Page 4 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11
P. 4
DRUMUL SOCIALISMUL IU
MMmrNmnmwjF
u m a n
Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şi urări de încheierea lucră
prosperitate poporului român.
M inistrul de externe român
$1 preşedintele Braziliei au a- rilor Plenarei JAPONIA. — Lupta
Corneliu Mănescu precîat pozitiv relaţiile d in C.C. al P.C.U.S. revendicări social-econo-
pentru satisfacerea unor
tre cele două ţări şi şi-au ex
primat părerea că există posi mîce a muncitorilor şi
bilităţi reale ca aceste relalii M O S C O V A 31 (Agerpres). — funcţionarilor japonezi o
în Brazilia să urmeze o linie ascendentă După cum anunţă agenţia luat in ultima perioada
şl în viitor.
TASS, la 31 octombrie, la de timp o amploare pu
Corneliu Mănescu a avut, Moscova au continuat lucră ţin obişnuită. Astfel, circa
de asemenea, o întrevedere rile Plenarei C.C. al P.C.U.S. 1 250 000 salariaţi publici,
cu m inistrul de externe al In aceeaşi zi. Leonid Brej- aparţinind la 11 diferite
RIO DE JANEIRO .11. — telui Consiliului de Stal al Braziliei, Jose Maqalhaes Pln- nev, secretar general al C. C. sindicate naţionale pe ra
Trim isul special Aqerprcs, I Republicii Socialiste România, to. al P.C.U.S., a prezentat rapor muri, au oarticipat re
lonescn. tra n s m ite : In cursul Nicolac Ccauşoscu, precum şi îV tul „Despre activitatea p o liti cent la o grevă revendi
întrevederii pc care a avul-o urări de prosperitate pentru In încheierea vizitei a fost că externă a Biroului Politic al cativă (a Tokio, Kofce etc.
cu preşedintele Braziliei, A r- poporul brazilian. Preşedinte C.C. al P.C.U.S.". După discu Tot ca o parte a com
lu r tla Costa c Silva. Corne- le Costa c Silva a m ulţum it dat pu blicităţii un .comunicat ţii, plenara a adoptat o hotă- plexului de acţiuni ini
lin Mănescu, m inistrul de ex călduros pentru mesajul p r i comun rtre prin care „aprobă în una ţiate sub titulatura gene
terne român. a transmis şefu mit. fransmitînd, la rîndul Joi, m inistrul de externe al nimitate şi sprijină deplin ac rală dc „ofensiva de
lu i statului brazilian un mesaj său, cuvinte de salut României a rlecat spre Buenos tivitatea Biroului Politic al toamnă" a muncitorilor
de salut din partea preşedin dintelui Consiliului de Stat, Aires. C.C. al P.C.U.S". japonezi trebuie amintită
Cu aceasta, lucrările plena scrisoarea revendicativă
rei s-an încheiat. in ceea ce priveşte sala
rizarea celor 1 900 000 sa
Problemele colonialismu PROBLEMA ga Japonie, adresată au
lariaţi publici din intrea-
torităţilor.
In fotografie : Un as
lui şi rasismului domină C IP R IO T Ă pect of unei demonstraţii
N IC O SIA 31 (Agerpres). —■ pe străzile oraşului Tokio.
Reprezentanţii m inorităţilor
tematica dezbaterilor greacă şl turcă din Cipru s-au
joi la Nicosia, pentru
întrunit
a discuta componenta unei
forte poliţieneşti cipriote. Po
N E W YORK 31 - T rim i pacea si securitatea pe con trolează o cincime din supra „Cosmos-251“
sul special Agerpres, Nicolae tinentul african". faţa larii. trivit observatorilor, desfăşura
Ionescu, tra n s m ite : Proble Situaţia din te rilo riilc afla In şedinţa de miercuri d >- rea discuţiilor justifică un oa M O S C O V A 31 (Aqcr-
recare optimism in ce priveş
mele colonialismului şi rasis te sub administraţie portu pă-amiază, Comitetul pentru
pres)
— In Uniunea So
m ului domină în aceste zi gheză şi situaţia din Rhodc- teritoriile sub tutelă şi neau te perspectivele unui acord vietică a fost lansat joi sa CURIER • CURIER • CURIER
Intre cele
două
minorităţi.
le tematica dezbaterilor din sia de sud reţin In prezent n- tonome a adoptat proiectul Ololkos Clerides. reprezentan telitul artificial al l\itn ln -
comitetele principale alo A tenlia Comitetului pentru do rezoluţie prezentat cu o zi în tul cip rio ţilo r greci, a declarat
dunării Generale a O.N U. teritoriile de sub tutelă şl urmă de statele afro-asiaticc şi joi presei că în v iito ru l apro t ului „Cosmos-251", desti
Politica de apartheid a g u neautonome. Un tablou con rare numără in prezent 50 piat vor fi discutate alegerile nat continuării cercetărilor
tn spaţiul cosmic. Agenţia
vernului Republicii Sud-Afri- cludent al situaţiei din M>- de coautori — In leoatură caro urmează să aibă loc m TASS precizează că apara- mmm
canc şi măsurile cc se impun zambic a fost pre/.ontat de cu situaţia din Rhodesia Op reprezentarea m inorităţii turco tajnl instalat la bordul sa
a fi adoptate în continuare Miquel Murupa .şi Sharfud- sud. în parlament telitului funcţionează nor Scolia c u lltiu ld a m un ici Comandamentul ame Cu ocazia îm plinirii a 50
pc plan internaţional pentru dine Khan. membri «I condu Rezoluţia a losl adoptată mai. palităţii Vilach (Austria) a rican din Vietnamul de de ani de la revoluţia bur-
a determina respectarea de cerii Frontului de e li cu 89 de voturi pentru organizat o confeilnţă cu te sud <i anunţai, că. in ghezo-deoiocralică din Unga
către regimul rasist sud-afri- berare a M o z a m b i c u l u î printre rare şi România — 9 nia „România azi” , ilustrată cursul luptelor care <m ria, la cim itirul Kcrepcsi din
can a rezoluţiilor şi hotar1- (FRELIMO), rare au fost împotrivă şi 15 abţineri. Do cil diapozitive. flvut toc s<1pl:iminci ;ie- Budapesta au fost depuse co
rilo r adoptate în cadrul audiaţi inlr-una din ultimele cumentul cere Consiliului de Rezultatele zborului navei cută intri» forţele S.U A roane dc flori din partea C o
O.N.U. — constituie subiectul şedinţe ale com itetului Ei au Socuritatc să impună sanc şi unităţile F.N.E., au m itetului Central al P.M:>
dezbaterilor din Com itetul atras atenţia asupra intensi ţiuni economice totale» regi losl ucişi 109 m ilitari a- şî a gu vernului la roorruint
pentru problemele politic» ficării represaliilor q u ve rru - şi să aplice sancţiuni A fricii „Soiuz - î “ merictini, iar al li 717 au lui M ilia ly Karoly şi Ot»o
mului ilegr.l al lui lan Smi'.h
speciale. Din in tervenţiile c» lui portughez — ale cărui Consiliul de M in iştri al iest răniţi. Korvin. doi fruntaşi politici
lor peste 20 do deleqati ta re forte armate în Mozamhic au de Sud şi Portugaliei ca ur R A L ) ş-a întrunit m icronii Un purtător de cuvint din tim pul evenimentelor ca
au luat piuă acum cu vîn lu l ajuns la 60 000 de soldaţi sl mare a refuzului acestor sta M O SC O VA 31 (Aqorpres). seara sub conducerea preşe /d guvernului sud-v iet- re au avut loc fn urmă cu o
se desprinde dezamăqirea in ofiţeri — îm potriva popu te de a aplica holă ririlo Cou- In comunicatul dat publicităţii frrln a l un uiare număr do ob dintelui Nasr.cr, anunţă pos n a m o/, a comunicat, de jumătate de secol.
legătură cu modul In care laţiei africane şi a partici s*liului de Securitate. De a de agenţia TASS în leqătură servaţii şi < ercelări ş tiin ţi tul de radio Cairo. A fost asemonea. că ciocnirile
fice. Printre altele, s-au făcui
sînt îndeplinite măsurile re panţilor la mişcarea de e li semenea, se cere M arii i.rl- cu zborul navei cosmice „So- observaţii asupra slclelor. nă- examinată situaţia din O r i care au avut lor sâptă-
comand ale de Adunarea Ge berare, au relatat despre tanii — în calitate de pu ln z -.r se arată ca în cursul m întului sl diferilelor plane entul Apropiat in lumina mina trecuta între» tru
nerală în sesiunile sale pre „satele strategice" şi lagă tere administrativă — să ur zborului s-a efectuai mane le, s-a fotografiat Învelişul de contactelor pe care minis pele ţa iq o n c z .e şi deta
cedente şi se exprimă soli rele de exterminare create mărească expulzarea ime'îi.i- vrarea repetată a navei pe or nori şi de zăpadă, orizontul trul dc externe at R A L - , ş a m e n te le F.N'.E s-au Guvernul britanic a respins
daritatea cu lupta populaţiei în acest teritoriu, au dezvă Ici din Rhodesia do sud a terestru ziua si la apusul Riad. le-a avut la Naţiunile soldai cu m;)»jilea a 11)3 m iercuri cererea populaţiei
sud-alricane îm potriva domi luit prezenta mercenarilor tuturor forţelor armate sud- bită. aplicindu-sc diferite me soarelui, descoperirea taifune- Untle mihtîii'l N u e l-v ie ln n m c z i ban.iban din Insula Rabi. zo
naţiei rasismului. sud-africani şi sprijin ul a africare şi să împiedice o ri tod'' de orient OK*. precum şl lor şi eicloanelnr. cercetarea Consiliul a ascultat, de a- şi rănirea altor 57H. na vestică a Oceanului Paci
Neindeplinirea de către cordat de monopolurile străi ce ajutor m ilitar acordat re o dublă apropiere de nava lum inozităţii Păminlului. ce r scincnca, un raport despre fic, dc a i se acorda indepen
unele state a hotăr Irilor ne colonialiştilor portughezi. gim ului lui fan Smilli. cosmică „Soiuz-2". A fost e- cetări rsîho-flziologice asupra recentele incidente israelo- denţa.
O.N.U. şi continua colabo Participanţii la lucrările Co capacităţilor apotatului vizu egiptene.
rare a acestora cu guvernul m itetului au vizionat, de a* al în condiţiile zborului «os-
sud-african sînt considerate semenea, filme trimise de m ir mmm
principalele obstacole In ca FRELIMO, în care sini înfă Şedinţa Consiliului de Miniştri Printre rezultatele remarca m m m
lea rezolvării acestei proble ţişate aspecte ale luplei de bile ale zborului navei cosml- Asupra goliu lu i Bengal s-a
me, care este considerată în eliberare, precum şi imaqim ch „Soiiiz-.'l" sînt menţiona'»* O peraţiunile lansate do M ie rcuri a fost pus în c ir abătut un ciclon cu o pilie
unanimitate ca ,,in»p1icînd pe din teritoriile eliberate de al Franţei punerea ta puiu ţ a proceselor forţele armate ale Republicii culaţie cel mai rapid Iren- re distrugătoare care a pro
ricole foarte grave pentru forţele patriotice care con de manevrare şi apropiere a Arabo Yemen şl unităţile cursă din Statele Unite. Dis vocat mari pagube material*»»
navelor pe orbilă n i a'ul trul m iliţiei populari» au zădăr tanţa dintre oraşele Tren-
PARIS 31 (Agerpres). La Palatul Elysce a avut loc ton (statul N ew Jerscy) si populaţiei din estul Indiei
dife ritelor sisteme dc orientare nicit tentativele de in fillrare
joi o şedinţă a Consiliului de M in iş tii al Franţei, pre a unor qru piiri de mercenari New York (90 de kilom etrii Potrivit unor cifre provizo
NIGERIA zidata de generalul dc Cănile. La sfîrşitul acestei re şt comandă, verificarea apa In rcqiunca septentrională a a fost străbătută în 48 de murii, iar alte 5 000 au a-
rii, peste 30 de persoane 'ui
ratelor de zbor (are sc* d ir i
purtătorul de cuvin! «I guvernului francez.
uniuni.
Le rheule, a declarat ziariştilor <ă generalul do Gaul- jează după corpurile* ccreşll. ţării — a declarat Hassan minute*, viteza maximă atin mas fără adăpost. Ora» d
El Amri.
să fiind dc ICI kilom etri pe
prlm -m inislru al
Au fost oblinole dale leh-
le a inform ai pe membrii guvernului despre recenta nice importante »u p rivire In R A.Y. şi ministru al apără oră. Borhampiir, care» se află !a
aproxim ativ 250 de milo * ‘<d-
^ Intensificarea ostilităţilor mlitare sa vizită in Turcia. In cadrul şedinţei au fost trecute modul de funcţionare a în rii El a precizat că în cursul Totuşi, col maf rapid tren vest de Calculla, a fost dis
In revistă o seric de alte probleme ale actualei situa
tregului sislem al navei in acestor operaţiuni militare, din lume continuă să fie
ţii internaţionale îndeosebi problema vietnameză. In trupele R.A.Y. au ucis 200 „Expresul Mokaido*' din Ja trus aproape in întregime.
zborul pe orbită, la manevra ponia.
cc priveşte situaţia internă, au (ost discutate şi ana
m Soarta a sute de mii de oameni lizate o scrie de măsuri care se impun a fi luate îm rea si aterizarea novei. Cer dc mercenari şi au capturat
importante cantităţi de ar
cetările experimental*» făcute
potriva in iţiato rilo r recentelor atentate cu bombe care de pilo lu l cosmonaut Rerego- mament de fabricaţie ameri mmm
coiiinuâ să se înrăutăţească s-au produs atit la Paris, cît şi intr-o serie de alte voi la bordul navei ,.Soiu/-3“ cană. Vulcanul Cerro Ncgro din
oraşe franceze. au o mare imporlantă pentru In cursul anului trecut, a- Niraraqtia, care a erupt in
dezvoltarea tehnicii zbo ruri proxim .iliv 370 000 de per
U M U A H IA 31 (Agerpres». continuă să se înrăutăţească lor pilotate şi pentru desfă soane din Anglia şî-au pier urmă cil cileva zile, con ti
In războiul fură fronturi, rum In sud-eslnl Nigeriei, numă şurarea activ ilâtii ştiinţific e dut viaţa sau au fost qrav nuă să arunce şuvoaie de
au fost denumite ostilităţile rul celor cc şi-au părăsit că a cosmonauţilor pe stafiile or Adunarea Naţiondlă a rănite in accidente de c ir lavă la distanţe considerabi
din Nigeria, revirim entul tru minele ţnqroşind rindurile re bitale cu destinaţie ştiinţifică Franţei a votat noul buget culaţie. Potrivit dalelor sta le Astfel, se anunţă că în
pelor bidfrtttc. care au trecut fugiaţilor creste în medie cu Rezultalet'* zbo rului navei m ilitar Suma globală a alo tistice. la fiecare 72 de m i apropierea oraşului fco n şi
ld atac după ce infringerea 10 000 pe săplămină, se m en cosmice ..Soiuz-J" S'' prelu caţiilor pentru armată se r i nute î$i pierde» viaţa cile o in unele sale. situate la o
lor fusese anunţată ca im inen ţionează intr-un raport în crează şi se studiază, p r n i- dică la 26 363 000 000 lianei persoană. Iar în fiecare» zi distantă de 25 de kitom i*!ii
tă. continuă să fie apreciată tocmii de Nlts Goran Gussinq. zeazii comunicatul Se remarcă o creştere de alic o mie de persoane sînt de vulcan, au început să se
ca o surpriză, cu alît mai mult reprezentantul personal a? so 1 363 000 000 franci faţă de rănile p<> drumurile» acestei observe „ r îiir i" de lavă Peş
n i cit arcaslă ofensivă se do- cie ta rului general al O .N .U , buqettil m ilitar al anului ţări Daunele materiale pio- te 100 do fam ilii au fost ne
vedeşle a ii un fenomen dc U Thant A colo dinlr-o m i* 1966. vocale anul trecut de acci voile să-şi părăsească lo
durdlă. După cum informează d* oameni mor .'ilnic îmre dente sînt apreciate la cuinţele.
ultimele comunicate militare 30-40. răpuşi dc boli (medica- Acţiuni provocatoa 232 000 000 Iii e slerllne
biafreze. iorţelc fostei reql- montele lipsesc dc mult) şi d* • • •
uni estice continuă să înain subnutriţie re ale S.U.A. împo
teze io sectorul Afipko. unde Peste 1 000 de stildenti din
au avui loc marţi şi miercuri San Juan. Porto Rito. an După cum transmite agen-
lupte înverşunate. Citevd triva R.P. Chineze participat la un marş d** II |ia BTA M inisterul Apărării
storuri de m uniţii apar|inind kilom etri in semn de protest Populare» al R.P. Bulqaria a
trupelor federale au fost cap Epidemie de PEKIN 31 (Agerprca) Du împotriva războiului dus de anualul că potrivit acordului
turate de unităţile biaîr>7'\ pă cum anunţă agenţi-» China S U.A. în Vietnam. Demon sovlelo-ceboslovac trupele*
transmite postul de radio „ V o Nouă, două nave de răz stranţii au protestai si îmno- Temperaturi!?, bulgare care s-au aflai în R.S.
cea Biafrei’ . l.upîc violente se holeră în India boi americane au pătruns Irlva incorporării unor lin cri Cehoslovacă s-au inlorx in
semnalează şi in alte sectoa la 29 octombrie în apele teri din Porto Rico in armata a- acestei ţară.
re, în special la Ilu şi Ikot toriale ale R.P. Chineze cn merfeană
C ALCUTTA 31 (Agerpres). zone situate \n provinciile
Okpora.
In urma epidemiei de bo Futzien şi Guandun In aceeaşi
In schimb, adaugă agenţiile toamne
de presă citind aceleaşi com u turi», caro a izbucnii în une zi. două avioane m ilitare b- Marele Duce Jean al r u
nicate militare biaireze. tr u le* regiuni ale statelor A^som incricane au pătruns in două xem burqiilui l-a însărcinai joi
pele federale n!q-.-v:ene si- m si Biliar din India, peste rinduri in spaţiul aerian al Cancelarul Kiesinger s-a VARIS 31 (Agerpres) P<» fostul premier Pierre W er-
intensificat acţiunile ofensi 500 de persoane au încetul R.P. Chineze intr-o zonă din reîntors miercuri seara la Miercuri. In Franţa a ncr cu rezolvarea problemelor
ve împotriva poziţiilor deţi din viata Numai In distric provincia Guandun. Bonn după vizite oficiale in fost Înregistrată o lem- curenlc ale ţării pină la for-
nute de forţele biafreze »n tul IMiagalpur din stolul Bi Un purtător de cuvint al Portugalia şi Spania. Aces peralnra deosebit de r i man»a unui nou guvern după
sectorul Ahoada. înainlind liar au m urit aproximativ M in isterului Afacerilor Ex tea au fost primele vizite ale dicată pentru această alegerile oenerale care vo r
300 de persoane Airt»ri*.,i- terne a (ost autorizat să a unui şef de guvern vesl- lună de tofimnă Astfel,
miercuri cu 5 ktlomefri. R.D. GERMANA. — Şantierul noilor construcţii din centrul avea loe*. după toate proba
In timp ce oslililăţile dintre tile locale iau mvisuri pen dreseze un avertisment în h'- german dincolo de Pirinei. la l\»r|-, «uercunui a u r bilităţile la 15 decembrie.
tru lichidarea epidemiei. capitalei R. D. G. — Berlin — unde vechile clădiri ale primă qătură cu aceste acţiuni provo cat pină l i 21 (|rado. de
trupele federale şl cele bl«- riei şi Consiliului de Miniştri vor fi flancate de îndrăzneţe După cum se ştie. guvernul
freze se intensifică, soarta a Peste 300 000 de oameni au construcţii moderne. catoare întreprinse de navei.-# păşind to »te temperatu condus dc Pierre W erner a
zeci şi sute de mii de oameni, fost vaccinaţi împotriva ho sl avioanele m ilitare ameri • • • rile înregistrate pînă în demisionat m iercuri în urma
populaţia paşnică a Nigeriei, lerei. cane. prezent tn acest anotimp neînţelegerilor care s-au ivii
'Autorităţile greceşti au a Numai In anul IK83. trr- înlre* partenerii coaliţiei gu
nunţat eliberarea unui qrup mometru! h indicat 20.7
de deţinuţi politici de vîrslă (|rode vernamentale în ce priveşte
rezolvarea unor probleme de
înaintată sau bolnavi. Prin ordin financiar şl social.
Intre România si India o Si Aiuiara vo r !i construite 29 ră cu 13 la sută. In aceeaşi c iic ie n le i economice, in toate m in lu l dc la lla ssi R'm cl cu tre aceştia se atlâ şi cunos
losl încheiat nn acord com er îm i c c n tia lc electrice cu <• perioadă e xp o rtu l a cunoscut ram urile industriale benefi p o rtu l Skida. Conducta in cutul poet loannls Rilsos, a- HELSINKI 3f (A g e r
cia l p riv in d schim burile de putere totală de aproxim ativ o creştere de 3 Ia suta in tim p ciile nu in re a islra l un procent Innqime de 575 km va costa rostal îndată după lovitura pres). fn locolitatea So-
m urluri pc anul 1909. P o triv ii 50 m ilioane MV. (i/iere/ia o- ce im p ortul dc num ai 1 la su dc. creştere mal marc dccit -150 m ilioane d in a ri In faza de stat din 21 aprilie 1967 ddnkyla din nordul Fin Primul ministru al Iranului.
p ro tn cn lu h ii semnat ta U ncii- le d rie d siberiana va H trans lă — sc spune în Com unica producţia. llnală capacitatea conductei Deportat iniţial în Insul.» landei ii fost inregiNtrat.î. A m ir Abbas Hovcidd şi-a în
reşf/, tara noastră va livra portată in rcqiun ile europe tu l D irecţiei C enlrale de Sta sc va ridica la 12,5 m iliarde Yaros şi apoi în Insula I e- In 4(e»dslă săptamină, n cheiat vîzlfa oficială in A fg a
Ind iei echipament <i maşini ne ale ta rii şi in acest scot) tistică a R.P. Unqarc. m elri cubi anual. In octom brie ros, Rilsos a fost' după n u temperatură de minu< 32 nistan In comunicatul comun
din dom eniul p e tro lie r-e xtra c \o r li Construite pină la 4000 Incepind cu t ianuarie 1990 1970 conducta va intra in meroase demersuri ale o p i de* grade». Ultim ul re dat publicităţii la Kabul se
ţie si prelucrare, echipamente km de lin ii de trunsporl. A in Canada sc vor m ajora cu hm ctiunc şi va alim enta 20 de niei publice internaţionale*, cord de temperai ura
si In stalaţii pentru obiective ceasta energic va li de 2-3 2 la sulă im pozitele pe veni- oraşe. transferat la 13 august 1968 scăzuţii inroeiislral in menţionează, printre altele,
complete, tractoare si maşini o ri mai ieltinâ dccit cca pro- In prim ele 9 lu n i ale anu- la un spital din Atena pen aevoasta perioadă a a-' că quvernul Iranian şi-a ex
aqricole, produse chim ice, in- tru a ti supus unui trata oului a fost ele» m i primat acordul în legătură cu
araşuminte ctc. India va e x ment. nus 31.1 grade in conslrufrea unui port liber în
porta in România m inereu de Un im portant zăcăm int dc 1893. De alt fol. în întrea Golful Perslr. caro să asigure
iter, bauxita, icutm anqan, le- AGENDĂ ECONOMI CA gaze naturale a losl descope ga regiune do nord a Afganistanului accesul la ape
r-a lio ie , textile. condim ente, rit i/t Iran, in pro vin cia Ko« Finlandei temperatura a le internaţionale. Cele două
produce m anufacturate si in - rassan, unde recenf a avuf loc 48 de persoane» şi-au pier variat intre minus 23 de pârţl au căzut de acord, de»
dn slria le ctc. un cutrem ur p u s/iilo r. Rezer dut viaţa ca urmare a prăbu grade* şi minus 30 de asemenea asupra creării uncf
tasner'- vele sînt evaluate la a p ro x i şirii unui autobuz în apele comisii mixte rare sa discute
araissasaB dusă dc hidrocentralele din lu i curcnf producţia in du stria tu rile percepute dc la popu- m ativ 500 m iliarde m etri cubi unui rin, in apropiere de o arade». dispnla veche de o M ilă de
rcqiunile europene alo U.RS.S lă a R.P. flulqa ria a crescut cu lalle. M ăsura se încadrează şl ocupă o supralală de 4000 raşul sud-corecan Chinju. *ni privind apele fluviulu i
(. /.inele ce/ius/ov ace A v ia - 11,2 la sută Iotă dc i>erioada in e fo rtu rile q u vcrn u lu i cana km p. Mirmand.
l.v ln iu n y " an produs p ri- corespunzătoare a nnulul 1907. dian de a pune capăt in fla ţie i
racle autocamioane „A via -1 5 " C reşteri şi mai m a ri, între 15 din tară.
ş» „A \la -3 0 '\ construite după şi 20 la sută au fost inrcqis-
licenla achiziţionară de la So- Industria socialistă a R.P. trate in cele m ai im portante Pină in annl 1975, in cadrul
cieta'ca .,Savicm RenatrH" Unqarc a sporii producţia in ram uri ale in d u strie i — cner- proqram ului de aplicare a c-
anunţă aqenfia ( T /\. cele 9 lu n i ale anului Î908 cu qeticu, m ctalurqic, construc n crq lci nucleare in scopuri CURIER - CURIER - CURIER
5 la sută lală dc perioada co Ijj începutul săptăm inii au paşnice, in Pakistan urmează
ţii dc m aşini şi industria c h i
respunzătoare a an ului trecut. losl inauquratc lu crările unei să fie construite doua centra
esroyirBiai
Producţia aqticolă o crescut mică. Ca urm are a in tro d u conducte dc gaz metan In le alom o-clectricc cu o capa
Pc ilu v iiir sibeticne Emsei cu 3 la sufd iar cea an i mal ie - c e rii m ăsurilor de ridicare a A lqeria, care va leqa zăcu- citate dc 800 m cqaw ali.
REDACŢIA ŞI A D M IN IS T R A Ţ IA Z IA R U L U I: slr. Dr. Petru Groza nr 35, telclon 1275, 1585. 23 17. — T IP A R U L : întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva