Page 5 - dRUMUL_SOCIALISMULUI_1968_11

Constructorii pot

--------------------------------------------- — - — . -------------
M PAGINA A ll-A
cîştiga competiţia

Literatură cu timpul

Acum, cînd ne mai des­ activitatea întreprinderii r i­
part numai două luni de dică construcţii!* de locuinţe.
sfîrşitul anului 1963, în în ­ Colt» 220 de apartamente ră­
treprinderile judeţului nos­ mase do executat pînă la
tru se analizează „b ila n ţu ­ finele anului obligă între­
rile" rezultatelor obţinute, prinderea la o „am plifica­
ANUL XX. NR. 4303 SIMBATA 2 NOIEMBRIE 1968 4 PAGINI 30 BANI se stabilesc potenţialele pro­ re" mai substanţială R forţe­
ductive de care dispun, se lor productive, accelerarea
caută noi rezerve. ritm ului do execuţie la locu­
O astfel de „socoteală" rile de muncă şi mai multă
Solemnitatea decernăm s-a făcut şi la I C.S. Hune­ drelor tehnico pentru urmă
preocupai<■ din partea ca­
doara, unitate la care pro­
gramul de activitate are în­ nron folosi r i i productive1
H O T Â R Î R E A unor ordine şi medalii economice si social-cuIturâ­ calităţii lucrărilor. C ondiţi­
n timpului de muncă si «
scrise importante obiective
ile almosierire neprielnice
ie. V olum u l mare de inves­
tiţii alocat pentru industria obligă loturile ca plnă la
siderurgică a făcut posibilă 15 noiomhric să termine toa­
ale Republicii punerea In funcţiune a noi te zidăriile In roşu. să exe­
cute In acelaşi timp insta­
capacităţi de producţie si
Comitetului Executiv ai Comitetului modernizarea celor existen­ laţiile de încălzire, în aşa
te. Sînt cunoscute eforturile
fel incit timpul Iriquros să
Socialiste România făcute de constructorii liu- nu împiedice desfăşurarea
I ii continuare a lucrărilor
nedoreni pentru lucrările dc
blu-
la laminoarelc „300",
do finisai
minq ,.I 300", reparaţia ca­ Chiar I m cazul In care a-
Central al Partidului Comunist Român La Consiliul de Stat o avut M un cii" unui număr de 287 de construcţiile de locuinţe şi pnrtamenlcle planificate
pitală a
furnalului nr. 4.
pentru anul în curs vor II
loc vineri la amiază solemni­ artişti plastici $i lucrători In altele. Executarea fără „ra ­ predate, frontul do lucru
tatea decernării unor ordine si arest domeniu. haT a acestor obiective a la­ pentru anul 1969 va qreva
In rarlrul aceleiaşi solem ni­
medalii ale Republicii Socia­ tăţi, au mai fost decernale „ O r ­ cul ca înlroprinderea fă se mult realizările valorice ale
prezinte la slîrsitul celor
Pe
9
planului de producţie.
liste R mumia.
şi a Consiliului de Miniştri ai Republicii inntînaie de tovarăşul Nicolae dinul M uncii", clasa 1. tovară­ luni do activilalc cu toii in ­ ri 11* de lucru vor periclita
lingă arest neajuns Ironlu-
fost
distincţii an
înaltei-'
director
şului Vasile Pctcu,
dicatorii Îndepliniţi si chiar
Coouşescu. preşedintele Consi­ qeneral adjunct în M inisterul depăşiţi. In mod serios predarea r it ­
liului de Stal. Industriei Uşoare, pentru me­ A vînd de la început un mică a apartamentelor In a-
rite deosebite In muncă, cu
La solemnitate au luai parte prilejul îm plinirii vîrstel de 60
tovarăşii ]on Gheorqhe Maurer.
Socialiste România cu privire Sa Emil Bodnaraş, Cbivu Stoica, de ani si ordinul „M eritu l C u l­ INVESTIŢIILE ANULUI 1968
tura)", clasa I. poetului Fndre
Paul Niftilescu-Miv.il, Dumitru
Popa, Constantin Stălesru. se- Karoly. pentru merite deoso-
hile In activitatea de creaţie
c rrla ru l Consiliului de -Stat.
poetică, cu prilejul îm plinirii
nul 1969, confirmînd si do
Cran prezenţi, do asemenea, vîrstei de 75 de ani. plan de producţie bine con­ data aceasta vechea practică
posibilă o
cretizat a fost
sărbătorirea semicentenarului unim Comitetului de Stat Alexandru adreslndu-se celor decorali a prcqălire amănunţită a exe­ a constructorilor de a nu
Pnmpiliu Marovei, preşedintele
Tovarăşul Nicolae Ceansescu.
pentru
cuţiei pentru cele mai m ul­
da nici un npartament
în
Cultură şi Artă.
Scncoviei, ministrul industriei spus : te obiective, preqătire în ba- folosinţă în trimestrul I al
uşoare, preşedinţii uniunilor de In numele Comitetului Cen­ 2a căreia s-a stabilit ncce- anului. Lipsa documentaţiei
tral al partidului, al Consiliului
creaţie şi alţi oameni de cul­ de Stat si al guvernului do­ sorul de materiale, utilaje de execuţie nu scuză în
actuală
Întregime situaţia
tură şi artă.
telmoloqice si de construc­
Transilvaniei cu România domeniul artelor plastice, cu calde felicitări cu prilejul a­ ţii in vederea desfăşurării viitor, oţelăria electrică cu
resc să vă adresez, cele
mal
Pentru merite deosebite In
Printre obiectivele anului
procesului
neîntrerupte o
prilejul îm plinirii vlrstei de 80 cestei festivităţi. în cadrul că­ de execuţie. Pentru p rin ci­ termen d»1 punere în func-
do am. s-a conferit ordinul reia vi s-au decernat înalte palele obiective ale planu­ liune în trimestrul II 1969,
distincţii de stal ale Republicii
La 1 decembrie se implinesc 50 de ani de cînd marea odu- mii, intelectualităţii, a întregului popor în jurul Partidului Co­ „Steaua Republicii Socialiste Socialiste România. lui s-au întocmit studii si prezintă o importantă- deo­
nare He la Albo lulîa o proclomat unirea Transilvaniei cu Româ­ munist Român, v— forţa politică conducătoare a naţiunii noastre România", clasa I. pictorului Conferirea unui număr inarp proiecte de organizare de­ sebită pentru economia na­
nia - - eveniment de importanţă istorică in viaţa poporului ro­ socialiste — constituie trăsătura caracteristică a societăţii noas­ Dumitru Ghioţă. Totodată, pen­ de ordine si medalii oamenilor taliate cu qrafice de execu­ ţională Angajamentul con-
mân, încununare a procesului de făurire a statului naţional uni­ tre, izvorul principal al forţei şi trăinicie! sole. tru activitafe deosebită In do­ de creaţie din domeniul arte­ ţie după metoda drumului slriictui ilor de a scurta te r­
tar, început cu Unirea Principatelor in 1809. înfăptuind cu abnegaţie şi elan patriotic politica marxist- meniul artelor plastice, a fost lor plastice oqlindeste preţui­ critic, cu efecte apreciabile menul de execuţie cu două
De-a lungul secolelor, infruntind furtunile istoriei, masele leninistă a partidului, programul elaborat de Congresul ol IX- acordai ordinul „M e ritu l Cul­ rea de care se bucura în tara In ceea ce priveşte creşte­ luni nu est»* de loc. garantat
tural".
rea productivităţi'
clasa I, tovarăşilor :
muncii,
largi populare, forţele înaintate ale poporului au dat jertfe leo, poporul nostru asigură dezvoltarea puternică, in ritm intens Cornelii) Baba, Catul Boqdan, noastră activitatea artiştilor redpcerea duratelor do exe­ do stadiul, li/ic actual.
grele in lupta plină de eroism impotrivo exploatării sociale şi a industriei, agriculturii, ştiinţei şi culturii, perfecţionarea în­ Boris Caragea, Henri Catarqi, plastici, contrihulia lor la dez­ cuţie şi a preţului de cost. Mai sini si alte obiective
o robiei naţionale, pentru scuturarea jugului dominaţiei străine tregii vieţi sociale, munceşte pentru îmbunătăţirea condiţiilor Aurel Ciupe, Aurelia Ghiată. voltarea culturii româneşti, la care au o situaţie asemănă­
şi neatirnare, pentru unitatea de stat a poporului român, pen­ lui de trai, înaintează hotârit pe drumul desâvirşirii construcţiei Oscar Han, Ion Irimescn, Zol- educarea poporului în spiritul Dacă ritmul qeneral de toare. dar ne limităm doar
tru progresul moteriol şi spiritual al ţârii. In cronica acestei is­ sociolismului, al • nf(oririi patriei ideilor nohjle ole prieteniei, execuţie a fost bun. in d iv i­ la acestea pe considerentul
tan Kovacs. Romulus Lodea, dualizat însă pe fiecare o­
torii, pagini glorioase au înscris cei mai luminaţi fii ai poporu­ România socialista, partidul nostru comunist, care se afirmă Omeric Naoy, Cecilia Culeseu- frăţiei si patriotismului socia­ că colectivele şantierelor
lui nostru, lupta revoluţionară comună dusă de oomenii muncii ca factori activi oi vieţii internaţionale, pun la baza politicii list ale internaţionalismului biectiv el prezintă oscilaţii, întreprinde) ii. prin experien­
Storck, Vida Geza. iar ordinul
români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi. externe prietenia, alianţa frăţească şi coloborareo cu toate ţă­ „M e ritu l Cujtural", clasa a ll-o, Considerăm acordarea aces­ mal ales în ultim ul timp. ţa şi hărnicia de care an
Incunumnd aspiraţiile de veacuri spre unitate, exprimînd rile socialiste, işi aduc contribuţia la intârirea unităţii sistemului tovarăşilor : Ion Covoliu-Bră- tor distincţii ca o expresie a ceea ce a lăcut ca unele o- dai dovadă de alitca ori, nu
voinţa întregului popor, unirea Transilvaniei cu Românio con­ socialist mondial, u coeziunii mişcării comuniste şi a tuturor for­ dut. Petru Comarnescu. Mac Încrederii partidului si g u vrr- bieclive să nu atingă stadi­ vor admit-1 rlc flata aceas­
ul fizic preconizat. Lucrările
stituie o victorie istorico a mişcării de eliberare naţională a ţelor antiimperialiste. In acelaşi timp, România extinde colabo­ Constanlinescu. Ştefan Con- nului. a întreqnlui popor în fio la statia auto-moto sînt ta ca obiectivele înscrise
poporului român. Realizarea acestui act este rodul luptei celor rarea cu toate ţările, indiferent de orinduirea lor socială, pe slantincscu, Anastasie Demian, lucrătorii din domeniul artelor In planul de producţie să
mai largii forţe sociale, rolul hotoritor avindu-l masele populare, baza respectării independenţei şi suveranităţii, egalităţii in drep­ fon Frunzetfî, "Plans Hcirnan, plastice ; ne exprimăm ron- mult Intîrziato. I CS Hune­ cunoască depăşiri do term-v-.
doara nu a acordat atenţia
in rindul cărora o contribuţie activă ou adus clasa muncitoare, turi, neamestecului in treburile interne şi avontajului reciproc, Vasile Kazar. Max Hermau vinqcrea că si în viitor veli cuvenită acestui obiectiv, ne şi abateri de la normele
mişcarea socialistă revoluţionară. contribuind in acest fel la apropierea dintre popoore, la îm­ Moxy, Ion Musceleanu, Alberi servi, prin arta dumneavoastră, ta lilâ lii LC.S.H dispune dc
bunătăţirea climatului internaţional, la preînlimpinareo unui poporul, patria, cultura noastră neasiqurîud efectivele nece­ asemenea potente care, em-
Năzuinţele profunde ale poporului român spre desâvirsirea Naqy, Vasile Gheorqhescu-Pa- sare de muncitori. Timpul ptilicate cu noi rezerve in­
formării statului său naţional şi-au găsit împlinirea in condi­ nou război mondial şi intârirea păcii in lume. leoloqu, Jules Perahim, M ilita nouă. de<lul de avansai impune terne — ne referim in mod
ţiile avintului revoluţionar care a cuprins omenirea spre sfir- Avînd in vedere Însemnătatea deosebită a unirii Transilva­ Petraşcu, Gheorqhe Popescn. Vă doresc noi succese in ac­ în mod imperios concen­ special la îmbunătăţirea in ­
şitnl primului război mondial, zguduind din temelii edificiile niei cu România, Comitetul Executiv ol Comitetului Central al Ion Sima, Rudoll Scliweilver tivitatea viitoare trarea forţei de muncă, exe­ dicilor de utilizare o utila­
liri'iii burgheze. Un puternic stimulent pentru lupta de eliberare Partidului Comunist Român şi Consiliul de Miniştri al Republi­ Cumpănă, Jeno Szervatius, Ho­ Cuvintele preşedintelui Con­ cutarea cît mai urgentă a jelor şi a timpului produc­
n a j ^ . j l ă a popoarelor asuprite de marile imperii ale vremii cii Socialiste România hotărăsc sărbătorirea semicentena­ rea Teodoru, Ion Vlasiu. siliului de Sfat fost căldu­ lucrărilor de închidere si
rului acestui eveniment in întreaga ţară. Cu acest prilej vor avea tiv rle muncă, «are In pe­
a avut triumful Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, care De asemenea, au fost acor­ ros aplaudate. finisare necesare pentru rioada care a trecut nu au
a deschis era revoluţiilor proletare, a trecerii omenirii de la loc următoarele manifestări : date ordinul „M e ritu l C u ltu ­ In înclK»iere. tovarăşii Nicolae montarea utilajelor care, la atins limitele optime — vor
capitalism la socialism, răsunind ca o chemare a maselor la Marea Adunare Naţională va consacra acestui eveniment ral", clasa a lll-a, „O rdin ul Ceansescu. Ion Gheorqhe
istoric o şedinţă jubiliară ; rîndul lor, necesită o urgen­ duce în mod sigur la rea­
lupta pentru desfiinţarea exploatării capitaliste, pentru scutu­ M uncii", clasa a IIT-a. ordinul Maurer si ceilalţi conducători
La Albo lulia va fi inaugurat un complex de muzee de is­ li za re «a intenrală a luturor
rarea jugului dominaţiei străine, pentru realizarea aspiraţiilor ..Meritul Cultural", clasa a IV.a de partid si de stat s-ou între­ tare în ceea ce privusle a­
torie şi artă. De asemenea, aici va fi dezvelită statuio lui Mihai sarcinilor.
de libertate socialo şi naţionolâ. Lupta poporului român pentru ţinut cordial cu cei decoraţi. provizionarea
Viteazul, domnitorul care a unit pentru prima oară cele trei ţâri Si a V-a. medalia „M e ritu l
desâvirşirea statului său naţional s-o înscris in şuvoiul marilor Cultural", clasa 1 sî „Medalia (Aqerpres) Probleme deosebile pentru
mişcări sociale şi de libertate naţională purtate de popoarele româneşti ; M. NICOLAE
Se va emite o medalie jubiliară, închinată aniversării se­
din fostul imperiu habsburgic, in procesul, pe care il prevăzuse
micentenarului unirii Transilvaniei cu România ;
Lenin, de formare a statelor naţionale în această parte o lumii.
In Bucureşti se va înfiinţa Muzeul Naţional de Istorie a
Unirea Transilvaniei cu România, piatră de hotar in istoria României şi se va construi, in următorii ani, o clădire adecvată ; marca rarte a cooperatorii •?
poporului nostru, a creat cadrul statal ol dezvoltării României liste România, Institutul de studii istorice şi social-politice de SCADENŢA A TRECUT, s-au năpustit spre pădure si mu
In cinstea acestei aniversări, Acodemio Republicii Socia­
moderne, a avut o inriurire pozitivă asupra întregii evoluţii eco­ lăsat baltă recoltatul carlolihg
nomice, politice şi sociale a ţârii noastre. înfăptuită in condi­ pe lingă C.C. al P.C.R., Academia de ştiinţe social-politice „Şte­ si porumbului Socotim nece­
ţiile regimului burghezo-moşieresc, unirea nu o adus satisfa­ fan Gheorghiu", Academia militară şi facultăţile de istorie ale sar ca această situaţie, care v i­
Institutul de istorie „Nicolae lorgo” , Institutul de studii is­ RESTANTIERII RAMIN
cerea revendicărilor sociale pentru care se ridicau clasa mun­ universităţilor din ţară vor orgonizo la Bucureşti o sesiune ştiin­ ne în contradicţie cu Decizii
citoare, ţărănimea, celelalte categorii de oameni ai muncii, rea­ ţifică comună ; nr 395 a Consiliului, popului
lizarea năzuinţelor lor de libertate. Clasele stâpinitoare ou fo­ judeţean, să fie analizată fi
losit unirea pentru o-şi consolida poziţiile de dominaţie econo­ torice şi social-politice de pe lingă C C. al P.C.R , Consiliul Mu­ irasi la răspundere cei v in o ­
mică şi politică, pentru a intensifica exploatarea celor ce mun­ zeelor şi Arhivele Statului vor organiza în Capitală o expoziţie vaţi.
cesc. Călăuzite de interesele lor înguste de clasă, burghezia şi documentară consacrată evenimentului ; Ieri. ca de altfel aproape in torul Gheorqhe Contor - ne preşedintele Tiberin Musolinl Siluatia întîlnita la coopera
moşierimea au înfeudai o parte din bogăţiile ţârii străinătăţii, Se vor edita lucrări monografice, culegeri de documente, lot cursul lunii trecute, tim ­ srunua. minios pc conducerea şi inginerul Handrea Imro — tiva agricolă din Ruşi seamănă
au menţinut România în stare de dependenţă faţă de marile studii, care vor prezenta lupta tortelor înaintate ale poporului pul a fost deosebii de favora­ C.A.P dar nu şi pe sine în ­ adică oamenii care aveau da­ ca două picături de opă cu cea
puteri imperialiste. român împotriva asupririi şi împilării, pentru neatirnare şi desâ­ bil pentru executarea lu cră ri­ suşi că la unitate treburile nu toria să dea tonul muncii, să de la Bretea Strei. Singurii oa­
Adevăratul stegar al intereselor poporului a fost Partidul virşirea statului naţional, condiţiile internaţionale care au favo­ lor agricole. Ştiind că epoca merg bine. deoarece au mai ră­ impulsioneze energic lucrările meni cu suflet pentru campa
Comunist Român, forţa politică cea mai înaintată, care a mo­ rizat realizarea actului unirii din 1918, înfăptuirile poporului optimă de însâmînţare a cul­ mas de însămintat circa 70 de — dormeau liniştiţi In paturile nie erau cooperatorii Petru
bilizat şi organizat clasa muncitoare, ţărănimea, masele largi român in anii construcţiei socialiste. turilor de toamnă s-a depăşit hectare. Cooperatorii nu se o­ lor calde Copct şi Gheorqhe Mohor. Ai
de oameni ai muncii, fără deosebire de naţionalitate, la lupta Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, Ministerul Invâ- cu mult, iar Consiliul popular cupă de recoltarea porumbului, Venită în grabă mare. b ri­ venit de noapte să încarce sA«
împotriva exploatării, pentru drepturi şi libertăţi democrotice, ţămintului, Uniunea Generală a Sindicalelor din România, Uniu­ judeţean a 'Stabilit ca termen de scosul cartofilor gadiera zootehnislă Victoria mînta d e o rz in saci pentru a fl
pentru egalitatea dintre poporul român şi naţionalităţile conlo­ nea Tineretului Comunist, Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti vor lim ită de închidere a lucrărilor Pop«n nu s-a arătat deloc m ira­ dusă in clmp, La sosirea noas­
cuitoare, pentru apărarea independenţei şi suveranităţii naţio­ organiza în cluburi, cămine culturale, case de cultură, şcoli, in­ respective dala de I noiemhric tă cînd am tntrebat-o de ce tră şi-au vărsat năduful pen
nale a României împotriva fascismului şi războiului, pentru o stitute de invâţâmint superior, in unităţile militare manifestări o.c., redacţia ziarului nostru a merge treaba prost. tru proasla organizare a lucn
viaţă mai bună, pentru socialism. artistice, seri literare, de teatru şi alte acţiuni culturale ; . organizat un raid In cîteva u- — Atelajele sînt puţine. A ­ lui fală de slaba activitate a
nităli cooperatiste din zona Lucrările agricole vem doar 4 perechi dc cai si consiliului d«* conducere. M a ­
Năzuinţele vitale, drepturile şi libertăţile pentru care au Presa, radioul şi televiziunea vor publica şi transmite mate­ Haţegului. în scopul dc o ve­
luptat acum S0 de ani masele populare, au devenit realitate riale şi programe adecvate acestui eveniment ; dea cum s-a acţionat pentru nu răspunde nimeni de ci gazinerul Gheorqhe Bordei
numai in orinduirea socialistă. Devenită republică socialistă, Oameni de ştiintâ români vor participa la manifestări ştiin­ îndeplinirea măsurilor stabilite, de toamnă Cum s-ar spune, slnt ai tu tu ­ urmînd exemplul preşedintei i
l<>n Opritoscu. n-a găsit cuca
ror si ai nimănui Pe lingă o-
România este astăzi o ţară suverană, înfloritoare, in plin pro­ ţifice consacrate aniversărilor asemănâtoore care ou loc in alte lată. pe scurt, principalele as­
gres moterial şi spiritual ; poporul român, liber şi independent, ţâri ; pecte i n li I n i le. ccasla şeful secţiei I M A- din Io să-si strice somnul peniru «
vii bem la vreme sănilnta din
Bretea Română ne-a luat sin­
deţine puterea in stat, este slâpîn deplin pe soarta sa, pe des­ Oficiile diplomatice ale Republicii Socialiste România var gura remorcă. magazie.
tinele ţârii, se bucură de realizările societăţii socialiste. marca acest eveniment prin manifestări adecvate. O veche zicală spune că „z i­ Nu ne îndoim că cele spuse
ua bună sc cunoaşte de d im i­ La întrebarea : ce sprijin p ri­ N-ain putut afla de la nimeni
Victoria deplină şi definitivă a socialismului la oraşe şi Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Co­ neaţă". Valabilitatea ei nu s-a de mecanizator corespund miţi din partea consiliului siluatia reală a lucrărilor agi t
sate, desfiinţarea exploatării omului de către om, dezvoltarea munist Român şi guvernul Republicii Socialiste România isi adeverit insă în fapte la C.A.P. adevărului Dar siluatia de la popular comunal?, brigadiera role. Dar dacă ne gînrlim < â
continuă a democraţiei socialiste asigură egalitatea sociolâ şi exprimă convingerea că aniversarea actului unirii de la 1 de­ Ruşi. Aici. la ora 7 lacătul pus C A P. Ruşi e nnill mai com­ ne-a răspuns de-a dreptul re­ acum efnd în multe locuri o r ­
politică, larg! drepturi şî libertăţi democratice, posibilităţi neli­ cembrie 1918 va mobiliza şi mai mult energiile poporului nostru pe u$a sediului cooperativei a­ plicată sl mai gravă Icrî di­ voltată că In ce priveşte cam­ zul este răsărit $i des ca o -
mitate de afirmare tuturor cetăţenilor, cimentarea unităţii poli­ în activitatea constructivă pentru înfăptuirea hotaririlor Congre­ gricole şi cele 4 tractoare „ în ­ mineaţă. deşi era eliberată o pania tovarăşii de la consiliu ria iar aici săminta stă în mu*
tice o poporului in lupta pentru triumful cauzei socialismului si sului ol IX-lea şî ale Conferinţei Naţionale, a politicii marxist- gheţate" nc-au avertizat că lu ­ bună suprafaţă de teren ce mai mult strică decît dreg. 'razie, că pe suprafeţe întinse
comunismului. Una din morile cuceriri ale orînduirii noastre leniniste a partidului nostru de desâvîrşire a construcţiei socia­ crul nu începe de dimineaţă. trebuie insămintată. tractoriştii, Drept argument se aduce fap­ porumbul stă nerecoltat, r ■
este soluţionarea, pe baza politicii marxisl-leniniste a Partidului liste, de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii şi de Poate există motive întemeia­ nefiind zoriţi de nimeni s-au tul, aproape de necrezut, că putem da bine seama de co
Comunist Român, a problemei naţionale, realizarea egalităţii înflorire a Republicii Socialiste România, sporind astfel contri­ te, ne-am zis. In cele din ur­ iro /il abia cînd au auzit zgo­ consiliul popular a împărţi!
în drepturi, a unităţii şi frăţiei dintre poporul român şi naţio­ buţia naţiunii noastre la victoria cauzei socialismului, păcii şî mă. realitatea s-a dovedit a motul maşinii noastre Ce să parchetul de pădure alcrent L. VISKI
N. TIRCOB
nalităţile conlocuitoare. Unitatea clasei muncitoare, o ţărăni­ progresului social in întreoga lume. fi cu totul contrară Mecaniza­ mai vorbim dc tractorişti dacă satului in plină desfăşurare a
lucrărilor agricole. In aceste
rsi i. condiţii nici nu e de mirare că (Continuare in pag. o 3-a)
Adueerile aminte — cum spu­ Astăzi figura centrală a vie­
ne poporul nostru — nu stri­ ţii noastre obşteşti este depu­
că. Ele ne întăresc, comparate DEPUTATUL — FIGURA tatul, fiu al poporului m unci­ De la Universitatea serală de
cu realităţile de astăzi, senti­ lor. ales cu încredere şi dis-
mentul dc stăpini pe propria cernămînt din rîndul celor mai
noastră soartă, de cetăţeni ca­ huni gospodari. Activitatea de­ marxism-leninism Deva
re ne bucurăm de depline putaţilor — aceşti oameni mo­ PENTRU ZILELE DE LlJNf ŞI M ARŢI
drepturi şi libertăţi democrati­ PROEMINENTĂ A VIEŢII deşti si cu tragere de inima.
ce este prezentă în toate marile — Luni 4 noiembrie 1968
Să ne amintim, deci, ce în­ înlă pluiri care ne-au ridicat n i­ — Secţia economie anul I — Predare in sala Comitetului
semna viata politică a oraşelor velul do trai si confort, în e­ municipal Deva al P C R
şi mai ales a satelor noastre dificarea. înfrumuseţarea şi — Secţia economie anul 111 — Predare în sala Uniunii jti-
pe vremea regimului burqhe- gospodărirea noilor cartiere detpne a cooperativelor de
zo-moşieresc. Venea şeful lo­ NOASTRE SOCIALE ale oraşelor, modernizarea consum.
cal al unui partid oarecare, — Secţia filo /o lic «mul I ■— Predare in sola Cabinetului
„n a ţio n a l” si „popular". era străzilor, electrificarea satelor. judeţean dc partid
recomandat ca lost si viito r In măsurile luate pe m iillip h 1 — Secţiile filozofie anul II. — Predare în s.'ililo Şcolii „Dr.
derutat al „poporului" şi se — Ştiu Trece-I rn un pod rul e un ticălos şl jumătate. neric, „fra ţii", lalpo lării. tot zolantă a aşezărilor urbane şi planuri peniru asiqurarea unei istoric amil 1! si II! Petru Groza" Deva.
adresa m ulţim ii desculţe din — glăsuia omul partidului că­ Ăsta e dat cu guvernul, nu-i desculţi si pe rnîna moşierului, rurale este de peste două de­ bune deserviri a populaţiei Dc
fală (adunată cu ajutorul jan­ tre însoţitorul său. v de-al nostru. Notează să I ic a jandarmului şi a percepto­ cenii de domeniul istoriei. Fa­ aceea, cetăţenii cînd pronunţă — M arti 5 noiembrie 1968
darmilor) ru paiclicul strigat — Ne-ar trebui şi un clopot imediat schimbat, după ce ve­ rului. Notau, iar în mahalalele ta de astăzi a tării, fata fiecă­ — Secţia economie anul II -- Predare în sola Comitetului
electoral : — işi dădea cu părerea unul nim la putere!... oraşelor se înota In continua­ rui oraş, a fiecărui sat exp ri­ cuvîntul deputat ii dau sensul municipal Deva al P.C.R.
din bătrinu salului. — Şi boierul, hoierule, no re în glod ; truditorii fabrici­ mă prin puterea de netăgăduit dc gospodar, de cel mai bun
— Fraţilor... Partidul nos­ lor şi atelierelor locuiau toi a transformărilor înnoitoare — Secţia lilozolie anul III — Predare In sala Uniunii jude­
tru. stîlpul şi sprijinul neamu­ — Da. da! Trecc-1 ru un apasă... gospodar ţene a cooperativelor dc con­
clopot sfinţii la Muntele A l- în magherniţe. Pe deputaţii (aptul că Partidul Comunist
lui, vă vrea numai şi numai — Taci, înă. nu vezi că şi „po po rulu i" alegătorii nu-i mai Român este cirm uitorul între­ sum
fericirea. Spuneţi deschis, fra­ hos... ăsta e hoicr ? Corb la corb .. vedeau1 la fată pînă la viito a­ gii vieţi economice, de stat. I. MIR2A — Secţia istorie amil I — Predam In sala Cenirnlu*
ţilor, tot re vă trebuie, tot ce — Parcă de clopot ne arde In fiecare campanie electo­ rea confruntare electorală. sociale şi culturale, că alţii militar judeţean.
vă roade la s u ljo l... nouă Perceptorul B iru rile... rală, toţi politicienii notau tot sînt gospodarii treburilor ob­ — Secţia construcţie dc — Piedare in sala Cabinetului
— Apăi. ne trebuie un pod Ne iau si cămaşa din spate... ceea ce „fra ţii" cereau cu că­ Acest dialog între domnul partid anii II si III judeţean de partid
— spuncn timid unul din — se au/i iiu alte vn< i. ciula In mînă Notau, dar salul dc la oraş şi poporul descull si şteşti, că ci nu vorbesc ca să Programul începe U orele 17,00.
„fraţi". — Aşa-i, fraţilor, percepto­ românesc rămînca lot în în tu ­ analfabet, această imagine de­ arunce vorbe în vini.