Page 36 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 36
DRUMUL SOCIALISMULUI
SECVENŢE INTERNATIONALE ......... . . I M - M • • M I I H I I I I I t I I I I | l | l I | U U j \ | | | J | | | | 1 ) | | | ! , ! ! ! , ' ! ! ! ! ! ! ! ! " p m m m im im n / f f l l ., :. .. , * •» 11 H 11 l i n ' i n ii
i
i
n
i m 111! 11 > i ii 11 in i M/iMiiii
1
ni
mi
u
............11 n m m i i h 1 r1 i i i i i
I III III I I I I I H ....................... [•: 111;; ;
O* Politica de apartheid a Stabilirea de relaţii diplomatice
între România şi Peru CURIER • CURIER - CURIER
guvernului R. S. A. în dezbaterea
L IM A 9. — T rim isu l special au fost stabilite re la ţii d ip lo
Aqerpres, I. lonescu. transm i matice între România şi Peru.
te : V in e ri a sosit în Peru, în-
Comitetului Politic Special tr-o vizită oficială, la in vita ţia In cadrul unei conferinţe de
qu vern ulu i acestei ţări, m inis
tru l afacerilor externe al Comunicat comun presă, care a avut loc la Pre Intr-un mesaj adresat copreşedinţilor conferinţei de
României, C orneliu Mănescu. zidiul guvernului, anunţă CTK, la Geneva, Fumi V onqvicit, secretar general al Com i
guvernului pentru
secretarul
tetului C entral al Neo Lao Haksat, a denunţat crim ele
Intervenţia reprezentantului român El a fost Intlm pinat la aero In dorinţa unei mai bune problemele presei, F. Kouril, a comise de im p e ria liştii a m o ica n i în prim ele nouă luni
port de m in istrul re la ţiilo r ex
terne al R epublicii Peru, Ed- cunoaşteri reciproce şi a dez comunicat câ pînă in prezent ale acestui an îm potriva populaţiei din provincia Xicnq
qardo M ercado Jarrin. v o ltă rii colaborării între Repu 86 la sută din trupele care K lioang" — anunţă agenţia de presă „Khaosan Paihet
NEW YORK 9. T rim isul zi a sesiunilor O rganizaţiei festă convingerea că O N U trebuie să fie retrase din Ce
special Aqerpres, Nicolae Io- N a ţiu n ilo r Unite. are posibilitatea şi trebuie să In cursul după-amiezii între blica Socialistă România şi Re hoslovacia, potrivit acordului Lao” A ră tîn d că în această perioadă avioanele am eri
nescu, transm ite: Politica do Lulnd cuvîn tu l în şedinţa pună capăt p o litic ii de discri m in iştrii de externe ai celor publica Peru, guvernele celor de la Moscova, au părăsit te cane au întreprins 572 dc ra id u ri asupra acestei regiuni,
apartheid a gu vern ulu i Re de v in e ri a C om itetului, re m inare prom ovată de gu ver două ţări a avut loc o con două (ări au hotărît să stabi ritoriul ţării. în cursul cărora si-au pierdut viaţa un mare număr de
p u b licii Sud-Africane şi conse prezentantul rom ân Ion D u n u l A fric ii de Sud şi va sp ri vorb ire şi s-a procedat la lească re la ţii diplom atice Ia c iv ili, m esajul cere copreşedinţilor să ia măsuri care
cinţele acesteia asupra păcii ma a subliniat că „p o litic a de jin i ca şi în trecut orice ac schim bul scriso rilo r prin care rang dc ambasadă. să determ ine S.U.A. să pună capăt unor aslfcl de ac
ţiu n i.
$1 securităţii continentului a apartheid pe care guvernul ţiune în conform itate cu Car
frican continuă sa retină aten R epublicii Sud-AJrlcane c o n ti ta O.N.U., care ar fi m enită Agenţia VNA transmite câ
ţia p a rticip a n ţilo r la lu c ră ri nuă să o intensifice nu numai să ducă la realizarea acestui forţele apărării antiaeriene ale
le C om itetului P olitic Special că a în ră u tă ţit situaţia celor tel. Deleqatia română conside R.D. Vietnam au doborit vineri
al A d u n ă rii Generale a O N U. 14 m ilioane de oameni de cu ră că m enţinerea actualei in e încheierea vizitei în Iugoslavia a un avion american de recu Cu acest prilej au fost sem de S.U.A. Lunaj Statele Unite
Reprezentanţi a peste 40 de loare din această tară, caro ficiente m anifestate de O N U . noaştere fără pilot, care viola nate Convenţiile asupra circu acordă noului regim din Pa
state au in te rven it pînă acum trăiesc în cea mai mare m ize în strădaniile de soluţionare a se spaţiul aerian al R.D. Viet laţiei şi semnalizării rutiere, nama 200 000 dolari.
în cadrul dezbaterilor, su b li rie m aterială şi spirituală, dar, problem ei p o litic ii de apart tovarăşului Petre Blajovici nam deasupra provinciei Nam menite să contribuie, prin sim
niind încă o dată necesitatea în acelaşi timp, afectează cau heid aduce p re ju d icii a u to ri Ha. Numărul total al avioane plificarea şi unificarea reguli
za păcii şi secu rităţii interna tă ţii si p re stig iu lu i organiza
so luţio nării d e fin itive a aces BELGRAD 9. — Corespon D ju rita lo îkici, preşedintele lor americane doborite deasu lor de circulaţie şî semnalizare
ţionale". ţie i şi se răsfrînqo negativ a
tei problem e care se allă do „D eleqatia română — a sub supra cauzei păcii şi securită dentul Aqerpres, N. Plopeanu, Vecei Executive a R S Serbia. pra R.D. Vietnam se ridică la rutieră, la dezvoltarea colabo
transm ite : In ultim a zi a v iz i La convorbirile, care s-au des 3 244. rării dintre state in acest do Agitaţia înregistrată in tim
mai m ulţi ani pe ordinea de lin ia t Ion Duma — îşi m ani ţii Internationale".
tei în R.S.F. Iugoslavia, tova făşurat într-o atmosferă cor meniu, la facilitarea circula pul sâptomînii în diverse li
răşul Petre B lajovici, membru dială, prietenească, a p a rtici ţiei rutiere, precum şi la redu cee din Paris şi regiunea pa
supleant al C om itetului Execu pat şi ambasadorul României cerea pierderii de vieţi ome riziană continuă. Motivul acţiu
tiv al C C. al P.C.R, m inistrul
ia Belgrad, A u re l Mălnăşan.
Nouă pacifişti americani din
întreruperea negocierilor Incident militar m uncii al R epublicii Socialiste Sîmbătă după-amiază, tova Baltimore au fost condamnaţi neşti în troficul rutier. Din par nilor — greve şi mitinguri ale
tea Republicii Socialiste Ro
liceenilor, care s-au succedat
israelo-iordanian România, a avut convorbiri cu răşul Petre B lajovici a părăsit la închisoare pe teremene în mânia, convenţiile ou fost sem toată sâptămîna — ît consti
Belgradul, Indreplîndu-se spre
M in ici,
preşedintele
M ilos
tuie cererea lor de a fi apli
nate de Victor Moteevici, di
pînă
tre un an şi jumătate
onglo - rhodesiene Un pu rtă tor de cuvhvt m ili Skupştinei R.S. Serbia, şi cu patrie. la trei ani, sub acuzaţia de a fi Transporturilor Auto, Navale şl şcolare promise de guvern du
general în Ministerul
cate fără întîrzlere reformele
rector
ta r iordanian a declarat că distrus la 10 octombrie ordine Aeriene. pă evenimentele din mai-iu-
două bom bardiere israeliene de incorporare în cadrul unei nie.
SAL1SBURY 9 (Aqerpres). — ru lu i W ilso n doreşte de fapt au pătruns, la 8 noiem brie, în
N egocierile anqlo-rhodesie- să nu se afle la SaJisbury în spaţiul aerian al Iordaniei si
ne, reluate, după cum se ştie, tim pul celebrării celei de-a au bombardat cu napalm ma
o dată cu sosirea la Salisbury treia aniversări a proclam ării lu l estic al flu v iu lu i Iordan, Reprezentantul Zambiei la N a ţiu n ile Unite, Vernon Un număr de aproximativ
a m inJstrului brita nic făTă p o r unilaterale a independenţei, la 3 km sud de podul A l-M a - Mwaanga, a adresat o scrisaore preşedintelui Consi 1 200 de familii au rămas fără
tofoliu, George Thomson, au cu alît mai mult, cu cit m ani jame. In aceeaşi zi — a spus liu lu i de Securitate. în legătură cu provocările trupe lo r locuinţe în cursul zîfei de vi
fost din nou întreru pte sîm- festările organizate cu acest el — forţele israeliene au des colonialiste portugheze la graniţa dintre Zambia şi M o- neri, după ce un puternic in
bâtă. Ele urmează să fie con p rile j vor include ceremonia chis foc dc m itralieră asupra zambic. In scrisoare se arată că trupe portugheze au cendiu a devastat cartierul
tinuate sâptămîna viitoare. în ă lţă rii noului drapel n a ţio p o z iţiilo r iordanîene din V a pătruns In regiunea Katete, situată la qraniţa cu Mo- comercial şi districtele rezi
M o tiv u l prezentat în declara nal rhodesian. lea Iordanului, iar posturile zambicul, deschizînd foc asupra g ră nicerilor zambieni. denţiale ale oraşului filipinez
ţia oficială dată p u b licită ţii înainte de a reveni la Salis m ilita re iordaniene au rip os Incidente sim ilare s-au produs săplămîna trecută si în Naga. Pagubele materiale sînt
după scurta şedinţă de sîmbă- bury, George Thomson va v i tat. Un pu rtă tor de cuvîn t m i regiunea de graniţă dintre Zambia şi Angola. Repre evalute la 2,5 milioane dolari.
tâ dim ineaţa îl constituie tu r zita Zambia, Kenya, Uganda si lita r israe.lian a declarat că zentantul Zambiei atrage atenţia C o nsiliului de Secu
forţele israeliene au deschis
neul pe care Thomson urm ea Malaxvi. Este posibil ca în a ritate asupra repercusiunilor grave pe care le pot avea
foc de m itralieră pentru a îm aceste provocări pe care le califică drept „un act de
ză să-l facă 5ntr-o serie de cest răstim p unul sau doi din piedica pătrunderea unul grup
Marino filipinezâ a anunţa!
state africane pentru a explica m em brii numeroasei sale de comando arab pc m alul flagrantă agresiune". câ toţi cei 26 de membri ai
poziţia A n g lie i în problema delegaţii (20 persoane), să se vestic al Iorda nu lui în apropie echipajului cargobotului sub
re de podul AbduJah, la nord
rhodesianâ. M ajoritatea obser deplaseze la Londra pentru a pavilion liberian „Saint Fran-
de Marea M oartă. El a p re ci
va to rilo r relevă însă că, prin face cunoscută guvernului b ri cis" ou fost salvaţi, dupe ce
zat că grupul de comando a
călătoria sa, trim isu l prem ie tanic evoluţia con vorb irilor. fost nevoit să se retragă. acţiuni de protest împotriva răz au abandonat nava cuprinsă
boiului din Vietnam. Pedepsele de flăcări, in apropiere de
Cunoscutul constructor sovie
totale aplicate celor nouă acu tic de avioane Andrei Tupolev coastele Filipinelor. Primul me
saj radio ol navei, in care se
zaţi se ridică la 18 ani închi
Ziua naţională a Cambodgiei soare şi 22 000 dolari amendă. a fost decorat cu ordinul „Le cerea ajutor, fusese recepţio
cu
mn"
împlinirii
ocazia
nat joi dimineaţa.
virstei de 80 de ani. Elev al
marelui teoretician al aviaţiei • • •
PNOM PENH 9 (Aqerpres). îm p u te rn icirile ju ridice, teh dom eniul dezvoltării economiei
După cum relatează agen
La 9 noîembire, Cambodqia a nice şi celelalte prerogative naţionale. ţia Reuter, în Malayesia au a Nikolai Jukovski, Tupolev şi-a 39 000 de alegatori din te
înălţat primul avion cu 60 de
sărbătorit Ziua naţională — 15 ale unui stat suveran şi inde Rezultate deosebite au fost R. S. CEHOSLOVACA. — Vedere parţiala a coloanelor de ani in urmă. Ef este creatorul ritoriile Afars şi Issas vor vota
ani de la obţinerea indepen pendent. obţinute In dom eniul a g ricu l distilare a noii Uzine de oxîsînteză a Combinatului chimic din vut loc noi arestări. In ulti o peste 100 de diverse tipuri la 17 noiembrie pentru a de
dentei In noiem brie 1953, Mib Luîn.d cu vîn tu l la o confe tu rii. P rintre acestea se numă Zăluzi, lingă Most, în nordul Boemiei. mele zile, organele de poliţie de avioane. Pe traseele aerie semna pe viitorii membri ai
presiunea m işcării de elibe rin ţă de presă care a avut loc ră $1 sporirea producţiei de au reţinut T 76 persoane, acu ne ale Uniunii Sovietice in cu- Camerei deputaţilor recent
zate că ar fi membre ale Parti
rare naţională, comandamen la Pnom Penii, în cadrul m a orez de la 1 484 m ii tone în J dului Comunist. rînd urmează să-şi înceapă create. Afars şi lssd*s, situata
tul francez a transmis îm pu n ife stă rilo r p rile ju ite de Ziua 1954-1955, la 3 251 m ii tone în cursele regulate un nou ovion intre Etiopia şi Somalia, repre-
naţională, şeful stalu lu i cam 1968, a trestiei de zahăr, în
te rn ic irile m ilita re regalul Noi greve în Italia
bodgian, Norodom Sianuk, a aceeaşi perioadă, de la 22 000
Cambodgiei. In acelaşi an, au trecut în revistă principalele tone la 50 000 tone. Un număr de 1 159 persoa
fost transmise, de asemenea, succese obţinute de popor în In u ltim ii 15 ani, In Cam- R O M A 9. Corespondentul parte din „zona a patra ex- ne, medici, ingineri, jurişti,
bodgia au fost construite şo
Aqerpres, G iorqio Pastore, tra", unde salariile m un citori scriitori, ziarişti şi studenţi din
sele cu o lungim e de 12 000 transm ite: In întreaga Ita lie
lom, îar reţeaua feroviară a au loc noi greve îm potriva lo r sînt cu 9 la sută mai mici oraşele Oporto, Braga şi Via-
na do Castelo au adresat o
Ia Torino sau M ilano,
decît
crescut de la 386 km în 1955, aşa-num itelor „zone de salari lu cră to rii aflaţi în grevă au scrisoare primului ministru al
la 665 km în prezent. zare’' — care prevăd re trib u participat la m itin g u ri şi adu Portugaliei, Marcello Caetano,
Referindu-se la situaţia din ţii d ife rite la muncă egală în nări de protest. in care cer să fie făcuţi paşi
învătăm înt. p rin ţu l Norodom nordul şi sudul tării. îm po La Parma şi în p ro vin ciile mai hotâriţi „spre liberaliza
Sianuk a arătat că num ărul triva şom ajului şi pentru spo Ferrara, Ravenna şi Cremona rea regimului portughez". Sem
total al in s titu ţiilo r de învă- rirea pensiilor. La Napoli, m un citorii au ocupat fabricile natarii scrisorii, ale cărei co
tăm înt din ţară a sporit de Ancona, Udine şi Pordenonc de y.ihăr apartinind grupului
trei o ri în anii independentei. au avut loc vin eri greve o r „E ridania", cerînd respingerea pii ou fost trimise ziarelor şi
In prezent, în Cambodqia func ganizate unitar de cele trei h o tărîriî patronatului de a agenţiilor de presă străine din
ţionează 5 857 de scoli ele mari centrale sindicale — „re stru ctu ra ” 15 întreprinderi, Lisabona, au cerut, de aseme
nea, garantarea ţinerii de o-
mentare, 180 de licee şi colegii C.G.I.L.. C I.S L. şi U.I.L. La ceea ce ar însemna concedie leqeri libere in cursul anului
şi 9 in s titu ţii de învătăm înt Napoli întreaga activitate pro rea unor m uncitori Din ace viitor.
superior, în care sînt înscrişi ductivă a oraşului a fost blo leaşi m otive a fost ocupată Sn
peste un m ilion de elevi şi cată, iar la dem onstraţie au provincia V iterbo În tre p rin
studenţi. participat peste 15.000 de per derea Gasperini, constructoa
S-a lă rgit sistemul o c ro tiri1! soane. La Ancona au p a rtic i re de u tila je pentru căile fe Cosa Albă a anunţat vineri
sănătăţii. Dacă In anul 1955, pat la grevă peste 60 000 de rate. câ preşedintele Johnson a ac
în întreaga ţară erau doar 16 m uncitori din în trep rind erile ceptat demisiile ministrului de
spitale, în prezent num ărul lor oraşului si ale pro vin ciei. La finanţe, Henry Fowler, si a sub
este de 59. Udine si Pordenone, rare fac
întrevedere secretarului de stat Nicholas
Katzenbach. Demisia lui Fow
HAITI. — Clădirea primări ei din Port-au Prînce, printre
Nixon — ler va intra in vigoare in jurul puţinele construcţii impunătoare ale acestei insule ce geme sub
datei de 20 decembrie.
Tulburările studenfeşii Purtătorul de cuvînt al Ca dictatura lui Duvalier.
Humphrey sei Albe, George Christian, a
declarat câ un număr de de construit de Tupolev — „Tu- zintâ ultimele colonii franceze
din Pakistan continuă NEW YO RK 9 (Aqerpres). misii similare din partea unor 154", turboreactor pentru pa în Africa. In anul 1967, aici
Noul preşedinte ales al S.U.A., membri ai administraţiei John sageri. a avut loc un referendum in
Richard Nixun. a avut vineri son trebuie sâ fie aşteptate in codrul căruia s-a hotărît
R A W A LP IN D I 9 (A qe rprrs) rîn d grupuri de studenţi din o întrevedere pe aeroporln! urmâioarele sâptâmini. Ducă schimbarea denumirii organu
G uvernul pakistanez a ordo Raw lpindi au organizat ma din Opa-Locka (statul Florida) cum relevă corespondentul dîn lui legislativ din „Adunarea
nat v in e ri aducerea de În tă riri nifestaţii antiguvernam entale, cu riva lul său democrat. în Wa<hinqîon al oaenţiei Fran Fostul preşedinte al statului teritorîală" în „Camera depu
m ilita re în capitala tă rii — in semn de protest îm potriva vins în alegerile de la 4 no ce Presse, demisiile anunţate Panama, Arnulfo Arias, înlătu taţilor".
Rawalpindi. ca urm aro a tu l uciderii unui student de călrc- iem brie, Hubert Hum phrey. La vinon ale celor două oersona- rat de la putere în urma lovi?
b u ră rilo r sludentesti din u lti po litlc. V in e ri; cio cnirile au între vedete a asistat şi can l**oti de prim rana marchea turii militare din 12 octombrie,
mele 24 de ore. In acelaşi continuat si s-au extins la Ca- didatul Partidului demorcat 'a ză ,-înceneren oficială a oro- a acuzat Statele Unite câ spri â * 0
timp. au fost in stitu ite restric raci. unde principalele in sti vicepreşedinţie, senatorul Ed- CP.suluî d* dirolvnre a odmi- jină junta militară instalată
ţii de circulaţie în tim pul nop tu ţii de învătăm înt sînt păzite m iiiid M uskie nlstratiei Johnson". Io Ciudod de Panama. Arnulfo Chirurgii din oraşul Hous-
K * I ţii îar toate şcolile şi in s ti dc politie. In capitala tării, po După cum relatează agenţia Arios, care se află Io Ambasa ton, statul Texas, au efectuat
tutele de învătăm înt superior litia a folosit grenade cu ga UP1, în cursul co n vo rb irii au H A * da panamezâ din Washington, sîmbătă patru operaţii simul
dvn Pakistanul de vest au fost ze lacrim ogene pentru a îm fost exam inate p o sib ilită ţile dc o dedorat, in cadrul unei con tane de transplantare a unor
închise. prăştia gru p u rile de m anifes colaborare în v iito r între cei I licrărite Conferinţei inter organe „donate" de o femeie
CAMBODGIA. — Sat de pescari pe lacul Tonle Sap. T u lb u ră rile au început joi. tanţi. doi fruntaşi p o litici. naţionale ONU. pentru cirr.u- ferinţe de presă, co garda mi in vîrstă de 27 de ani, care
rutieră, care n ovut toc litară aflată la putere in Pa a decedat din cauza unei
I „1-.^ ^OâTu. . la Vieno, s-au încheiat. nama este instruită şi înarmată hemoragii cerebrale.
Inima donatoarei a fost
grefată lui Andrew Perhacs, în
— „N u ştiu cum pol încă p ro p u n n i : ridicarea navei la vîrstă de 55 de ani, din loca
Au fost
fâcule mai m ulte
litatea Hempstead, statul New
Căutătorii de comori cuşcă de două utisoane, doi Miprafaţă cu a jutoru l mm m ul După ce la începutul acestei săplăm lni, furtun i v io transplantat lui Walter Charles
oameni în
pea trei
aceasta
Vork, iar pămintul sting a fost
în orice raz nu mi-a Irebuit
tor baloane cu un diam etru de
mult tim p ca să pătrund Înăun
localitatea Cârmei, statul New
calităţi din regiunea Piem ontului, vin e ri şi sîmbătă ele
tru..." a declarat el. a doua u 7 m etri şi um flate sub apă ; izo lente şi ploi abundente s-au abătut asupra unor lo Carey, în vîrstă de 43 de ani, din
larea
ermetică a d ilc rile lo r
după această aventură părţi ale navei ş: umplerea s-au extins şi asupra centrului şi sudului Italiei. La York.
Peştii găsiseră un loc foar- oceanograful Bruno V«ila>tt!. cu un deplasament de 84 tone lor cu aer S-a propus, de a- C ivitavecchia situată aproxim ativ Io 70 km în nordul Celelalte două operaţii au
Romei, s-au înregistrai puternice inundaţii. In Sicilia,
1e p o triv it pemlru depunerea care inota în fruntea grupului este cobontă u$ui cabina du Gigantul înghiţit '-einenea. umplerea epavei cu situaţia este şi mai gravă. Pc străzile lo ca lită ţii Tro- fost executate la spitalul me
icre lor, lin marele salon afec de scufundători, îşi arunca p ri piotectie îm potriva rechinilor. nn urnite produse cliim ice care pani, nivelu< apelor a atins un metru U nităţi de pom todist, unde rinichii donatoarei
tat cabinelor de lux, situat la virea la term om etrul tixat de Ea va li im obilizată la cîţiva Bilete de bancă în valoar^ în contact cu apa sc transfor pieri din această localitate, ca şi din Palermo, A g ri- au fost grefaţi, unul lui Edmond
Johnson,
în vîrstă de 44 de
mă într-o
spumă abundentă
m ijlo c u l navei, apa este to t braţul său, deasupra cnasului m etri de corpul acoperit de de 250 900 dolari aflate în cu foarte uşoaiă, rare ar putea qento şi C altanisella se află in stare de alarmă. Sute
deauna foarte lin iştită . Ca să special. Tem peratura era de 7 scoici al novei „A ndrea Do lărul din cabina căpitanului, de lo c u in d şi magazine sini in u n d a i, iar autom obilele ani, din localitatea Crockett,
ajungi aici trebuie să străbaţi grade. F rigu l cs'fe duşmanul ria". Această cuşcă metalică b iju te rii valorînd 866 000 dolari disloca nava de fund. Pentru sînt im obilizate. Numeroase fam ilii au fost evacuate. statul Texas, iar al doilea lui
o senie de săli mai m ici, aşa nr. 1 al îndrăzneţei sale încer salvase viaţa am ericanului Gid- depuse de pasageri, o placă ca toate aceste lu crări să fie Sîmbătă dim ineaţa a u to rită ţile locale au d istrib u it lapte Harry Caserta, în vîrstă de 40
că icrele erou în totală sigu cări de a ridica la suprafaţă dins. Rechinii atacaseră în de argint tnasiv cu dim ensiunile posibile, este necesară o ca şi pîine copiilor, şi persoanelor bolnave de ani, din localitatea Tyler,
ranţă, in tru c lt rechinii nu pu vasul „A ndrea Doria". Duşma grup. C arletti si V a ilo tli care de 250'10 cm, 12 000 lăzi cu să submarină asemănătoare In nordul Ita lie i nu există deocamdată pericolul unor statul Texas.
teau ajunge acolo. nul nr. 2 este rechinul. Ce) se atlau în apropierea cuştii, sticle de verm ut etc. Acestea celei a lui Cousteau, în care noi inundaţii. Dar, ca un efect, al in filtra ţiilo r de apă Starea sănătăţii pacienţilor
Dar această linişte nu a du tic i oameni care se scufundau au putut intra imediat înă un sîn*t com orile pc care Brune patru scufundători să trăiască din cursul recentelor ploi torenţiale, la nord-vesl de după operaţie este satisfăcă
rat m ult. T rei făpturi bizare întotdeauna împreună, Brune tru. Am ericanul care a fh V aila th vrea sa le recuperez' • a arilnnm e fără să fie supuşi M ilano versantul unui munte a început să se depla toare, au anunţat medicii, pre-
şi zgomotoase, de talia unui Vc^latti, Stepano C arletti si la o distanţă mai mare a tre ’n cazul In care nava va pu in term inabilelor pauze pentru seze încet spre lacul O ria. întreaga regiune a fost eva cizind, totodată, că şi ochii
rechin mic, cu ochi de sticlă americanul A l Gîddins, supra buit să se angajeze in luptă tea fi adusă la suprafaţă. T rr- decompresiune. cuată. In m unţii A lto Adige se înregistrează căderi dc donatoarei au fost depuşi la c
şi labe de broască, au pătruns vegheau cu mare atenţie îm crîncenă cu un rechin de pa bule tlnnt cont si de valoa re- Pînă cc va fi aplicată una zăpadă masive. „bancă" de ochi in vederea
în încăpere după ce au spart prejurim ile... tru m etri lungim e. Girfdins alo navei care ar putea fi repus? ■fin soluţii, cei trei cerceta- unor transplantări viitoare.
un hnblou. ca cu cu ţitu l Corpul rechinu *n circulaţie. ’ ori an fixat pe oţelul gigan-
La 8 ani după naufragiu, oa lu i era plin de tăieturi, sîn ■Iţei epave o piară ru urm ă
menii reveneau în salonul re- Cu arms albs gele înroşea apa. A lţi rechin* Compania de cincm atogrc' torul le xt în lim b* italiană
Uiî mai frumos transa-Uanltc ita ti blocau pe C a rletli şi Vailalt* ..Four Star International'' I: ..Pentru ca im p o s ib ilu l să do-
lian „Andrea Doria", naufra împotriva rechinilor In sfirşît, Gîddins a dat o lo nantează expediţia lu i Vailal* i'ină posibil şi pentru ra „ A n CURIER - CURIER . CURIER
giat în apele îngheţate ale vitu ră puternică rechinului care pentru a o transpune pe p e li drea Doria" să revadă lumina
N antucketului, la o adîncime s-a îndepărtat. In trei secun culă. Pentru ranfluarea nave) zilei".
de 72 metri. De fiecare dată 1 Deasupra, lor, din mica n a de am ericanul se afla în ca va trebui să se facă desigur
cînd cobora în adînoul apelor, vă de însoţire „Narr-againseM" bină. apel Io a jutoru l marinei. A. NICOIESCU
REDACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: str. Dr. Petru Groza or, 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. — TIPARUL e întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.