-1 metodele şi stilu l de muncă al prin fals, distrugere sau de­
varea m arxist-leninistă a pro­ si n a ţio n a lită ţile conlocuitoare" t a li cetăţeneşti consacrate de trăim azi — a spus vorbito­ conducerii de partid şi de stat gradare cu intenţie a unul
blemei naţionale, asigurarea pentru dez.vollarea m uncii u- C onstituţia patriei noastre so­ — consultarea poporului în le­ bun din avutul obştesc si a-
d e p lin e i' egalităţi In drepturi nitr., închinate rea liză rii ţe lu ­ cialiste — a spus in adunare rul — se înscrie organic în gătura cu h o tă riri le cele mai huz. In serviciu.
a n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoa­ rilo r si năzuinţelor comune de profesoara Lorincz Eva — îşi m ăsurile adoptate de partid în im portante ce urmează a li lua­ In proiectul legii se p re ci­
vie ţii
re cu poporul român, dezvol­ prosperitate * şi- în flo rire ' a- pa­ ■găsesc.; ir ilustrare -vie în re­ vederea pe rfecţionării şi social- te. Prin aceste de /boleri ma­ zează că sînt com petente de a
economice, po litice
tarea frăţiei de muncă şi lu p ­ trie i noastre socialiste prezentarea n a ţio n a lită ţilo r sele de oameni ai m uncii par­ judeca acesle sustw qerî co­
tă a tutu ro r celor ce trăiesc In concepţia pa rtidu lui nos- conîocuitoaie fn orqanele c r n - ‘ culturale. Crearea Frontului ticipă ne m ijlocit la rezolvarea m isiile -do ■ judecată \ l î n în tre ­
U n îtă tii Socialiste si în cadrul
pe aceste m eleaguri. iru — a subliniat vo rb ito ru l - ira lc şi locale ale partidului, acestuia a co n siliilo r oameni­ problem elor m ajore ale v ie ţii prinderi cu excepţia cazurilor
Unitatea $i frăţia oam enilor co n siliile n a ţio n a lită ţilo r con­ aic statului şi ale o rg an izaţii­ lor m uncii de naţionalitate ma­ suciale, la elaborarea unor fn care fapta a pus sou ar fi
m uncii români, maghiari, ger­ locuitoare trebuie să lic orqo- lor de masa şi obşteşti. qhiară, germană si de alte na­ hoteiriri menite* să contribuie! putut pune în pericol maşini,
mani si de alte naţionalităţi nisme tare, înqlobind repre­ In calitate dc cadru didactic, ţio n a lită ţi sin i concepute rlc j la de zvollaica României so­ instalaţii, depozite, alte bunuri
din patria noastră are rădă­ zentanţii oam enilor m u m ii mă angajez să muncesc din Partidul Comunist Român, «a cialiste, sau valori im portonte, sau af
cini seculare. Trăind şi m un­ maqhiari, germani si de alte toate puterile, cu toată dra­ organism e cu larg caracter re- ] Iz v o rit din necesitatea con­ ft putut provoca tu lb u ră ri qra-)
cind cot la cot, in tre români, naţion alită ţi, sâ-$i aducă con­ gostea pentru a sădi cu miqală prezentativ, menite să contri­ cen tră rii tuturo r form cioi de vo în desfăşurarea procesului
m aqhiari $i germani s-au sto- tribuţia, împreună cu o rg an i­ in in im ile copiilor, români, ma­ buie la întărirea continuă a influenţare si g irisd iclie în m uncii. In slera lor de a trib u ­
lo rn ic it re la ţii de frăţie in zaţiile de masă şi obşteşti, cu ghiari. germani sau de alte frăţiei dintre oam enii muncii cadrul unui singur organ cu ţii intra şi judecarea n e g lije n ­
muncă, de solidaritate în m iş­ orqanele de stat, sub condu­ na ţion alită ţi dragostea fie rb in ­ rom âni şi dc alte naţionalităţi, o sferă de a trib u ţii lărqitâ, ţei în serviciu cu un p re ju d i­
cările sociale, in luptele îm- cerea org an izaţiilor de partid, te faţă de patria noastră, faţă a u n ită ţii m o ra l-ro litice a po­ prevederile cuprinse în pro ­ ciu pînă la 1 000 lei, cu e x­
p o lriva co tro p ito rilo r comuni, la activitatea politico-educati- dc Partidul Comunist Român porului m uncitor în jurul iectul de lege răspund no ilo r cepţia cazu rilo r cînd so pun
pentru independenţa acestor vă desfăşurată de o rg a n iza ţii­ — Ca cetăţean dc naţiona­ partidului, la cimentarea co- * con diţii care s-au rreat în ta­ In pericol dife rite maşini şi in ­
pâm lnturi ne care si-au înte­ le noastre de partid penlru lita te maghiară — a arătat eziunii n a ţiu n ii socialiste — ra noaslră stalaţii, sau se provoacă tu l­
meiat căm inele si au trăit cultivarea patriotism u lui socia­ m uncitorul Varqa Andrei, dc condiţie fundam entală a forţei Dară în prezent avem o se­ burări grave In desfăşurarea
Istoria a fost m artora luptei list. a in ternaţionalism ului so­ la I.O.I.L Deva — am sim ţit si tra in ici ei o rin d u irii noastre-* i rie de dispo zitiiinî legale dis­ procesului de producţie. M ai
unite a iobagilor români $i cialist, a devotam entului pen­ în trecut din proprie experien­ noi persate ca ; Decretul 320 1958, judecă fante constlnd în riife-
m aghiari Îm potriva feudalilor tru orînduirea noastră noua, ţă ce a însemnat asuprirea na­ A nsam blul de construcţii in- j p rivind com isiile de |udecatâ rite stricăciuni la im obile o-
in m arile răscoale ţărăneşti penlru patria comună. Sa ţionala prom ovată de clasele dustriale, puternice combinat'.*, din în tre p rin d e ri şi in s titu ţii. flate în adm inistraţia organiza­
de la Bobîlna Si a lu i Dojn m iliteze pentru dezvolta­ exploatatoare cu scopul re ­ şantiere de con slru cţii in pli- jj Decretul 132 1957. pentru in ­ ţiei socialiste respective si
In ostile b iru iio a re ale lui Ioan rea îna ltelo r trăsături e­ prim ării luptei unite a m unci­ nă activitate, e d ificiile cultura­ Precizia calibrârii cilindrilor de laminor este o condiţie e­ stituirea unor m m isii de îm ­ prin care s-a adus o pagubă
de Hunedoara au luptat îm ­ tico comuniste, Îm potriva o ri­ to rilo r, Rezolvarea dată de le, tot ceea ce vedem în jude- j senţială pentru calitatea profilelor. Maistrul Vasile Dudilâ şi păciuire pe lingă co n siliile pină la 500 lei. Tot în cadrul
potriva c o tro p ito rilo r otomani, căror concepţii Si m anifestări P.C.R. problem ei naţionale in Iul Hunedoara sînt rodul gin- ; strungarul Florea Mortu de la strungâria de cilindri a C.S.H. populare, cît şi alte acte n o r­ în tre p rin d e rilo r, al org an izaţii­
cu neasemuit eroism, români, rrlro qrad e, naţionaliste, pentru ţara noastră răspunde pe de­ d irii şi m uncii unite deslâsura- : execută cu atenţie controlul cilindrilor. m ative p rivin d com isiile pen­ lor economice şi al in s titu ţiilo r
m aghiari, germ ani ridicarea continuă a conştiin­ plin năzuinţei fireşti a oame­ tc, sub conducerea organiza- | tru soluţionarea litig iilo r de dc stal. com isiile de judecată
Pe m eloaqurile hunedorene ţei socialiste a maselor, pentru n ilo r m uncii spre unitate, spre ţiilo r de partid, a întregii m unră din in s titu ţii şi în tre ­ încearcă împăcarea p â rtilo r la
au tră it în fră ţiţi, yeacuri şi consolidarea neîncetată a u n i­ făurirea bunăstării lor m ateria­ po pu laţii de pe aceste raelea- j prind eri, rezolvarea unor lit i­ in fra cţiu n ile de lovire, vătă­
veacuri, m oţii, haţeganii, jicnii, tă ţii m ora l-po liticc a naţiunii le si culturale De aceea, eu guri cu rezonanţă puternică de j gii In cadrul C A P . $i coope­ mare corporală cu in te nţie si
germ anii, ceangăii, oameni de noaslre. Ele sînt chemate să-si înţeleg să sp rijin cu toată pu ­ solidă a afirm ă rii şi în viito r FURAJELE SE DE- raţia mestesugăreaseă. noul fără intenţie, calomnie, abuz
i
temelia
istorie. Ele constituie
pe m eleagurile Orăştiei, ale aducă aportul la stim ularea terea întreaga p o litică internă proiect de lege unifica mate de încredere ru o pagubă pţ.
creaţiei ştiin ţifice, cullura l-a r-
Iliei, pădurenii hunedoreni — şi externă a pa rtidu lui. a personalităţii, a capacităţii I aceste dispoziţiuni legale fn nă la 500 lei, insullă ş,o.
ristice a n a ţio n a lită ţilo r con lo­
oameni care au apărat cu pre­ Dind o înaltă apreciere do­ de creaţie a tu tu ro r oameni- j raport de stadiu! dezvoltă rii A frib u tiu n i asemănătoare au
ţu l $i singelc lor dreptul cuitoare in limba maternă, in cum entelor recentei rle n a re a de naţionalitate, în munca şi i PRECIAZÂ ÎN CÎMP ţa rii noastre si com isiile de judecai,i din
j
lo r m uncii de aici, indiferent
slrinsă unitate cu dezvoltarea
la o fiin ţa naţională si o viaţa C C al P.CR., Csapo Aladar, Însemnătatea şi necesitatea organizaţiile cooperatiste c?-
creaţiei poporului Tomân, cu
demnă. Aşa au fost oamenii m uncitor la Uzina „V ic to ria - lupta penlru traducerea In i elaborării acestei legi rrzidă M a llc organizaţii obşteşti de
de pe acesle m eleaguri — oa­ progresul spiritua l socialist al Călan. s-a angajat să depună viaţă a 'isto rice lo r sarcini ce Dacă unele din cooperative si în aceea că masele de p<» linei A com itetele executive
meni hotarjţi in toate laptele ţării, la valorifica rea tra d iţiilo r efo rtu ri susţinute în muncă vă revin din h o tâ rîrile Con- Isi pol substitui d e ficitu l de ale co n siliilo r populare In
progresiste ale tre cu tu lu i în oameni ai m uncii participa ne­
lor. pentru înfăptuirea neabătută a greşului al IX -lea al partidu- î (Urmare din pag.ţl) lin u ri prin nu tre ţuri grosiere plus com isiile de judecată d«
dom eniul c u ltu rii şi ariei, la m ijlo c it la rezolvarea tre b u ­
Cele mai lum inate, mai pro- cultivarea respectului faţă do sarcinilor economice şi p o liti­ lui. şi concentrate, cum sînt cele rilo r obşteşti şi. în acelaşi pe Iînqă com itetele executive
qreşiste m inţi ale poporului va lo rile spirituale create do ce ce revin co lectivu lui din Rezolvarea m arxist-leninistă ] din Simeria, Deva. Sîntandrei, timp. organele de urm ărire pe­ încearcă Împăcarea în mai
român şi n a ţio n a lită ţilo r conlo­ ,;;c- înaintaşii poporului român care face parte a problem ei naţionale, dreptu- j tionate ca atare. Din acest Toiesli, Sălciva. Pcşteana ele., nală, m iliţia, procuratura şi m ulte in fra cţiun i p rivin d fu r­
cuitoare au m ilita t pentru fră­ şi" ai n a ţio n a lită ţilo r con lo cui­ — Am luat cunoştinţă cu rile si lib e rtă ţile cetăţeneşti |i punct de vedere este necesar altele însă Irebuie să-şi cum ­ instanţele judecătoreşti sini tul Intre soţi rude apropiaţi*,
ţia între rom âni, maqhiari, toare. deosebit interes despre expu­ consacrate de orînduirea so- il ca $i contabilii cooperativelor pere lin u ri, chiar acum, în a in ­ descongestionate de o serie de fu rtu l săvirsii de m inori avînd
germani şi po pu laţiile de alte nerea tovarăşului Nicolae cialislă îşi găsesc o ilustrare sa poarte răspunderea gestio­ te de venirea ie rnii Coopera­ p ricin i si litig ii linsito de un în competentă şi îm păciuirea
In încheiere vo rb ito ru l a
naţion alită ţi statornicite din Ceausescu la lu crările Plena­ vie — asa cum au exem plifi­ nă rii fu ra je lo r şi să nu dea tivele din 2am, Bejan, Bă- vădit pericol social, care sînt In unele litig ii patrim onia­
tim pu ri străvechi pe te rito riu l spus : rei C C . al P.C.R. din 24 oc­ cat în cu vîn tu l lor $t ceilalţi vina numai pe prcşedinle, b ri­ ieşti, Leşnie, Boj. Zlaşti. Iz­ scoase din competenta lor. le şi judecarea acestor liiig ’ i
patriei noastre. C om itetul judeţean de partid tom brie a c , p rivin d unele mă­ vo rb ito ri — în reprezentarea 1 gadier sau inginer că nu s-au voarele, Rişculita etc au da­ fiind date fn acea a com isiilor de Demn de rrlin u t este faptul că
îşi exprim ă convingerea fermă făcut form ele De asemenea,
Prelulnd şi ridic 1 nd pe o suri organizatorice pentru în ­ n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoare ij' toria să întreprindă acţiuni judecată. In acest fel orqanele com isiile de judecată au în
treaptă superioară acesle tra­ că oamenii m uncii de naţiona­ tărirea continuu a u n ită ţii mr>- în orqanele centrale si locale jj, in g in e rii irebuie să execute la urgente pentru a le procura de urm ărire penală şi de jus­ competenţă mai m ulte in fra c­
d iţii, Partidul Comunist Ro­ litate maqhiară din judeţul ral-politice a poporului m unci­ ale partidului, ale statului, ale jij tim p operaţiunea de estimare prin ach iziţii. Trebuie combă­ ţiun i cu un pericol social mai
Hunedoara, alături dc lo ti oa­ si de cubajarc a furajelor. tiţie vor reuşi să rezolve In­
mân a desfăşurat de la înce­ tor. a frăţiei dintre oamenii org an izaţiilor de masă si ob- iii tută tendinţa unor conduceri redus caro în prezent sînt
m enii m uncii de re aceste me­ La cooperativa agricola de tr-un termen mai operativ şi
putul existentei sale o luptă m uncii rom âni şi ai n a ţio n a li­ Slcşli, în toate dom eniile v ie ţii jj de cooperative care consideră mai tem einic unele litig ii şi de competenţa instanţelor ju ­
neobosită pentru realizarea leaguri, suh conducerea orga­ tă ţilo r conlocuitoare, a coeziu­ economice şi social-culturale li producţie din Serei au rămas că hrănirea anim alelor se va fapte ce prezintă un pericol diciare. ca si vinele litig ii de
deplinei egalităţi în drepturi a ' n iza ţiilo r de partid, îşi vor a­ nii na ţiun ii noastre socialist'* In procesul desăvîrşirii con- 1 pe cîmp din anul trecut pes­ face cu atîlca furaje rite sînt muncă. In proiectul dc lege
duce cu si mai multă abnega­ te 40 clăi de fin, conducerea social mai accentuat. Prin or-'
poporului român şi a naţiona­ ţie la îndeplinire sarcinile ce — a scos In evidentă Vereş structiei socialiste, o dată cu cooperativei spunînd că fin u l A rest lucru va duce fără în­ ganizarca si funcţionarea a­ p rivin d com isiile de judecată
lită ţilo r conlocuitoare, pentru Ic revin, că vor munci cu pa­ Rudolf, in gin er la Uzina în flo rire a v ie ţii m ateriale şi i esle al m em brilor cooperatori, doială la subnutriţia anim ale­ cestor com isii de judecată oa­ se prevede că asemenea liti­
ca toţi cei ce muncesc, in d i­ siune şi dăruire pe schele si R M R Simeria spirituale n poporului român în tim p ce unii cooperatori a- lor. la scăderea p ro d u cţiilo r menii m uncii au la îndem înă gii. dacă obiectul lor ore o
ferent de naţionalitate. rasă ogoare, la caledre si în labo- Transform ările petrecute în şi a n a ţio n a lită ţilo r conlocui- ; fîrmă că o parje din el este O acţiune Inerte im portantă un instrum ent ju rid ic prin care valoare de pină la 5 000 lei.se
sau sex să devină membri perioada de aproape un sfert toare se accentuează unitatea i în unităţi pre găliloare in tră ­ judecă dc către ncrslo comisii.
rotoare. în in s titu ţiile de c u l­ si al cooperativei. La contabi­ rii anim alelor pentru slabula- Ii se pot satisface o seamă d~
egali ai societăţii tură şi artă de secol care a trecui de la si frăţia lor, se afirmă toi mai litatea cooperativei figurează ţie. este întocm irea ra ţiilo r cereri, pretenţii şi neajunsuri, Proiectul de lege prevede
Astăzi, constatăm, cu deo­ Dind glas deplinei aprobări eliberarea ţă rii alît în struc­ intens com unitatea indeslructi- I un stoc din anul trecut de furajere Această sarcină re ­ fără a fi p u rla li pe drum uri In unele măsuri de influenţare
sebită satisfacţie şi leqitim â tura de clasă, răsturnarea di* bilă de ţe lu ri a m arii fam ilii a j 51 990 kg lin. dar nim eni nu fata instanţelor, urm înd ca obştească ce sc pot lua de
de care se bucură m ăsurile la putere a claselor explon- României socialiste Permite- t vine in g in e rilo r aqronom i şi către com isiile de judecată,
m inririe că In patria noastră, luate de Plenara CC. al P.C R laloare, exrropierea exploaia- ştie unde se alia acest stoc, m edicilor veterinari, conduce­ o bună parte din li lin ii si in-
unde socialism ul a învins de- din 24 — 25 octom brie a r., sen­ lo rilo r. lichidarea pro prie tăţii ţi-m i. tovarăşi, să urez Consi- j fiindcă în anul trecut fin u l nu rilo r cooperativelor şi briga­ fra rliu n i să fie rezolvate in constînd în m ustrare cu ave r­
lin iliv , prietenia Si frăţia tim entelor de recunoştinţă pro­ i ap ila lisle şi prin aceasta des­ 1 inInt oam enilor m uncii de na- j a fost predat nim ănui spre d ie rilo r zootehnici. m unicipiile, oraşele si com u­ tisment. amenda de la 50 la
1 000 Ici, cît şi alte
tionalila te maghiară din jude- \
măsuri
dintre oamenii m uncii români, fundă ale oam enilor m uncii fiinţarea penlru totdeauna n tul Hunedoara mult suc- • păstrare şi gestionare. nele unde dom iciliază sau în penlru m inori şi penlru anga­
maqhiari. germ ani şi de alte m aqhiari din judeţul Hunedoa­ re la ţiilo r bazate pi* exploata­ res în înfăptuirea anqajamen- j La cooperativa agricolă de Pentru gospodărirea chib­ cadrul în tre p rin d e rilo r si In ­ jaţi. Ele ou un profund ca­
naţion alită ţi s-a cimentat, a producţie din Băicşli. pînă la zuită a fu ra je lo r şi urm ărirea
ra faţă de consecvenţa cu ca­ rea om ului de către om, pe a- lu lu i asumat astăzi de a munci i fo lo sirii lor chenzinal sc vor s titu ţiilo r unde Isi desfăşoară racter educativ, prin aplica­
căpătai un conţinut nou. A ­ re partidul nostru a asigurat şupnrea naţională, co n stitu i'1 neobosit penlru cultivarea pa- i această dată nu se şlie cît»* întocm i fişele consum ului de activi l o tea rea lo r nrm ărindu-sc nu nu ­
ceasta pentru că pc to ţi îi n- deplina egalitate în drep­ o victo rie istorică a clasai irio lis m u lu i socialist a inter- I paie are unitatea. deoarece furaje penlru fiecare specie In lum ina acestor conside­ mai sancţionarea celui aflat In
nc$tc destinul comun, id e n ti­ tu ri a tuturo r cetăţenilor muncitoare, ţărănim ii, in telec­ naţionalism ului socialist, a de- ! ele nu au fost cîntările. cuba- şi categoric de animale, după ra ţii com isiile de judecată culpă, ci îndreptarea lui prin
tatea de te lu ri $i aspiraţii vi României socialiste, p a rticip an­ tu a lită ţii. a tuturo r oam enilor votam entului in rîndul m ineri- i jate şi înregistrate. Datorită modelul ce a fost difuzat la funcţionează pe Iînqă com ite­ crearea unei puternice op inii
ni nu-.şi pot concepe prezentul ţii care au luat cuvîn tu l în adu­ muncii, obţinută sub conduce­ lnr. sideru rq işiilo r. constructo- • acestui fel de a p riv i lu cru ­ unităţi şi în funcţie de aceste tele de direcţie ale în tre p rin ­ dc masă îm potriva abaterilor
şi v iito ru l decît in frăţie şi u- nare şi-au manifestat ataşa­ rea Partidului Comunist Ro- r il or. a oam enilor m uncii din j rile, m ulte paie s-au mucegăit fişe se vor elibera furajele d e rilo r şi organiza ţiilo r eco­ pc care Ic-o săvjrşît
nitotc indisolubilă. mentul licrb in te faţă de p o li­ m.m M u n cito rii in g in e rii si agricultură, din dom eniul şliin - î si depreciat la cooperativele clin depozite şî magazii. De nomice. pe Iînqă organele de Ca lucrător pe tărim ul
După ce s-a referit la posi- tica internă şi externă a p a rti­ tehnicienii de la Uzina R.M.R-. lei si c u ltu rii faţă de orîndui- j din Fui şi SarmizeqeUisa, In asemenea, la contabilitatea co­ conducere alo in s titu ţiilo r d j drupiului îm i voi aduce în ­
tim p ce acesle ii nit â ti sînt de­
b ilito tile nclim ilate de afirm a­ dului şi stalului nostru, anga­ toţi lo c u ito rii de naţionalitate rea noastră nouă. fată de pa- j ficitare la toate sorlim entele operativei se va tine cartole- stat. org an izaţiilor coooeralis- tregul meu aport pentru apro­
re pc toate tă rîin u rile penirn jam entul lor de a-şi consacra maghiară din oraşul Simena tria comună, Republica Sorin- j de furaje ca cu consum ul lunar pe fie ­ le, a celorlalte organizaţii ob- fundarea proiectului le gii p ri­
naţion alită ţile conlocuitoare, toate forţele în fă p tu irii aces­ vor apăra cu toată fiin ţa aceas­ listă România care sortim ent de furaje. Fă­ ştesţj r jt si pe lingă onmi- vind com isiile dc judecala.
prim ul secretar al C om itetului tei po litici. În d e p lin irii exem­ tă cucerire scumpă ★ Sînt şi unele cooperativ»* ră acesle evidenţe nu se poa­ lelele executive ale con siliilo r organizarea acestor com isii,
judeţean de partid a arătat : plare a sarcinilor măreţe tra ­ — H olărîrea plenarei din Adunarea a desemnai Con- I care au deficit de (înuri în- te gospodări şi folosi chibzuit populare m unicipale, orăşe­ precum şi aplicarea şi in te r­
M ărturie a acestei depline sate de Congresul al IX -lca şi 24— 25 octom brie a C C al siliu l oam enilor m uncii de na- i Ir-un procent destul de ridicat s to c u l de furaje din unităţi. neşti si ale com unelor pretarea corectă a dispozitiu-
Aşa. de exemplu, cooperativa
egalităţi în drepluri în toate Conferinţa Naţională a p a rti­ P.C.R. cu p riv ire la Înfiinţarea tio n a lila te maghiară din ju c l- din Sâlciva nu-şi asigură lin u ­ De măsurile pe care le vor C om isiile de iudecalâ au o nilor legale privind organiza­
sferele de activitate o con­ dului. In cuvinte vibrante, roş­ Frontului U n ită ţii Socialiste si tul Hunedoara, preşedintele, j rile docil în proporţie de 2.t lua conducerile cooperativelor Iarnă competentă cu p rivire rea, funcţionarea si com peten­
stituie şi re a lită ţile din jude­ iile din inimă, în lim bile rom â­ co n siliilo r n a ţio n a lită ţilo r con­ vicepreşedinţii şi secretarul i la şutii, Deva 22 la sută, 7am a g ric o le dc producţie şi spe­ la judecarea unor abateri de ta no ilo r organe menite su
ţul Hunedoara A stlel, din nă şi maqhiară, v o rb ito rii au locuitoare — a subliniat in m - consiliului. cia liştii. de felul cum vor tre ­ la reg ulile de con vie ţu ire so. ducă Ia întărirea le g a lită ţii
lo ia lu l m em brilor de partid relevat marea grijă n condu­ v în lu l său picio ru l Fodor Ko- Intr-o atmosferă de p u te rn i­ 30 la sută. TolestI 39 la su­ ce practic Ia organizarea ac- cială îm păciuirea fn unei-* socialist e
ai orqanizaţiei judeţene, cerii pa rtid u lu i nostru. în fru n ­ loraan — s-a in tiln it .cu m ul­ că însufleţire, adunarea a ho- lă. Băiesti 34 la sulă. Risculi- liu n ii de pregătire a iernării in fra cţiu n i şi judecarea vino*
mai mull de 10 la su­ te cu tovarăşul Nicolat* ţum irea şi satisfacţia deplină a tă rii trim iterea unei leleqra- i ţa 38 la sulă Leşnie 42 la su­ anim alelor va depinde m en ţi­ fapte prevăzute de l^gea pe. VICTOR DUMITRU
tă sînt maghiari, qermani şi Ccauşescu, penlru întărirea :i- întregului noslru popor, <u ute C om itetului Central al 1 tă. Bejan, Serei, Rîu Bărbat. nerea $i sporirea electivelor nală «i judecarea unor litig ii vicepreşedinte al Asociaţiei
de alte naţion alită ţi; peste r.OU nită ţii m oral-polilice a întrcqu- adeziunea sa fără rezerve la P.CR., tovarăşului Nicolae I de animale, precum si creşte­ do către întrep rind eri, organi­ juriştilor din judeţul
com unişti de naţionalitate ma­ 1 iiî popor m uncitor, a frăţiei întreaga politică a pa rtidu lui Ccauşescu. Izvoarele cite 50 la sulă ele. rea p ro d u cţiilo r acestora. zaţii economice, in s titu ţii de Hunedoara