Page 34 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

DRUMUL SnCI/U.iSMUt UI

'r

mare număr de obiective eco­ mâni învaţă un număr de 355 lor dragostea fată de muncă,
nomice şi social-culturale, fă- copii — fii ai oam enilor m u n ­ faţă de realizările obţinute pe
rîn d din m eleagurile H une­ cii de naţionalitate germană drum ul desăvîrşîrii construc­
soare o vâslă a<-livitale pen­ doarei unul din cele mai in ­ din m unicipiul Hunedoara. Ci ţiei socialiste în patria noastră,
tru prom ovarea sp iritu lu i no­ dustriale judele ale ţării, în se bucură de con diţii bune de fată de pa rtidu l nostru comu­ In oraşul minerilor di.t l upeni, se ridică an de an noi construcţii de locuinţe frumoase şi confortabile.
vator în întreaga viată socia­ care viata pulsează energic, învăţătură. Un marc număr nist si de conducătorii noştri In fotografia de faţă vă prezentăm un aspect din cartie rul Braia.
la, pentru perfecţionarea con­ clocotitor La toate acestea, din aceşti elevi sînt fruntaşi la iu b iţi” . ,
ducerii si p la n ifică rii econo­ oam enii m uncii qerm ani şi învăţătură şi poartă crava ro ­ „A stăzi am fericita ocazie să
miei, pentru punerea de acord de alte naţionalităţi, care şie de pionier. p a rtic ir aici’, la şedinţa de
a form elor organizatorice şi a trăiesc si muncesc aici. au o- Noi. cadrele didactice de Ia constituire a C onsiliului oame­ F iru l discuţiei a losl
metodelor de muncă cu ne­ dus o con tribu ţie valoroasă această scoală, ne străduim sâ n ilo r m uncii do naţionalitate întrerupt de le lelon ulu i. îmbunătăţirea ocrotirii sănătă­
z b lrn iitu l
voile actuale ale societăţii, Constituirea C o nsiliu lui ju ­ cultivăm Ia copii dragostea fa­ germană din ju d e lu i Hunedoa­ prelung al
pentru asigurarea triu m fu lu i deţean al oam enilor m un­ tă de ra trie , partid şi popor, ra — a spus in cu vîn tu l său Selul secţiei, inginerul
in tara noastră, a deplinei e­ cii de naţionalitate g e r­ să-t îndrum ăm în viaţă astfel M lhal Schnelder, secretarul A ure l M itroian, era che­
chităţi sociale. a p rin cip iilo r mană — pe care dumneavoas­ în c ll să devină constructori C om itetului U T C. de la ma/ de urgentâ In halo
egalităţii depline între oameni. tră sînteli chem ali să o înfăp­ activi ai socialism ului şi co­ LC.S.M. turnătoriei.
In concepţia pa rtidu lui nos­ tu iţi — este o continuare fi­ m unism ului In tara noastră” . Vreau să arăt .şi eu ca şi — S-a petrecut ceva ţii populaţiei-sarcina cea mai
tru, activitatea vastă, m u ltila ­ rească a p o litic ii m arxist-leni- M aistrul loan Tontsch, de la al ti vo rb ito ri că pc şantierele deosebit ?
terală rle făurire a societăţii mste prom ovată de partidul Industria lapielui Simcria, cx- noastre, alături dc m uncitorii — E o problemă im­
noi cuprinde nu numai proce­ nostru, un «ct p o litic şi social prim înd sim ţăm intele co le cti­ români, lucrează un număr în­ portantă la care lin nea­
sele economice şi sociale, ce­ de mare însemnătate — a sub­ vului de aici a spu s. semnat de oameni ai m uncii părat să particip. M e r­
le care privesc dezvoltarea liniat vorb itoru l. „C onstituirea acestui nou or­ de naţionalitate germană, care gem impreună ? importantă a lucrătorilor din
forţe lo r de producţie si per­ C onsiliul n a ţio n a lită ţii ger­ ganism p o litic si social sinte­ şi-au adus şi îşi aduc un aport In lim p ce traversam
fecţionarea re la ţiilo r socialis­ mane este chemai să par­ tizează experienţa dobînrlifă însemnat Ia darea în folosinţă uriaşa hală. căutam din
te, ci şi la tu rile suprastruc­ ticip e nem ijlocit la în ­ de societatea noastră socialistă a im portantelor obiective in ­ p rivire semnalmentele
turale, factorii subiectivi, fo r­ dustriale >i sonol-culturalc.
treaga viată po litică a ju ­ în ascensiune şi dovedeşte la p tu lu i neobişnuit. Deo­
ţele motrice, elementele p o li- deţului, să asigure m obiliza­ încă o dală că politica p a rti­ Prin g rija partidului, ei se camdată, nimic. In tr-u n
tico-ideologice, via|a sp iritu a ­ rea tot mai largă a oam enilor dului osie expresia voinţei în ­ bucură de aceleaşi drepturi, Urzi ii am desluşit fn la n­ sectorul medico-sanitar
lă a societăţii. m uncii din rîndu l acestei na­ tregului popor, a intereselor li s-au creat aceleaşi condi­ dul halei schelăria unei
Pornind de la această rea­ ţio n a lită ţi la înfăptuirea m ăre­ sale fundamentale. ţii de viată şi munca ca şi oa­ con stru cţii ciudate. In
litate. plenara din 24-25 oc­ ţelor sarcini ce revin colec­ m enilor m uncii rom âni Un nu­ gind încercam asocieri
tom brie a.c. a C om itetului M u n c ito rii din cadrul în tre ­ măr însemnat de tineri dc na­ Adunarea generală de dare cale a populaţiei, va trebui
tive lo r de mineri, siderurqişti p rin d e rii noaslre au prim it cu cu alte fapte aliate din munca lu c ră to rilo r din secto­
Central al pa rtidu lui sc în ­ ţion alitate qermană au avut de seamă şi alegeri a com ite­ să ne îndreptăm atenţia În ­
constructori, lu cră to rilo r din u- viu interes m ăsurile stabilite munca tu rn ă to rilo r, dar rul sanitar, ele totuşi există
scrie pe linia acţiunilor în tre ­ n ilă tile agricole, in te le ctu alită­ posibilitatea să se califice în nu găseam elem enlele de tului de partid medico-sanitar deosebi spre o econom icitate ici. colo. Cunoaştem cu toţi
prinse de partidul nostru pen­ ţii de pe te rito riu l judeţului de plenara C om itetului Central cadrul între p rin d e rii, devenind compa rafie. din Deva a dezbătut înlr-u n a acţiu n ilo r şi proqram elor de cazurile intîm plate la m aterni­
tru valorifica rea pe un plan Hunedoara, să aducă o c o n tri­ al P C.R si se anqajcază să nu zidari, dulgheri, fiera ri beto- — F, un sistem pus la sp irit de lucru şi responsabi­ ocrotire a sănătăţii oamenilor, tate. cînd acele moaşe care
superior a tutu ro r potentelor precupeţească nici un efort nişli, sudori, lăcătuşi, m unci­ lita te activitatea lu cră to rilo r utilizarea mai raţională a fo r­
buţie sporită la activilalea po- pentru îndeplinirea sarcinilor punct de noi pentru a trebuiau să lupte pentru adu­
umane ale naţiunii noastre, tori şi m aiştri cu o temeinică din reţeaua sanitară, a jalonat ţei de muncă şi a capacităţii
litico-ideologică desfăşurată de producţie". turna m etalul sim ultan cerea pe lume a unor copil
în vederea accelerării proce­ pregătire profesionala” . principalele sarcini ce revin m edicilor, cointeresarea m ora­
de organizaţiile de partid la din două oaie. sănătoşi, s-au dedat la acte
sului desăvîrşîrii construcţiei stim ularea creaţiei ştiin ţifice .,In Com binatul siderurgic In încheierea dezbaterilor personalului medico-sanitar în lă si m aterială a cadrelor me­ apropiate de crim ă,
socialiste în România. Ideile cultu ral-a rlislice . Hunedoara, alături de români, adunării, a luat cuvîntul tova­ lum ina h o tă rîrilo r Plenarei dicale. toate acestea avfrni
dom inante ale expunerii tova­ lucrează un număr însemnat răşul Eraeiich StoîfcJ. C o m itetului Central al P arti­ drept scop linal ridicarea ca­ H o tă rîrile Plenarei C C . al
răşului N icolae Ceauşescu la In încheiere, vorbitorul a de oameni ai m uncii din rîn ­ V o rb ito ru l a remarcat că Premiera dului Comunist Român din oc­ lită ţii asistenţei medicale la P.C.R. din octom brie ac., ru-
plenară — întărirea continuă spus: dul n a ţion alită ţii germane — prezenţa la adunare a repre­ tom brie a.c. toate nivelele. Aceasta, deoa­ vfntarea tovarăşului Nicolae
a le qă tu rii pa rtidu lui cu ma­ Com itetul judeţean de partid a arătat M artin Lulsch. mais­ zentanţilor C om itetului jude- Dacă în activitatea lu cră to ­ rece, deşi avem un indice bun Ceauşescu referitoare la per­
sele, consolidarea permanentă îşi exprim ă convingerea fe r­ tru la oţelăria M artin nr. 2. ţea fie partid, ai C onsiliului rilo r m edico-sanitnri şi farma- de asiqurare cu medici, accesi­ fecţionarea asislenţei sanitare
a u n ită ţii şi coeziunii moral- mă că oamenii m uncii de na- Vreau să subliniez aici u n i­ popular judeţean, ai organiza­ a durai ceulici din cadrul S pitalului bilitatea populaţiei la medic în ţara noastră, trebuie să ne.
po litice a întreg ulu i popor, linna lita te germană din jude­ tatea şi frăţia care s-a stator­ ţiilo r de masă şi obşteşti, a unificat Deva, spitalului T.B.C.. prezintă o serie de defecţiuni fie un fir călăuzitor în a c tiv i­
dezvoltarea dem ocraţiei socia­ lu i Hunedoara, alături de lo ţi nicit între siderurgiştii români conducătorilor unor in stitu ţii, o ficiu lu i farmaceutic, inspec­ şi neajunsuri. îm potriva lu tu - tatea noastră de v iito r.
liste şi participarea tot mai in ­ oamenii m uncii de pe aresle şi qermani care. îm preună <;u întrep rind eri şi a u torităţi loca­ I2S ţiei sanitare de stat şi staţiei Tovarăşul O vidiu C onslanti-
tensă a org an izaţiilor obşteşti meleaguri, îşi vor duce cu şi oamenii m uncii de alte naţio­ le constituie un bun auqur de salvare şi Aviasan au fost ------------ — ■ ■ — _^r_____ nescu. medic emerit, directoru l
la viata socială — sînt parte mai m ultă abnegaţie şi răs­ nalităţi. desfăşoară o a c tiv ita ­ pentru realizarea scopului pro­ dobîndile o serie de succese, S pitalului T.B.C. Deva, s-a re­
integrantă, inseparabilă a qîn- pundere la îndeplinire sarci­ te susţinută pentru traducerea pus dc partid şi anume, cim en­ secunde... a căror reflectare se con creti­ fe rit în c u v in lu l său la o se­
d irii v ii, active şi creatoare nile ce le revin în sporirea în viaţă a p o litic ii p a rtid u lu i tarea u n ită ţii m oral-politice a zează în continua îm bunătăţi­ Alegeri în rie de rczullotc bune obţinute
ce caracterizează pa rtidu l nos­ producţiei de fonlă. otel. la­ nostru, muncesc umăr la umăr în tre g ii po pu laţii din judeţ. re a qradulul de asistenţă me­ pe linia o c ro tirii sănătăţii
tru. conducerea sa înţeleaptă. minate, cărbune, m inereuri, e­ re n tru sporirea producţiei de Referindu-se la munca şl dicală a populaţiei, a a p ro vi­ organizaţiile populaţiei, a pre ven irii îm bol­
Prin analiza amplă şi pro­ nergie electrică, a producţiei metal pentru îm bunătăţirea tra iu l in comun al oam enilor Pe construcţia ridicată zio nă rii acesteia cu medica­ n ă virilo r.
fund ştiin ţifică făcută asupra agricole, la construcţia no ilo r ca lită ţii produselor siderurgice. m uncii de pe p la iu rile hune- la cttiva m etri de sol se mente, a transportării cazuri­ — Aceasta a fost posibilă
schim bărilor social-polilice pe­ obiective in dustriale şi social- Îmi exprim adeziunea depli­ dorenc vo rb ito ru l a subliniat sprijinea un jgheab uriaş, lor urqente spre secţiile de de partid numai printr-o muncă susţinu­
trecute în structura societăţii culturale, la dezvoltorea învă- nă fată de această măsură sta­ că noţiunea de „om al m un­ două p iln ii ce aveau să specialitate — acesta este ro ­ tă dc verificare periodică şi
româneşti, pe baza m utaţiilo r tăm in tu lu i şi cu ltu rii. b ilită de plenara C C . al P C R c ii” exprim ă cu profunzim e u­ dirijeze m etalul Intr-o dul unei munci pline de abne­ sistematică a stării de sănăta­
calitative ce au avut loc în Consider, tovarăşi, că sînt şi îmi iau angajam entul să nu nitatea deplină a oam enilor larmă metalică de d i­ gaţie şi dăruire, desfăşurată te a populaţiei. Ne bucurăm
viata economică şi socială, ex­ în asentimentul dumneavoas­ precupeţesc nici un efort. îm ­ m uncii indiferent de naţiona­ m ensiuni impresionante. de-a lungul zilelo r şi no pţilor că tot mai m ulţi lucrători din
punerea tovarăşului Nicolae tră. al întreg ii naţionalităţi preună cu ceilalţi oameni ai litate. Evocînri trecutul isto­ — Ceea cc se vede e la căpăluul celor ajunşi lo r or m anifestărilor de in disci­ dom eniul m edico-sanitar îşi
Ceauşescu constituie un docu­ qermane de pe te rito riu l jude­ m uncii germani care lucrează ric măreţ a acestei părţi a forma pentru un v iito r suferinţă, de către întregul plină, de abatere rle la etica şi dau seama că medicina este o
ment de mare valoare te o re ti­ ţulu i Hunedoara, că m ăsurile în marele com binai hunedo- Transilvaniei, unde au trăit şi c ilin d ru de lam inor. A ­ corp medico-sanitar. tn frunte deontologia profesională. va profesie aparte. Ea cere nu
că şi practică, o sintetizare a luate de reconla rlenară a rcan. pentru realizarea inte- trăiesc cot la cot români, ma­ cesta va avea o greuta­ cu com uniştii. trebui să avem o atitudine fe r­ numai multă pricepere, ci şi
unei bogate experienţe cîşti- C om itetului Central vor acce­ gialâ a tuturo r sarciniloi de gh ia ri şi qermani. vo rb ito ru l a te de JI 000 kg. C ilin d rii mă de intransiqentă. Nn este m ultă dragoste fată de om. o ­
gate de partid în opera do lera* considerabil progresul ser- producţie, convinşi fiin d că subliniat că, ceea ce umple de o asemenea mărime In cadrul spita lu lui unificat posibil — a încheiat tovară­ menie. dăruire şi pasiune, spi­
construcţie socialistă, un m o­ rie lă tii noastre, vor duce la pi in aceasta nc aducem şi rtoi in im ile de m îndrie este faptul se adge din im port. Pen­ şl prin u n ităţile sale am bula­ şul Bădău — co în această no­ rit de umanitate şi sacrilî’clu.
del de abordare şi soluţionare întărirea continuă a ro lu lu i contribuţii) la măreţul prorp’am că in ţara noastră problema tru a reduce si a e lim i­ to rii s-au realizat aproape bilă profesie de apărători al M u lţi vo rb itori, prin tre care
a unor problem e de însemnă­ conducător al pa rtidu lui în în ­ di* edificare a socialism ului In naţională a fost rezolvată de na apoi ch e ltu ie lile va­ 300000 de consultaţii la a- sănătăţii şi vie ţii oam enilor să tovarăşii : Vasilc Sânduleac,
tate m ajoră pentru dezvolta­ treaga operă de desâvîrşire a tara noastră" către partidul comunist in lutare p cn tiu asemenea d u lii şi peste 88 000 la copii. aibă loc asemenea m anifestări şofer la stafia dc salvare, C on­
rea mereu ascendentă a tării construcţiei socialiste, la întă­ „Rezolvarea problem ei naţio­ sp iritu l înaltei p rin cip ia lită ţi piese, am hotărit să ie In dom eniul m uncii p ro fila c ti­ şi atitu din i condamnabile. stantin Drlaqreaca. directorul
noastre, a construcţiei socie­ rirea permanentă a n n ilă lii nale In tara noastră — o re­ niarxist-leniniste. Deplina ega­ producem noi. ce s-au efectuat peste 145 000 — Ştim că ach'l final al în ­ O.F.J., M artin Weber, medic
tă ţii socialiste. m oral-politice a întreg ii noas­ levai în cuvîn tn l său ju ristu l litate în drepturi şl în d a to riri in acest tim p din cubi- depistări R.F.M la punctele fi­ tregii noastre activită ţi este radiolog. Alexandru C hirm i-
Una din im portantele trans­ tre naţiuni în ju ru l conducă­ VV'ilhelra Kleibel, directoru l a tuturor cetăţenilor patriei In u rilc Plntecoase a în­ xe şi prin caravană, s-au fă­ salvarea vie ţii om ului, a ară­ ciu. medic chirurg. M ircen
form ări revoluţionare rea­ to ru lu i iubit — Partidul Co­ I C R M. Petroşani — a fost constituie una din cele mai ceput să se reverse în cut vaccinări B C G . fn m ater­ tat Romulus Rusii, directorul G iurgiu, şeful secţiai ob sietti-
lizate în epoca construcţiei munist Român a conducerii înscrisă în program ul p a rtid u ­ im portante transform ări re vo ­ oale m ari m etalul fier­ nităţi, co le ctivită ţi de muncă S pitalului unificat Deva Dar că-qinecoloqic din cadrul S pi­
socialiste în tara noastră o sale înţelepte în frunte cu to­ lu i nostru comunist încă din luţionare în epoca în care binte. Echipa de lortna- si focare T.B.C. ceea ce a pentru ca această finalitate să ta lu lu i unificat Deva \ irg il
constituie rezolvarea m arxisl- varăşul Nicolae Ceauşescu anii grei ai ilc q a liîă ţii V ic to ­ trăim, este chezăşia pentru to rl-to p ito ri condusă de condus la prevenirea unui ma­ poată fi concretizată Tntr-un Bretoiu. medic gineroloq. C or­
leninislă a problem ei naţiona­ ria re vo lu ţie i socialiste în succese si mai mari în tra ­ re număr de îm b o ln ă viri La număr lot mai mare de vieţi
Aducînd mesajul oam enilor Sabin Dan lucra de zoi nel Ţinţâreanu. medic O R I ,
le, asigurarea deplinei egali- m uncii de naţionalitate germ a­ România a adus ucnlru prim a ducerea în viaţă a h o tă rîrilo r Ungă oalele de turnare. toate aceste succese de sea­ salvate, de oameni redai» m un­ au subliniat in cuvîntul lor
lăţi în drepturi a tu tu ro r ce­ oară în istoria poporului ro ­ pa rtidu lui şi quvernului nostru. mă. rolul com itetului d° cii. trebuie — după părerea
nă din Valea Jiu lui, Hunedoa­ In ju ru l construcţiei, a satisfacţia si înrrederea faţă
tăţenilor, fără deosebire de mân egalitatea deplina In ra rtid . al tu turo r com uniştilor mea — să îndeplinim trei con­
ra, Călan. Orăşlie, Deva şi din In continuare, vo rb ito ru l s-a lo culu i unde avea să se
naţionalitate. drepturi a tuturor oam enilor a fost deosebit. Cei care au d iţii esenţiale : să asigurăm o de m ăsurile întreprinse d«'
alle localită ţi ale judeţului, referit la ro lu l ce revine Con­ petreacă evenim entul, luat cuvîn tu l au subliniat si conducerea partidului privind
Dacă privim cu alentio re a li­ pa rticip a n ţii la adunare au ţi­ m uncii, fără deosebire de na­ s iliu lu i oam enilor m uncii de m u n cito rii sec/iei au în­ în tă rit acest adevăr, arălînd 1i> bază ţehnico-m alerială cores­ perfecţionarea organizării re­
tatea, viata, ni se învederează nut să exprim e prin cuvinte ţionalitate. a însemnat în d e p li­ naţionalitate qermană din ju ­ cepu/ sa facă roată. Fe­ acelaşi tim p o serie de nea­ punzătoare tu tu ro r u n ită ţilo r ţelei sanitare si îm hunălăţirca
cu claritate faptul că un partid calde, deplina adeziune fată nirea visu lui de veacuri de li­ deţ. Este datoria noastră de a tele, gesturile lor, trădau junsuri şi fărtnd preţioase spitaliceşti, fiecare dintre noi asislenţei medicale a po pu laţi­
prolund internaţionalist cum de politica m orxist-leninislă a bertate şi dreptate socială a acorda o mai mare atenţie curiozitatea dar si sen ti­ propuneri pentru îm bunătăţi­ să muncim necontenit pentru ei Ei s-au angajai să tradu­
este partidul nostru, care res­ l'C R . Toţi tovarăşii care tuturor rom ânilor, m aghiarilor, m oştenirii tra d iţiilo r progresis­ m entul de m îndrie efl rea calitativă p m uncii de a dobîndi cunoştinţe profesio­ că în (apt toate sarcinile ce
pectă cu fide lita te p rin cip iile au luat cuvîntnl $i-au afirm at ger mani lor şi ailor n a ţion ali­ te ale c o n v ie ţu irii fn comun, aici la Călan. In turnăto­ v iilo r. nale solide, iar în întreaga le revin din h o iă rîn lc Plena­
m arxist-lcniuiste. nu putea da hotărirea de a răspunde măsu­ tăţi de pe păm înlul românesc precum şi dezvoltării c u ltu rii ria lor, se realizează pie­ noastră activitate să dovedim rei C.C din octom brie a.c.,
o rezolvare problem ei naţio­ rilo r stabilite de Plenara CC . lată de ce socotesc că mă­ specifice fn lim ba maternă, se de mare d ificulta te Tovarăşul Theodor Bădau, h o lă rîri care marchează o co­
nale decît în sp iritu l in te rna­ al P.C.R. din 24—25 octom ­ surile stabilite de plenara C.C pentru care judeţul Hunedoa­ După adm inistrarea unor d irectoru l D irecţiei sanitare o înaltă conştiinţă si respon­ titură In ocrotirea sănătăţii
ţionalism ului proletar. în spi­ brie ac. cu p riv ire la consti­ al P.CR din oclom brie a.c„ ra oferă co n d iţii din cele mai adausuri ce lac m etalul judeţene, a arătat că în jude­ sabilitate fală dc omul care
ritu l id eilor qeneroase ale u- tuirea Frontului U n ită ţii Socia­ constituie un nou şi im portant prielnice De asemenea, tre ­ incandescent apt pentru ţul nostru in dica torii stărit ni se adresează poporului nostru şi au cerut,
m enism ului socialist, ale soli- liste şi o co n siliilo r oam enilor pas înainte pe calea lâ rq irii buie depusă o muncă perm a­ turnare, două macarale de sănătate a populaţiei sînt Intre medic şi bolnav tre ­ în acelaşi timp. noului com itet
d a rilă ţii si frăţiei între oame­ m uncii rle naţionalitate ma­ dem ocraţiei noastre socialiste, nentă. cu răbdare pentru e li­ au prins deodată In ctr- buni. raportul asigurării cu buie să se statornicească o le- de partid să depună toate e-
fo rlu rile pentru ca învă ţă m in­
medici a populaţiei este cores­
nii m uncii. ghiară şl germană p rln tr-o ac ne înzecesc puterile şi hotărî- m inarea unor concepţii re tro ­ ligele lor cele două oale punzător. tele ce reies din aceste im p or­
In decursul zbucium atei tiv ita le ireproşabila la locu­ rirea de a munci fără preget grade sau vederi greşite în Sl prin manevre precis gâti/ră psihică dintre cele mai
noastre istorii, rom ânii, saşii, rile de muncă. pentru în flo rire a României so­ problema naţională ce ar mni coordonate s-au apropiat — Dar, a spus vo rb ito ru l în apropiate. Să luptăm pentru tante documente să fie studia­
te, cunoscute şi aplicate
de
m aghiarii au apărat, nu o da­ ,,Expunerea prezentată )a re­ cialiste. putea să persiste 1n mintea u ­ de lo cul de turnare. Pe lum ina m ăsurilor stabilite la a i cîsliga încrederea în stră­ către fiecare lu crător m e d ic o -
tă, cu grele jertfe fiin ţa na­ centa plenară n C om itetului „S tructura populaţiei ju de ţu­ nora, pentru a con tribu i astfel schelăria tnaltâ, Sabin recenta plenară a C.C. al daniile noastre. Dacă cazurile
ţională, păm înlul şi ob ice iu ri­ Central al pa rtidu lui de către lu i Hunedoara, unde alături la întărirea prieteniei, a dra­ Dan, loan Inăloiu, Vasi- P C.R., care a dezbătut căile de indiferenţă, de jig n ire a ce ­ sanitar. Prin aceasta m edicii,
le îm potriva co tro p irii o to ­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de rom âni trăiesc şi muncesc gostei şi respectului reciproc lo nl S lm inic si K olan Lu­ îm bun ătăţirii asistenţei m edi­ lu i sulerînd nu caracterizează personalul sanitar îşi vor pu­
mane. In revoluţia din constituie o analiză m arxist- germani, a făcut necesară între toţi oamenii muncii. dovic $i-au ocupat pos­ tea aduce întreaga 'or c o n tri­
1848. alături de Nicolae leninislă profundă a evoluţiei crearea unui consiliu al n a ţio ­ C onstituirea co n siliilo r oa­ turile. Ca la comandă, buţie la îndeplinirea no bilelor
Bâlcescu, A vram lancu, Si- stru ctu rii sociale şi politice e nalităţi» germane, arăta Fran- m enilor m uncii ale na ţion alită­ din cele două oale a în ­
rnion Rărnuţiu şi-au în ­ societăţii noastre. Ea abordea­ cis Remmel, corespondent la ţilo r conlocuitoare, — a înche­ ceput să curgă In formă în d a to riri pe care Ic au faţă
scris numele ca luptători îna­ ză si rezolvă o problemă po­ zia rul „N euer W e q M Repre­ iat tovarăşul Stoffel Emerich m etalul incandescent. Pc de popor, vor răspunde cu en­
in ta ţi pentru afirm area depli­ litică de însemnătate m ajoră : zentanţii tor au venit din în ­ — înseamnă un pas im portant măsura tre ce rii secunde­ tuziasm la chem ările p a rtidu­
nei egalităţi între toate n a ţio­ crearea unui cadru p o litic larg, tre p rin d e rile de Ia Hunedoara. în dezvoltarea şi adîncirea de­ lor, m etalul din oale se
n a lită ţile care populează a­ în care. sub conducerea p a rti­ Călan şi Orăştie. din m inele m ocraţiei socialiste, sporeşte îm puţina vizib il. lui
ceste m eleaguri Ştefan Lud- dului, să se dezvolte o con lu­ V ă ii Jiu lu i şi de la Teliuc, din participarea tu tu ro r oam enilor Premiera a durat doar GH. I. NEGREA
w iq Rolh. Anton Kurz, M axi- crare activă permanentă a tu ­ cooperativele agricole. Cu toii» m uncii la viata politică st so­ 125 de secunde. Precizia
m ilinn M ollke şi alte figu ri turor nrq an izatiilor obşteşti, a Îşi afirm ă legăturile de prie te ­ cială. întăreşte legă tu rile p a rti­ matematică cu care au
proem inente ale na ţion alită ţii tuturo r n a ţio n a lită ţilo r conlo­ nie firească statornicite în de­ dului cu poporul, consfinţeşte lost efectuate toate ope­ scuze: „N is ip u l e ud, scându­
qermane. cuitoare — a arătat în cuvîn- cursul istoriei între poporul unitatea de nezdruncinat a po­ raţiile a lăsat o p u te rn i­ rile prim ite rle la O R A D. Uitgoficrc
Oam enii m uncii germani, ală­ lu l său Carol Graf, vicepreşe­ român şi populaţia m uncitoa­ po rului în ju ru l pa rtid u lu i şi că im presie chiar si In Deva sînt ude. dacă încep
tu ri de oamenii m uncii români, dinte a) Cooperativei meşteşu­ re qermană. Acesle legături iz­ a C om itetului său Central, a rln d u rlle tu rn ă to rilo r cu pardoseala cu ele...........puşcă” . uz ca si cele două pikup-nrî.
au adus o im portantă contribuţie găreşti ,,Viaţă Nouă" din O- vorăsc din lupta comună îm ­ guvernului României socia­ vechi state de serviciu. In fiecare dim ineaţă mă sfă­ T ele vizo ru l ca prin minune a
in bătăliile de clasă ale pro­ răstîc potriva c o tro p ito rilo r comuni. liste. Aceste secunde înge­ desc cu cei de la I G C L. O- ajuns de la cămin la Kiss O )
le ta ria tu lui din România, la Personal si în numele coope­ Şi astăzi ei luptă umăr la umăr Adunarea a desemnat In u ­ mănează Insă laolaltă răştic ca să-mi trim ită mal Zolti acasă, pe motiv că vărul
constituirea prim elor cercuri ra to rilo r de d ife rite n a ţio n a li­ pentru înfăptuirea construcţiei nanim itate C onsiliul oam enilor strădania si Priceperea m ulţi meşteri si ei. . ţml t r i­ lui a plecat m ilitar şi II avea
şi orqanizalii m uncitoreşti din tăţi din cadrul u n ită ţii noastre, socialiste în ţara noastră — m uncii de naţionalitate germ a­ în tre g ii echipe, care de-a m it cile un zidar, aşa ca să se în prim ire. In rezumat, tot In­ rezistentă
tara noastră. îm i exprim ataşamentul deplin mamă bună pentru toţi oame­ nă din judeţul Hunedoara <i lungul a 600 ore de scape de mine" ventarul căm inului se reduce
o
la:
două
jocuri de săli.
Preluînd şi ridlcînd pe o fală de h o tă rirra conducerii nii m uncii, lără deosebire de reprezentanţii în C onsiliul oa­ muncă Incordalâ au pre­ Inconvenientele însă nu se garnitură de rum m y si un a­
treaptă superioară aceste tra ­ pa rtidu lui şi în acelaşi tim p n a ţio n a lita te ” . m enilor m uncii de na ţion alita­ gătit to tu l cu m inuţiozi­ opresc aici. Din a firm a ţiile to ­ cordeon. sporită
d iţii. Partidul Comunist Roman ne angajăm să depunem efor­ „In calitate de profesor. în te germană din Republica So­ tate. Examenul de p ro bi­ varăşei O lim pia A lupi, direc­ N ici la Pricaz situaţia nu
a desfăşurat de la începutul tu ri s p o rii0 în activitatea ce numele cadrelor didactice de cialistă România. tate profesională a fost toarea căm inului cultural, a­ este mai bună Construcţia că­
existenţei sale o luptă neobo­ o desfăşurăm, pentru în flo rirea naţionalitate germană din m u­ P a rtie ira n tii la adunare au trecut cu succes. flăm că In sala de spectacole m inului cultu ral s-a oprit la... fa Com binatul side­
sită pentru realizarea deplinei continuă a patriei noastre so­ n icip iu l Deva — a spus Ger- adresat o scrisoare C om itetu­ sînt două sobe de tuci şi fi fundaţia si o ricîtc „stră d u in ­ rurg ic Hunedoara a în
ennlilăti in drepturi a poporu­ cia liste ” . hard Stubna — salutăm cu lu i Central al P.CR., tovarăşu­ N. ALEXANDRESCU uşi pe sub care v în lu l circu ­ ţe” a depus consiliul popular cepul utilizarea indus­
lu i român si n a ţion alită ţilo r „M uncesc în Valea Jiului, ta bucurie hotărirea conducerii lui Nicolae Ceauşescu. lă tn voie. Experienţa anilor comunal nu s-a reuşit să se trială — la turnarea
conlocuitoare, pentru ca toţi întreprinderea comunală oră­ pa rtidu lui de a se constitui trecuţi nu a lăsat urme Se continuo construcţia. (U n ii să­ oţe lului — a linqoliere-
t (>i cu muncesc, indiferent de şenească Petroşani, a spus C onsiliul oam enilor m uncii de ştia tncă din iarnă că atunci teni însă ne-au Inform ai că lo r din fontă cu grafit
naţionalitate, rasă sau sex să m aistrul M artin Schmirit. M u n ­ naţionalitate germană din Re­ cînd sînt spectacole (noroc „n-a fost nici un interes” din nodular, realizate pen­
devină membri egali ai socie­ c ito rii si tehnicienii din u n i­ publica Socialistă România. Ne că. după planul de activitate, partea co n siliu lu i popular co­ tru prima dală în ţară
tatea unde lucrez au luat cu­ exprim ăm cu acest p rile j de­ I n s ta la ţie de m ă s u r a t
tăţii . nu au prea fost — n.n.) se face munal tn acest sens] Am p ri­ la Uzinele „V jc lo ria *
Astăzi sîniem m artori plini noştinţă cu sinceră satisfacţie plina noastră adeziune faţă de focul fncă de dim ineaţă ’ n m it totuşi, asigurări „serioa­ din Călan Acesle lin-
de m înilrie şi satisfacţie că de hotărirea plenarei C.C al politica naţională justă, mar- cămin si abia scara se dez- se” din partea tovarăşului gotiere au o rezistenţă
în patria noastră prietenia şi P.CR din 24—25 octom brie xisl-lcninistă, a pa rtidu lui nos­ p r e s iu n e a de la m in a r e gheaţă qeam urile si se pot preşedinte că... la anul v ii­ m ult sporită la şocuri
frăţia dintre oam enii m uncii prin care s-au stabilit măsuri tru. fată de g rija sa perma­ susţine spectacolele. De m ulte tor. Pricazul va avea „o fru ­ termice şi o durată de
români, germani, m aqhiari S» im portante p rivind întărirea u- nentă pentru destinul oameni­ ori zăpada, strecurîndu-se prin museţe” de cămin. funcţionare de două orî
rte alte naţionalităţi s-a con­ n ita tii m orai-polilice a poporu­ lor m uncii de toate n a ţion ali­ Un colectiv de specialişti te vo r con tribu i la s ta b ili­ acoperiş, se topeşte şi în p li­ mai mare decît u tila je ­
solidat puternic. înfătişîndu-se lui nostru. tăţile din patria noastră com u­ de la serviciul de cercetări rea unui reqim optim de nă iarnă..*. plouă în cămin. * le folosite pinâ acum
înlr-un conţinut nou Faptul Sîniem hotârîti ca, alături nă. România socialistă. al C.S. Hunedoara a re a li­ lam inare a m etalului, la Deşi se şiiau toate aceste in ­ Serile lungi de iarnă se a­ Generalizarea u tiliz ă rii
este firesc — pe to ii ii lea­ de to ii oamenii m uncii din In şcolile m unicip iu lui nos­ zat o instalaţie de concepţie protejarea u tila ju lu i tehno- conveniente. consiliul popular propie. Sperăm că d irectorii lin q o lie re lo r din fontă
culturale, con siliile
gă identitatea de telu ri S' as­ Valea Jiului, să ne aducem tru activează profesori şi în ­ proprie, unică în felu l ei. loqic şl a celui auxiliar. comunal nici pînă acum nu a căm inelor com unale nu vor cu qra flt nodular la în-
populare
piraţi» şi ei nu-şi pot concepe întreaga contribuţie la propă­ văţători români, maghiari, ger­ cil a ju to ru l căreia se pol De subliniat este şi faptul luat măsuri să înlocuiască pla­ Ireaga producţie a ote-
prezenlul şi v iito ru l decît in şirea tă rii noastre, să fim par­ mani şi de alte naţionalităţi măsura for(ele de lam inare că instalaţia poale fi u tili­ fonul de placaj cu alt mate­ rrecupeţî nici un efort pentru lăriei M artin nr. 2 de
(raţie şi unitate indisolubilă. ticipanţi activi la îndeplinirea caro, în su fle ţiţi de m ăreţul M ontată pe eajă, instalatul zată la orice lam inor Lar­ rial, cft de cit mai rezistent a înlătura deficientele sem­ ta Hunedoara va asigu­
Societatea noastră socialistă sarcinilor trasate de partid" program elaborat dc Congre­ a funcţionat cu succes la gul ei domeniu de în tre b u in ­ Discutînd despre inventarul nalate. că vor term ina lu cră­
garantează tuturor cetăţenilor, „M S b u ru r că am fost de­ sul al lX -lea al PCR ., depun lin iile de benzi şl semifa ţare ca şl operativitatea in căm inului, ne-am adus aminte rile de construcţie şi vor face ra o economie anuală
de pcsle 12 m ilioane lei
indiferent de naţionalitate, po­ semnată pentru a participa la efo rtu ri susţinute pentru edu­ bricate, măsurîndu-se cu ea obţinerea datelor privind despre o înţeleaptă vorbă din din căm inul cultu ral un cen­ fa uzina din Călan
sib ilită ţi nelim itate de a fir­ adunarea de constituire a Con­ carea m ultilaterală a tinerei m ăsurătorile efectuate, i-a bătrîni; „ l l n rău nu vine nîci- tru de râspîndtre şi v a lo rifi­ s a realizat şi un alt tip
mare şi prom ovare în toate s iliu lu i oam enilor m uncii de generaţii care va munci mîin»* presiunea fn tim pul proce determ inat pe specialiştii odală sin gu r” Aşa s-a ln tîm - care a com orilor spirituale de linqo liere dc mare
dom eniile şi pe toată ierarhia naţionalitate germană — a a- în diversele sectoare ale eco­ sulul de lam inare la cald a serviciului dc cercelărî să un loc unde sătenii vor găsi capacilale pentru turna
vie ţii materiale şi spirituale. rălat Maqdalena Knopf, învă­ nom ici şi c u ltu rii noastre na­ unor o te lu ri pretenţioase execute încă .5 asemenea in ­ plat si Ia Turdaş. Peste toa­ o ambiantă plăcută, destinde­ rea lin g o u riln r de otel
In oraşele şi satele judeţu­ ţătoare la Şcoala generală nr. ţionale. Conduşi de acelaşi tel Cele peste 2000 date o b ţin u ­ stalaţii. te necazurile cu căm inul. au rea necesară, vor putea să-şî dp 9 lone
lui nostru au fost ridicate în 7 din Hunedoara In şcoala comun, căutăm să dezvoltăm venit rele legate de inventar îmbogăţească cu noi cunoşfin
anii construcţiei socioliste un noastră, alături de elevii ro ­ şi să sădim In sufletul elevi­ A paratul de radio s a scos din te universul lor spiritual.