Page 33 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

PROLETARI DIN TOATE TARII E. UNIŢI-VA I
t ) t
, 6 M *

ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL PCR. SI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU
.Al «. W/. *’ ** — * -- •>. vA + > â «... ^ - ... * . y-J ' ' ‘ * * ' ‘ * ' ' ■' 1 • • 1 ' ‘ 1 ' im. m. t ..
Depozitarea si m anipularea corespunzătoare o m ateriilor prime $1 a materialelor con­
stituie una din caile gospodăririi şi utilizării lor raţionale. Acestui scop major serveşte şi depo­
zitul mecanizat de minereuri, dat recent în funcţiune, la U.V. Călan. Suprafaţa de de portare
ANUL XX NR. 4310 DUMINICA 10 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 DE BANI este de 3 200 metri pătrati. Fol° : v - ONOIU

Constituirea Consiliului oamen ţarea artileriei române
FIMttL EB - FROL OG 125 de ani de ia înfiin­

AVANPREMIERA LA muncii de naţionalitate germană de ani de la înfiin ţarea a rti­ toare de maşini şi in stitute de
Cu p rile ju l an ive rsării a I25
cercetări.
C u vîn tul de închidere a fost
tn
le rie i moderne romaneşti
rostii de m in istrul forţe lo r ar­
procesul renaşterii arm atei na­
SARCINILE ANULUI ţionale a ţă rilo r române, M i­ mate. general-Polonel Ion lo-
nită. care a subliniat faptul că,
Forţelor
nisterul
Arm ate ale
celorlalte
alături de m ilita rii
România
R epublicii Socialiste
arme. a rtile rlş tii
îndeplinesc
şi Com andam entul a rtile rie i au
organizat, simbătă dimineaţa, cu succes planul p re q ă tirli de
luptă şi
po litice
Rezultatele
M ilita re
In aula Academ iei
VIITOR din judeţul Hunedoara Generale o sesiune do com u­ obţinute in intă rirea continuă
a capacităţii dc luptă a un ită­
nicări
ţilo r m ilita re se datoresc con­
La sesiune au luat parte ge­
nerali şi o fiţe ri superiori ac-
liv l şl în rezervă, com andanţi ducerii înţelepte şi perm anen­
te a fo rţelo r armate de către
de mari u n ilă ti ale fo rţe lo r Partidul Com unist Român
noastre armate, reprezen­ In lr-o atmosferă de entu­
Poporul român, căruia îi sl al C om itetului judeţean de tanţi ai conducerii unor m inis­ ziasm, p a rticip anţii au adresat
Sute de oameni $î tot stab ilite antrenează măsuri sînt scumpe idealurile de l i ­ partid, membri ai C om itetului Comitetului Central al tere şi in s titu ţii centrale, par­ o telegramă C om itetului Cen­
attlca aparate măsoară asLipra cărora Insistăm de­ bertate şi dreptate socială, a executiv al C o nsiliu lui popu­ ticip a n ţi la războiul antifascist, tra l al Partidului Comunist
pulsul, compară ritm ul, ve ­ oarece unele din ele cer p rim it cli totală adeziune mă­ la r judeţean provizoriu, con­ constructori si oameni do ş tiin ­ Român tovarăşului Nicolae
ghează asupra m ersului co- intervenţia operativă a co­ surile adoptate de plenara din ducători de în trep rind eri si Partidului Comunist Român ţă din între p rin d e ri construc­ Ceauşescu.
ior doi coloşi de la Călan. m itetului de direcţie. A st­ octom brie a C C . al P.C.R. cu in s titu ţii judeţene, cadre de
R itm ului trepidant a) mun­ fel, se Impun a fi accelera­ p riv ire la întărirea continuă a conducere din organizaţiile
cii. oam enii tem peraturilor te lu cră rile la depozitul de u n ită ţii m oral-polilice a popo­ dc masă si obşteşti, zia rişti şi
înalte li dau. acum in praq z.qură qranulată. repararea ru lu i m uncilor, a fră ţie i d in ­ alţi in vita ţi. tovarăşului Noi nrasnri tn legătură
de iarnă, mai m ultă vig oa­ cauperulul de la furnalul tre oamenii m uncii rom âni si Lutnd cu vîn lu l în cadrul a­
re. mai m ultă substanlă. nr. I. instalarea unui ven­ ai n a ţio n a lită ţilo r conlocuitoa­ dunării, tovarăşul IO A C H IM
re. a coeziunii n a ţiu n ii noastre
„A ve m un hun renume de tila to r dc mare putere etc. M O G A a spus: cu regimul paşapoartelor
apărat” — Ui spun cu mîn- Prom iţătoare sc anunţă si socialiste. Străbatem o etapă istorică NICOLAE CEAUSESCU,
drie in glas fu rn a lislii. iar măsura cu p riv ire la expe­ O am enii m uncii din judeţul ce se caracterizează p rin tr-o 9 Prin Decret al C o nsiliu lui dc te fl refuzată cetăţeanului ro­
pe fetele lor citeşti calm ul rim entările de turnare a nostru, români, germ ani, ma­ nemaicunoscută efervescenţă Stai şi o M olărfre a C o nsiliu lui mân faţă de care se efectuează
de o am­ secretar general al C.C. al P.C.R.,
om ului qospodar care rin - fontei in mod sim ultan în gh ia ri şi de alte naţionalităţi, pe toate planurile v ie ţii mate­ de M in iştri au fost stabilite o urm ărire penală sau care este
duiesle to tu l cu migală, ca două oale. alături dc întregul popor ria le şi spirituale măsuri in legătură cu regim ul trim is In judecată penală ţ ca­
în tim p de iarnă nim ic să — Experim entarea o pre­ muncesc cu entuziasm pentru ploare fără precedent Tn anii paşapoartelor.
nu greveze asupra bunului conizăm — remarca şeful îndeplinirea m ăreţului pro­ de după eliberare. Cetăţenii rom âni — se arată re arc debite fată de o organi­
mers al agregatelor Dar, secţiei P iliy Nicolae — în ­ gram stab ilit de Congresul al Intr-adevăr, tovarăşi, dacă preşedintele Consiliului de Stat în aceste documente — au zaţie socialistă şi prin plecarea
sa In străinătate încearcă să sc
despre de ta liile avanpre­ că în această lună, respec­ IX-lea al P.CR. şi dc Con­ p rivim cu atenţie perioada ce dreptul să obţină paşaport, pe sustragă de la plata lor, caro
mierei Ia sarcinile anului tiv după oprirea planificată, ferinţa Naţională. In această o parcurqem vom constata cu B U C U R E Ş T I baza căruia pot trece frontiera prin plecarea sa Tn străinătate
v iito r vorbesc mai bine fur- cînd sc va monta şi noul atmosferă de muncă creatoare deplină satisfacţie că sîntem de stat pentru a călători sau nr putea aduce p re ju d icii in te ­
n a listii. Să le dăm euvîn- jgheab bifurcat pentru eva­ s-a desfăşurat. Ieri la Deva. m artorii şi totodată în fă p tu i­ Scumpe tovarăşe NICOLAE CEAUŞESCU, dom icilia tn străinătate Paşa­ reselor statului român ori ar
lu l; cuarea fontei, deoarece tre­ adunarea pentru constituirea to rii unor prefaceri înnoitoare poartele sini : diplom atice, de alecta bunele re la ţii ale aces­
cerea dintr-un an de m un­ C o nsiliu lui oam enilor m uncii in evoluţia spirituală o om ului.
— In perioada care a tre ­ Adunarea reprerentanţilor oamenilor muncii de naţionali­ serviciu, sim plu şi paşaport tuia cu alte state.
că In altul, consolidarea si de naţionalitate germană din
cut din acest an — ne spu­ M ersul nostru viguros şi tate germană, întrunită pentru constituirea Consiliului judeţean pentru cetăţenii români dom i­ Pentru trecerea frontie rei de
nea şeful de schimb Tra- dezvoltarea succeselor com­ judeţul Hunedoara, la care sănătos înainte este do­ Hunedoara al oamenilor muncii de naţionalitate germană, adre­ c ilia ţi în străinătate. Paşaportul stat, paşapoartele trebuie să lie
portă măsuri bine chibzuite au participat peste 200 de re ­
lan Bisoica — fu rn a lislii vada cea mai convingătoare sează Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dum­ sim plu — puttnd fi in dividu al prevăzute cu viza română. A -
au elaborat In plus peste la toate lo curile de muncă. prezentanţi ai populaţiei ger­ că Partidul Com unist Român, neavoastră personal, scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, căl­ sau colectiv — sc eliberează
Noi am stabili! acţiuni de­ mane din judeţ, desemnaţi de ceasla se acordă pentru o sin­
3 200 tone de fontă. Pro­ tinînd seama de legile obiec­ duroase mulţumiri şi recunoştinţă fierbinte pentru marea grijă persoanelor care călătoresc gură călătorie, mai m ulte călă­
ducţia respectivă a lost ob­ falcate si pe trim estrele a­ organ izaţiile de partid. de tive ale revo lu ţiei şi construc­ şi răspundere ce o purtaţi faţă de poporul român şi naţionali- pentru studii, specializare, tu ­ to rii sau călătorii nelim itate.
ţinută Tn co n d iţiile reduce­ nu lu i 1969. Printre cele mai masă şi obşteşti. ţiei socialiste, de p a rticu la ri­ ţăţile conlocuitoare, care muncesc înfrăţit pentru înflorirea rism. tratam ent medical sau in­ V alabilitatea vizei pentru călă­
rii pre ţu lu i de cost. Secţia im portante amintesc pune­ La adunare au luat parte tă ţile economice şi sociale ale m ultilaterală a României socialiste şi ridicarea bunăstării mate­ teres personal
noastră a realizat pînă a­ rea in funcţiune a unei in ­ tovarăşii Ioachim Moga, prim - tării, de experienţa bogată si riale şi spirituale a celor ce muncesc. to rii in scopuri personale nu
cum econom ii in valoare stalaţii mecanice pentru secrctar al C om itetului jude­ înţelepciunea poporului. I>i Ne afirmăm — şi cu acest prilej — deplina adeziune faţă Paşaportul se eliberează, con­ poate depăşi un an In v iito r,
de aproxim ativ 5 m ilioane cernerea probelor de cocs ţean Hunedoara al P.CR., pre-' îndeplineşte în mod strălucit de întreaga politică internâ şi externă a partidului şi statu­ form prevederilor H o lă ririi, angajaţii o rg a n iza ţiilo r socia­
lei. Este un succes cu ca­ şi minereu, a unei noi ma­ şedinţele C o m itetului executiv misiunea si ro lu l dc conducă­ lui nostru, politică care corespunde năzuinţelor celor mai scum­ persoanelor care au îm p lin it liste vor puica călători în stră­
re ne m îndrim Cu asta nu şini de astupat cu presiu­ al C o nsiliu lui popular jude­ tor al destinelor na ţiun ii pe ale tuturor oamenilor muncii români, germani, maghiari şi vîrsto de 14 ani, precum si co­ inătate în interes de serviciu
considerăm însă că am pus ne sporită, precum si insta­ ţean provizoriu. Gheorghe noastre. de alte naţionalităţi, care trăiesc şi muncesc înfrăţit pe pămin- p iilo r care nu au această vîrstă fără viza română, Tn măsura In
punct tu tu ro r problemelor... laţia de recirculare a apei Vtişdea, Ion Lungii, Ştefan At- A n ii care au trecut de la tul României socialiste. Totodată, ne angajăm să apărăm ca a tu net cînd călătoresc neTnso- care acestora li se eliberează
folosite, iar In dom eniul o r­ măşan, secretari ai C om itetu­ Congresul al IX-lea al parlidu-, tili. El se em ite pentru o p e ri­ paşaport cu valab ilita te de 5 ani
Intr-adevăr, tn acest tr i­ lumina ochilor cuceririle revoluţionare pe care clasa munci­ şi care le dă dreptul de a că­
mestru trebuie realizate ganizatoric măsuri care să lu i judeţean Hunedoara al lu i âu însemnai o perioadă de toare, ţărănimea, intelectualitatea le-au dobindit, sub condu­ oadă dc 5 ani, puţind fi pre lu n­ lăto ri în toate ţările.
măsuri tehnico-orqanizato- stim uleze in iţia tiv a si p ri­ P.C.R., V ich en lc Bălan, prlm - afirm are puternică a ro lu lu i cerea înţeleaptă a partidului, in anii care s-au scurs de In e li­ git fără a depăşi insă 10 ani de Paşapoartele cetăţenilor ro­
vicepreşcdinte
al C om itetului
rice care să asigure înde­ ceperea fiecărui lucrător executiv al C o nsiliu lui popu­ conducător al partidului, o pe­ berarea patriei de sub jugul fascist, să muncim cu abnegaţie la data em iterii. Pentru cetăţenii mâni şi vizele pentru plecări în
rioadă tn care partidul a des­
plinirea exemplară a sar­ din colectivul nostru. În făp­ pentru a îmbogăţi cu noi realizări, cu noi frumuseţi edificiul rom âni d o m icilia ţi in străinăta­
tuirea ansam blului de mă­ lar judeţean provizoriu făşurat si continuă să desfă- te paşaportul se em ite pentru străinătate Tn scopuri turistice
cin ilo r de producţie si pe suri preconizate ne va per­ Din partea Com isiei C entra­ socialismului, să contribuim cu toată fiinţa la întărirea unităţii 1-2 ani şi poate fi prelungit se obţin prin O fic iu l N ational
această baza. pregătirea de monolit dintre partid, guvern si popor, a prieteniei şi fră­
m ite să lucrăm încă din a- le de organizare a c o n siliilo r I. MIRZA pînă la 10 ani de la dala em i­ de Turism , fapt care vine în a­
co n d iţiilo r m ateriale. In ve ­ ţiei poporului român şi naţionalităţilor conlocuitoare.
ccastă perioadă cu Indici de oam enilor m uncii dc naţiona­ C. ARMEANU terii. ju to ru l oam enilor, sculindu-i dc
derea desfăşurării unei
utilizare prevăzuţi pentru lita te germană din Republica Nouă, oamenilor muncii de naţionalitate germană, ne sini p ierd erile de tim p. S oluţiona­
munci rodnice încă din p ri­ L. VISK1 Eliberarea paşapoartelor poa-
anul viito r. să producem » Socialistă România a luat par­ nespus de scumpe realizările obţinute prin munca înfrăţită de rea acestor cereri se va face in
ma zi a noului an Despre ca şi pînă acum numai fo n ­ te tovarăşul Emcrlch Stolfel, FR VET90 către muncitorii, ţăranii şi intelectualii români, germani, ma­ lim ita prevederilor valutare a-'
efectul m ăsurilor preconiza­ tă de bună calitate. membru al C C al P.C.R ghiari şi de alte naţionalităţi, sub conducerea Partidului Co­ fectate în acest scop prtn pla­
te, inq Ioan Cim porcscu a In sală se aflau membri si munist Român, realizări care au schimbat din temelii faţa ora­ n u rile anuale de stat Pentru
lăcul urm ătoarea remorcă: Am reprodus cîleva frîn- membri supleanţi ai birou lui şelor şi satelor, modul de viaţă al oamenilor. Ne sini scumpe, Alocajii de
tu rl din q in d u rilc oam enilor plecări In străinătate tn alt
— Organizarea m uncii In ce plămădesc m etalul la pentru că impreunâ om construit cetatea de metal a Hune­ scop decît turistic, cererile cp.
! toate verigile producţiei la Călan. Punctul lor dc con- doarei, salba de exploatări miniere moderne de pe ma­ stat pentru pot depune şi la organple de
n ive lu l sarcinilor sporite, verqentă este aportul neo­ lurile Jiului, dîn Poiana Ruscâi şi M unţii Apuseni, am m iliţie, dacă persoanele in cau­
m enlinerca gradului de r it­ bosit la sporirea producţiei Componenţa Consiliului oamenilor muncii de dat o nouă faţă satelor şi relaţiilor dintre oamenii ză fac dovada că au asigurată
m icitate va face ca la fine­ de metal a patriei. Fonta muncii de pe ogoare, am îmbogăţit ştiinţa şi cultura copiii întreţinerea tn străinătate sau
le anului să putem consem­ produsă aici este utilizată j socialistă. Neasemuit de scumpă ne este şi politica naţională că posedă în inod legat valuta
na. la valoarea producţiei in 200 de întrep rind eri in ­ naţionalitate germană din judeţul Hunedoara manust-lenimstă a Partidului Comunist Român, politică ce necesara. Pentru călătoriile in
marfă, un spor de 5,4 m ili­ coincide intru totul ci^ aspiraţiile noastre, şi care a cimentat prie­ studenfilor
dustriale. S idcrurgiştii oU interes personal, vizele se pot
oane de lei. Aceasta în ­ BINDER FOSIF H A N K E 1UL1LJ. H II M M EI. GONTER. KLCI- tenia de veacuri a oamenilor muncii de diferite naţionalităţi. obţine şi direct, precum şi prin
seamnă 3400 tone de fontă mereu viu in mem orie a­ BEL W ILHCLM. KOHLER ELI SA BETA. KRAUSS IOSIF, Constituirea consiliilor oamenilor muncii ale naţionalităţilor P rln lr-un Decret al Con- I
elaborată peste sarcinile a- cest lucru si subscriu din KROLACSEK ALFRED, KNUFF M A R TIN . LUTSCH M AR TIN , conlocuitoare, eveniment politic însemnat in viaţa ţârii noas­ s lliu ln i de Stai se prevede j agenţiile O fic iu lu i N ational de
n iititi 1968. încheierea pro­ toată inim a la hotărîrca u- PILLY NICOLAE, SCHREIBER FRANCISC, SCH M ID T ED- tre, constituie o dovadă a marilor drepturi şi libertăţi de care acordarea, fncepind cu dala j Turism al R epublicii Socialiste
gram ului de liv ra re a fon­ YVIGA. STUBNA GERHARD, REMMEL FRANCIS. TONTSCH România. S alariaţii vor depune
naniină de a începe noul IO A N se bucură toţi cetăţenii patriei socialiste, indiferent de naţio­ de 1 octom brie 1968 a unei j cererea de eliberare a paşapor­
tei pentru partenerii ex­ alocaţii de stat lunare de j
an de muncă la n ive lu l e x i­ nalitate, sex sau convingeri politice, se înscrie în mod organic tu lu i certificată dc in stitu ţia sau
terni, a fontei albe cu cel Ca preşedinte al co n siliu lu i a fosl desemnat tovarăşul in ansamblul politicii marxist-leniniste a Partidului Comunist 100 de lei dc copil studenţi- j întreprinderea unde lucrează,
gentelor Impuse de dezvol­ NIC O LAE PILLY, ca vicepreşedinţi tovarăşii M A R TIN lo r dc la in v ă ţă m in tiil de zi j
puţin 6 zile mal devreme. Român, a procesului de perfecţionare continuă a întregii vieţi Tn sensul c<* pot efectua conce­
tarea econom iei noastre na­ LUTSCH şi GERHARD STUBNA, Iar ca secretar tovarăşul sociale. care au copii, indiferent da- l
Sarcinile noastre sînt mo­ IU IIU H A N K E că sînt sau nu bursieri si dc I d iu l In perioada In care so lici­
ţionale. tă plecarea în străinătate. In
bilizatoare. Adunarea a desemnai ca reprezentanţi în C onsiliul oa­ Scumpe tovarăşe Nicolae Ceauşescu, cuantum ul bursei. A locaţia !
m enilor m uncii de naţionalitate qermană din Republica So­ cazul Tn care se cere plecarea
îndeplinirea obiectivelor AL. NAGY sc acordă şi pe perioada de j Ii» slrăinătaie. pe cont propriu,
cialistă România pe tovarăşii N IC O LAE PILLY şi FRANCIS U absolvirea fa u illâ tîl pînă j
REM M EL Muncitorii, ţăranii cooperatori, intelectualii de naţionali­ la încadrarea în muncă, fără i pentru participarea la diverse
tate germană de pe meleagurile Hunedoarei vă asigură — congrese, conferinţe, sim pozioa­
tnsă o se depăşi term enul j
şi prin dumneavoastrâ intreaga conducere a partidului şi sta­ stab ilit prin dispoziţia de j ne. documentare şi alte aseme­
tului — că vor fi la datorie în munca pentru îndeplinirea pro­ repartizare pentru prezenta- j nea acţiuni, persoanele Tn cau­
ză vor prezenta avizul organu­
gramului elaborat de Congresul al IX-lca şi de Conferinţa N a­ re la locul de muncă. Ah- < lu i central de care aparţin.
solven ţii in vă ţă m in tu lu i sn- I
ţională a partidului de înflorire continuă a scumpei noastre perior încadraţi la lo cu rile j Rezolvarea ce re rilo r cu p riv i­
Achitarea obligaţiilor contractu­ patrii — Republica Socialistă România. locaţia pentru copii de Ia ! re la eliberarea paşapoartelor
repartizate beneficiază de a- I
de serviciu şi In interes perso­
nal se va face Tn termen de 30
ADUNAREA REPREZENTANŢILOR OAMENILOR MUNCII DE
dala încadrării.
de zile de la data depunerii a-
NAŢIONALITATE GERMANĂ DIN JUDEŢUL HUNEDOARA ccstora.
ale — îndatorire de prim ordin
conferinţe, deşi in comună e- i
a unităţilor agricole P regătiri „ calme“ pentru lis tă o echipă de teatru, din
o
orchestră de muzică uşoară, o
form aţie de dansuri populare,
care
ar fi p u lu l susţine
viitoarele a c tiv ită ţi n u d tn cînd cile un program
Tn sala de spectacole, undo nu
Sporirea con tribu ţiei unită­ agricole cxislîî o preocupare secundar Din datele existen­ N em nltum itor se desfăşoară s-nu făcut nici lin fel de re ­
ţilo r agricole la form area fo n ­ susţinută pentru onorarea tn te la întreprinderea judeţeană şi preluarea ca rto filo r pentru paraţii
dului centralizat de produse totalitate şi la tim p a înda­ de va lo rifica re a cerealelor m uncile elecluate de I.M A . A c tiv i M ica e u llu ra l-a rllstiră ,
al statului constituie una din to ririlo r ce le revin lată de reiese că pînă ieri au existat şi la contract. Din cele peste după părerea tovarăşului llîe
principalele pîrqhii de con­ stat. cooperative agricole care nu 5000 de tone ce mai trebuie artistice O irboveann, sccrciarul o rg a n i­
solidare economică şi in ace­ D atorită organizării ju d i­ au predat nici măcar o tonă predate Io contract, la C.L.F. zaţiei U.T.C., u stagnat si da­
laşi tim p o .îndatorire de prim cioase a muncii şi a răspun­ dc porum b lo lr-o asemenea Haţeg au mai rămas de pre­ torită faptului că In perioada
ordin a acestora derii m anifestate de consiliul situaţie se allâ C.A.P. Rădu- lua! mai m ult de 3000 de to ­ am intită, o răspuns de ea to ­
A nim . etnd Tn m ajoritatea de conducere al C A P. Do- leşli, Slnlăm ăria-O rlea, Măr- ne Cu to tu l nesatisfăeător p ri­ Acum, In preajma lu n ilo r do nelc cultu rale şi... nu le-au ritla numai electricienii. Ce- varăşul Teodor V oicilă. d i­
u n ită ţilo r agricole cooperatis­ bra, această unitate şi-a achi­ line.şli. Dineu Mare, V llce le si vesc problem a liv ră rii produ­ iarnă, lumea salului, oamenii term inat nici acum. lelolte lu cră ri: pordosirea să­ rectorul căm inului cu ltu ra l din
te s-au încheiat acţiunile de tat toate o b lig a ţiile contrac­ altele. Ca nesatislăcatoarc se selor conducerile cooperative­ aşteaptă serile lungi, tn care Căm inul cu ltu ra l din Băcta, lilo r, zugrăvirea, Instalarea Bati7, care a rămas „se n in ” la
strlngere a recoltei, există a- tuale fată de stat, iar la po­ pot aprecia şi realizările coo­ lor aqricole din Densuş. D5- se vo r îndrepta spre căminele Pe lingă sala de spectacole, m obilierului, după relatările so licită rile tin e rilo r, răspun-
sigurale co n d iţii depline pen­ rum b a liv ra t suplim entar o p e ratorilor din Sinlandrei, Rn- răşti. Clntaga ş» Bretea Strei culturale să asculte nestema­ au început încă dc anul tre ­ tovarăşului V asile Petruţescu. zînd in va ria b il: „C ăm inul e în
tru ca o parte însemnată din cantitate de f>000 kg boabe. polt, Ruşi, Roşcani, Rin drr rare. pînă Ieri. nu au predat tele folclorice, com orile de cut să se construiască anexe­ preşedintele co n siliu lu i popu­ construcţie” . Din 17 octom brie
forţele şi m ijloacele coopera­ Demne de am intit sînt şi rea­ M ori, Pricaz, Burjuc. Dineu nici o tonă de cartofi. Asemă­ cîntec şi joc, să admire fru ­ le: o sală de lectură, una pen­ la r comunal, vo r mai în lîrzia a fost num it noul director, E-
tive lo r să lie m obilizate la liză rile coo peratorilor din Si- M are etc., liv ră rile u n ită ţilo r nător stau lu c ru rile şi în ra ­ museţea p o rtu lu i popular, mă­ tru bibliotecă, birou l directo­ cîleva săptămîui, poale chiar in il Dijm ărescu, care însă nici
transportul producţiei în baze­ nreria, C rislur, lla lcq . Hăcia. am intite fiind departe de a zul C A P. Beriu, Căstău. Ro- iestria şi entuziasm ul tin e rilo r pînă acum nu a preluat Inven­
le de recepţie şi la centrele Nădăştia de Jos s.a. care au oqlindi p o sib ilită ţile de care moşel, Romos, Bobîlna etc. !•- artişti am atori. M u lţi nu vor tarul căm inului. Sperăm că nu
de lequme-fructe. tn contul transportat la bazele de re­ acestea dispun. Trebuie să a­ fo rtu ri mai susţinute In p ri­ aştepta In zadar. încă din tim ­ va în lîrz ia să facă acest lu ­
lu cră rilo r executate dc în tre ­ cepţie întreaqa cantitate de rătăm că răm inerile In urmă vin ţa liv ră rii produselor tre ­ pul v e rii co n siliile populare Căminele culturale în preajma cru Tn săptăm înile viitoare.
prinderile pentru mecanizarea porum b prevăzută. Făcînd o nu au nici n justificare. Res­ buie să depună şi lu cră to rii comunale au luat m ăsurile ne­ O situaţie sim ilară celei din
a g ricu ltu rii sau al contracte­ chestiune dc onoare din preo­ tantele sc datoresc îndeosebi din întrep rind erile aqricole de cesare pentru a preqăll că­ Băcia am în lîln it la Turdaş.
lor. cuparea pentru livrarea la delicien te lo r dc ordin organi­ stat, care au restante atît la minele cultu rale Tn vederea ,,stagiunii“de iarnă $î aici se mal lucrează încă
Analiza m odului cum se n- fondul centralizat a produse­ zatoric. respectiv ne folosirii 1n porumb cit si la cartofi. „s ta g iu n ii” viitoare. Scenele la anexe. Pînă in prezent nu
chilă un ităţile agricole coope­ lor agricole, aceste cooperati­ mod judicios a m ijloacelor de Este de datoria o rg an izaţii­ s-a reuşii dectl să se instale­
ratiste de o b lig a ţiile ce si ve ne oferă exemple demne transport şi lipsei de interes lor de partid si a conducerilor amenajate frumos, sălile de ze qeam urilc sl să se pardo­
le-au asumat scoate Tn eviden­ de urmat de către fiecare u n i­ din partea co n siliilo r dc con­ cooperativelor să analizeze a­ spectacole zugrăvite. a p ro vi­ rului şi o magazie de mate- lunl şl, nu ar (I de m irare, da­ sească b iro u l d irectoru lui. Pre­
tă serioase răm îneri tn urmă. tate. ducere penlru a asigura un ceastă situaţie si să ia neîn- zionate cu com bustibil. vor liale . Z id u rile au fost ridicn- ră A nul nou va orim i ,.in in ­ şedintele co n siliu lu i popular
Faptul că pînă ieri la bazele Din păcate se Inlllne sc si număr suficient de oameni la tirzia t măsuri în vederea pre­ fi gazde ospitaliere atTl pen­ le în roşu. s-a acoperit că ventar” lu cră rile neterm inate comunal. Constantin Floresru.
de recepţie nu s-a transportat încărcat şi descărcat. Pe de dării întregii ca n tilă ti de pro­ m inul. Se aşteaptă însă, zi d* *’ *le anului vechi, mai ales că
razuri unde co n siliile de con­ tru form aţiile artistice, cit sî are însă la îndem lnă destule...
nici jumătate din cantitatea altă parte se constată ca la duse planificate, să facă din zi. bunăvoinţa organelor d? ele au servit de nenumărate
ducere nu urmăresc îndea­
de porum b prevăzută. iar bazele de recepţie sc trim it această problemă o chestiune pentru publicul spectator. S in’ conducere de la I.G C.L. Că­ ori drept paravan pentru jus­
proape şi cu toată răspunde­ AUGUSTIN JULA
ca rtofii s-au preluat Tn pro ­ rea transportul produselor la uneori produse nesortale in de prestigiu şi onoare, care însă rite v e comune in iudetul lan, care $ă trim ită pe urma tificarea perioadei de „lin iş ­
porţie de circa 30 la sută din mod corespunzător, ceea ce Tn final se va reflecta Tn creş­ nostru, care încă din anii şii lu i M anole să instaleze u­ te” , iulie-oclom brie, cînd că­
cantitatea contractată denotă bazele dc recepţie, lăsînd ac­ provoacă o serie dc greutăţi terea v e n itu rilo r fiecărei u n i­ şile, geamurile, să înceapă m inul cu ltu ra l a fost „lo c u l (Continuare în pag. a 2-o)
că nu In toate cooperativele ţiunea respectivă pe un plan la receptîonarea lor tăţi şi ale cooperatorilor. trecuţi au început unele lu ­ tencuirea anexelor. In ziua v i­ unde nu s-a înlîm plat nim ic” .
c r ă r i de construcţie la căml- zitei noastre şi-au făcut apa- Au lost numai cîleva baluri şi